NOIU

NI
INTRODUCTIVE
BOLILE INFECIOASE sunt alterri datorate multiplicrii agenilor patogeni
(microorganisme, prioni) ce realizeaz infecia prin ptrundere, multiplicare, elaborare de
produi de metabolism proprii sau a produilor rezultai din degradarea microorganismului n
organismul-gazd.
Ptrunderea microorganismelor n organismul animal nu se soldeaz mereu cu
producerea bolii.
CONTAMINAREA reprezint etapa I a agentului patogen pentru a produce o boal ,
realizndu-se prin contact mecanic, fizic ntre microorganism i gazd.
n funcie de factorii de risc (dependent de microorganism i de gazd) poate reproduce
primul pas ctre infecie.
!ontaminarea este urmarea ptrunderii microorganismului patogen prin depirea
barierelor organismului-gazd i depinde de microorganism i de integritatea barierelor
gazdei. "acroorganismul declaneaz un comple# de reacii ce au ca finalitate nlturarea
microorganismelor sau nu.
$tape% -suspicionarea corect (&'-())*) pe baza semnelor clinice, analizelor de
laborator, morbiditii, anamnezei.
CLASIFICAREA BOLILOR INFECIOASE:
-dup caracterul de transmisi+itate -nu toate bolile infecioase e#prim aceeai +itez
de transmitere, de diseminare% a) boli foarte contagioae,

1
b) boli !"#in contagioae,
c) boli li!ite $e contagio%itate.
-pot fi produse de ageni ce afecteaz -o specie,
-mai multe specii.
-antro!o%oono%e (comune omului i animalelor) -se transmit de la animalul bolna+ la
om, prin alimentele de origine animal sau pur i simplu (e#% tetanosul),
-dup cauzalitate - boli bacteriene & bacterio%e,
- boli 'irotice & 'iro%e,
- boli !ro$"e $e ric(ettii & ric(etio%e,
- boli !rionice)
- boli con$i#ionate , e#% infeciile cu "icoplasma sau colibacili.
DEFINIIA: -denumirea corect i complet a bolii% -elementele ce definesc clinic i
lezional boala, e#% pleuropneumonia contagioas a porcului,
-furnizarea de elemente
suplimentare pentru identificarea bolii, e#% tetanosul -.boala cerbului. ,
-definiia propriu-zis - dez+oltarea caracterelor etiologice, epidemiologice
i lezionale ale bolii.
DESCRIREA A*ENTULUI CAU+AL%
-denumirea corect,
-particularitile agentului cauzal ce permit identificarea , izolarea lui,
-determinanii de patogenitate ai agentului cauzal,
-determinanii antigenici (elemente de identificare i elemente ce +or condiiona
realizarea msurilor de imunoprofila#ie),
-proprietile biologice (unele sunt responsabile de particularitile clinice i lezionale
ale entitii, se folosesc pentru identificarea agentului cauzal),
-caracterele morfologice ale fiecrui ta#on (e#% capsula),
-gradul de rezisten a agentului cauzal n afara organismului-gazd, structura c/imic
a peretelui celular al unor microorganisme.
CARACTERISTICILE E,IDEMIOLO*ICE% -speciile recepti+e -specia, categoria de
e#ploatare, +rsta, se#ul, sistemul de cretere,
-factorii de risc care in de
animalul recepti+ -statusul imun i e#istena sau nu a strii de 0purttor..
SURSELE DE INFECIE: -!ri.are. 1nimalul n care microorganismul s-a multiplicat
i care l elimin prin produsele de secreie (sali+, lacrimi, secreia bronic), produse de
e#creie (urin, fecale), unele animale l pot elimina prin materialul seminal, altele prin lapte i
ntotdeuna cada+rele animalelor i produsele rezultate prin sacrificarea animalelor bolna+e.
$#% 2rucella canis sau 2rucella o+is se elimin prin sperm, 2rucella abortus o+is se elimin
prin a+ortoni, antra#ul - prin carne i snge, n cazul colitei salmonelice carnea nu este
contaminat dect dac a e#istat o septicemie salmonelic, n tuberculoz , carnea este
contaminat doar dac a e#istat o form generalizat de tuberculoz, laptele reprezint o
surs primar de infecie n cazul brucelozei, leucozei, dar nu i n cazul pasteurelozei sau
rabiei.
-ec"n$are -n bolile n care agenii cauzali sunt dotai cu
elemente ce confer rezisten n afara organismului-gazd sau cnd agentul cauzal eliminat

2
n mediu se afl sub protecia materialului biologic n care a fost eliminat% e#% crustele
+ariolice, pentru bolile n care agentul cauzal ntlnete cu probabilitate mai mic animalul
susceptibil, e#% tetanosul -agentul cauzal sub form sporulat (ca surs secundar) n sol,
destul de rar ca boal pentru c animalul n mod fiziologic nu prezint condiii prielnice pentru
dez+oltarea sporului.
-!ri.are !artic"lare. 2oala infecioas lupt pentru
supra+ieuire ntre 3 organisme, purttorii clinic sntoi (4almonella) sau animalele trecute
prin boal, ca surs primar particular (e#% boala lui 1u5es67 la porc sau ru5etul porcului), dar
i +ectorii acti+i (ne+ertebrate sau +ertebrate) i +ectori pasi+i (nclmintea personalului).
C/ILE DE ,/TRUNDERE A MICROOR*ANISMELOR:
."coae -esofag, stomac (nu sunt bariere),
-intestin (sunt pori -ileonul, cecumul, colonul),
-respiratorie (laringean, tra/eal, bronic), la ni+elul al+eolelor cnd
clearence-ul nu funcioneaz,
-con5uncti+al,
-genital.
!ielea - c/iar i la ni+elul pielii intacte.
8up ptrundere microorganismele disemineaz lent sau rapid fapt ce demonstreaz
'ariabilitatea contagio%it0#ii1
CARACTERELE DINAMICII E,IDEMIOLO*ICE:
-.orbi$itatea 9nregistrarea de cazuri ntr-un timp dat, cu ct numrul de cazuri este
mai crescut cu att gradul de contagiozitate este apreciat mai se+er.
-.ortalitatea.
VECTORII DE DISEMINARE AI BOLILOR INFECIOASE 2N TIM, 3I S,AIU:
2olile infecioase sunt caracterizate prin%
- boal0 !ora$ic0 -numr limitat de cazuri, e#% tetanosul,
- boli en$e.ice sau en%ootice (tuberculoza, bruceloza),
- boli li.itate n interiorul unei populaii sau efecti+ 9 disemineaz doar prin surse
primare,
- boli e!i$e.ice sau e!i%ootice (pseudopesta a+iar),
- boli !an$e.ice sau !an%ootice 9 intereseaz continente (e#% febra aftoas).
ETIOLO*IA:
-familie, gen ,
-determinani antigenici,
-proprieti biologice,
-sensibilitatea la factorii de mediu i agenii terapeutici.
E,IDEMIOLO*IA:
-rece!ti'itatea)
-factorii $e ric care moduleaz recepti+itatea, dependeni de gazd ( specie, ras,
+rst, se#, status imun) sau de agentul cauzal (comportamentul n mediu, proprieti
biologice, determinani antigenici).
-"rele $e infec#ie% -primare,
-secundare -corelate direct cu sensibilitatea la factorii de mediu,
-+ectori% () activi ( agentul cauzal se poate multiplica),
3) pasivi (sunt doar transportori).

3
-c0ile $e conta.inare% -orizontal% direct prin contaminare sau transcutanat, pe cale
digesti+ sau respiratorie,
-+ertical% transplacentar la mamifere sau +itelin la psri,
este cale de contaminare pentru bolile ai cror ageni cauzali nu gsesc frec+ent gazda.
-$ina.ica e!i$e.iologic0% -spune ct de repede se e#tinde o boal ntr-un efecti+ i
pierderile care se nregistreaz,
-bolile pot fi % sporadice, endemice (enzootice),
epidemice (epizootice), panzootice.
-conta.inarea reprezint depirea barierei protectoare i apariia infeciei
(interaciunea dintre microorganism i 0portari. - efectori nespecifici ai sistemului imun)
producnd transformrii biologice, bioc/imice, morfologice, etc., care caracterizeaz boala.
:u neaprat infecia a5unge la boal.
n funcie de particularitile agentului patogen la () -(3 zile apar 1c specifici care
ating un ni+el decelabil.
,ATO*ENE+A: reprezint ce face agentul cauzal dup ptrundere, care este calea
pe unde ptrunde, care este tropismul, esutul int, ce modificri bioc/imice, morfologice i
fiziologice se produc.
!ontagiozitatea nu este uniform% nainte de a manifesta clinic boala ( e#% turbarea) sau
mult timp dup stingerea clinic a mboln+irii.
8ac agentul cauzal este regsit la un anumit timp al infeciei i ntr-un anumit esut
putem diagnostica boala.
TABLOUL CLINIC: trebuie tiut patogeneza. !onstant este doar reacia
imunologic. $+idenierea restructurrilor imunologice este o a doua mare posibilitate de
e+ideniere a diagnosticului.
4tudierea restructurrilor imunologice permite aprecierea efectului imun indus prin
+accinare ((3-(; zile de la +accinare). n par+o+iroz, 1c apar dup <-= zile , dup care
+irusul dispare din circulaie ( sunt 1c martori ai infeciei).
:u toi 1c neutralizeaz agentul cauzal, unii fiind doar mpotri+a unor determinani care
sunt responsabili de patogenitate (boli n care se instaleaz /ipersensibilitatea ntrziat de
tip I> sau de tip I 9febra peteial a calului, forma urticariform de ru5et).
?estructurrile imunologice ne intereseaz la e+aluarea rspunsului imun% cnd, la ce
ni+el i pentru ct timp apar restructurri imunologice, pentru a e+alua statusul indi+idului,
riscul pentru populaie sau susceptibilitatea lui.
n raport cu tabloul clinic% -"!raac"t,
-ac"t,
-oc"lte,
-ina!arente,
-"bac"te,
-cronic.
Pentru cele acute, subacute, cronice suspicionabilitatea este crescut, iar pentru cele
septice, supraacute, asimptomatice suspicionabilitatea este restrns.
$#% sindromul febril infecios% -/ipertermie, modificarea marilor funcii, modificri de
apetit, polidipsie,
-este foarte discret n cazul formelor cronice, oculte,
inaparente (cel mult +ariaii ale curbei termice) sau c/iar absent, dar totui n organism este o
infecie.

4
Bolile "!raac"te au o e+oluie de la cte+a ore la 3; - ;@ ore, apare sindromul febril
infecios, lipsesc simptomele specifice, se face diagnostic diferenial fa de into#icaii, oc,
accidente +asculare.
Bolile ac"te dureaz A-= zile i permit d.p.d.+. clinic asocierea la sindromul febril
infecios a simptomelor specifice ale organelor afectate (sub form de semn sau sindrom).
1ceste forme ne permit identificarea bolii ca boal sistemic sau ca boal specific unui
aparat.
Bolile "bac"te nregistreaz e+oluie n timp pn la 3-A sptmni i sunt moderate
ca gra+itate a simptomatologiei. Pot sfri cu acutizare sau cronicizare.
Bolile cronice, de regul, sunt ntinse n timp pe parcursul a luni i ani de zile, sunt
posibile e+oluii cu agra+are progresi+ ducnd la e#itus sau acutizri urmate de remisiuni
care se pot succeda pn la e#itus.
Bolile ina!arente 4oc"lte5 6 ai.!to.atice e#ist fr a se e#prim n condiii
normale prin nici o modificare a strii clinice , sunt decelate n urma inter+eniei unui factor
accidental , fie consecuti+ e#amenului necropsic, e#% forma cronic de ru5et cardiac, 1I$
(remisiuni i acutizri), acutizrile cresc ca frec+en cnd funciile /ematoformatoare sunt
nule.
2olile infecioase pot mbraca mai multe forme e+oluti+e care in de agentul cauzal i
indi+id, dar sunt i boli care e+olueaz e#clusi+ sub o form e+oluti+ (e#% /olera a+iar sub
form e+oluti+ supraacut septicemic n &&* din cazuri).
Babloul clinic trebuie corelat cu parametrii epidemiologici, e#% cada+re balonate, nu se
instaleaz rigiditatea cada+eric, spumoziti, to#iinfecii clostridiene, rigiditate brusc n
tetanos, creterea temperaturii postmorten, stare de des/idratare, materii fecale la orificiul
anal, prolabarea orificiului anal ( n afeciunile digesti+e).
-leziunea cutanat din ru5etul urticariform este singurul semn patognomonic recunoscut.
Brebuie a+ut n +edere c pe un singur animal nu se surprinde tot tabloul lezional
cunoscut, ci numai 3-A semne.
C/ILE MA7ORE DE ABORDARE A CONFIRM/RII BOLILOR INFECIOASE:
!nd stadiul e+oluti+ al bolii permite se izoleaz i se identific agentul cauzal, dac
izolarea nu este o cale fiabil se e+ideniaz restructurrile imunologice (1c specifici strii de
sensibilizare).
$#ist un comple# de metode de diagnostic care trebuie aplicate simultan.
>aloare absolut are , de regul, bio!roba (rabie), alte metode a+nd +aloare relati+
determinat fie de +ariaia fenomenelor biologice ( incluziile 2abe-:egri n <=* din cazuri).
E8a.enele erologice ca s aib semnificaie de diagnostic a unei boli infecioase
trebuie e#ecutate pe probe perec/i. 8ac e#ist un titru crescut de 1c specifici este atestat
boala infecioas, ni+elul constant al concentraiei de 1c atest e#istena 1c postinfecioi sau
1c post+accinali. :i+elul 1c ( titr"l) pentru unele boli ne permite s discriminm ntre boal i
imunitate post+accinal.
Meto$a $e $iagnotic treb"ie 0 fie enibil0 9i !ecific0. "etoda este cu att mai
specific cu ct este mai capabil s determine mai multe animale din totalul animalelor
infectate. "etoda este cu att mai sensibil cu ct decelez o cantitate mai mic de 1c. C
metoda specific confirm animalele cu ade+rat poziti+e i nu d rezultate poziti+e la cele
negati+e ( deci, nu d reacii fals poziti+e sau fals negati+e). ?eaciile fals-negati+e se
coreleaz, de regul, fie cu suprapunerea in+estigaiilor peste un moment n care organismul
nu a dez+oltat la un ni+el decelabil restructurri imunologice, fie cu perioada de 0eclips. ale
microorganismului sau rspunsului imun la un organism dat.

