CURS 3

INFECŢIILE BACTERIENE CU RĂSPÂNDIRE COMUNITARĂ:

INFECȚIA CU STREPTOCOC BETA-HEMOLITIC GRUP A,

INFECȚIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE,
INFECȚII CU MENINGOCOC

PROF. UNIV. DR. DOINA AZOICĂI

1.
INFECȚIIILE CU STREPTOCOC BETA-HEMOLITIC GRUP A
Caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura procesului
epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea
 INTRODUCERE
• Infecţii acute şi complicaţiile tardive nesupurative :
• importanţa medicală (răspândire, forme clinice variate, gravitate diferită)
• importanţa socio-economică (spitalizări, consum de medicamente, invalidităţi)
• Morbiditate :
• forme acute : angina (> 100 cazuri %ooo); scarlatina (<30 cazuri %ooo), erizipel, febre puerperale, alte localizări
(<1 cazuri%ooo) – mult scăzute
• complicaţii tardive nesupurative : RAA (4%); CR (5%), GNA (<10%)
• forme invazive : fasceite necrozante, miozita, sindrom de soc toxico - septic – evoluţie în creştere prin riscul
afectării gazdelor imunocompromise (5-10 cazuri %ooo) ex.: STS după 1980 epidemii nosocomiale în SUA
(Minnesota 26 cazuri %ooo)
• Mortalitate
• în scădere : ex. scarlatina de la 25% in 1898 la 0,1% in 1963
• în creştere ex . formele invazive sau toxico –septice
• Particularităţi epidemiologice
• rata crescută a purtătorilor sănătoşi: în populaţia generală (~20%); în colectivităţi de copii şi tineri (~ 90% in
epidemii)
• particularităţile de receptivitate
• riscul producerii reinfecţiilor şi riscul generat de acestea
CARACTERISTICI CU IMPORTANŢĂ EPIDEMIOLOGICĂ ALE SBHA

• structura complexă

• particularităţi antigenice (proteina M, alte structuri proteice, polizaharidice, mucopeptidice)

• virulenţa ridicată – capacitate invazivă ridicată la poarta de intrare; blocarea apărării

• caracteristici de toxigenitate – eritotoxine, steptochinaze, hialuronidaze, sterptolizine etc.

 PARTICULARITATI STRUCTURALE ALE STREPTOCOCULUI
Constituenţii peretelui celular Rol Patogenic
Înveliş Structura
CAPSULA Ac.hialuronic * Neantigenică (nu apar Ac specifici)
* factor de VIRULENŢĂ : putere antifagocitara
PERETE PROTEINA M *Antigen specific de tip
(MARKER de tip) - funcţie de care se face serotiparea SHA in 80 serotipuri diferite (clas. Griffith) - induce anticorpi
protectori specifici de tip (opsonine) = IMUNITATE SPECIFICĂ DE TIP
Strat extern :
PROTEINA T *ANTIGENITATE încrucişată cu sarcolema celulei miocardice
AC. TEICHOIC * declanşează reacţii de HIPERSENSIBILITATE întârziată
* factor de VIRULENŢĂ major: putere antifagocitară + aderenţă la cel. Gazda

Strat mediu Antigen specific de grup - care sta la baza clasificarii in 18 serogrupuri : A - H ; K -T (Lancefield)
POLIZAHARIDUL C - induce aparitia de anticorpi neprotectori care apar tardiv in RAA = ABSENTA
imunitatii specifice de grup
* ANTIGENITATE încrucişată cu glicoproteinele valvelor cardiace

Strat intern * induce sinteza de anticorpi specifici

PEPTIDOGLICANI * Factor ANTIFAGOCITAR , PIROGEN , PROINFLAMATOR
(mucopeptid) * are efect CITOTOXIC pe celule in vivo si in vitro
EXTRACELULAR Membrana citoplasmatică * ANTIGENITATE încrucişată (articulaţii, miocard, ţes. conjunctiv)
(lipoproteică)

ANTIGENITATE prin TOXINE ( eritrotoxina - bacteriofag) şi ENZIME (streptolizina 0, hialuronidaza, streptokinaza, streptodormaza,
dezoxiribonucleaza, exotoxine variate ); streptolizina S neantigenică = hemoliza 
• rezistenţa ambientală – medie

• decontaminare chimică uzuală

• rezistenţa la antibiotice limitată

• eficienţa tratamentului cu peniciline; macrolide (alergie la peniciline);

