Procesul infectios

Agentul infectios

Organismul gazda

Infectiozitate Patogenitate Virulenta Invazivitate Toxigeneza Adaptibilitate

Bariere naturale Sistem imunologic Mecanismul de aparare specifica si nespecifica

Semne boala
Inflamatie Raspuns de faza acuta Febra Boala de complexe imune

INFECIA: ptrunderea i multiplicarea germenilor patogeni n esuturi; (infecie nu este sinonim cu boal) CONTAMINARE: prezena germenilor pe suprafee.

COMENSALISM: simbioza ntre microflora normal i gazd.

GERMENI OPORTUNITI = germenii condiionat patogeni. GERMENI PATOGENI - induc procesul infecios i boala.

Agenti etiologici

Virusuri Bacterii Ricketsii Chlamydii Fungi Protozoare Prioni

Virusuri

Forma de existenta a materiei vii cu specificitate, dar cu handicapul imposibilitatii de autoreproducere, neavand echipamentul energetic si enzimatic necesar. In functie de acidul nucleic (pastrator al informatiei genetice) pot fi ADN si ARN. Se inmultesc strict intracelular Dau boli ca: varicela, rujeola, rubeola, gripa, HIV, guturai, hepatita, diaree, veruci (negi)

Bacteriile

Organisme unicelulare vizibile cu microscopul optic Au aparat enzimatic si energetic necesar supravieturii de sine-statatoare si multiplicarii Capacitate de adaptare la conditii vitrege de mediu (ex. sporularea) sau alte elemente de supravietuire (ex. capsula) Ex. boli: scarlatina, sifilis, tbc, erizipel, furunculoza, impetigo.

Agresivitatea bacteriilor este data de: - patogenitatea = capacitatea de a induce o stare de boala - virulenta = agresivitate care poate varia la acelasi virus de la o tulpina la alta - inocul = cantitatea de bacterii care pot supravietui mijloacelor de aparare ale gazdei - invazivitate = proprietatea de a penetra in intimitatea tesuturilor - toxigeneza = producerea de toxine - antigenitatea = posibilitate de declansare a aparitiei anticorpilor - adaptibilitatea = posibilitatea de a supravietui in organismul gazda

MORFOLOGIA BACTERIILOR

Ricketsii

Seamana cu bacteriile, cu structura celulara aproape completa, dar care nu poate asigura independenta extracelulara. Se transmit prin vectori: paduchi, pureci, capuse. Ex. boli: tifos

Chlamydii

Au fost initial considerate virusuri mari Structura enzimatica saraca, strict intracelulara Ex. boli: ornitoza, afectiuni veneriene

Fungi

Ciuperci Pot determina boli ale pielii si mucoaselor Ex. boli: candidoza, ptiriazis Slab patogene in general, determina boli severe la imunodeprimati.

Prionii

sunt particule proteice cu caracter infecios, rezist la factorii fizici i chimici ce inactiveaz virusurile (UV, pH

acid, temperatur crescut, detergeni, solveni organici).

au greutate molecular de 27000-30000 (a proteinei Pr P),

structur filamentoas (fibrile) de 1-2000nm lungime i 10-20 nm diametru, au capacitate de reproducere,

determin leziuni degenerative ale sistemului nervos central,

dup o incubaie lung (ani, decenii) se instaleaz demen

progresiv.

Mijloace de aparare ale organismului

1. Bariere naturale - pielea - pH - secretia seboreica - flora bacteriana saprofita - mucoase - cili vibratili (respiratorie) - mucus - bariera gastrica - peristaltismul intestinal 2. Mijloace de apare nespecifica - substante cu rol in aparare - febra - reactie inflamatorie 3. Mijloace de aparare specifica - anticorpi

Factori favorizanti ai infectiilor

a. Fiziologici de moment - surmenaj - malnutritia si postul prelungit - prematuritatea - nasterea si lehuzia - pubertatea - menopauza - imbatranirea b. Factori patologici - diabetul zaharat - neoplazii (cancerul) - ciroza hepatica - splenectomia - etilismul cronic - corticoterapia prelungita - terapia citostatica si iradiere