5
$#% -rinotra/eita infecioas bo+in 9un animal serologic negati+ este cu ade+rat
negati+, dar este cel mai greu de confirmat,
-n rabie e#ist A metode de comfirmare% () imunofluorescena (A ore),
3) e#amenul /istopatologic ( Azile),
A) bioproba este cert ( 3( zile) i
suficient de sensibil.
Diecare metod o completeaz pe alta.
Brebuie prognozate e+oluia bolii i ce se +a ntmpla cu efecti+ul (prognosticul
epidemiologic).
n funcie de prognostic i comfirmare prin analizele de laborator putem s dm un
diagnostic de boal i s ntreprindem o serie de msuri organizatorice i medicale pentru
combaterea bolilor.
COMBATEREA% se pornete de la ipoteza c boala este confirmat de analize de
laborator, se iau msuri de carantin i trebuie sau nu declarat oficial boala ( metod prin
care autoritatea +eterinar ia cunotiin de e+oluia unei boli transmisibile). 8eclararea d
+oie, sub aspect legal, la aplicarea msurilor specifice de combatere.
RESTRICIILE intereseaz curtea, produsele, produciile, de5eciile i mai poate
interesa cile de acces, sursele de fura5are, mai multe specii de animale i un anumit teritoriu.
?estriciile pot da decizia de a face sacrificri de necesitate.
M/SURILE DE CARANTIN/ sunt n funcie de gradul de difuzibilitate al bolii (cnd
boala intereseaz un numr crescut de specii sauE i subieci atunci se+eritatea este mai
mare).
!ombaterea prin carantin se adreseaz n principiu ntreruperii lanului% animal
recepti+ surs de contaminare calea de transmitere ndeprtarea cauzei
modificarea statusului imun.
,ROFILA:IA 4,REVENIREA5 BOLILOR INFECIOASE:
-ipoteza de lucru este acionarea ntr-un efecti+ indemn de boala respecti+,
-msuri care s mpiedice introducerea acestei boli n efecti+ul dat,
-trebuie demonstrat c efecti+ul i-a pstrat indemnitatea,
-trebuie e+itate introducerea surselor de infecie,
-ntreprinderea unui program de depistare (cu o anumit frec+en n e#ecuia lui) a
strii efecti+ului sub raportul bolii respecti+e .


6
TUBERCULOZELE
(PEARL DISEASE, MALADIE POMMELIERE, SKROFULOSE)
TUBERCULO+A este o boal infecto-contagioas la om i animalele (mamifere i
psri) domestice i slbatice, cu e+oluie cronic , fiind nsoit de leziuni proliferati+e,
granulomatoase.
ETIOLO*IA:
*ENUL: M;COBACTERIU M
-la om 9M1 t"berc"loi,
-la mamifere 9M bo'i,
-la psri 9M1 a'i"..
-la animalele cu snge rece -M1!ici". (la peti),
-M1c<elonei (la broatele estoase),
-M1t<a.no!eo (la erpi),
-M1 ranae (la broate).
-saprofite 9M1!<lei) M1.eg.ati,
-M1fort"i".6 M1"lceran6 M1.arin".- au fost izolate n situaii particulare de la
indi+izii i cu alte afeciuni,
-M1le!rae-produce lepra,
-M1le!re."ri". 9produce lepra murin a oarecilor,
-M1 !arat"berc"loi .
Morfologia:
-bacili de (-; E ).A-).< ( ". a+ium ".bo+is ".tuberculosis), ".a+ium este fin,
iar ". bo+is este gros,
-imobili, nesporulai, necapsulai,
-colorare prin metoda Fie/l-:ielsen (acizi micolici i micoceranoici parietali), sunt
bacterii acidoalcaloalcoolorezistente,
-aerobi.
C"lti'are:
-medii de cultur speciale% lic/ide (cu arginin), solide sintetice sau semisintetice,
e#%cartof glicerinat, mediile%GoHenstein, Petragnani, Petroff.
-+iteza de cretere% -eugonice (('-A)zile),
-disgonice (A)-=' zile),
-pelicul.
Co.!o%i#ia c<i.ic0:
-ap, sruri, substane organice - specificitate,
-peptidoglicolipide asociate peretelui (responsabile de rspunsul imunologic, factori
anti-leucocitari i micogen),
-lipide i carbo/idrai,
-tuberculolipide% fosfatide i ceride, responsabile de acidorezisten, fosfatidele
determin apariia celulelor gigante i a celor epitelioide, ceridele sunt factori de +irulen,
-tuberculoproteinele sunt cele ce dau specificitatea de tip.
Str"ct"ra antigenic0: M1 t"berc"loi i M1 bo'i (; antigene comune) M1
a'i". i M1!arat"berc"loi (< antigene comune).

7
-prin reacia de aglutinare i absorbie a /emaglutininelor 9agentul comun pentru
".tuberculosis, ".bo+is, ".a+ium este e+ideniat prin ?D!,
-A comple#e antigenice% =5 co.!le8"l M1 a'i". (a+ium, paratuberculosis,
intracelulare, sil+aticum),
>5 co.!le8"l M1 bo'i (bo+is, africanum, tuberculosis,
2!I),
?5 co.!le8"l M1 terrae.
Factorii $e 'ir"len#0: & Ag $e 'ir"len#0 ,
-depind de structura genetic a gazdei, de doz, de calea de administrare,
-se apreciaz n funcie de rata de multiplicare n pulmon,
-sunt ceride rezistente la aciunea o#igenului liber din fagolizozomi,
-in/ib fuziunea lizozomilor,
-induc anergie sau imunosupresie,
-atac membrana fagolizozomilor,
-supero#iddismutaza confer rezisten la aciunea o#igenului liber din fagolizozomi,
-poliza/aridele induc rspunsul imun de tip umoral, iar componentele proteice pe cel de
tip celular.
Pentru practician este necesar folosirea agenilor dezinfectani eficieni, iar la
substanele caustice trebuie o anumit concentraie (destul de mare) i un anumit timp de
aciune.
4tructura peretelui bacterian este foarte, foarte comple# i este responsabil de
rezistena bacteriei n afara organismului, de tipul patogenetic, de restructurrile imunologice
induse i de posibilitatea meninerii i circulrii lui "7cobacteruim n natur.
n mediile de cultur mbogite cu ser , plasm sau glbenu de ou nu se izoleaz n
timp scurt, ci lent, cel mai +ioi este ". a+ium care se nmulete n 3-; sptmni (eugonic),
". bo+is este disgonic (crete foarte lent, minim 3 luni).
4tarea de porta5 este consecina mai multor mecanisme de supra+ieuire proprii
micobacteriilor.
S"btan#ele !rotectoare & Ag $e !rotec#ie
-poliza/aridele induc rspunsul imun umoral, iar substanele proteice induc rspunsul
imun celular. 4tructurile proteice moduleaz interaciunea dintre "7cobacterium i rspunsul
imun al gazdei prin acti+area fenomenului de liz mediat de complement. "7cobacterium
acionez asupra macrofagului blocndu-i receptorii de acti+are ai produciei de cito6ine
inflamatorii i diminu acti+itatea de prezentare a 1g.
8intre 1g proteice de protecie enumerm% peptidoglicanul care este imunogen,
mitogen, antitumoral. Gipoara6inomananul (G1") este un produs duplicitar% factor de +irulen
prin stimularea acti+itii supresoare a macrofagului, dar in/ib i acti+itatea limfocitului B,
blocnd acti+itatea interferonului i a protein6inazei, induce producerea B:D de ctre
macrofag, astfel stimulnd producia tot de ctre macrofag a IG-<, IG-(), IG-(a, IG-(b.
8.p.d.+. antigenic au fost identificate 1g specifice fiecrei specii, dar i un baga5 de
factori antigenici comuni, un 1g comun de tip mamifer pe care l regsim la ". tuberculosis i
". bo+is i un 1g comun speciilor ". a+ium i ". paratuberculosis, ntre primele 3 specii
(tuberculosis i bo+is) identificm ; fracii antigenice identice, iar ntre ". a+ium i ".
paratuberculosis < fracii.
1ntigenele comune tuturor speciilor de "7cobacterium induc 1c fi#atori de
complement, precipitani care ns nregistreaz fluctuaii n ceea ce pri+ete ni+elul lor n
raport cu prezena "7cobacteriei n cauz.
Re%iten#a la factorii fi%ico-c<i.ici:

8
-A ani la temperatura g/earului,
-rezist c/iar i la &)! timp de ( minut,
-este sensibil la aciunea radiaiilor J>, fiind distrus n ' ore,
-rezist luni ntregi n apa potabil i circa un an n apele curgtoare,
-persisten de lung durat n mediu prezentnd o aciune de lung durat n
profila#ie,
-dezinfecia se face mai bine dac este un anotimp cu soare mai mult,
-". bo+is rezist n lapte la <'! timp de K ore, n smntn ; sptmni, n telemea
;-' luni, iar n iaurt 3 sptmni,
-rezist la srare i afumare,
-se distruge dup K ore n +ar cloros,
-amestecul de formol A* i sod caustic A* l distrug dup 3; ore de contact,
-este sensibil la aciunea deri+ailor organoclorurai i organoflorurai, a fenolilor,
crezolilor, formolului.
,atogenitatea e8!eri.ental0:
cobai iepure gin
"7cobacterium tuberculosis + -
"7cobacterium bo+is + + -
"7cobacterium a+ium - + +
Loarecele i obolanul sunt rezisteni.
Senibilitatea la antibiotice%-streptomicin,
-rifampicin,
-izoniazid,
-etanbutol.
,ARTICULARIT/I E,IDEMIOLO*ICE:
rece!ti'itatea % orice specie care +ine n contact cu tipul de "7cobacterium fa de
care este sensibil, care ndeplinete anumite condiii (stare fiziologic) i care ntlnete o
anumit cantitate de "7cobacterium , pe o anumit cale de ptrundere.
$#% -rumegtoarele mari sunt recepti+e la ". bo+is i fac o infecie numit tuberculoz,
iar dac n mod accidental +in n contact cu alte tipuri nu dez+olt dect restructurri
imunologice care dispar cu rezoluia procesului inflamator,
-oaia i capra fac tuberculoz n condiii foarte speciale, din acest moti+ rareori se
diagnostic la acestea,
-calul are rezisten deosebit, se poate ntlni n mod e#cepional la celelalte
solipede,
-psrile, att speciile domestice ct i cele slbatice fac tubeculoz datorit ".
a+ium (galinaceele sunt mai sensibile, iar palmipedele mai rezistente).
factori fa'ori%an#i -de specie% ras, +rst, se#ul, indi+idul, genetic, animalele
debile sau cu boli cronice , cu factori de disconfort, subiecii tarai sunt mai sensibili, femelele
gestante sunt mai sensibile, +rsta condiioneaz calea de infecie ct i se+eritatea
e#primrii clinice (cele mai se+ere la tineri i btrni), animalele e#ploatate intensi+ pentru
producii e#ogene prezint un risc crescut,
-ambientali, la +acile de lapte ((3-(; ani) e#ist un risc crescut, la
turaii la ngrat i la porcii de < luni, riscul este mai sczut,

9
-de agentul cauzal (doza, calea ), doza minim infectant la
o+ine este de ().))) ori mai mare dect cea de la bo+ine. !alea moduleaz tipul de e+oluie
i +iteza cu care apare e#primarea clinic, este posibil transmiterea pe cale digesti+,
respiratorie, transcutanat, dar fiecare categorie sau specie n parte recunoate o cale
particular de transmitere (e#% la bo+inele adulte -calea respiratorie, iar la bo+inele tinere,
porci, carni+ore - calea digesti+). n infecia cu ". bo+is la carni+ore i psrile de
agrement o pondere mare o are calea transcutanat. Ptrunderea bacteriilor pe o cale sau
alta condiioneaz stadiile e+oluti+e ulterioare, inducerea tardi+ sau rapid la generalizare
sau suscebilitatea la reinfecie.
"rele $e infec#ie:
=5 ani.alele infectate (nu neaprat bolna+e) -localizare digesti+ fecale,
- localizare respiratorie aerooli6
e8!ectorat,
-localizarea mamar la!te,
-prin toate ecre#iile organice n funcie
de stadiul e+oluti+ i localizarea procesului infecios.ntr-un efecti+ indemn de tuberculoz ,
riscul ma5or l constituie aducerea unui animal infectat, inaparent clinic (contamineaz aerul,
fura5ele, adpostul, adptoarea prin secreii i e#creii). 1nimalul infectat elimin continuu
bacterii, mbogind cantitatea de "7cobacterium.
>5 obiectele conta.inate,
?5 !ro$"ele ani.aliere $in ani.alele t"berc"loae,
;) o."l - tuberculoza are caracter de zoonoz - infecia cu ". bo+is sau cu ".
tuberculosis de la animale sau psri de companie, boal distinct a omului cu ". bo+is, fr
caracter de zoonoz,
') +e/icularea tuberculozei prin manipularea de obiecte infectate de la animalele
tuberculoase.
tran.itere 9i $ina.ic0 %
-tuberculoza ptruns ntr-un efecti+ indemn, n absena unor msuri de protecie,
disemineaz insiduos n 3-A ani cuprinznd @'-&)* din efecti+. Bendina de permanentizare
este accentuat de e#ploatarea animalelor pentru producii e#ogene, n padoc, pe aternut
permanent, care este lung, fa+oriznd transmiterea pe cale aerogen. 1nimalele e#ploatate
n sistem e#tensi+ sau n stabulaie liber mai greu fac tuberculoz.
ntr-un teritoriu dat unde se practic punatul natural la comun nu ne +om confrunta
cu o e#plozie de tuberculoz dect dac nu se iau msuri de pre+enire, de depistare a
animalelor infectate.
,ATO*ENE+A INFECIEI:
TUBERCULO+A ,RIMAR/ :
-e+oluie stadial, se tra+erseaz etapele de reinfecie i generalizare,
-de la poarta de intrare "7cobacterium este ntmpinat de granulocite, n funcie de
cantitatea de "7cobacterium procesul se oprete aici prin distrugerea numrului mic de
"7cobacterium, dar dac bacteriile sunt n numr mare, iar gazda ndeplinete condiiile
predispozante, celula fagocitar este distrus, consecuti+, sunt eliberai factori c/imici i de
+irulen ai bacteriei care c/eam macrofagul, care nu i ndeplinete funcia i se
transform n celul-gigant care elibereaz cito6ine, astfel, determin aflu#ul n zona de
conflict a celulelor limfoide care sub aciunea mediatorilor c/imici sufer transformarea