• cefalosporine (alternativa, dar penicilina rămâne antibioticul de elecţie);

• rezistenţa la tetracicline şi utilizarea sulfamidelor în arii geografice extinse – contraindică utilizarea

acestora în formele acute sau în tratamentul de întreţinere la cazurile cu complicaţii.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Surse de agent patogen
• omul bolnav (forme acute : faringita, amigdalita, angina, scarlatina, erizipel etc…)
• tipice
• atipice ( > 80% din cazuri – automedicaţie, complianţa redusă la terapia corectă)
• omul purtător
• preinfecţios (1 – 3 zile debutului formelor acute)
• “sănătos”: nazal, faringian, mixt (7-14 zile – depistare prin supraveghere activă şi sterilizare) ~ 20%
• fost bolnav – purtători în convalescenţă chiar dupa tratament (variabil <1-3 luni)~4-35% = tratament
incorect sau tratament corect dar ca urmare a unor esecuri si recidive precoce :
• recolonizare din anturaj
• rolul florei faringiene de vecinatate secretoare de betalactamaze
• existanta de tulpini tolerante la penicilina
• capacitatea de internalizare in celulele epiteliale ceea ce permite supravietuirea SBHA sub
protectie de penicilina
NB : rata esecului clinic la 30 zile de la trat. cu penicilina : 2-15% adulti si 3-22% copii
rata esecului bacterilogic la 30 zile de la tratament : 4-18% adulti si 5-35% copii

Eliminarea agentului patogen : produse patologice variate după localizarea infecţiei – cel mai frecvent secreţii
naso-faringiene
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

• Moduri şi căi de transmitere

• direct : preponderent prin: contact; picături septice (frecvent în colectivităţi )

• indirect : aer (aglomeraţii); alimente (lapte şi derivate); obiecte ( utilizare individuală, colectivă,
ocupaţional); mâini; vectori biologici
 RECEPTIVITATEA
• nu este generală
• crescută la copiii şi tinerii care frecventează colectivităţi (1-4 ani şi 10 – 14 ani)
• preponderent crescută la copiii de 7- 14 ani pentru tulpinile eritrogene (scarlatina, boala copilăriei, adulţii
indemni la această formă de infecţie)
• caracter pasager pentru imunitatea postiinfecţioasă (excepţie tulpinile eritrogene) = reinfecţii ;
• anticorpi specifici anti – M: apar la 3-4 săptămâni; slab protectivi; persistă ani de zile – indicatori de
trecere prin infecţie = utili în supravegherea epidemiologică
• anticorpi anti – StreptoLizinaO (ASLO): apar la 7-8 zile; titruri maxime la 3-5 săptămâni; scad după 8
săptămâni până la 12 luni – nici un efect protectiv; indicatori de trecere prin infecţie; persistenţa > 6 săpt.
a titrurilor >200 UTodt/ml markeri de instalare a RAA
• fenomene de hipersensibilizare întârziată prin reinfecţii = complicaţii tardive nesupurative (reinfecţii la 1-2
luni de la debutul primoinfecţiei)
 DE CE ?

MULTIPLE INFECŢII STREPTOCOCICE ÎN CURSUL VIEŢII

MULTITUDINEA DE SEROTIPURI

CARACTER PASAGER AL IMUNITĂŢII SPECIFICE DE TIP ŞI SUBTIP

FENOMENE DE HIPERSENSIBILIZARE ÎNTÂRZIATĂ PRIN REINFECŢII

 FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.

• dependente de :

• entitatea clinică;
• particularităţi de virulenţă ale tulpinilor circulante;
• particularităţile epidemiologice (colectivităţi, receptivitatea populaţiei, factori climatici –
sezonalitate; economico-sociali – igienă, educaţie..);
• calitatea sistemului medical prin asigurarea supravegherii (formelor acute şi stării de purtător);
• atitudinea populaţiei faţă de terapia cu antibiotice.
 MANIFESTĂRI CLINICE ŞI EPIDEMIOLOGICE ÎN INFECŢIILE
STREPTOCOCICE
Sediul infecţiei Manifestări clinice Manifestări
epidemiologice
Infecţii locale: tegumente şi ţesut *impetigo, erizipel, celulita nesupurativă, flegmoane, abcese, limfangita, sporadic
conjunctiv, subcutanat inf. la arşi, infecţii ale plăgilor (inclusiv postoperatorii) ** epidemic pt. celulita nesupurativă

oase şi articulaţii *artrita , osteomielita ( rar) sporadic

nasofaringe şi cavităţi adiacente *rinite,faringite,amigdalite, angina sporadic , endemic , epidemic

