DISCIPLINA ASISTENŢA PRIMARA A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE

2022 - 2023
 Tematica cursurilor
I Procesul epidemiologic: noţiuni generale recapitulative (definiţie, structură, forme de manifestare).
Boli eradicate sau în curs de eradicare (variola, poliomielita)
Boli cu potențial pandemic (gripa, infecția cu coronavirusuri : SARS, MERS, SARS-CoV-2)
II Boli eruptive prevenibile prin vaccinare: rujeola, rubeola: caracteristicile epidemiologice ale agenţilor
patogeni cu implicaţii în epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi
specifică; combaterea
III Infecţiile bacteriene cu răspândire comunitară: infecția cu streptococ beta-hemolitic grup A, infecția cu
Streptococcus pneumoniae, infecții cu meningococ: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în
epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea
IV Boli digestive si sistemice: boala diareică acută bacteriană şi virală: caracteristicile agentului patogen cu
implicaţii în epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică,
combaterea
V Zooantroponoze: rabia, leptospiroza, toxoplasmoza, febre hemoragice : caracteristicile agentului patogen
cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică,
combaterea
VI Infecţii Asociate Asistentei Medicale, prionoze: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în
epidemiologie, structura procesului epidemiologic, prevenţia şi combaterea
VII Infecții cu impact major asupra Sănătăţii publice : hepatitele virale, HIV/SIDA: situaţia epidemiologică,
naţională şi mondială, caracteristicile agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie, structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea.
01
Context
Emergența şi reemergenţa bolilor infecţioase
Ilustrare optimistă privind controlul bolilor
transmisibile
( reproducere după: Buffalo Evening News, Special
Edition, April, 13, 1955:1)

A.L. Reinglod : Infectious disease epidemiology in the 21st

Century: Will it be eradicated or will it reemerge?
Epidemiologic Reviews, 2000, 22,1, 57-62
EMERGENŢA ŞI REEMERGENŢA BOLILOR
• EMERGENŢA = apariţia unor boli necunoscute anterior sau
cunoscute care se caracterizează printr-o incidenţa şi/ sau
mortalitate crescută şi care persistă prin faptul că nu pot sau
sunt dificil controlate

• REEMERGENŢA = boli cunoscute care reapar după o scădere

semnificativă a incidenţei
CAUZE
• Fiecare boală are proprii săi factori determinanţi
• Microorganismele nu cunosc graniţe şi nici limite de timp

Multiple cauze
• Evoluţia agenţilor patogeni (in special virusurile ARN)
• Modificările de mediu (favorizează dezvoltarea condiţiilor de apariţie,
supravieţuire, multiplicare şi diseminare de noi agenţi patogeni)
• Comportamentele umane şi altele…
• Deplasările accelerate ale oamenilor, animalelor şi produselor acestora la
nivelul planetei
• Creşterea numărului populaţiilor globului
• Migraţia generată de conflicte sociale, economice etc
02
Procesul epidemiologic şi forme de manifestare
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

- DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol

determinant şi/sau dinamizator-favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel
populaţional.

- STRUCTURA P.E.:

- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi de transmitere, receptivitate

- Factori dinam-fav.: naturali, socio-economici

 I. SURSA DE AGENŢI PATOGENI
- Definiţie (generală): organism care asigură:
- găzduirea agentului patogen;
- supravieţuirea;
- eventual înmulţirea;
- întotdeauna diseminarea;
- prezintă sau nu semne clinice de boală.