Diagnosticul bolilor infectioase

Istoricul bolii

Antecedente personale
Antecedente colaterale

Ancheta epidemiologica

simptome Examen clinic

Antecedente vaccinale
ANAMNEZA

EXAMENUL CLINIC

INVESTIGATII

DIAGNOSTIC

DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECIOASE

Date epidemiologice - starea imunologic a bolnavului: - proveniena dintr-un focar de infecie sau dintr-o zon endemic, - este receptiv la acea infecie sau a fost vaccinat, - are imunitate postinfecioas pentru infecia care evolueaz in acel focar , - au fost luate eventualele msuri profilactice. - identificarea sursei de infecie i contactul pacientului cu aceasta n intervalul perioadei de incubaie maxim a bolii suspicionate. Istoricul bolii - momentului de debut, - delimitarea n timp a semnelor clinice. Datele epidemiologice i clinice sunt suficiente pentru susinerea diagnosticului unor boli monoetiologice (rujeol, varicel, tetanos, erizipel).

Probele biologice - trebuie recoltate nainte de nceperea tratamentului antibiotic,

- se evit contaminarea materialului recoltat,

- recipiente curate, sterile, care trebuie trimise rapid n laborator sau, pe medii de conservare. - recipientele se eticheteaz, se specific: - produsul recoltat,

- data recoltrii,
- numele sau codul pacientului, - investigaia solicitat.

Diagnosticul etiologic poate fi precizat prin: - examinarea direct, - cultivarea i identificarea agentului infecios in vitro; - evidenierea unor structuri antigenice, - evidenierea anticorpilor specifici prin reacii serologice.
Reacii serologice - reacii de aglutinare RA, - de hemaglutinoinhibare HAI, - de precipitare RP, - de fixare a complementului RFC, - de neutralizare RN - RIF - reacii imunoenzimatice (EIA), - radioimunoanaliz (RIA), imunobloth - (WB)

Probe nespecifice

- sindrom inflamator bine exprimat n infecii bacteriene( VSH ,

fibrinogen , CRP +, - leucopenie cu limfocitoz n boli infecioase virale;

- creterea TGP, TGO n hepatitele virale.

- capacitatea de aprare a organismului - cantitative (ELFO, imunogram, CD4, CD8)

- calitativ funcionale (teste de hipersensibilitate, IDR).

Investigaii paraclinice (radiologie, ultrasonografie, EKG, EEG, VCN, EMG, CT, RMN)

Consulturi interdisciplinare (ORL, chirurgie, neurologie,

neurochirurgie).

Tratamentul bolilor infectioase

I. Curativ - etiologic - patogenic - simptomatic - igieno-dietetic II. Profilactic - profilaxie primara (prevenirea imbolnavirii) - profilaxie secundara (urmareste recuperarea din boala contactata, prevenind complicatiile si evolutia nefavorabila) - profilaxia tertiara (previne aparitia sechelelor si instalarea incapacitatii de munca)

Profilaxia primara
1. Masuri adresate sursei de infectie - izolarea cazului - masuri de dezinfectie - supravegherea contactilor - control periodic al persoanelor cu loc de munca cu risc epidemiologic 2. Masuri adresate cailor de transmitere - asigurarea sureselor de apa potabila - asigurarea circuitelor alimentelor - indepartarea vectorilor - screeningul produselor de sange de la donatori - folosirea materialelor sanitare de unica folosinta - evitarea aglomeratiilor in epidemii 3. Masuri adresate receptivitatii populatiei - educatia sanitara - seruri imune, vaccinare.

Tratamentul igieno-dietetic
a. Masuri ambientale - repaus la pat scade consumul energetic, scade efortul cardiac, amelioreaza circulatia viscerala, previne raspandirea infectiei - temperatura (22 grade) scade efortul de adaptare - aerisirea periodica - umiditatea b. Dieta - specific bolilor

Tratamentul simptomatic

Atenuarea durerilor Atenuarea tusei Sedare Atenuarea hipertermiei (de avut in vedere ca in viroze febra este un mecanism de aparare contra infectiei)

Tratamentul patogenic

Antiinflamatorii Anticonvulsivante Reechilibrare hidroelectrolitica Reechilibrare acido-bazica Terapie cardiotonica Sustinere ventilatorie, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene.

Tratamentul etiologic

Antibiotice - eficiente impotriva bacteriilor - de preferat dupa izolarea agentului si antibiograma - tintit - de evaluat beneficii/efecte adverse Antivirale Antifungice