*otita , mastoidita , sinuzita sporadic

aparat respirator *laringita , bronşita , pneumonie, bronhopneumonie, abces pulmonar , sporadic

empiem pleural

aparat cardiovascular *endocardita , pericardita sporadic

aparat digestiv *toxiinfecţii alimentare sporadic, epidemic

*colecistita , apendicita , peritonita sporadic

aparat excretor, genital *nefrita în focar , glomerulonefrita , pielita, cistita sporadic

*infecţii puerperale (metrita, anexita, septicemie postabortum) epidemic (trecut) ,
sporadic (prezent)

sistem nervos *meningita purulentă , abces cerebral sporadic

infecţii cu caracter general *scarlatina sporadic , endemo-epidemic

*septicemii epidemic (trecut ) ,
sporadic (prezent)

boli poststreptococice *RAA , GNA , eritem polimorf , eritem nodos epidemic (trecut),
sporadic (prezent)
 SPORADICA - în prezent toate, în afara anginelor (angine - posibil sporadice în sezonul
cald, populaţie generală preponderent adultă, nivel economic-educaţional crescut,
rezistenţa generală nespecifică optimă)

80

70
cazuri noi/100.000 loc.

60

50

40
Incidenţa scarlatinei, în România, în perioada 1970 - 2019
30

20

10

0
70
80

89
90

91
92

93
94

95
96

97
98

99
00

01
02

03
04
05

06
07

08
09

10
11

12
13

14
15

16
17

18
19
19
19

19
19

19
19

19
19

19
19

19
19

19
20

20
20

20
20
20

20
20

20
20

20
20

20
20

20
20

20
20

20
20
anul

ENDEMICĂ -angine (în colectivităţi, sezon rece, aglomeraţii)

EPIDEMICĂ - angine (urmare a cumulării purtătorilor “sănătoşi” – consecinţe în post-epidemie creşterea
prevalenţei complicaţiilor tardive nesupurative)

• aspecte noi : epidemii asociate asistentei medicale prin forme invazive (STS, fasceite
necrozante, miozite)
120

100

80

60

40

20

0
70

85

90

92

94

96

98

00

02

04

06

08

10

12

14

16

18
19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
a nul

Prevalenţa anginelor cu streptococ, în România, în perioada 1970 - 2019

 PREVENŢIA
• Generală
• creşterea rezistenţei nespecifice la grupurile cu risc şi în perioade cu risc epidemic;
• supravegherea epidemiologică + clinică + laboratorul a colectivităţilor cu risc;
• triaj epidemiologic după vacanţe, internate, cazărmi, orice colectivitate de tineri;
• depistarea şi sterilizarea purtătorilor (control la externare/ terminarea tratamentului inclusiv a
personalului din mediul de spital ):
• supravegherea foştilor bolnavi (purtători; depistarea precoce a complicaţiilor);
• condiţii de igienă generală corespunzătoare (inclusiv în mediul de spital);
• educaţia personalului medical şi a populaţiei.
• Specială
• administrarea preparatelor antibiotice
• Specifică
Vaccinuri anti - streptococ grup A ?
Nu în prezent !

variabilitate mare de subtip prin diversitatea structurală a proteinei M

încă posibilităţi tehnice limitate pentru :
vaccin polivalent
înalt imunogen
protecţie de durată