- Categorii:
- omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;
- omul purtător de agent patogen;
dar şi
- animalele, păsările: idem
- vectorii biologic activi
 II. MODURILE ŞI CĂILE DE
TRANSMITERE A AGENŢILOR
PATOGENI
Modul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la
receptivi
Modul de transmitere poate fi: direct şi indirect
● modul direct:
- limitare spaţială şi temporală;
- se poate transmite orice specie microbiană (salmonele, stafilococ, VH,
HIV etc.);
- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambiental
(rujeola, rubeola, gripa SARS-CoV-2 etc.);

● modul indirect:
- dispersie puternică spaţială şi temporală;
- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;
- mecanisme complexe în care sunt implicate singular sau asociativ
căile de transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, mâinile,
unele artropode  contaminate
 III. RECEPTIVITATE,
NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ,
IMUNITATE, FOND IMUNITAR
POPULAŢIONAL
• RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente
genetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie

• NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program

(ex. vaccinările, educarea populaţiei etc.)
# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi
ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau patologice

• REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:

- rezistenţa generală nespecifică (bariere cutaneo-mucoasă, cito-
tisulară, umoral-sanguină
- rezistenţa specifică (imunitatea).
 IV. FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANŢI AI PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC
- intervin în: - crearea “momentului critic” → pentru acumularea FD (surse,moduri şi cai de transmitere, receptivitate)

- evoluţiile particulare ale PE (sporadic, endemic, epidemic, pandemic)

1. Naturali
- cosmici: activitatea solară
- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
- climatici: latitudine, altitudine
- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă etc.
2. Socio-economici
- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-
sanitară, culturală…
- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri
particulare…
 V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC ÎN BOLILE TRANSMISIBILE
Tetanosul în România - model
- clasic manifestarea PE poate fi: de boală sporadică

- sporadică
- endemică
- epidemică
- pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”

- endemo-sporadică Rubeola în România –
model de boală
- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite endemo - epidemică

- endemo-epidemică
 GRIPA: evoluţia pandemică
Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:
- extindere spaţială deosebită
2009 (H1N1) -prezenţa “în exces” a factorilor PE
1997 “aviară” (H5N1) - cauze deosebite: acumularea
1977 "Rusească” (H1N1) intensă de receptivi; agenţi noi sau
“modificaţi”
1968 "Hong Kong” (H3N2)

Epidemii relatate 1957 "Asiatică” (H2N2)

de Hipocrate 1933
Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni
1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia până în Asia
Evul Mediu
Numeroase epidemii

Surse: https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/basics/past-pandemics.html
Kilbourne ED. Influenza pandemics of the 20th century. Emerg Infect Dis 2006
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3291411/
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453
03
Boli eradicate sau în curs de eradicare
Variola
Poliomielita
 Variola – pandemie eradicată prin vaccinare
 Boală contagioasă, determinată de un virus ADN din fam. Orthopoxvirrus
 Una din cele mai devastatoare boli, provocând nu pandemii cu milioane de
decese; descrisă de medici și istorici încă din Antichitate;
 Sursa – exclusiv omul, experimental maimuțele antropoide; transmiterea –
direct (picături septice), contact direct (cruste); indirect (materiale,
îmbrăcăminte, obiecte contaminate), rareori aer contaminat (CDC.gov)
 Variola major – forma comună, letală în 20-40% din cazuri; incubația 12-18
zile; st.gen.alterată, exantem cu enantem caracteristice, centrifuge, față,
extremități; evoluție severă la copii – fatalitate >90%; (Tratat
Epidemiologie)
 Primul vaccin anti-variolă - creat de Edward Jenner în 1796 (virusul
Vaccinia)
 OMS a lansat un plan intensificat de eradicare a variolei în 1967 -
imunizarea și supravegherea pe scară largă în toate țările;
 Ultimul caz cunoscut de variolă a fost în Somalia în 1977;
 În 1980, OMS a declarat că variola a fost eradicată - singura boală
infecțioasă eradicată până în prezent (WHO.int)
Variola endemică pe țări cu un deceniu înainte de eradicare

Numărul de cazuri de variolă 1900-2016

 ETAPA POST-ERADICARE VARIOLĂ
program pe 5 ani pentru punerea în aplicare a politicilor post-eradicare OMS – recomandări:

 Întreruperea vaccinării anti-variolă, cu excepția

cercetătorilor cu risc special;
 continuarea supravegherii variolei în Africa de Vest
și Centrală, cel puțin până în 1985;
 supravegherea stocurilor globale de virus rămase ;
 supravegherea epidemiologică eficientă cu un
registru internațional al cazurilor suspecte și
investigația amănunțită a acestora;
 menținerea unei rezerve internaționale de vaccin
sub controlul OMS (500.000 doze);
 monitorizarea măsurilor de siguranță în
laboratoarele care păstrează virusul variolei;
 menținerea expertizei epidemiologice și de
cercetare în infecțiile cu poxvirus uman prin
intermediul unui program de cercetare asupra
ortopoxvirusurilor;
 documentarea, publicarea și catalogarea tuturor
aspectelor privind eforturile de eradicare a variolei.

(https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/post-eradication)
Poliomielita – boală în etapa de eradicare
• Boala infecţioasă, virală, severă
• Specifică omului (vârsta copilăriei)
• Infecţie sechelară (SNC) paralizie
• Tratament ineficient
Avantajele şi dezavantajele vacinurilor viu atenuat sau inactivat
în diferite scheme de vaccinare

SUA
Evoluţia istorică a zonelor “libere de poliomielită”
(absenţa cazurilor confirmate de poliomielită cu virus sălbatic/ vaccinal indigene)
Evoluţia poliomielitei în România şi în lume

Polio 1 sălbatic (8 noiembrie 2022)

Pakistan – 20; Afghanistan – 3; Mozambique – 8; Malawi - 1
România
POLIOMIELITA BOALĂ PROPUSĂ PENTRU ERADICARE ÎN
2026

https://polioeradication.org/polio-today/polio-now/
VACCINURILE CARE POT SALVA VIETI
04
Boli cu potenţial pandemic
Gripa
SARS
MERS
SARS-CoV2
PANDEMII SAU RISCUL UNOR PANDEMII DIN ULTIMII 100 DE ANI
 Gripa
• Este un exemplu de boală emergentă care se datorează
atât factorilor naturali, cât și celor legați de
particularităţile organismului uman.
• Virusul gripal are un potenţial mutagen crescut prin
capacitatea sa de a-și schimba informațiile genetice.
• Schimbările mari ale virusului gripal pot determina
mutaţii majore care sunt generatoare de pandemii,
deoarece sistemul imunitar uman nu este pregătit să
recunoască și să se apere împotriva noii variante.
• Șansele ca schimbările genetice majore să apară și să
fie transmise la organismele umane sunt crescute atunci
când oamenii coexistă în imediata apropiere a păsărilor
şi animale (porci, cai). Aceste animale sunt gazde
naturale ale virusului gripal și pot acționa ca un reostat
pentru a crea versiuni noi ale gripei care nu au existat
anterior.
• Gripa H5N1 aviară care a apărut cu mai bine de un
deceniu în urmă, s-a limitat la cazuri relativ rare
de infecție la oameni care au intrat în contact
direct cu păsări bolnave.
• Virusul H5N1 intrat in circulaţie a determinat o
mortalitate crescută (mai mult de jumătate dintre
cazuri au fost fatale), dar nu a dobândit
capacitatea de a se adapta eficient la organismul
uman.
• Gripa H1N1 de tip nou semnalată în anul din 2009,
a fost produsă de un virus care a provenit de la
porcine şi s-a transmis cu ușurință de la persoană
la persoană. Virusul H1N1 s-a răspândit în întreaga
lume mai repede decât orice virus din istorie ca
urmare a mişcării umane, în special a călătoriilor
aeriene dar cu o rată de fatalitate mult mai
redusă decât a virusului H5N1.
• Apariția unui virus gripal care este la fel de
mortal ca virusul H5N1 aviar și se răspândește în
populaţia umană la fel de ușor ca virusul H1N1 de
tip nou ar fi o amenințare importantă şi gravă
pentru sănătatea umană
 CARACTERISTICI CU IMPORTANȚĂ EPIDEMIOLOGICĂ A VIRUSURILOR GRIPALE - Clasificare