10
epitelioid, se elibereaz interleu6inele care +or determin aflu#ul limfo/istiocitar la ni+elul
zonei de interaciune, astfel ia natere gran"lo."l t"berc"lo.
Prin afectarea treptat, prin repetarea cascadei de e+enimente are loc geneza
leziunilor tuberculoase cu rspuns clinic. Ga poarta de ptrundere are loc un conflict care se
soldeaz cu un granulom care nu mereu poate fi decelat i poart denumirea de afect
!ri.ar. 8e la ni+elul afectului I pe cale limfatic, celulele care au fagocitat m7cobacterii fr
s le distrug, acceseaz limfonodul regional (aici se dez+olt un granulom tuberculos). 8e la
ni+elul linfonodului regional , dar i de la ni+elul afectului I, n funcie de starea fiziologic, de
ptrunderea de noi cantiti de bacterii se poate realiza diseminarea micobacteriilor n organe
i esuturi. nc din aceast etap care se ntinde n timp pe (' zile apare starea de
sensibilizare specific, consecina practic a acesteia, putem descoperi animale tuberculoase
nc cu mult timp nainte ca animalele s e#prime un semn clinic de boal. n funcie de
prezena co.!le8"l"i !ri.ar co.!licat 4CIC5 animalul poate de+eni surs primar de
infecie. 1fectul I se produce i n cazul infeciei e+oluti+e i acesta genereaz starea de
sensibilizare specific pe care prin teste nu o putem diferenia, apare necesitatea ca odat
ce apare starea de /ipersensibilitate de tipul I> s precizm dac infecia este cu
"7cobacterium care produce boala sau cu alta. n aceast situaie , procesul rmas la acest
ni+el dispare n timp, repetarea testrii prin aceast stare de sensibilizare specific permite
diferenierea tipurilor de "7cobacterium care produc sau nu boala .
!omple#ul primar complicat se poate +indeca prin sterilizare. !elulele se pot calcifica ,
pot staiona n aceast stare sau pot n cazul reinfeciei i aciunii factorilor debilitani s
conduc la generalizare pentru c n interiorul acestui proces stabilizat , micobacteriile sunt +ii
i +iabile. 1cest status al micobacteriilor confer animalului care gzduiete acest proces o
imunitate de infecie ( - !re."ni#ie).
TUBERCULO+A SECUNDAR/:
Diagnotic"l:
S"!ici"nea: clinico-lezional, depistare reagenilor.
Tuberculinarea% e+ideniaz sensibilizarea specific - alergia. 4e face cu tuberculin
purificat% 4eibert - PPD -Purified Protein 8eri+ated - t"berc"lo!roteina.
PPD bovin practic identic cu PPD tuberculosis PPD mamifer,
PPD aviar nrudit cu PPD paratuberculosis, net distinct de PP8 mamifer,
PP8 mamifer ()).))) JBEml,
PP8 a+iar 3'.))) JBEml,
Buberculinarea se face prin tet "nic 4TU5 sau prin tet co.!arati' i."ltan 4TCS51
1dministrarea tuberculinei se face intradermic, subcutan sau intra+enos cu citirea reaciei la
=3 ore.
Reac#iile fal negati'e: antealergice 9 anergie, PP8 subdozat, supresie imun, ftare,
postalergice.
Reac#iile fal !o%iti'e: paraalergie (sensibilizri nespecifice), pseudoalergice
(granulomatoze, tulburri neuro-endocrine).
Confir.area:
() e8a.en bacteriologic% se realizeaz -frotiuri din leziunile granulomatoase, colorare
Fie/l-:ielsen, bacili 111?, puin numeroi,
-izolri pe medii speciale -dup
decontaminarea i mbogirea probelor% ". bo+is diagnostic, zile, pelicul.

11
3) e8a.en <ito!atologic 9 granuloame cu celule gigante de tip Gang/ans sau la
colorare prin metoda Fie/l-:ielsen se e+ideniaz bacilii,
A) bio!roba pe cobai, iepure, gin 9leziunile apar dup A-@ sptmni.
$#amenul bacteriologic propriu-zis%
-inter+al mare de ateptare,
-se e#ecut simultan cu bioproba pe cobai, fiind obligatoriu pentru c numai acesta
permite depistarea tipului de "7cobacterium,
-obinem confirmarea i declarm oficial boala numai dac la toate aceste metode
obinem rezultat poziti+.
T"berc"linarea: la locul inoculrii trebuie s se formeze un mic nodul (strict
intradermic), inocularea corect condiioneaz reuita testului,
-diferenele de grosime ntre pliul iniial i cel final permit ncadrarea animalelor n
urmtoarele categorii% reagente 4!o%iti'e5,
$"bioae,
negati'e.
-la locul inoculrii se formeaz un edem pstos, moale, cald, dar se poate nregistra
apariia unui e#sudat care crustizeaz sau poate merge pn la necroze.
!itirea% presupune multe elemente +izibile, este obligatoriu ca msurarea grosimii
pielii , nainte i dup tuberculinare s fie fcut de acelai indi+id, cu acelai cutimetru, iar
aprecierea reaciei locale trebuie realizat de aceeai persoan care a efectuat i
tuberculinarea.
4e poate realiza cu diferite forme n funcie de situaia epidemiologic a efecti+ului%
-intradermic cu tuberculin mamifer,
-s.c. sau i.+. cu tuberculin forte,
-se e#ecut numai n focarele aflate n curs de asanare n scopul depistrii animalelor
care dau reacii de slab reacti+itate,
-aceste modaliti de administrare a tuberculinei se practic numai n urma deciziei
!omisiei 1utoritii >eterinare.
n ?omnia se folosesc dou te/nici de tuberculinare%
Tet"l "nic 4TU5 9 presupune numai utilizarea tuberculinei mamifere, acest tip de
in+estigaie fiind destinat efecti+elor indemne care nu au nregistrat cazuri de tuberculoz ntr-
un termen dat, este i o metod profilactic, dar i o prim etap n suspicionarea i
confirmarea tuberculozei.
$ste o metod care se practic consecuti+ nc/eierii asanrii unui efecti+. !onsecuti+
testului, animalele sunt ncadrate n % -reagente 4!o%iti'e5)
-$"bioae)
-negati'e1
8atorit e#istenei de determinani antigenici comuni putem nregistra reacii poziti+e
sau dubioase c/iar dac animalul nu este infectat cu "7cobacterium, animalul n acest caz
nu este declarat 0tuberculos., ci este supus n continuare la alte teste ce au drept scop
identificarea agentului etiologic.
Tet"l co.!arati' i."ltan 4TCS5 const n inocularea simultan a tuberculinei
mamifere i a celei a+iare. C reacie mai intens la locul inoculrii tuberculinei mamifere dect
la locul inoculrii tuberculinei a+iare atest infectarea animalului cu "7cobacterium bo+is, iar
in+ers atest infecia cu alte "7cobacterium (a+ium, paratuberculosis). 1bia n situaia n care
tuberculinarea prin B!4, repetat, atest sensibilizarea specific cu "7cobacterium bo+is.

12
Buberculinarea nu este o metod de depistare i comfirmare a bolii, ci este o cale de
depistare a sensibilizrii specifice a animalelor.
Diagnostic diferenial: fa de G$2, actinomicoz, necrobaciloz, paratuberculoz,
abcese.
COMBATEREA% se declaneaz consecuti+ buletinelor de analiz poziti+e (infecia cu
"7cobacterium bo+is). 4e declar oficial boala (anunarea de ctre 84> local a 1geniei
:aionale) i se instituie msurile de carantin de gradul II i programul de combatere.
n combaterea tuberculozei , la mamifere, trebuie a+ute n +edere c scopul este de a
elimina toate animalele infectate cu "7cobacterium bo+is. Cdat declarat boala se e#ecut
testul unic, eliminarea reagentelor realizndu-se fie prin e#tracie, fie prin asanare total.
!onduita aleas depinde de numrul animalelor care prezint sensibilizare specific (se
elimin din efecti+ aceti indi+izi).
-asanarea prin e#tracie pe baza rezultatelor la tuberculinare repetat sau lic/idarea
efecti+ului,
-se distrug sursele de infecie i se nltur (se ntrerup) cile de transmisie,
-un efecti+ este declarat indemn dup A tuberculinri succesi+e (la inter+al de A luni), la
care nu s-au mai depistat animale reagente sau dubioase,
-tuberculinarea secund se realizeaz la minim ;' zile, iar cele ulterioare la inter+ale
mai mari (minim <) zile),
-sensibilizarea n funcie de prezena sau absena bacilului +iu, n timp dispare, dar
dac agentul este n organism ea se menine n timp.
:u se practic tratamentul n tuberculoza animal din consideraia c este o zoonoz
(tuberculinostaticele pot duce la sterilizarea animalelor, dar tratamentul este de lung durat
minim (@ luni la om ).
,ROFILA:IA: -respectarea msurilor de filtru,
-carantina profilactic nainte de introducerea n efecti+ i
tuberculinare,
-e+itarea contactului ntre efecti+e,
-tuberculinarea periodic, de 3 oriEan n efecti+ele indemne prin test
unic,
-nu se introduc dect animale pro+enite din efecti+e indemne care au
fost supuse tuberculinarii n efecti+ul de origine i inute n carantin profilactic,
-se +a e+it introducerea de surse secundare de infecie,
-se e+it e#ploatarea n contact , coabitarea interspecii,
-personalul trebuie controlat periodic (trebuie s fie sntos i
nereagent la tuberculoz),
-ndeprtarea cinilor i pisicilor , deratizarea (se e+it sursele de
reacii paraalergice),
-starea de indemnitate trebuie confirmat ( data ultimei tuberculinri,
n data de ....animalul respecti+ a fost negati+). Buberculinrile cu test unic sunt dictate de
frec+ena i e+oluia focarelor de boal din +ecintate (se +erific situaia epidemiologic),
-la noi, tuberculinarea se efectueaz de 3 ori Ean (obligatoriu-
manoper suc+enionat de stat),
-s-a ncercat e+idenierea capacitii celulelor seriei albe sensibilizate
cu "7cobacterium bo+is pentru ca la un nou contact cu tuberculina acesteia s-i creasc

13
acti+itatea de sintez a -interferonului. Proba de snge se pune n contact cu tuberculina,
iar dup 3; ore se msoar cantitatea de -interferon prin intermediul unei te/nici de tip
$GI41 (anticorpi monoclonali anti- interferon cuplai cu o enzim ). !itirea se face
spectrofotometric (densitatea optim n care se situeaz subiecii poziti+i i cei negati+i).

14
TUBERCULO+A ALTOR S,ECII DE MAMIFERE:
TUBERCULO+A LA CA,R/ 9i OAIE:
ETIOLO*IA: M@cobacteri". bo'i, e#cepional cu a'i". i t"berc"loi.
,ARTICULARIT/I E,IDEMIOLO*ICE: rarisim (e#cepional) la oaie, sporadic
la ni+el de ar, enzootic n efecti+.
Ga capr e+oluia este mai agresi+, cu caracter predominant e#sudati+, cu cazeificare
i lic/efiere.
TABLOUL CLINIC: semnele generale sunt asemntoare celor din tuberculoza
bo+in.
-tuberculoza cronic 9generalizat,
-tuberculoza acut pulmonar 9caracter e#sudati+,
-leziunile pulmonare au aspect sarcomatos cu sau fr leziuni pleurale, peritoneale,
/epatice,
-pseudotuberculoza.
E:AMENUL ALER*IC: -suspiciune prin TU i TCS,
-te/nici nereglementate % inocularea s.c. la faa intern a
coapsei , abdominal sau pliul subcaudal.
,ROFILA:IA: -anitar0% separarea speciilor,
-ofeni'0% anc/eta epidemiologic, depistare, eliminare, dezinfecie.
TUBERCULO+A LA CAL:
ETIOLO*IA: M@cobacteri". bo'i6 a'i".6 t"berc"loi1
E,IDEMIOLO*IA: frec+ent sporadic, coabitare cu bo+ine infectate.
,ATO*ENE+A: comple# primar -$igeti' - faringe, intestin,
-re!irator - pulmon.
TABLOUL CLINIC: -inaparent sau necaracteristic,
-scade capacitatea de efort, slbire, oscilaii /ipertermice,
poliurie.
Gocalizare% a) pulmonar% pneumonie sau bron/opneumonie cronic,
b) abdominal% colici surde, tulburri digesti+e discrete,
-agra+are progresi+% anemie, ca/e#ie, moarte n 3-; luni.