Candidate/ în experimentare : polipeptidice, native, sintetice, recombinare

genetică
 COMBATEREA
• ancheta epidemiologică
• bolnavii :
• depistarea activă a bolnavilor cu forme tipice / atipice de boală
• izolarea: obligatoriu în spital (preferat pentru toate formele acute)
• raportarea: nominală (scarlatina, formele invazive); numerică (alte forme)
• purtătorii : supravegherea ; sterilizarea (vezi prevenţia specială)
• contacţii direcţi cu sursele : supravegherea clinică + epidemiologică 10 zile
• persoanele diagnosticate cu o complicaţie tardivă nesupurativă care vin în contact cu bolnavi cu forme acute vor fi :
- supravegheaţi clinic ;
- vor întrerupe tratamentul de întreţinere → penicilină orală doză dublă
(dacă vor face o formă acută de angină tratamentul va fi injectabil – 10 zile)
- după 6 zile de tratament vor relua schema de întreţinere
• convalescenţii :
• penicilina retard în a 7 zi de la debut (la externare) şi la 14 zile
• dispensarizarea activă : 3 luni (examen clinic lunar; examene de laborator : săptămânal în prima lună şi apoi lunar ex.
sumar de urină; exsudat, teste de inflamaţie la 1 lună de la debut )
• decontaminare in focar :
• substanţe clorigene; bromocet 1%; formol 5 %
2.
INFECȚIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE
Caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea
 INTRODUCERE
 Bolile pneumococice sunt infecții simptomatice cauzate de Streptococcus pneumoniae - pneumococi.
 Termenul de boală pneumococică invazivă (BPI) este utilizat pentru infecții pneumococice severe -
bacteriemie, sepsis, meningită și osteomielită
 Infecțiile pneumococice și BPI - cauzele majore ale morbidității și mortalității prin BT în Europa și la nivel
mondial, cu cea mai mare povară a bolii întâlnită la copiii mici și la vârstnici.
 Forme clinice – non-invazive (otite, sinuzite acute, pneumonii) – invazive (bacteriemie, meningita;
endocardita; peritonite; artite septice)

https://www.ecdc.europa.eu/en/pneumococcal-disease/facts https://www.ecdc.europa.eu/en/pneumococcal-disease/surveillance-and-disease-data
Boala pneumococică invazivă

- predominantă la vârstnici și la sugari,

cu 18,9 cazuri confirmate la 100 000
loc. la adulți cu vârsta de 65 de ani sau
peste și 14,5 cazuri confirmate la 100
000 loc. la sugari sub 1 an.

- Incidența – mai mare la bărbați în

toate grupele de vârstă. Raportul
general B :F = 1,1: 1.

- Distribuția sezonieră - model similar

cu cel al multor alte boli respiratorii.
- Incidența – scăzută în timpul verii -
crește rapid odată cu debutul toamnei -
punctul culminant în lunile de iarnă
 CARACTERISTICI CU IMPORTANŢĂ EPIDEMIOLOGICĂ
Streptococcus pneumoniae
- bacterie Gram-pozitivă care apare la MO în perechi - diplococi sau lanțuri scurte
- capsula polizaharidică - factor important de virulență care protejează organismul de fagocitoză.
- tulpinile încapsulate sunt aproape exclusiv cauza infecțiilor invazive
- tulpinile neîncapsulate rareori cauzează boli
- clasificat în peste 90 serotipuri pe baza antigenelor capsulei polizaharidice
- serotipurile asemănatoare structural sunt grupate împreună și etichetate alfabetic (ex. 6A, 6B)
- 23 de serotipuri responsabile de cele mai multe infecții invazive
- rezistența la penicilină a S. pn. – încă din 1965 – în Franța - emergența tulpinilor multirezistente – numeroase țări

Distribuția cazurilor confirmate de boală pneumococică

invazivă: cele mai frecvente serotipuri de S. pneumoniae în
2017 - UE

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(09)61114-4/fulltext
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
• Surse de agent patogen
• omul bolnav : formă tipică sau atipică de boală
• omul purtător : preinfecţios (durată limitată, rolul unor depistări speciale)
sănătos ( prevalenţa crescută în colectivităţi)
fost bolnav – convalescent 1- 10% ( 3-4 luni)
- cronic (până la 6 -24 luni)

 rata portajului în populaţia generală – adulți - 10%; copii – 20-40%; sugari în colectivități – 60%
 produse patologice cu rol în diseminare : secreţii naso-faringiene

• Moduri şi căi de transmitere

• direct : cel mai frecvent – contact direct, picături septice
• indirect : aer, obiecte , mâini (recent contaminate)

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(09)61114-4/fulltext
• Receptivitatea - crescută dependentă de :
• Organismul gazdă
- vârste extreme (< 2 ani; > 65 ani) , persoane cu imunodeficiente congenitale sau dobandite
- teren particular – insuf.respiratorie cronică; sdr. nefrotic la copil; ciroză hep.
- imunosupresați – HIV+, splenectomizați / asplenie / posttraumatic / funcțională – drepanocitoză
homozigotă, disglobulinemie, imunodepresie severă; alte cauze
- hematopatii – b. Hodgkin, purpura trombocitopenică Idiopatică, anemie hemolitică
- copiii cu terapie cu betalactamine în lunile precedente
- antecedente de otită medie acută
• Tulpină
 Multirezistența la antibiotice
 Anumite tulpini (ex. 6, 14, 19, 23) – mai frecvent dobândite – stare de poraj ai lungă
 Alte tulpini (ex. 12) – colonizarea mai dificilă și eliminarea rapidă = imunogenitatea diferită după
caracteristicile stării de purtător

Factori dinamizatori favorizanți

– naturali – sezonul rece
- socio – economici – aglomerații, colectivități
 FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.