Familia: Orthomyxoviridae

Virus ARN
Genuri: Influenza virus Influenza C virus

Tipuri: Tip A Tip B Tip C

Subtipuri H3N2
(doar tipul A): H2N2
H1N1
Rezervor: Om, porc, Om,
cal, păsări, porc
mamifere marine
(1). Treanor JJ. Orthomyxoviridae: Influenza virus In: Mandell. GL, Bennette JE., Dolin R, editors, Principles and Practice of Infectious Diseases. London: Churchill Livingstone, 6th
Edition:2006
(2). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388
 Virusul gripal A vs B
De ce nu avem încă pandemii cu virusul gripal B?
• Virusul gripal A - cel mai răspândit la om, • Virusul gripal B - afectează predominant
păsări şi animale omul

• Variabilitate genetică redusă

• Are mare variabilitate genetică

• Decurând are şi există subtipuri (B Yamagata

• Are numeroase subtipuri: 16 HA, 9 NA şi B Victoria)

• Forme clinice mai puţin severe dar în

• Virulenţă mare evoluţie

• Produce rareori epidemii

• Responsabil de marile epidemii / pandemii
• Afectează predominant copiii şi mai nou şi
• Afectează toate grupele de vârstă adulţii
 SURSELE DE AGENT PATOGEN ÎN GRIPĂ

omul bolnav
Incubaţie 18 – 72 h
omul purtător de virus
Contagiozitate 2-3 zile
animale, păsări: porcine, păsări sălbatice etc.
MODURILE ȘI CĂILE DE TRANSMITERE

• direct – predominant  v.g. rezistenţă redusă

• indirect – aer, obiecte, mâini – recent contaminate

RECEPTIVITATEA

- generală în absenţa Ac specifici la titruri protective – corespunzători

structurii antigenice a tulpinilor circulante

- crescută: copii, vârstnici, gravide, imunosupresaţi

- scăzută: persoane recent vaccinate sau care au trecut prin infecţia

gripală,în sezonul epidemic precedent

- imunitate strict specifică

FACTORII DINAMIZATORI - FAVORIZANȚI

- scăderea rezistenţei generale

- aglomeraţie
- condiţii socio-economice deficitare
- sezonul rece şi de trecere etc.
FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

 sporadică:  epidemică :
- populaţia generală - manifestarea cea mai frecventă a gripei
- perioade fără epidemii - îndeosebi de tip A
- sezonul cald - la intervale de 3-5 ani - tendinţa la evoluţii
extensive severe
- colectivităţi imunizate (nat., artif.)
- condiţii socio-economice bune

 pandemică:
 endemică:
- particulară pentru gripa tip A
- frecventă în gripa A
- semnalată la intervale mari de timp de ~ 40-
- colectivităţi de asistenţă medico-socială
50 de ani
- unităţi militare
- condiţionată de intrarea în circulaţie a unui
- închisori etc. virus „nou” - „antigenic shift”
 Complicaţiile gripei

Respiratorii Extrarespiratorii

• Crup (copii mici)‫‏‬
• Pneumonie gripală
• Infecţii bacteriene secundare
• Streptococcus pneumoniae
• Staphlyococcus aureus
• Hemophilus influenzae
• Miozită (rară, > la copii, > tipul B)‫‏‬
• Complicaţii cardiace
• Encefalopatie
• Afectare hepatică şi SNC
• Sindrom Reye
• Sistem nervos periferic
• Sindrom Guillain-Barré
Severitate

• Vârstele extreme

• Imunodeprimaţi

• Boli cardiace şi respiratorii

 PREVENŢIA
 generală
- anchete seroepidemiologice
- izolarea de virus
- protecţia grupurilor cu risc
- supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS
- educaţie pentru cooperare populaţională
- relaţii cu structurile socio-economice
 specială
- Oseltamivir – utilizat mai ales în terapie şi cu administrare limitată în prevenţie
 specifică  vaccinarea – Recomandări OMS