15
TABLOUL LE+IONAL: leziuni nodulare sarcomatoase, foarte rar cazeificare,
e#cepional calcificare, granuloame n pulmon, limfonoduri, splin, ficat, sunt afectate
limfonodurile mezenterice, pleurale i peritoneale, posibila diseminare precoce /ematogen
(n tuberculoza acut pulmonar% noduli numeroi, gri-glbui), pleurezie, peritonit.
DIA*NOSTICUL: a) clinic -foarte dificil, se face diagnostic diferenial fa de
anemia infecioas ec+in, mor+, durin, diabet, piroplasmoz ,
b) necro!ic, diagnostic diferenial fa de nodulii mor+oi,
parazitari, abcese ,
c) co.fir.are: () e8a.en bacteriologic,
3) e8a.en <ito!atologic .
Buberculinarea s.c. este aceea care rele+ n mod caracteristic e#istena bolii
(termometrare cu 3; ore naintea inoculrii, apoi termometrare din 3 n 3 ore 9temperatura
corporal crete cu (! i se menine ;-< ore, astfel se atest c animalul este poziti+).
,ROFILA:IE: e+itarea contactului cu animalele i obiectele infectate.
TUBERCULO+A SUINELOR:
ETIOLO*IA: M@cobacteri". a'i".6 bo'i6 t"berc"loi1
E,IDEMIOLO*IA:
"re: Porcul este susceptibil de tuberculoz indiferent de ras, categorie, dar +rsta
permite decelarea leziunilor tuberculoase (minim A< luni), n ngretorii nu, dar se poate
depista n efecti+ele de reproducie i mai probabil n gospodriile populaiei, fa+orizat de
creterea n comun a mai multor specii (de e#emplu, cu ginile), astfel crescnd riscul mare
de transmitere a "7cobacterium a+ium, modul de /rnire cu lturi (resturi mena5ere) creaz
riscul de transmitere a "7cobacterium tuberculosis de la omul care a consumat, se
contamineaz cu "7cobacterium bo+is administrndu-se porcului resturi de lactate de la
+acile infectate.
!onsumul de /ran infectat sau contactul cu animalele infectate trebuie s fie de
lung durat pentru a se infecta i porcul, astfel c trebuie fcut controlul /ranei administrate.
c0ile $e tran.itere:
-pe cale digesti+% prin coabitare, (porcii ntre ei), ei eliminnd prin fecale i urin bacili
din noduli i leziuni,
-pe cale aerogen 9prin leziunile pulmonare desc/ise i prin nerespectarea condiiilor
de microclimat (aer nc/is, +entilaie deficitar).
$ina.ica: enzootic.
TABLOUL CLINIC: dac animalul are +rsta la care se pot nregistra semnele ,
semnele sunt cele comune bolilor cronice%scderea reacti+itii, inapeten, abatere, piele
murdar, aspr, crustoas i n funcie de localizare% -$igeti'0, semnele sunt de enterit
(diaree alternnd cu constipaie),

16
-re!iratorie, semne de bron/opneumonie ( tuse ,
respiraie discordant).
n funcie de poarta de ptrundere se dez+olt granuloame n limfonodurile capului (ln.
submandibular, parotidieni) sau gtului ce de+in palpabili odat cu ca/ectizarea animalului,
duri, adereni la esutul subcutanat i fistulizeaz, intereseaz limfonodurile subma#ilare,
retrofaringiene, mezenterice, mediastinale.
Locali%area $igeti'0 apare ca urmare a particularitilor de circulaie a limfei dintre
intestine i parenc/imurile ficatului i splinei fac ca acestea s gzduiasc, de asemenea,
granuloame.
Locali%area !"l.onar0 este consecina diseminrii pe cale sang+in i este
secundar localizrii digesti+e.
,artic"larit0#ile gran"lo."l"i t"berc"lo sunt tendina de cazeificare timpurie,
impregnarea cu sruri de !a, sclerozarea granulomului.
C localizare mai frec+ent la porc dect la bo+ine o reprezint oaele (3)-A)* din
cazuri), se dez+olt granuloame n diafizele oaselor lungi n situaia n care acestea mai
prezint mdu+ /ematoformatoare (coaste), iar n celelalte oase lungi n epifize, iar n
+ertebre n corpul lor. $#primarea clinic a localizrii osoase mimeaz afeciuni ner+oase
(pareze, paralizii, paraplegii) i e#plic starea de anemie i paliditate a pielii.
DIA*NOSTICUL: de obicei, se constat ca o surpriz de abator datorit afectrii, n
special, a limfonodurilor capului i gtului, se obser+ granuloame n organele sistemului
digesti+, cu aspect cazeos, adenite cazeoase.
1nc/eta epidemiologic ne poate orienta n suspicionarea unei tulpini de
"7cobacterium.
4e face diagnostic diferenial fa de pseudotuberculoz, bolile parazitare,
bron/opneumonie (lipsesc leziunile n limfonoduri), c/istii /epatici, osteomielite.
4e face e#amen de laborator bacteriologic i <ito!atologic, ct i tete alergice:
tet"l co.!arati' i."ltan la baza urec/ii, intradermic, cu citire la =3 ore, reacia este
poziti+ dac nodulul format este mai mare de A mm.
,ROFILA:IA: -$efeni'0% separarea speciilor, controlul reproductorilor, igiena
alimentaiei,
-ofeni'0% eliminarea reagentelor, controale repetate pn la
asanare, identificarea originii i eliminarea sursei, resturile de cantin se administreaz doar
prelucrate termic, la fel i resturile de produse lactate.
n gospodrii se impune creterea separat n padocuri a fiecarei specii, controlul i
e#aminarea periodic a personalului care asigur e#ploatarea colecti+itii de suine i se
limiteaz nstrinarea animalelor.
4e face dezinfecie% m7cobacteriile sunt rezistente la acizi i alcalii (nici soda caustic
concentrat nu este eficient).
TUBERCULO+A CARNIVORELOR DE COM,ANIE:
Prezint importan economic deosebit pentru c tuberculoza se transmite att de la
om la carni+ore, ct i de la carni+ore la om.
Boate carni+orele domestice i slbatice fac tuberculoz, de regul, de tip acut.

17
ETIOLO*IA: agentul etiologic este reprezentat de M@cobacteri". bo'i6
t"berc"loi i mai rar de a'i"..
E,IDEMIOLO*IA:
-la cAine des infecia cu M@cobacteri". de tip ".an,
-la !iic0 mai deas infecia cu M@cobacteri". a'i". n raport cu frec+ena
mboln+irilor cu "7cobacterium a+ium la cine,
-n egal msur , dar mai des la !iic0 se constat infecia cu M@cobacteri". bo'i,
-cAinele 9i !iica $e co.!anie sunt e#pui la M@cobacteri". t"berc"loi de la
stpn pe cale aerogen,
-dac sursa de /rnire este surs de infecie, cel mai des s-a constatat c infectarea a
fost pro+ocat de M@cobacteri". bo'i,
-administrarea de carne crud, mai ales deeuri carnate (mai ales la pisici) prezint un
risc crescut,
-cinele se contamineaz cel mai frec+ent pe cale digesti+ cu M@cobacteri".
t"berc"loi, lingnd minile stpnului, faa, crescnd astfel riscul contaminrii.
Buberculoza mbrac aspecte foarte di+erse, nregistrnd n cursul e#presiei clinice
semne generale i locale.
SIM,TOMATOLO*IE: au fost sesizate semne locale i generale.
Infecia pe cale aerogen are e#primare la ni+elul ca+itii toracice ca
bron/opneumonie de tip subacut sau cronic care debuteaz prin tuse seac, apoi umed,
5eta5 cu caracter muco-purulent, uneori cu striuri de snge i miros putrid.
Locali%area !"l.onar0 la carni+ore este asemntoare cu ftizia galopant a omului
n care se nregistreaz /emoptizie datorat ramolizrii esutului respecti+ cu pierderi de
snge, modificrile la ni+el pulmonar se e#prim prin ascultaia cu raluri umede, sufluri
modificate (tubar, ca+ernos). 1scultaia permite e+idenierea unor zone pe aria toracic pe
care e#ist matitate (nu e#ist zgomote) i n funcie de n+ecinarea cu zone neafectate,
submatitate.
Locali%area !le"ral0 este nsoit de cantiti de lic/ide acumulate n ca+itatea
toracic determinnd apariia pleureziei e#sudati+e i modificarea sunetelor pe aria toracic
cu delimitare net n raport cu orizontala, n raport cu cantitatea de lic/ide, la puncie, lic/idul
este citrin, transparent, fr turbiditate, fr snge (caractere importante n orientarea
suspiciunii). Imaginea radiografic este apreciat drept foarte caracteristic% pe aria
pulmonului unde s-a acumulat e#sudat inflamator se obser+ zone cu aspect de fulgi de
zapad. 8atorit raporturilor anatomice se asociaz frec+ent i cu locali%are !ericar$ic0,
cnd se obser+ acumulare de lic/ide i n ca+itatea pericardic, fapt ce +a determina
insuficien cardiac i agra+area funciei respiratorii.
Locali%area $igeti'0 se ntlnete la ambele specii i presupune% enterit, disfuncie
/epatic, insuficien /epatic de diferite gra+iti, insuficien renal.
"odificrile de la ni+elul limfonodurilor pot genera tulburri de tranzit. 4e nregistreaz
des acita t"berc"loa0 (lic/idul de puncie are caractere asemntoare ca cel din
pleurezie, la care se mai adaug mici coaguli de fibrin).
Locali%area c"tanat0 este specific carni+orelor, dar i tipului de bacil implicat,
consecuti+ infeciei cu "7cobacterium tuberculosis, interesnd dermul capului (la pisic) i
regiunea dorso-lombar (la cine) apar abcese reci cu e+oluie lent care se desc/id,
au slab tendin de cazeificare, dar au coninut purulent cu mare ncrctur de bacili, ei se
pot cicatriza n timp, dar consecuti+, n +ecinatatea zonei cicatrizate reapare alt abces.

18
!aracteristic este faptul ca limfonodul regional este mrit n +olum la nceputul dez+oltrii
procesului patologic, la palpare nu se sesizeaz nimic la limfonodul respecti+, dar pe msur
ce procesul e+olueaz , n limfonod sunt prezente formaiuni nodulare.
Locali%area oc"lar0 este caracteristic pisicii i se manifest prin con5uncti+it
granulomatoas, iridociclit, ulcere corneene.
Locali%area ooa0 este mai rar, se e#prim ca osteomielit /ipertrofiant cu
tendina fistulizrii i cu afectarea periostului (caracter /ipertrofiant).
locali%are artic"lar0,
locali%are la ni'el"l ite."l"i ner'o,
locali%are la ni'el"l a!arat"l"i genital.
Se.nele generale% astenie, slbire, scderea apetitului, modificri la palpare ale
limfonodurilor superficiale, modificarea curbei termice.
TABLOUL LE+IONAL: este reprezentat de granuloamele prezente n organele
afectate care au urmtoarele caracteristici% aspect nodular, dar difer prin dominana unui
anumit tip de proces inflamator. !azumul are consisten mai sczut, se frmieaz cu
uurin. :odulii se e+ideniaz uor. Procesele de calcificare sunt incomplete i e#ist o
slab tendin de fibrozare. !oninutul mare n bacili al leziunilor are importan
epidemiologic i pentru diagnostic (reacia bacteriologic poziti+ confirm tuberculoza).
DIA*NOSTICUL :
-modificri de stare generale, modificri de apetit,
-unele localizri sunt sugesti+e (ocular, dermic),
-ne a5ut in+estigaia radiologic pentru a sesiza afectarea pulmonului,
-se sesizeaz afectarea limfonodurilor prin palpare.
4e face diagnostic diferenial fa de bolile tumorale (limfadenopatia
generalizat), leucoza felin, bolile 4I81-li6e, leis/manioza, nefritele cronice, pleurezii i
ascite (n lic/idul de puncie se nregistreaz snge, puroi, turbiditate).
n tuberculoz, limfadenopatia e#ist doar n organul i sistemul afectat.
Ga feline sunt frec+ente leziunile tumorale de etiologie +iral sau consecuti+e
sindromului de imunodeficien felin.
8iferena dintre o ascit din insuficiena /epatic sau din insuficiena cardiac fa de
ascita tuberculoas se face prin e#plorri funcionale ale cordului i ficatului pentru a +edea
dac funcioneaz normal.
4e pot face i e#amene serologice.
n tuberculoz lic/idul de puncie are foarte multe leucocite.
Prin $iagnotic necro!ic se face diferena ntre granulomul tuberculos i cel din%
-pseudotuberculoza (produs de un germen din genul% Mersinia) n care granulomul
este de tip cazeos cu localizare e#clusi+ abdominal,
-tumori -la granulom pe seciune se e+ideniaz zona de cazeificare care nu cuprinde n
totalitate limfonodul, coninutul cazeos este sfrmicios, spre deosebire de tumori unde este
uniform pe seciune, elastc, mai mult sau mai puin dur n funcie de elementul proliferat,
-actinomicoz -se impune n tuberculoza osoas sau oseoarticular, n actinomicoz
e#amenul microscopic rele+ tufe de 1ctinomices,
-bolile parazitare.