• Sporadică
• formele invazive

• Endemică
• colectivităţi cu risc
- familii aglomerate, cazărmi, închisori, lagăre refugiaţi, unităţi medico-sociale

• Epidemică
• Izbucniri epidemice - colectivităţi cu risc / spitale - IAAM

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(09)61114-4/fulltext
 PREVENŢIA

• Generală
• creşterea rezistenţei nespecifice
• supravegherea grupurilor cu risc
• evitarea degrădarii apărării la poarta de intrare
• evitarea transmiterii directe sau prin aerul contaminat în colectivități / aglomerări de persoane
• igienizarea generală
• educaţia pentru sănătate a populației
 • Specială
- Antibiotice
- Ig specifice la pacienții HIV+, cu hematopatii maligne

• Specifică
• Vaccinare – 2 tipuri de vaccinuri – conjugat / polizaharidic
Vaccinul polizaharidic
- cele mai frecvente 23 de serotipuri capsulare care cauzează boala pneumococică invazivă
- Eficacitatea sa – scăzută la vârstnici, la imunocompromiși și la sugarii <2 ani

Vaccinul pneumococic conjugat

- Initial 7 valențe (Prevenar) - serotipurile pneumococice 4, 6B, 9V, 14, 18C, 19F și 23F - responsabile pentru
80% din infecțiile pneumococice la copii - utilizat în principal la copii < 2 ani
- Actual 10 (Synflorix) - (serotipurile: 1, 4, 5, 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19F, 23F – conjugat cu proteina D de H.
influenzae non-tipabil, anatoxină tetanică sau anatoxină difterică) – recomandat la copii < 2 ani
şi 13 valenţe (13 valenţe) - (serotipurile: 1, 3, 4, 5 , 6A , 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19A, 19F, 23F –
conjugat cu CRM197) – recomandat la copii şi adulţi; Apexxnar (20 valențe) – recomandat : >18 ani
 COMBATEREA

• ancheta epidemiologică
• depistarea cazurilor
• depistarea şi sterilizarea purtătorilor
• raportarea nominală a cazurilor
• contacţii : prevenţie specială
• vaccinarea sau revaccinarea grupurilor cu risc
• decontaminarea uzuală
• educaţia pentru sănătate
3.
INFECȚII CU MENINGOCOC
Caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea
 INTRODUCERE
• Europa 1800 : epidemii extensive şi severe (letalitate 70-90%)

• Etapa marilor descoperiri - controlul infecţiei cu meningococ

• 1888 - Yersin, Roux : ser antimeningococ
• 1929 - Fleming : penicilina
• 1932 - Domagk : sulfamidele

• Recrudescenţa fenomenelor epidemice – zona africană 1968 şi la nivel mondial

• Variate forme clinice : purtător, angina, meningita, meningococemie (sepsis)

• Gravitate diferită : uşoare – complicaţii / deces
 CARACTERISTICI CU IMPORTANŢĂ EPIDEMIOLOGICĂ
• Neisseria meningitidis – diplococ gram negativ capsulat
• Complexitate structurală : serogrupuri şi serotipuri
• Antigenele polizaharidice capsulare :
• 13 serogrupe
• intens circulante : A, B, C, X,Y,W135
• Proteinele membranei externe , lipooligozaharid (LOS) : serotipuri
• Factori de virulenţă :
• pili – colonizează epiteliul nazal (uşor şi pe termen lung - relaţie
simbiotică cu gazda)
• capsula polizaharidică – rol antifagocitar
• endotoxina LOS – agresivitatea asupra endoteliului vascular , CID
• IgA proteaza
• Rezistenţa redusă ambientală şi la decontaminanţi: distrus de t0 < sau > 370,
UV, mediu uscat, decontaminanţi chimici uzuali
• Sensibilitate la antibiotice favorabilă: penicilina G
(atenţie în Franta 30,8% tulpini rezistente în 1997) ; ampicilina, amoxicilina;
cloramfenicol; cefalosporine G3
Rezistenţa la sulfamide (~ 50% tulpini ) prin utilizarea prevenţională excesivă,
la contacţi
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
• Surse de agent patogen
• omul bolnav : contagios în perioada acută a formelor clinice de rino-faringită;
• omul purtător : preinfecţios (durată limitată, rolul unor depistări speciale)
sănătos ( prevalenţa crescută în colectivităţi)
fost bolnav – convalescent 1- 10% ( 3-4 luni)
- cronic (până la 6 -24 luni)