GRUPE PRIORITARE ÎN VACCINAREA ANTIGRIPALĂ:

• Persoane instituţionalizate

• Vârstnici, persoane cu vârste >6 luni cu afecţiuni cronice pulmonare sau cardiovasculare, afecţiuni metabolice, renale
sau imunodeficienţe

• Toate persoanele cu vârstă peste o anumită limită stabilită de autorităţile naţionale, indiferent de factorii de risc

• Alte grupe: contacţi ai persoanelor cu risc crescut, gravide, personalul medical, copii cu vârste între 6-23 luni
Vaccinul antigripal - Emisfera nordică

2022-2023 vaccin trivalent

• A/Victoria/2570/2019 (H1N1)pdm09-like virus;
• A/Darwin/9/2021 (H3N2)-like virus (updated);
• B/Austria/1359417/2021-like virus (B/Victoria lineage) (updated)
CDC si OMS recomanda utilizarea unui vaccin tetravalent la care s-a adaugat :
B/Phuket/3073/2013-like virus (B/Yamagata lineage)

PRIORITATEA
GripăVACCINĂRII GRIPALE ÎN CONTEXT PANDEMIC !

Vaccinare
 Vaccin antigripal

 Efecte adverse ale vaccinului:

 Frecvente (1-10%)‫‏‬
 Locale : durere. edem., eritem
 Generale : stare de rău, cefalee, febră, mialgii
 Rare
 Sindromul Guillain-Barré

 Contra-indicaţii :
 Alergie la ou
 Reacţie alergică severă la o vaccinare anterioară

• Sindromul Guillain - Barré = complicaţie excepţională a gripei sezoniere :

 Incidenţă obişnuită : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori
 După gripa sezonieră : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu gripă
 Excesul de risc atribuit vaccinării împotriva gripei sezoniere:1 caz la un milion de persoane
vaccinate
SARS şi MERS
• SARS și MERS care au provocat boli respiratorii severe,
reprezintă un alt exemplu de cât de repede se pot răspândi
bolile infecțioase pe tot globul ca urmare a călătoriilor
aeriene.
• SARS a apărut în China în 2002 și s-a răspândit rapid în alte
țări din regiune și apoi în Canada prin călătorii aeriene. Un
răspuns global fără precedent a oprit răspândirea virusului
cauzal, dar nu înainte ca 8000 de persoane să fi fost infectate
și 800 să moară.
• MERS, cauzat de un virus înrudit cu SARS, a apărut în 2012 în
Peninsula Arabică. În această situaţie răspunsul inițial nu a
fost la fel de eficient și MERS continuă să se răspândească.
• Cazurile asociate călătoriilor provenind din regiunea
Orientului Mijlociu au fost raportate în țări din Europa, Asia,
Africa și America de Nord.
• O răspândire îngrijorătoare a avut loc la sfârșitul primăverii
anului 2015 când, datorită unui singur călător, transmiterea
virală a determinat infectarea a peste două sute de persoane
într-o perioadă de aproximativ două luni.
 SARS-CoV2 (PANDEMIA ACTUALA COVID-19)
• Decembrie 2019 a fost semnalat un nou coronavirus izolat
la trei pacienți cu pneumonie, în legătură cu o serie de
cazuri de boli respiratorii acute din Wuhan, China.

• 12 februarie 2020, noul coronavirus a fost desemnat ca

agentul etiologic al Sindromului Respirator Acut Sever
determinat de un alt coronavirus (SARS-CoV-2).

• S-a remarcat însă o similitudine genetică de 79,5% cu SARS-

CoV şi 50% MERS.