19
CONFIRMAREA:
-e8a.en bacteriologic% izolare, identificare, tipizarea bacteriei n cauz,
-e8a.en <ito!atologic -utilizabil, dar n structura granulomului tuberculos la
carni+ore nu +om identifica celula gigant Gang/ans, ci doar celule limfoide i epitelioide,
-e8a.en erologic% ?D!, "iddlebrooc 98ubos,
-e8a.en alergic cu tuberculin bo+in diluat K '))) J la cine i 3')) J la pisic,
tuberculinarea se face s.c. la pisic, intradermic la cine sau i.+. 4e +a a+ea n +edere c
oscilaia temperaturii corporale zilnice s nu fie mai mare de ).=!, iar dup tuberculinare
temperatura corporal +ariaz cu cel mult (!. 8up tuberculinare se obser+ moartea ntr-o
sptmn la animalele infectate datorit reacutizrii focarelor.
8up tet"l intra$er.ic c" BC* n pielea de la fa intern a coapsei se urmrete
reacia local timp de ;@-=3 ore, inocularea n pielea coapsei congenere a unor e#tracte
proteice pentru identificarea animalelor sensibile (cu sensibilitate specific).
TRATAMENTUL: este pro/ibit datorit msurilor sanitare, pre+enti+, timp ndelungat,
la animalele de mena5erie, de la zoo sau circ, la sc/imburi de animale sau la animalele
recoltate din natur i aduse n mena5erie.
TUBERCULO+A AVIAR/:
Noc/ (@@3 de la coco,
n ?omnia -?iegler (&); la papagal
ETIOLO*IA: M@cobacteri". a'i". la pasre i M@cobacteri". t"berc"loi la
papagal.
E,IDEMIOLO*IA:
r0!An$irea: este ubic+itar i, n general, se nregistreaz n sistemul intensi+ de
cretere.
!ag"be: -mortalitate,
-nu e#ist specie de pasre, domestice sau slbatice, care s nu fie
susceptibile de tuberculoz, ele fcnd forme generalizate de infecie, eradicarea ei este
imposibil , dar se tinde la indemnitatea unor efecti+e care +in n contact cu omul (ca alimente
sau ca animale de companie).
n mod particular, "7cobacterium a+ium odat eliminat n mediu e#tern este cea mai
+iabil, cea mai rezistent dintre m7cobacterii, rezistnd c/iar ; ani de la eliminarea de5eciilor
animalelor bolna+e.
Psrile infectate elimin m7cobacterii n mod preponderent prin fecale care sunt
materiale patologice de cea mai mare ncrctur, iar +aloarea lor este cu att mai mare cu
ct leziunile produse de "7cobacterium a+ium sunt foarte bogate n bacili.
"re: -!ri.are -psrile bolna+e, cada+re (+iscerele lor cu att mai mult cu ct
pasrea a murit n faza de bacilemie),
-ec"n$are-adpostul, cutile, apa, fura5ele.
c0ile $e conta.inare: -prin contact direct sau indirect ntre contaminai i indemni,
-pe cale +ertical (ou) ce este foarte rar citat n literatura
de specialitate,

20
-diseminare lent, insiduoas.
$ina.ica: -enzootic-staionar,
-manifestrile clinice apar de la <-@ luni de la infecie,
-riscul crete odat cu apariia tendinei de realizare a e#ploataiilor de tip
ecologic, crescnd animalele n sistem tradiional.
TABLOUL CLINIC:
-diferenele ntre psri i mamifere sunt date de absena formaiunilor limfoide
(limfonoduri) la pasre, nu e#ist comple#ul I la pasre, granuloamele au pronunat tendin
de cazeificare, sunt ncapsulate, niciodat calcificate i se gsesc n acele structuri care
e#prim calea de ptrundere i calea de diseminare (e#ist granuloame la ni+elul pereilor
intestinali i prin contiguitate sau pe cale sang+in n parenc/imurile n care sistemul limfoid
are formaiuni specifice).
*ran"lo."l t"berc"lo produs de M@cobacteri". a'i". este foarte bogat n bacili.
8ac infecia se face pe cale digesti+ , infecia are caracter cronic, iar diseminarea se
face pe cale canalicular, e#primarea i decelarea este greoaie.
Babloul clinic este asimptomatic sau necaracteristic.
Bardi+, apar modificri de comportament, scade reacia la stimuli, somnolen,
paliditatea tegumentelor, pene zburlite, aripi lsate, diaree, psrile nu mai ou.
Ga palpare se constat starea necorespunztoare a musculaturii pn la edemaciere,
pasrea murind fie consecuti+ epuizrii, fie brutal datorit unui accident de tip /emoragic din
ruptura +iscerelor n care s-au dez+oltat procese granulomatoase.
4e obser+ c/iopturi datorit sensibilitii razelor osoase sau articulaiilor.
TABLOUL ANATOMO,ATOLO*IC:
*ran"lo."l t"berc"lo are caracter cazeificat, fiind ncapsulat, n organele
parenc/imatoase aceste granuloame au suprafaa muriform, dimensiuni +ariabile (diametru
de (-; mm), de culoare glbui-cenuie, sfrmicioase pe seciune.
8istribuia granuloamelor este /otrtoare pentru orientarea suspiciunii, adic dac
e#ist granuloame ulcerate n peretele intestinal se e+ideniaz calea de ptrundere primar
sau secundar (de la ficat prin canalul coledoc).
1par granuloame /epatice i splenice, organele fiind mrite n +olum, granuloamele se
gsesc att n profunzime ct i la suprafa alternd i abolind funciiile /epatice i splenice,
apar anemia, coloraia subicteric, tulburri de coagulabilitate, abolirea funciilor de sintez ce
+or duce la prbuirea organismului.
Bulburrile /epatice agra+eaz tulburrile de absorbie intestinal, n intestin
dez+oltndu-se procese granulomatoase.
"du+a osoas este afectat de timpuriu, fapt ce +a agra+a anemia i duce la
scderea funciilor de aprare ale celulelor cu origine n celula 4tem.
DIA*NOSTICUL:-se fac preparate ntre lam i lamel din coninutul granuloamelor,
n frotiu subire i se coloreaz cu Fie/l-:ielsen,
-e8a.en"l bacterioco!ic are +aloare de confirmare datorit faptului c leziunile
tuberculoase conin numeroi bacili, astfel c e#amenul bacterioscopic poziti+ confirm boala,
iar cel negati+ e#clude tuberculoza.

21
,REVENIREA: -pre+enirea introducerii ei n efecti+e este posibil n cazul e#ploatrii
separate pe specii, folosind material de reproducie indemn i respectnd principiul 0totul plin,
totul gol..
8ac apare o suspiciune bazat pe leziuni i semne clinice, este posibil
tuberculinarea cu PP8 a+iar, iar, citirea fcndu-se la ;@ ore, tuberculina de pasre se
inoculeaz 3')) JI n brbie, iar citirea se face prin compararea ngrorii brbiei inoculate
cu cea congener (la curc se practic inocularea n mrgele).
COMBATEREA:
-depopulare total,
-ecarisarea cada+relor cu leziuni,
-curirea mecanic, dezinfecie, deratizare, +id sanitar ct mai mult timp posibil, se
las s acioneze dezinfectantele specifice (formol n concentraie mare i +id sanitar).
Diagnostic diferenial:
-anemia infecioas a+iar -nu e#ist leziuni nodulare parenc/imatoase, la ni+elul
mdu+ei osoase se constat consisten de gel i decolare, leziunea este cronic.
-coligranulomatoz -apare la psrile adulte, se constat granuloame colibacilare
e#clusi+ n peretele intestinal, ficat, splin, niciodat n mdu+a osoas.
-leucoza a+iar 9 este o tulburare digesti+, organele int sunt ficatul, splina, o+arul,
bursa Dabricius, n care se dez+olt procese tumorale difuze, organul este mrit n +olum n
ansamblu de 3-A ori, prezint modificri de culoare i consisten sau se constat procese
tumorale nodulare n ficat, splin, n funcie de dimensiunile lor crend dificulti, dar pe
seciune au aspect grsos, sunt uniformi, proemin, au consisten elastic.
-aspergiloz -are localizare e#clusi+ pulmonar.
-/istomonoz -este specific curcilor, are e+oluie acut, cu prezena de granuloame
mari.
Lc/ioptura din tuberculoz o putem confunda cu leziunile ner+oase, leziunile
articulare (artrite micoplasmice, se pot face teste serologice), consecina infeciei cu
reo+irusuri sau a unor dismetabolii (P-!a, proteine).
DERMATITA NODULAR/ A BOVINELOR:
1) t"berc"lo%a c"tanat0 (doar leziuni cutanate),
2) farcin"l bo'inelor leziuni cutanate i n limfonoduri.
A) li.fangita "lceroa0
$ste rar n lume , iar ?omnia este indemn.
Importana economic -nelimitat.
Importana epidemiologic -mare.

22
,ARATUBERCULO+A:
=5 enterita cronic0 <i!ertrofiant0)
>5 enterita !arat"berc"loa0 bo'in0)
?5 enterita <i!ertrofiant0 bo'in0)
B5 boala l"i 7o<ne1
$ste boal infecto-contagioas, produs de M@cobacteri". !arat"berc"loi,
specific rumegtoarelor mari i mici, sporadico-enzootic, cronic, e#primat prin semne
clinice i lezionale care intereseaz poriunea terminal a intestinului subire. $ste o boal
netratabil.
ISTORIC:
(@&' Oo/ne a descoperit bacilii,
(&)'2ang reproduce boala la +iei.
R/S,CNDIREA: n 1merica de :ord, $uropa !entral, 1frica de 4ud,
(&)@ Iugosla+ia la o+ine,
n ?omnia a fost depistat la bo+inele i o+inele importate.
ETIOLO*IA: M@cobacteri". !arat"berc"loi acidorezistent. 4e culti+ n A-;
sptmni n lic/id determinnd apariia unei membrane, iar n mediu solid ;-@ sptmni
formnd colonii unite printr-o pelicul.
?ezistena este asemntoare cu cea a lui "7cobacterium a+ium.
M@cobacteri". !arat"berc"loi este un tip consacrat pentru bo+ine, un tip pentru
o+ine sau caprine, un tip specific pentru o+ine.
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea: sunt recepti+e bo+inele, o+inele, caprinele, n mod e#cepional se
infecteaz doar suinele i cabalinele, dar dez+olt infecia i boala i rumegtoarele slbatice.
4usceptibilitatea ma#im se nregistreaz la +ieii de cte+a luni, adultele fiind mult mai puin
susceptibile, dar ele e#prim boala ca urmare a unui proces patogenetic de lung durat (se
nregistreaz la bo+inele de A-= ani).
calea $e tran.itere: -+ielul suge de pe mamela neigienizat astfel c transmiterea
se face pe cale digesti+, e#presia clinic fiind fa+orizat de factorii care scad rezistena
organismului.
,ATO*ENE+A:
-locul pe unde ptrunde M@cobacteri". !arat"berc"loi este mucoasa ileonului,
dez+oltndu-se la acest ni+el un gran"lo. !arat"berc"lo, structura granulomului este
alctuit din celule epitelioide gigante, aflu# limfocitar, dar granulomul nu prezint o celul
particular care s-l diferenieze.
Die.inarea se face prin contiguitate din granulomul iniial, ctre teritoriile
submucoase n+ecinate, acest proces desfurndu-se lent, pe msur ce sunt interesate

23
poriuni ct mai mari ale ileonului, colonului, rectului apar semnele clinice. 1u loc eliminrile
de bacili n lumenul intestinal, precum i contaminarea fecalelor.
Bulburrile digesti+e apar abia n momentul n care funciiile mucoasei intestinale nu
+or mai putea fi compensate de poriunile rmase intacte, se instituie alternana diaree-
constipaie, apoi numai diaree ce +a duce la compromiterea mucoasei.
n fazele iniiale, cnd dimensiunile leziunilor mucoase au ci+a cm
3
nu e#ist e#presie
clinic, dar animalele elimin intermitent M@cobacteri". !arat"berc"loi prin fecale, c/iar
n aceast etap. 1nimalul e#prim de fapt o perturbare a funciilor gastro-intestinale a
ileonului, colonului, rectului, se nregistreaz perturbri ale metabolismului apei i electroliilor.
Prin contiguitate pe cale limfatic eferent, m7cobacteriile din mucoasa abordeaz limfonodul
mezenteric, determinnd ectazia +aselor limfatice i /iperplazia limfonodului.
Diind o afeciune cronic determin slbire, emaciere, anemie, paliditatea mucoaselor,
tulburarea funciilor de coagulare, imunosupresie.
Bulburrile digesti+e (diaree-constipaie, diareea rebel ce nu cedeaz la medicaie),
apetitul /idric crescut i apetitul alimentar sczut (dei animalele consum /ran) +or
determina slbirea animalului odat cu diareea din ce n ce mai persistent.
8atorit eliminrii n 5et a fecalelor lic/ide se constat diseminarea crescut a agentului
etiologic, funcia sfincterului anal este mpiedicat nregistrndu-se incontinen atunci cnd
mucoasa rectal este compromis i se constat murdrirea trenului posterior.
Ieneza diareei este reprezentat de nerealizarea reabsorbiei apei i electroliilor,
astfel c se instaleaz o sete celular, iar animalul consum n e#ces ap (polidipsie).
:ereinerea apei este agra+at i de tulburrile de reabsorbie a electroliilor care ar fi#a apa
intracelular. 8ezec/ilibrul osmotic n plan celular are drept consecin o i mai mare pierdere
de lic/ide din celule n fa+oarea patului e#tracelular.
n paratuberculoz alturi de semnele enterice i ca/e#ie e#ist frec+ent edeme
decli+e, agra+ate de /ipoproteinemia din fazele a+ansate.
TABLOUL CLINIC la o+ine% nu constatm fecale apoase, ci doar modificri ale
crotinelor ce sunt moi, i ele e#prim edeme (dar cu e#primare mai discret).
Ga oi se face diagnostic diferenial fa de fascioloz.
TABLOUL LE+IONAL: se constat granuloame tuberculoase n mucoasa ileonului,
colonului i rectului.
Caracteriticile gran"lo."l"i !arat"berc"lo% blocare a necrozei celulare n stadiul
de fragmentare a nucleului.
"acroscopic, leziunea este desemnat ca ileit /iperplazic, la e#amenul e#tern al
intestinului se constat ngroarea peretelui cu creterea consistenei acestuia (aspect de tub
de cauciuc). 4ecionnd, intern se constat mucoasa ngroat al crui aspect este comparat
(la anumii subieci) cu bucla5ul blnielor de Nara6ul sau cu circum+oluiile cerebrale. n
leziuni e#ist cantiti mari de bacili. Iranuloame mai e#ist i n limfonodulii mezenterici
(crescui n +olum, mustoi) i se mai constat i ectazia +aselor limfatice mezenterice).
CONFIRMAREA DIA*NOSTICULUI:
$ste relati+ uor n cazul formei clinic e#primate, se face e8a.en bacterioco!ic cnd
se e+ideniaz bacilul paratuberculozei cu caracterele lui, la focarele noi de boal se recurge
la e8a.en bacteriologic1

24
Ga e#amenul bacterioscopic la animalele cu diaree se fac frotiuri cu raclat de mucoas
intestinal sau se etaleaz proba de fecale colorate cu metoda Fie/l 9:ielsen.
Ga animalele la care leziunea intestinal este nc de mici dimensiuni, e#ist riscul unor
e#amene bacterioscopice sau probe de fecale negati+e, ca urmarea faptului c n aceast
leziune , bacilul se elimin cu intermitene. 4e face obligatoriu repetarea e#amenului (frotiul
negati+ nu e#clude paratuberculoza).
4e face RFC pentru confirmare. 4e face i o reac#ie alergic0, prin inoculare
intradermic, i.+., s.c., se face cu !arat"berc"lin0 sau ionin0 sau cu t"berc"lin0 $e ti!
a'iar.
n efecti+ele cu infecie de paratuberculoz sau tuberculoz se face un tet ti! tri!l",
inoculnd M@cobacteri". a'i".6 !arat"berc"loi6 t"berc"loi .
Ga reacia poziti+ sau dubioas pentru paratuberculoz se comfirm prin e#amen
bacterioscopic pe probe de fecale i coroborarea rezultatelor.
?eacia ?D! poziti+ oblig la completarea rezultatelor cu date de la e#amenul
bacterioscopic al materiilor fecale.
n situaia de suspiciune se recomand repetarea e#amenului din raclat de mucos sau
proba de fecale din 3( n 3( zile.
,RO*NOSTICUL: - defa+orabil +ital i economic.
COMBATEREA:
-asanare prin e#tracie sau mi5loace serioase de decontaminare (curenie mecanic) i
depopularea adpostului un inter+al ct mai mare de timp,
-carantin de gradul III (n sistem intensi+ unitile au un gra5d special) i confirmarea
statusului indemn.
,ROFILA:IA:
-+accinare,
-atenie la animalele importate.