 rata portajului în populaţia generală 8-20%; în colectivităţi şi epidemii ~ 90%

 indicator de risc epidemic : >20% purtători + transmiterea crescută
 contagiozitatea minimă după 24h de la instituirea tratamentului etiologic
 produse patologice cu rol în diseminare : secreţii naso-farngiene

• Moduri şi căi de transmitere

• direct : cel mai frecvent – contact direct, picături septice
• indirect : aer, obiecte , mâini (recent contaminate)
• Receptivitatea
• nu este generală (1%o sepsis/ meningita meningococică ; majoritatea inf. asimptomatice / purtători)
• receptivitate crescută dependentă de :
• organismul gazdă :
- vârste extreme (formele grave: meningita ± meningococemie - copii 1- 4 ani)
- absenţa anticorpilor bactericizi (specifici de grup si serotip)
- inhibiţia acţiunii bactericide a serului (act. IgA proteaza)
- deficite congenitale în complement (meningite recurente)
- infecţii virale recente (apărarea nespecifica la poarta de intrare)
( epidemiile de gripă – creşterea > 4 ori a riscului de inf. meningococică; 40% din copiii cu meningită
meningococică au în antecedentele imediate o infecţie virala cu v.gripal, adenovirus, VSR)
• agresivitatea tulpinilor (factorii de virulenţă)

Imunitatea
 postinfecţioasă specifică de serogrup (Ac. aglutinanţi / Ac fixatori de C ): lungă durată, nu absolută
 prin portaj, specifică de grup (nu exclude starea de purtător)
 prin infecţii oculte (receptivitate redusa la adulţi)
 postvaccinală specifică de grup (necesare vaccinuri polivalente şi doze de rapel)
 FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.
• Sporadica
• Europa, America N, nivel socio-economic crescut; România 5-15 cazuri %ooo loc
• Endemica
• Africa Sud- Sahariană, colectivităţi cu risc
• Epidemica
• zone cu risc major: centura meningitică africană
• epidemii extensive si severe
• “micro” epidemii (izbucniri epidemice) în afara zonei meningitice africane; colectivităţi cu risc (familii
aglomerate, cazărmi, închisori, lagăre refugiaţi, unităţi medico-sociale)

După serotipul predominant circulant :

B : endemic şi sporadic; izbucniri epidemice în ţările dezvoltate; rata de atac redusă
C : circulaţie în ţările dezvoltate şi mai puţin dezvoltate; rata de atac mai crescută
A : epidemii în ţările mai puţin dezvoltate; cea mai mare rata de atac;
epidemii importante cu periodicitate la 20 ani
 Distributia serogrupurilor predominante de meningococ (A, B, C)

Sursa: http://www.pharmainfo.net/reviews/comprehensive-review-meningococcal-meningitis
Incidența bolii
meningococice în țările
din centura meningitică
africană

Centura meningitică africană

http://imj.ie/menafrivac-its-success-against-group-a-meningococcus-in-sub-saharan-
africa-and-the-challenges-which-lie-ahead/
O NOUA PROVOCARE: EMERGENŢA SEROGRUPULUI W135
• Anul 2000 – emergenţa tulpinilor de meningococ serogrup W135

• Anul 2002
• importantă epidemie în Burkina Faso – decesul a 1.500 persoane
• extinderea fenomenelor epidemice şi în alte zone ale lumii – risc asociat voiajului internaţional şi
pelerinajelor religioase (Franţa, Norvegia, Arabia Saudită, Singapore, Anglia)
• necesitatea unui preparat vaccinal competitiv

• Septembrie 2003 : conferinţa de presă OMS – GlaxoSmithKline (GSK) producător “în timp record” a
preparatului vaccinal tetravalent : A,C,Y,W135

• Finanţarea cu 8,5 milioane Euro a campaniei de vaccinare 2003-2004 în zonele africane cu risc (cost/
doza = 4 Euro)
Incidenţa bolii meningococice în Europa
(după OMS, 2019)