• 11 martie 2020 - OMS declară pandemie COVID-19

• Particularități: rată mare de răspândire, rată intensă de

mutaţii, contagiozitatea crescută; forme clinice • TOTAL CAZURI ÎN LUME (14 noiembrie 2022)
asimptomatice sau forme ușoare, medii şi severe; număr - 640.429.208
crescut de decese la vârstnici şi la populația tânără cu
comorbidităţi. Cele mai afectate continente în afara Chinei
TOTAL DECESE ÎN LUME - 6.615.656
sunt SUA şi Europa prin evoluția explozivă si creșterea • TOTAL PERSOANE VACCINATE ÎN LUME
rapidă a numărului de cazuri 5.44 miliarde - 70 % din populație
(6 noiembrie 2022)
 SITUAŢIA LA NIVEL MONDIAL (7 noiembrie 2022)

https://www.ecdc.europa.eu/en/geographical-distribution-2019-ncov-cases
 Eforturile pentru dezvoltarea vaccinurilor au progresat cu o viteza
fara precedent : decembrie 2019 – decembrie 2020
Secventa genetica a OMS declara Primul vaccin 232 vaccnuri
Focarul de SARS-CoV-2
SARS-CoV-2 pandemie de candidat COVID-19 candidate in
raportat prima data in
facuta publica1 COVID-191 testat la oameni2 dezvoltare3
Wuhan1

Dec 31, 2019 Ian 12, 2020 Mar 11, 2020 Mai 16, 2020 Dec 29, 2020

Candidate Vaccines in Development3 Development Phase3

Platforma Vaccinuri candidate (no. %)

PS Protein subunit 18 30%
VVnr Viral vector (non-replicating) 9 15%
DNA DNA 8 13%
IV
RNA
Inactivated Virus
RNA
8
7
13%
12% 232
VVr Viral Vector (replicating) 4 7% Vaccinuri
candidate
VLP Virus Like Particle 2 3%
VVr + APC VVr + Antigen Presenting Cell 2 3%
LAV Live Attenuated Virus 1 2%
VVnr + APC VVnr + Antigen Presenting Cell 1 2%

1. World Health Organization. Archived: WHO Timeline - COVID-19. Available from: https://www.who.int/news-room/detail/27-04-2020-who-timeline---covid-19. Accessed June 22, 2020.
2. Le TT, et al. Nature Reviews Drug Discovery. 2020; 19, 305-306.
3. World Health Organization. Draft landscape of COVID-19 candidate vaccines. October 15, 2020. Available from: https://www.who.int/publications/m/item/draft-landscape-of-covid-19-candidate-vaccines
Vaccinurile COVID-19 o varietate de tipuri

Sources: Nature analysis based on: WHO COVID-19 Vaccine Landscape/Milken Institute COVID-19 Treatment and Vaccine Tracker/T. Thanh Le et al.
Nature Rev. Drug. Disc. http://doi.org/ggrnbr (2020)/F. Amanat & F. Krammer Immunity 52, 583–589 (2020)/W. Shang et al. npj Vaccines 5, 18 (2020).
DE CE PERSISTĂ EVOLUŢIA PANDEMIEI –
VARIANTE ANTIGENICE INTRATE ÎN CIRCULAŢIE
• ALFA (Anglia) – sept./dec 2020 Clasificarea / Nomenclatura Pango (lin)
• BETA (Africa de Sud) – mai / dec. • Variante în monitorizare (VBM)
2020 • Variante de interes (VOI) - în prezent, nu există
• Variante de îngrijorare (VOC)
• GAMMA (Brazilia, Manaus) – nov. • Variante cu consecință periculoasă(VOHC) - în prezent nu există
2020 / ian. 2021 + var. ZETA
(Brazilia, Rio de Janeiro)
• DELTA (India) – oct 2020 –
denumita delta in Mai 2021
• LAMBDA (Peru) – dec. 2020
• MU (Columbia) – ian. 2021
• OMICRON – nov. 2021

https://www.who.int/en/activities/tracking-SARS-CoV-2-variants/
 Raportare ECDC - 27 septembrie 2021 comparativ cu februarie 2022
ALPHA BETA
OMICRON