25
BRUCELO+ELE:
DEFINIIE: sunt boli infecto-contagioase comune omului i ma5oritii animalelor,
produse de 2rucella, e+olund acut sau cronic la animale. Principala manifestare este a+ortul.
ISTORIC:
(@@= 2ruce 90febra de "alta. 9"icrococcus melitensis,
(&)' izolat n lapte,
(@&= 2ang -2acterium abortus (2rucella abortus o+is),
(&(; J41 9 Braum -a+ortul la scroafe,
(&3) "e7er i 4laH -genul%2rucella abortus i melitensis,
(&3& Braum 92rucella suis,
(&'A 2rucella neotomae,
(&<@ 2rucella canis.
IM,ORTAN/: -mondial, numeroase specii sunt infectate natural,
-represiuni ecomonice, restricii, c/eltuieli, asanare,
-este %oono%0 .aDor0.
4unt afectate structurile n care sistemul reticuloendotelial este bine reprezentat, iar n
cazul animalelor gestante are tropism pentru uterul gestant.
4unt gazde consacrate numeroase specii de animale care fac infecia natural
(rumegtoarele, renul, elanul).
Cmul este susceptibil la infecia cu ma5oritatea speciilor de 2rucella dez+oltnd infecii
acute sau cronice cu compromiterea sferei genitale, afeciuni /epatice, articulare al crui
tratament nu se soldeaz cu sterilizarea bacteriologic a organismului purttor.
ETIOLO*IA:
$ste un cocobacil, Iram-negati+, imobil, nesporulat, necapsulogen.
4e cunosc < specii % -Br"cella abort" cu @ bio+aruri,
-Br"cella .eliteni cu A bio+aruri,
-Br"cella "i cu ' bio+aruri,
-Br"cella neoto.ae)
-Br"cella o'i)
-Br"cella cani1
$+idenierea 2rucellei n materialele patologice se realizeaz consecuti+ practicrii
unor metode speciale ( 4tamp, C"4, Noster, Noslo+s6i).
c"lti'area se face pe medii speciale la A= ! i '-()* !C
3
.
caractere c"lt"rale% colonii mici, rotunde, translucide, opalescente, cu refle#e brune
(cromobacteriostaz, produc P
3
4, metabolizeaz substanele azotate).
antigene $e "!rafa#0 (GP4 la Br"cella abort" i Br"cella .eliteni),
en$oantigene 9citoplasma 9alergice% test alergic.
re%iten#a: -cldur umed% ''! 3 ore, <)! 3) minute, @)! A-' minute, ())!
distruse instantaneu.

26
-cldur uscat% &)-&'! ( or, )! (-3 luni, -3) peste A) zile,
-lumin solar ( or,
-razele J> 3) secunde,
-n produsele de origine animal% n lapte )! ;) zile, n laptele acru (-;
zile, n smntn ()-;) zile, n unt (;3 zile, n fric () zile, n brnza dulce i fermentat ('-
;' zile, n carnea refrigerat A) zile, n carnea srat 3-A luni.
-n produsele patologice, n medii naturale% n placenta uscat i la
ntuneric (3)-3() zile, n e#sudatul uterin la )! 3() zile, n urin ; zile, n a+orton =' zile, n
fecalele de +ac A zile +ara, (') zile iarna, n ln i piei < luni.
2rucelele sunt sensibile la aciunea antisepticelor (formol (*, :aCP 3*, cloramin
).3'*), detergenilor (-'*, alcoolului =), carbonatului de !a, antibioticelor (in +itro%
penicilin, streptomicin, tetracicline, neomicin, cloramfenicol, in +i+o% la antibioticele ce
tra+erseaz membrana celular i care au ca ni+el de aciune citoplasma).
E,IDEMIOLO*IA:
Infecia natural este spontan la taurine, o+ine, caprine, porci, cini, iepuri, reni,
elanul.
*a%$e !ri.are%-Br"cella .eliteni 9la oi, capre, om,
-Br"cella abort" 9la taurine, om,
-Br"cella "i 9la porci, iepuri, unele roztoare, mistre,
-Br"cella rangiferi 9la ren,
-Br"cella cani 9la cine i om.
Cmul se contamineaz frec+ent cu Br"cella .eliteni6 Br"cella abort"6 Br"cella
"i i Br"cella cani1
2oala este dependent de 'Art0 la care se realizeaz, +rsta modulnd procesul
mergnd pn la eliminarea brucelelor la animalele tinere rezultnd e#presia clinic a infeciei
la toate animalele care au de+enit mature d.p.d.+. se#ual.
ncepnd de la +rsta pubertii, adult i continund cu +iaa intrauterin, acestea sunt
+rstele la care infecia se soldeaz cu semne i manifestri ale bolii.
nainte de pubertate, are loc restructurarea imunologic i recptarea sterilitii.
-+ieii pn la (;-(' luni nu se mboln+esc i sunt doar tranzitoriu sediul infeciei,
-toate celelalte categorii de +rst e#prim infecia prin diferite aspecte de boal i n
unele cazuri prin restructurare imunologic.
Infectarea bo+inelor mature se#uale n perioada anterioar gestaiei are drept
consecin cantonarea bacteriei n structurile reticuloendoteliale fr manifestare clinic.
Infeciile animalelor gestante se soldeaz n funcie de +rsta gestaiei cu pierderea produilor
de concepie sau cu obinerea unui produs care e#prim boala n primele zile de ftare i
reprezint o puternic surs de infecie.
1dultele infectate rmn purttoare i eliminatoare de brucele pe toat durata +ieii.
4e pare c e#ist o corelaie de se#e (la femele mai multe cazuri 9 la bo+ine datorit
e#ploatrii zoote/nice).
"re $e infec#ie: animale rezer+or gazde naturale i animalele purttoare,
-animale clinic bolna+e,
-produsele de a+ort (a+ortoni, n+elitori, lic/id, e#sudat din ca+itatea uterin cu
ncrctur bacterian ce au concentraie ma#im de brucele), este obligatorie distrugerea
produilor de a+ort,
-lapte, sperm, fecale, urin,
-femelele n momentul a+ortului, coninutul uterului% a+ort, ftare 9()
(3
-()
(A
brucele

27
-(' #()
<
brucele pe mucoasa con5uncti+al,
-e#creia tranzitorie% -secreii +aginale nainte i dup a+ort, ftare normal, n estru ,
-colostru i lapte 3)-<)* (de la cte+a zile pn la data lactaiei 9
())) bacteriiE ml, eliminare intermitent sau continu).
.o$alit0#i $e tran.itere: -'ertical0% -transplacentar care are drept consecin
leziuni la ni+elul legturilor feto-maternale care n funcie de +rsta produilor de concepie
se soldeaz cu a+ortul, este important pentru infeciile care sunt consecina unei infecii la
+rste mari cu leziuni de mic ntindere la ni+elul placentei ce permit supra+ieuirea produilor
de gestaie i n cursul creia este posibil fie tra+ersarea barierei placentare de ctre
brucele, fie contaminarea +ielului cu lic/id amniotic n care se gsesc brucele. >ielul este
ftat , dar +iabilitatea lui este redus (e#prim boala acut la 3;-=3 ore dup ftare ),
-sperma este un factor de transmitere a
brucelelor i la femel i la produii de concepie,
-ori%ontal0 % -este consecina contactului animalelor cu
brucelele. !oabitarea fa+orizeaz transmiterea pe calea mucoaselor (este calea prin care
este e#pus i omul). !ontaminarea se realizeaz -$irect prin contact cu sursele primare,
-in$irect (puni, +e/icule , ap, alimente),
-este posibil ptrunderea brucelelor
transcutanat prin microleziuni la acest ni+el.
ntr-un efecti+ indemn de boal ptrund prin sursa primar (introducerea n efecti+ a
animalelor infectate, dar clinic normale).
n efecti+ n primul an , n urma introducerii unei astfel de surse de infecie se
nregistreaz un numr nesemnificati+ de a+orturi, pentru ca n urmtorul an s se
nregistreze un numr mare de a+orturi (pentru c diseminarea n efecti+ se realizeaz prin
intermediul unui a+orton, de cele mai multe ori).
-prin +ielele pro+enite din mame infectate, produii care
supra+ieuiesc pot fi infectai i ei,
-creterea n coabitare a mai multor specii ( anumite
bio+aruri de brucele nu manifest o specificitate pentru o anumit specie) este un mare risc.
n anii care urmeaz (dup anul II) procesul de reproducie decurge aparent normal,
dar se nregistreaz mai multe complicaii postpartum (endometrite, creterea inter+alului
dintre momentele fertile, ntrzierea cldurilor),
-+or mai manifesta a+ort doar animalele nou introduse
n efecti+ care pro+in din efecti+ele indemne i care sunt , de regul, primipare. Primiparele cu
origine n asemenea efecti+e +or e#prima a+ort.
,ATO*ENE+A:
?ealizarea infeciei i e#primarea bolii depind de +rst, starea fiziologic, cantitatea de
brucele cu care +in n contact. n raport cu o cantitate limitat de bacterii, animalele pot
reaciona i manifesta o rezisten. n raport cu o doz infectant ce depete pragul ele
manifest boala.
$#ist o perioad primar care este fie inaparent, fie n funcie de starea fiziologic se
e#prim ca boal acut, abortigen, se multiplic la poarta de ptrundere i n limfonodurile
regionale.
Infecia poate fi stopat la acest ni+el, sau interacioneaz cu celulele sistemului imun
i induce Ac sau tare $e <i!erenibilitate. ?spunsul umoral este redus. !onsecuti+
multiplicrii locoregionale se produce diseminarea ce se realizeaz n principal prin circulaia
limfatic ( pe cale sang+in, mai discret ) abordnd n special organe ca% ficat , splin,

28
mamele, limfonoduli, uterul gestant, testicul i structurile articulare. 1ceste etape ( diseminare
i localizare) sunt cele n cursul crora putem nregistra a+orturi, or/it, epididimit i
eliminarea brucelelor.
Perioada secundar este asociat cu dez+oltarea rspunsului imun. n funcie de
+rst, stare fiziologic se poate solda cu +indecare ( la +iel) sau cu persistena brucelelor la
ni+el limfonodal ( presisten practic nelimitat n timp ce poate genera reacti+ri la
fiecare gestaie ntruct structura c/imic a corionului este un factor c/imiotactic pentru
brucele).
Dormele clinice e#primate prin a+ort sunt acute, iar formele consecuti+e localizrii n
afara sferei genitale mbrac aspect subacut i cronic.
-purttorii - eliminatori - surs.
Mecani."l a'ort"l"i:
a) efectul locali%0rii !lacentare% n corionul uterin determin placentit e#sudati+ i
necrotic, urmat de decolarea corionului uterin, aderene placento-uterine ce determin
ntreruperea circulaiei materno-fetale i moartea fetal prin ano#ie a+ort. "oartea ftului
nu este ntotdeauna datorat ntreruperii circulaiei materno-fetale pentru c placenta nu este
ntotdeauna n totalitate compromis, ci poate fi urmarea tra+ersrii brucelelor prin bariera
placentar i ingerarea de ctre ft a lic/idului amniotic determinnd septicemie.
placentita limitat duce la naterea unui ft +iu la
termen sau prematur care este ne+iabil ( supra+ieuiete numai ;@ ore) i reten#ie
!lacentar0 datorit aderenelor uter-corion.
Br"cele.ia prosper n momentul a+ortului. ?eteniile placentare nsoesc i ftrile la
termen a produilor infectai cu brucele. 8up a+ort , brucelele rmn la ni+elul uterului de
unde sunt eliminate pn la in+oluia uterin, dup care se retrag n limfonodurile care
dreneaz uterul (limfonodulii retromamari de unde re+in la o nou gestaie ).
Reac#ia organi."l"i afectat:
1c anti-brucelici sunt prezeni n serul sang+in, lapte, mucusul +aginal, sperm. 1cetia
nu sunt 1c protectori, ci ei coe#ist cu agentul cauzal i sunt Ac .artori $e infec#ie.
8.p.d.+. practic, dac la un animal depistm 1c anti-brucelici nseamn c acest animal
este un potenial eliminator de brucele. 1c apar dup ;-() sptmni, c/iar < luni.
4e recomand alegerea ca inter+al re/ibitoriu , inter+alul de A) zile anterior +nzrii-
cumprrii unui animal. Jn efecti+ poate fi declarat indemn de 2rucella numai dup 3
controale serologice negati+e efectuate la inter+ale de timp de A i < luni.
Demelele infectate in utero dez+olt un rspuns imun slab i ni+elul 1c serici atinge
+alori decelabile abia la A sptmni dup a+ort, respecti+, parturiie.
1c sunt -agl"tinan#i 4Ig M5)
-i."noglob"line $in gr"!"l Ig *
=
)
-Ac fi8atori $e co.!le.ent ( sunt Ac .artori $e infec#ie).
?ezistena n cadrul infeciei brucelice este tot o stare de infecie de tipul premuniiei i
se e#prim n prezena agentului cauzal.
n cazul infeciei naturale, Ig " (care ar putea fi e#ploatat ca mi5loc de diagnostic )
nregistreaz ni+eluri mici i pasagere. Ig I
(
nregistreaz ni+eluri decelabile pe parcursul a
3-A ani postinfecie.
Vaccinarea c" t"l!ina T
=E
se caracterizeaz prin faptul c induce ni+eluri sczute de
Ig I
(
i ni+eluri crescute de Ig ". n ?omnia este interzis +accinarea .
4e recomand ca .eto$e $e $iagnotic ?D!, reacia de aglutinare cu 1g tamponate
(Ig "), acestea intind Ig I
(
.