Incidenta < 1 %000 Incidenta 1-3 %000

Bulgaria Portugalia Danemarca

Italia Cehia Lituania

ROMANIA Olanda Malta

Slovacia Ungaria Anglia

Germania Suedia Irlanda

Grecia Franta -

Estonia Spania -
 PREVENŢIA

• Generală
• creşterea rezistenţei nespecifice
• supravegherea grupurilor cu risc (perioade posibil epidemice: sfârşitul iernii)
• evitarea degrădarii apărării la poarta de intrare
• depistarea şi sterilizarea purtătorilor
• evitarea transmiterii directe sau prin aerul contaminat în aglomerări de persoane
• igienizarea generală
• limitarea circulaţiei meningococului (reducerea ratei de portaj)
• evitarea traumatismelor cranio-cerebrale (fracturi de bază de craniu – la purtători = risc de transmitere
ascendentă prin autocontaminare)
• educaţia
• Specială
• la contacţii direcţi; nu se va face sistematic în populaţia generală
• Ciprofloxacin : adulţi 500 mg doză unică

• Specifică
• vaccinare mono, bi, pentavalentă (A,B,C sau A+C sau A+B+C+Y+W135)
• depinde de zonarea circulaţiei tulpinilor
• zone endemice la grupurile 1-25 ani
Nimenrix (vaccin meningococic conjugat pentru serogrupurile A, C, W și Y)
Schemă de imunizare aprobată, Uniunea Europeană

• Nimenrix este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor începând cu vârsta de 6 săptămâni
împotriva bolii meningococice invazive determinate de N. meningitidis serogrupurile A, C, W și Y*†

Doza 1 Doza 2 Doza de rapel

Sugari între cu vârsta
≥6 și ≤12 săptămâni*
Luna 0 Luna 2 Vârsta de 12 luni

Copii cu vârsta ≥12 luni, adolescenți și adulți 1 doză‡

Copii cu vârsta ≥12 luni, adolescenți și adulți Nimenrix poate fi administrat ca doză de rapel la persoanele care anterior au fost
vaccinați anterior vaccinate primar cu un vaccin meningococic conjugat sau polizaharidic simplu

*În țările în care nu există o indicație pentru sugari, Nimenrix este indicat la persoanele începând cu vârsta de 12 luni sau mai mare.
†Nimenrix trebuie utilizat în conformitate cu recomandările oficiale disponibile.
‡În cazul anumitor persoane, administrarea unei a doua doze de Nimenrix poate fi considerată adecvată.

Nimenrix [core data sheet, version 9.0]. New York, NY: Pfizer Inc; 2016.
 Trumenba (vaccin meningococic B): indicatie si schema de
administrare
• Trumenba este indicata pentru imunizarea activa a persoanelor cu varste de
10 ani si peste pentru preventia bolilor meningococice invazive determinate
de N. meningitidis serogrup B*
Schema cu 3 Doze pentru persoanele expuse
Schema Standard 2-Doze sau unui risc crescut

Dose 1 Dose 2 Dose 1 Dose 2 Dose 3

Luna 0 Luna 6 Luna 0 La minim 1 ≥4 luni

luna

• O doza de rapel poate fi luata in considerare indiferent de schema initiala de

vaccinare la persoanele aflate la risc continuu de boli meningococice invazive

*Trumenba should be used in accordance with official recommendations.

Trumenba [core data sheet, version 3.0]. New York, NY: Pfizer Inc; 2017. 44
BEXSERO – VACCIN MENINGOCOCIC B
 COMBATEREA
• ancheta epidemiologică
• depistarea cazurilor
• izolarea obligatorie a cazurilor cu meningită şi/ sau meningococemie
• depistarea şi sterilizarea purtătorilor
• raportarea nominală a cazurilor cu meningită şi/ sau meningococemie
• contacţii : prevenţie specială
(riscul apariţiei de cazuri secundare în familia sau colectivitatea unde a fost diagnosticat cel puţin un caz de
boală acută contagioasă este de 500-800 ori mai mare decât în populaţia generală : ~ 1 caz la 100.000 loc. )
• inutilă carantina unităţilor şcolare
• eventual vaccinarea sau revaccinarea grupurilor cu risc în circumstanţe epidemiologice deosebite (epidemii,
personal expus profesional)
• decontaminarea uzuală
• educaţia pentru sănătate