GAMMA DELTA
10 noiembrie 2022

https://covid19-country-overviews.ecdc.europa.eu/
 EVOLUŢIA VACCINĂRII ÎN LUME (13 noiembrie 2022)

https://ourworldindata.org/grapher/share-people-fully-vaccinated-covid?country=BGD~BRA~CHL~IND~MEX~NGA~PAK~PRT~RUS~ARE~USA~OWID_WRL
 EVOLUŢIA VACCINARII ÎN EUROPA (27 OCTOMBRIE 2022)

https://vaccinetracker.ecdc.europa.eu/public/extensions/COVID-19/vaccine-tracker.html#uptake-tab
EVOLUŢIA VACCINARII ÎN ROMÂNIA (27 OCTOMBRIE 2022 )
• Imunitatea colectivă împotriva COVID-19 ar trebui realizată prin protejarea
populaţiei prin vaccinare şi nu prin expunerea la agentul patogen care produce boala
• Pentru obținerea în condiții de siguranță a imunităţii colective, o proporție
semnificativă din populație ar trebui vaccinată, reducând capacitatea virusului de a
se răspândi
• Există câteva definiții diferite ale imunității colective. Cu toate acestea, toate se
referă la „rata de reproducere a bolii” (R0) care exprimă numărul mediu de
persoane care se pot infecta la un moment dat prin contaminarea de la un individ
care prezintă boala
• Procentul de persoane care trebuie să fie vaccinate pentru a obține imunitatea
colectivă variază în funcție de fiecare boală, respectiv în funcție de valoarea R0.
• imunitatea colectivă împotriva rujeolei necesită vaccinarea a aproximativ 95%
din populație; 5% vor fi protejați prin faptul că virusul nu se va răspândi
printre cei vaccinați.
• pentru poliomielită, pragul este de aproximativ 80%.
• COVID-19 are o valoare estimativă R0 între 2 și 4 în grupuri de persoane care nu
prezintă imunitate. Matematic, 50-75% dintre indivizi trebuie să fie imuni pentru ca
numărul R0 să scadă sub 1, astfel încât transmiterea să fie cât mai limitată, într-o
populație fără restricții speciale de protecţie.
• Pentru a obține în condiții de siguranță imunitatea colectivă împotriva COVID-19, se
urmăreşte ca o proporție cât mai importantă dintr-o populație să fie vaccinată. Unul
dintre obiectivele atingerii imunităţii colective este de a menține în siguranță și a fi
protejate împotriva bolii inclusiv grupurile vulnerabile care nu pot fi vaccinate (de
exemplu, din cauza condițiilor speciale de sănătate, cum ar fi reacțiile alergice la
vaccin sau alte contraindicaţii absolute ).
https://www.jhsph.edu. What is Herd Immunity and How Can We Achieve It With COVID-19?
Stopping SARS-CoV-2 will require a substantial percentage of the population to be immune. G. D’SOUZA,
D. DOWDY | UPDATED APRIL 6, 2021
• Fenomenul de emergenţă este dinamic;
• Împreună cu alţi agenţi patogeni virusurile (mai ales cele ARN)
înregistrează un proces dinamic de schimbare a structurii lor,
generând riscul unor epidemii extensive şi pandemii;
• Factorii care condiţionează fenomenele de emergenţă sunt
multipli şi sunt legaţi de condiţiile individuale ale populaţiilor
umane sau extra umane şi cele de mediu (mai ales climatice);
• Emergenţa generează riscuri de declanşare a pandemiilor iar în
ultimele decenii acest fapt a devenit mai frecvent;
• Controlul acestor evenimente este greu de realizat iar
cercetarea actuală şi cea viitoare are ca teme prioritare
evaluarea unor astfel de evenimente.
Vă mulţumesc