29
1c specifici prezeni n lapte sunt reprezentai de Ig 1 secretorie i cantiti foarte mici
de Ig " i Ig I. Ig 1 din lapte este consecina acti+itii secretorie a glandei mamare, iar
celelalte Ig consecina drenrii din serul sang+in i lapte (testul inelar pe lapte integral ).
n sperm i mucusul +aginal pot fi identificai 1c de tip Ig 1.
4tarea de sensibilizare specific demonstreaz prezena brucelelor n organism,
particip prin intermediul interleu6inelor elaborate n dez+oltarea procesului patogen ce
caracterizeaz formele cronice, dar este nregistrat i consecuti+ imunizrii.
4tarea de rezisten a animalului este limitat, uor de depit de reinfecie i este
simultan cu prezena brucelelor.
BRUCELO+A BOVINELOR:
$ste produs de Br"cella abort", dar se pot infecta i cu alte brucele.
$#perimental, inc"ba#ia dureaz ()-3A& zile.
Infecia brucelic se manifest clinic la ')* din animale a5unse la maturitatea se#ual.
1+ortul se e#prim n luna a <-=-a de gestaie i se caracterizeaz prin retenia
placentar, modificri la ni+elul a+otronului i a lic/idelor acestuia. 1+ortonul poate fi
mumifiat, lic/idele au aspect tulbure, miros acid, uneori cu c/eaguri de fibrin. 1+ortonul este,
de regul, e#pulzat consecuti+ morii prin /ipo#ie, prezentnd infiltraii sero/emoragice ,
peteii subepicardice. 1+ortonul este cultur pur de brucele , ca i lic/idele perifetale.
Lansele de izolare sunt ma#ime din aceste produse (ficat, splin, lic/idele ca+itii
abdominale). 8up e#tragerea placentei la ni+elul acesteia se constat modificri inflamatorii
de tip e#sudati+-necrotic la un numr +ariabil de carunculi. !onsecuti+ rezol+rii reteniei
placentare, +acile dez+olt o metrit ce determin prelungirea ser+iceperiodului i sterilitate
temporar. 4e poate instala mamita brucelic ce asigur contaminarea mediului.
Ga mascul e+oluia este discret (diminuarea apetitului se#ual, uneori localizare
e#tragenital). Cdat cu afectarea sferei genitale, are loc tumefierea bursei testiculare i
ngroarea albugineei, mrirea n +olum a testiculului cu modificri de sensibilitate ale
acestuia (cald, dureros). Procesul este cel mai adesea unilateral, dar n timp sunt afectate
ambele testicule i epididimul. Ga e8a.en"l calitati' al !er.ei se constat modificri de
consisten, structur (prezint flocoane). Ga e8a.en"l .icroco!ic se constat modificri
structurale i funcionale ale spermatozoizilor mergnd pn la a%o!er.ie. "ai sunt
afectate articulaiile i sino+iile acestora caracteristice fiind artritele brucelice i /igromele. Li
n articulaii i n lic/idele /igromelor gsim cultur pur de brucele.
TABLOUL LE+IONAL la bo+ine este reprezentat de leziuni centrate pe aparatul
reproductor cu particulariti generate de prezena sau nu a gestaiei n momentul infeciei
i n mod particular de e#primarea clinic a brucelozei prin a+ort . 1+ortul este precedat de
semnele prodromale ale a+ortului% secreii abundente la comisurile +ul+ei ( gleroase, cu
aspect murdar), edem n regiunea retromamar.
MODIFIC/RILE ANATOMO-,ATOLO*ICE sunt caracteristice la ni+elul uterului,
leziunile endometriale mbrcnd teritorii +ariabile, endometrit, iniial, cataral-e#sudati+,
de+ine necrotico-fibrino-fibroas ( cotiledoanele sunt acoperite de e#sudat galben-negricios
pn la cafeniu, desemnnd o leziune de cotiledonit necrotico-purulent ce de+ine necrotico

30
- fibrinoas. !ea mai frec+ent posibilitate de a+ort este prin distrugerea placentei matero-
fetale.
A'orton"l sau !ro$"9ii f0ta#i la ter.en, dar ne+iabili sunt cultur pur de brucela, iar
d.p.d.+. morfologic prezint edeme cu caracter sero-/emoragic n esutul subcutanat,
cantiti mari de lic/ide n ca+iti (lic/id opalescent, murdar cu striuri de fibrin), pe seroase
i mucoase se obser+ peteii, se mai obser+ leziuni /epatice, splenice, limfonodurile atest
fenomene /iperplazice la ni+elul elementelor sistemului reticuloendotelial, pot fi e+ideniai
noduli /epatici, /iperplazia limfonodurilor, /iperplazie splenic, /emoragii punctiforme.
4ub aspect le%ional , e#primrile morfologice sunt mai rare la mascul% leziuni la ni+elul
testiculului, epididimului, +eziculelor seminale (leziuni de tip inflamator). Besticulele sunt
crescute n +olum, cu edemaierea tecilor, sensibilitate la palpare, iniial , procesele
producndu-se unilateral, n structura testiculului se dez+olt granuloame brucelice ce
e+olueaz n procese necrotico-purulente ce se soldeaz cu distrugeri i disfuncii ale
esutului nobil, cu atrofia acestuia i cu modificri ale structurii i compoziiei spermei
determinnd tulburri de fertilitate.
Ga mascul se ntlnesc i localizri articulare (bursele seroase, tecile tendinoase),
articulaiile fiind tumefiate , dureroase, iar la desc/idere se e#prim acumulri de e#sudat
inflamator, se apreciaz afectarea capetelor articulare la nceput cu caracter de artrit care
duc la anc/iloze n timp.
DIA*NOSTICUL: este relati+ uor de suspicionat, se e#prim n mod caraceteristic
prin a+ort n ultima parte a gestaiei cu retenie placentar.
E,IDEMIOLO*IA: ?omnia este indemn de bruceloz bo+in. !eea ce complic
suspicionarea bolii este faptul ca bo+inele e#prim o multitudine de infecii manifestate prin
a+ort (clamidian, c/ampilobacterian care intereseaz tot ultima treime a gestaiei), a+ort cu
caracter enzootic, infeciile +irale ca rinotra/eita infecioas bo+in, /erpes+irusul bo+in de tip
I>.
"odificrile ftului ne a5ut n orientarea suspicionrii. Piperplazia splinei,
linfonodurilor, /epatic sunt indicii orientati+e de mare +aloare. 8ac se nregistreaz unul
sau mai multe a+orturi, retenii placentare i +rsta la care se realizeaz acestea orienteaz
suspicionarea.
CONFIRMAREA se realizeaz prin e8a.en bacteriologic (izolarea i identificarea
brucelelor), bacterioco!ic6 ti!i%area erologic0 a brucelelor izolate. 4e poate recurge i la
bio!roba !e cobai (or/i+aginalit). $#amen complementar este in'etiga#ia
<ito!atologic0 (e#aminarea granuloamelor).
"etoda de confirmare este in+estigaia bacteriologic.
8up confirmarea brucelozei la animale se impune stabilirea protocolului pentru
celelalte animale (prin in+estigaie serologic sau alergic). In+estigaia serologic este
folosit ca metod de in+estigare pentru efecti+, dup ce a fost confirmat boala i are
+aloare de discriminare n efecti+ele contaminate.
Tete erologice:
1) reac#ia $e agl"tinare ra!i$0 !e la.0 c" Ag colorat c" ro% bengal este
ieftin, comod n e#ecuie, principiul metodei const n punerea n contact la temperatura
camerei a serului de cercetat cu 1g specific, este o reacie calitati+.
2) reac#ia $e agl"tinare lent0 Fn t"b"ri adaug caracterului calitati+, caracterul
cantitati+, se determin titrul 1c-antibrucelici. 1mbele reacii au ca defect riscul reaciei fals

31
poziti+e, al aglutinrilor nesemnificati+e (nespecifice) , bo+inele dez+olt infeciile cu germeni
aparinnd I$:JGJI% M$?4I:I1, !P1"PIGC21!B$? care determin apariia de aglutinine
care reacioneaz ncruciat cu 1g brucelici.
3) tet"l inelar !racticat !e la!te integral c" Ag colorat este un test care
e#ploateaz faptul c n lactofer sunt prezente Ig anti-brucelice, aceste Ig reacioneaz n
+itro cu 1g de reacie, comple#ul 1g-1c prin sarcina electric ader de particulele de grsime
i este antrenat prin procesul de smntnire la suprafaa coloanei de lapte.
8atorit faptului c Ig " apar primele, dar sunt i primele care scad ca ni+el se folosesc
mai mult te/nici care e+ideniaz 1c fi#atori de complement , Ig I, care apar mai trziu, dar
se i menin un termen mai lung ( &-(3 luni).
CI$ recunoate i a standardizat 3 te/nici serologice adresate acestor 1c (Ig I)%
() RFC este o reacie cantitati+ i are o bun specificitate i sensibilitate. ?D! se
adreseaz probelor care au dat reacii poziti+e la reacia de aglutinare, probe pro+enind din
efecti+e indemne.
3) ELISA.
Cdat confirmat bruceloza ntr-un efecti+ se declar n mod obligatoriu i se instituie
carantina de gradul III (pentru c nu are tendin de difuzare n afara efecti+ului, ci doar prin
+nzarea de material seminal contaminat).
TRATAMENTUL infeciei brucelice este pro/ibit pentru c prezena intracelular a
brucelelor i cantonarea lor n structurile anatomice izolate de restul organismului prin
barierele acestuia, face ca sterilizarea bacteriologic s rmn incert.
,ROFILA:IA:
-meninerea indemnitii unui efecti+% introducerea de animale numai din efecti+e
indemne de bruceloz, supuse unei perioade de carantin profilactic de <) zile la beneficiar
(supuse testrii serologice pentru bruceloz),
-pentru atestarea indemnitii toate bo+inele de reproducie se supun in+estigaiilor
serologice bianual ( test cu roz bengal i ?D! E $GI41),
-la noi este interzis i nu se practic +accinarea la bo+ine, practicarea +accinrii n
scop profilactic este o msur pentru rile n care prin msurile de eliminare a animalelor
reagente nu reuesc s a5ung la eradicarea bolii. n lume se utilizeaz +accinarea
antibrucelic, ceea ce ns mpiedic aciunea de supra+eg/ere, fiind necesare pentru
astfel de strategii utilizarea unor te/nici de diagnostic care permit discriminarea ntre 1c Ig "
i Ig I, +accinurile inducnd n mod dominant un rspuns imun cu Ig ".
Bot ca metod de depistare se poate folosi testul alergic ce nltur incon+enientul
limitelor de specificitate a reaciilor serologice. ?eacia alergic la /idrolizatul proteic din
cultura de brucele este strict specific i de durat ( ;-' ani), dar prezint un incon+enient%
practicat n +i+o -msurtoare pe animalul inoculat intradermic, cu citire la ;@ ore.
BRUCELO+A ,ORCULUI:
Infecia se produce cu Br"cella "i, biotipul II (are drept gazd i iepurele).
2ruceloza este manifestat la femelele gestante cu a+ort, dar cu eli.inarea
Fn'elitorilor fetale, iar d.p.d.+. lezional , leziunile sunt de endometrit necrotico-purulent
miliar, produsul de a+ort este edemaiat, mumifiat cu acumulri de lic/ide n ca+iti.

32
Ga +ieri e#primarea infeciei este mai frec+ent dect la tauri, leziunea testicular este
de or/it necrotico-purulent ce duce la compromiterea animalului pentru reproducie.
"asculul e#prim mai frec+ent localizri e#tragenitale, n special, la ni+elul articulaiilor
(articulaiile inter+ertebrale), e#presia clinic poate induce n eroare (dificultate n mers,
ata#ie, astazie, pareze, paralizii mai frec+ente pe trenul posterior). Ga e#aminarea ca+itilor
se constat inflamaii /iperplazice ale linfonodurilor, splinei, uneori c/iar afeciuni /epatice.
DIA*NOSTICUL DE SUS,ICIUNE% a+ortul este puin caracteristic, e#ceptnd
leziunile de la ni+elul uterului, e#% n par+o+iroza porcului, sindromul 4medi, sindromul
respirator-reproductor, boala 1u5es6i, pesta porcin se produc a+orturi cu produi mumifiai
ca n bruceloz.
1trofia sau scleroza testicular consecuti+ or/itei necrotico-purulente ne poate orienta
diagnosticul.
CONFIRMAREA DIA*NOSTICULUI se face prin e8a.ene bacteriologic (izolare,
caractere bioc/imice, tipizarea serologic a brucelelor), bacterioco!ic, pentru depistarea
brucelozei ntr-un efecti+ contaminat se pot folosi reac#iile erologice ( ?D!, $GI41, reacia
de aglutinare ) i e8a.en"l alergic1
Cdat declarat boala se recomand n efecti+ele de reproducie ntreruperea
montelor sau nsmnrilor artificiale pentru c bruceloza are caracter de boal0 'enerian0,
eliminarea animalelor reagente i e#ploatarea lor ca porci comerciali ntruct +iaa economic
a porcului n raport cu patogenitatea i statusul de animal 0negati+. este supus unor mari
dificulti.
Pentru nucleele de +aloare genetic deosebit se asigur asanarea prin e#tracie i
supra+eg/ere serologic, alergic, dar acestea nu pot garanta un rezultat cert.
Ga porc nu se practic +accinarea.
BRUCELO+A LA OI 3I CA,RE:
8e obicei, e+olueaz inaparent clinic, dar cu eliminarea brucelelor prin lapte.
4e infecteaz cu Br"cella .eliteni.
$ste boal abortigen asociat cu /iperplazia linfonodurilor i procese necrotico-
purulente.
Ga mascul, leziunile sunt de or/it, epididimit cu transformarea coninutului testicular
ntr-o mas purulent cu distrugerea esutului nobil.
Ga aceste specii este de reinut faptul c infecia cu Br"cella .eliteni este
cantonat n $uropa "editeraneean, n ?omnia nu s-au nregistrat niciodat infecii cu
acest tip de 2rucella.
Pentru confir.area $iagnotic"l"i se folosete reac#ia $e agl"tinare !e la.0 c"
Ag colorat (pentru supra+eg/erea efecti+elor)..
Infecia cu Br"cella .eliteni are implicaii epidemiologice mai largi pentru c dei
gazdele sunt oaia i capra, susceptibile de infecie sunt i omul, bo+inele, cabalinele, suinele.
Infecia specific pe teritoriul ?omniei pentru o+ine este infecia cu Br"cella o'i
(E,IDIDIMITA INFECIOAS/ A BERBECILOR), are caracter de boal infecioas
enzootic, cronic cu e#primare clinic mai frec+ent la masculi.

33
Br"cella o'i este ubic+itar acolo unde se cresc oi. $a se izoleaz pe .e$ii c" er
9i at.ofer0 c" a$a" $e CO
>
. 8.p.d.+. al proprietilor bioc/imice este diferit de celelalte
brucele prin faptul c n" !ro$"ce G
>
S 9i "rea%0.
Br"cella o'i e#prim 1g specifice n faza ? i are un numr mare de determinani
antigenici serici comuni cu cei ai Br"cellei .eliteni.
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea: mai des la masculi, la adulte i la rasele ameliorate,
c0i $e tran.itere: -este o boal +enerian, contaminarea realizndu-se prin
sperm i secreia seminal (calea cea mai important de diseminare),
-pe calea altor mucoase, mai ales cea digesti+, prin ingestia
de surse secundare contaminate sau prin aerosoli.
-are contagiozitate crescut genernd enzootii,
!erioa$a $e inc"ba#ie depinde de calea de transmitere, cantitatea de germeni,
maturitatea se#ual, prezena sau nu a strii de gestaie i +ariaz n limite de la @-(3
sptmni.
8.p.d.+. CLINIC, e+olueaz % -ac"t (la masculii ntre 3-; ani),
-cronic la peste ='* din cazuri.
E'ol"#ia ac"t0 este caracterizat prin /ipertermie, modificri de apetit, de atitudine n
staiune, adinamie, edem al scrotumului i eritemul tegumentului acoperitor, ulterior, se remite
febra i are loc e#sudaia n interiorul tecii +aginale. $pididimul de+ine sensibil la palpare.
8up aceste etape se remit semnele de suferin acut de+enind e+ident asimetria scrotal
i /ipertrofia epididimului ducnd la cronicizare.
E'ol"#ia cronic0 este caracterizat de edemaierea discret a scrotumului, modificri
discrete de sensibilitate i temperatur local, deplasarea de+ine dificil. "embrele
posterioare sunt deprtate. 8up (-3 sptmni i aceste semne se terg persistnd
diferena de +olum ntre cele dou testicule. 4e instituie aderene ntre foiele +aginale.
Procesul infecios se e#tinde de la epididim la testicule determinnd apariia unei or/ite
cronice cu transformarea testiculului ntr-un abces sau mai multe abcese cu tendin de
fistulizare i eliminarea masei necrotico-purulente n e#terior.
"asculii impuberi fac infecii asimptomatice, dar la e#amenul serologic dau reacii
poziti+e .
Ga femele a'ort"l ete ti.!"ri" urmat de endometrite i mamite (foarte rar la femele,
de cele mai multe ori ele nu e#prim infecia).
TABLOUL LE+IONAL:
n for.a ac"t0 se obser+ eritemul dermului scrotal i edemul bursei scrotale.
n for.a cronic0 se obser+ epididimit necrotico-purulent n focare, epididimul
de+enind indurat, fibrozat, obstruat a+nd consecine nefaste asupra calitii spermei.
Ga femele, la cele care e#prim boala se obser+ metrit i +aginit necrotico-
purulent.
4emnificati+e sunt .o$ific0rile !er.ei% ca urmare a proceselor inflamatorii, sperma
de+ine mai fluid, seroas, cu aspect murdar, cenuie pn la cafenie. 4permatozoizii n
perioadele n care mai sunt teritorii funcionale prezint modificri teratologice, iar cei normali
au +iabilitate i mobilitate redus, datorit acestor fenomene se nregistreaz efecte negati+e
asupra fertilitii.

34
4e face diagnostic diferenial fa de a+ortul clamidian sau salmonelic, prin faptul
c a+ortul brucelic se poate instala i n prima parte a gestaiei.
DIA*NOSTICUL DE SUS,ICIUNE:
Indicatorul clinic al infeciei cu 2rucella este masculul ce prezint or/it, epididimit,
elemente ce conduc la realizarea diagnosticului de confirmare.
4e face e8a.en"l bacterioco!ic al spermei sau materialului purulent recoltat din
epididim sau amprentelor materialului necrotic din a+orton colorate prin metoda C"4.
2acterioscopia poziti+ este asociat cu e8a.en"l bacteriologic !ro!ri"-%i.
E8a.en"l erologic recomandat este RFC ce se recomand a fi realizat pe probe de
ser perec/e recoltate la inter+ale de A-; sptmni.
,RO*NOSTICUL% gra+. "asculii se castreaz i se ntrerupe monta, se procedeaz
la asanarea prin e#tracie sau lic/idarea ntregului efecti+.
,ROFILA:IA:
-msuri de supra+eg/ere clinic, anatomopatologic i serologic,
-msuri pentru pstrarea indemnitii unui efecti+% neintroducerea n efecti+ a unor
animale necontrolate prin e#amene serologice, bacteriologic i care nu au fost supuse
carantinei profilactice, neintroducerea la mont a masculilor ne+erificai (controlul spermei).
-n situaia importurilor de animale se impun clauze pri+ind indemnitatea animalelor,
-n ?omnia se practic supra+eg/erea serologic a masculilor i asanarea prin
e#tracie a animalelor reagente i nu se practic +accinarea datorit ponderii mici a infeciilor
cu Br"cella o'i.
BRUCELO+A LA CCINE:
!inele se infecteaz cu Br"cella cani.
Ga femele se constat a+orturi i endometrit, iar la masculi, or/it i epididimit.
Infecia este fa+orizat de cinii comunitari i de mperec/erile necontrolate.
?ele+atorul infeciei este tot masculul la care se constat asimetria testicular ce este
consecina procesului inflamator granulomatos i necrotico-purulent ce compromite animalul
ca reproductor.
8ac la femel se produce un a+ort, n toate situaiile trebuie s duc la in+estigarea
masculului, se efectueaz i la femela teste serologice pe probe perec/i.
E8a.enele erologice utilizate sunt cele calitati+e RARL c" Ag ta.!onat 9i colorat
(tamponarea crete specificitatea reaciei) i RFC pentru aprecierea titrului de 1c.
!omparati+ cu alte infecii cu 2rucella e#ist riscul de %oono%0 (profesional sau al
proprietarului) cu consecin de la o boal cronic la moarte (Br"cella .eliteni6 Br"cella
abort"6 Br"cella "i).
4e ntlnete nu numai o locali%are genital0, ci i artic"lar06 !lenic0 sau <e!atic0.
Patogen pentru om este i Br"cella cani astfel nct contactul cu animalul brucelic
este un risc.
Ga un mascul brucelos se recurge la trata.ent c<ir"rgical 4catrare5 i
.e$ica.ento cu antibiotice ( 3 produse asociate% penicilin i tetraciclin la animale i
do#icilin i rifampicin la om ) minim A sptmni cu administararea zilnic a 3 g penicilin i
( g tetraciclin fr ns ca acest tratament s garanteze sterilizarea bacteriologic (brucelele

35
pot supra+ieui tratamentului cu antibiotice n bursele seroase). :umai dup castrare se
instituie tratamentul medicamentos.
In'etiga#ia erologic0 !ottrata.ent mai este de luat n discuie pentru c
animalul, c/iar dup sterilizare se menine poziti+ mult timp.
Gaptele (ce este surs de infecie pentru Br"cella .eliteni) nu se utilizeaz pentru
preparate proaspete, sterilizarea termic presupune numai pasteurizarea nalt.
!rnurile pot fi date n consum numai dup sterilizarea termic sau sub forma de
preparate srate i afumate i se dau n consum numai dac nu prezint modificri
morfologice macroscopice, animalele ca/ectizate se nltura de la consum.
BRUCELO+A LA CAL:
Ga aceast specie, bruceloza are caracter e#cepional.
n producerea bolii sunt implicate biotipurile Br"cella abort" i Br"cella "i.
$#primarea intereseaz , n mod particular, alturi de localizarea uterin, articulaiile,
tecile tendinoase i bursele seroase.
Ga cal se descrie o afeciune specific desemnat ca BOALA *REAB/NULUI n
asociaie cu un parazit.

36
MORVA:
$ste boal infecto-contagioas produs de B"r(<ol$eria .allei.
-caracter istoric pentru ma5oritatea teritoriilor,
-caracter de %oono%0 comun omului, solipedelor, carni+orelor.
Gezional i clinic se obser+ noduli i ulcere la ni+elul mucoaselor respiratorii i pielii.
!anada, 1ustralia -indemne,
1sia, 1frica, Crientul "i5lociu -endemica.
1re e+oluie se+eral om producnd c/iar moartea.
B"r(<ol$eria .allei este bacterie Iram-negati+, necapsulogen, neciliat,
nesporogen, se culti+ pe medii glicerinate n condiii de aerobioz.
4e nmulete n bulion producnd o membran la suprafa, care se ngroa i se
depune. Pe medii solide se formeaz colonii asemntoare cu picturile de miere, cu
+scozitate crescut, iar prin n+ec/ire de+in ciocolatii.
Str"ct"ra antigenic0 se datoreaz componentei glucido-lipidic i nucleoproteinelor.
Senibilitatea la factorii fi%ico-c<i.ici este crescut, n afara organismului este
foarte sczut, n funcie de produii biologici n care este nglobat (n 5eta5ul uscat rezist 3
sptmni, n cada+re A-; sptmni, n adposturile umede, reci, ntunecoase circa o lun,
la ''! circa () minute, la @)! ' minute). n +itro are sensibilitate deplin la antibiotice,
antiseptice, sulfamide. n +i+o este sensibil numai la sulfamide ce duc la sterilizare.
E,IDEMIOLO*IA:
$ste boal specific solipedelor, iar n cadrul lor se manifest diferit prin gra+itatea
semnelor clinice i focarelor e+oluti+e.
Crdinea descresctoare a se+eritii formei clinice% .0gar catAr cal, asinii fac
forme acute de boal, la catri =) * sunt forme acute, iar la cal predomin formele cronice.
4peciile "ce!tibile sunt !iicile 9i c0.ilele. n mod nat"ral sunt refractare
bo'inele6 "inele6 !00rile1
"rele $e infec#ie % -!ri.are% caii, catrii, mgarii bolna+i care elimin prin 5eta5,
secreii respiratorii, strnut sau prin puroiul din ulcerele cutanate. 4ngele, sali+a, urina,
fecalele, laptele nu conin bacili. 4ursele de infecie sunt legate de secreie i e#creie care
pro+in din regiunile cu leziuni mor+oase, prin contact direct, transmitere orizontal prin
coabitare,
-ec"n$are% /arnaamente, obiecte de pansa5 folosite de la un
animal cu leziuni la unul susceptibil, transmiterea realizndu-se prin soluiile de continuitate.
Dura5ele, apa pot disemina infecia dac au +enit n contact cu puroiul mor+os de la ni+elul
mucoasei respiratorii sau de la ni+el cutanat. Pentru carni+ore sursa este reprezentat de
carnea pro+enit de la cabalinele mor+oase care se contamineaz prin circulaia limfatic.
c0ile $e !0tr"n$ere % -mucoasa digesti+ intact sau cu leziuni,
-transcutanat (pielea cu leziuni),

37
-alte mucoase% nazal, con5uncti+al care pot fi tra+ersate de
B"r(<ol$eria .allei , c/iar integre fiind.
,ATO*ENE+A: se constat caracterul granulomatos al inflamaiei dez+oltat de
B"r(<ol$eria .allei. 8e la poarta de intrare , pe cale limfatic preponderent, dar i
sang+in, B"r(<ol$eria .allei este transportat spre organele int, prima int este poarta
de intrare unde dez+olt un gran"lo. .or'o !ri.ar de la care, pe cale limfatic este
abordat limfonodul regional determinnd o reacie caracteristic. Bot pe cale limfatic sunt
abordate regiunile cutanate care posed un sistem circulator limfatic dez+oltat. 1lte organe
int sunt reprezentate de pulmon (specificitate crescut). Geziunile din limfonoduri asociate
cu leziunile de organ sau esut sunt desemnate cu termenul de co.!le8 .or'o.
GISTO,ATOLO*IC: inflamaia produs de B"r(<ol$eria .allei este de tip
granulomatos producti+.
Caracteriticile gran"lo."l"i .or'o% blocarea procesului necrotic de cazeificare n
cariore#a materialului nuclear, fr liz. Iranulomul mor+os are numeroase celule epitelioide,
ns celulele gigante sunt puine, dar se constat un bogat aflu# limfocitar, /istiocitar,
limfoblastic.
n e'ol"#iile "!raac"te a" ac"te, granulomul mor+os are caracter e#sudati+
pstrnd caracterul de cariore# a procesului necrotic la care se adaug e#sudaia
fibrinoas cu intens zon congesti+, din care lipsesc celulele epitelioide i cele gigante.
RESTRUCTUR/RILE IMUNO-BIOLO*ICE: la 3)-A) zile dup infecie se instituie
perioada primar ce se caracterizeaz prin dez+oltarea unei reacii imune, astfel nct dup
circa o lun animalul e#prim tarea $e alergie FntAr%iat0 $e ti! IV , dar i 1c serici n
concentraii decelabile.
EVOLUIA *RANULOMULUI MORVOS: granuloamele de tip producti+ pot suferi
cazeificare i ncapsulare pstrnd bacilii +ii n interior, aceast situaie putnd genera
reacti+ri, consecina este perioada secundar n mor+, corespunztoare acutizrii
procesului infecios. Iranulomul mor+os are particulariti i n funcie de specia animal, de
e#emplu, la mgar i catr, granulomul este preponderent e#sudati+ fr calcificare i
fibrozare.
8iseminarea procesului mor+os se realizeaz prin contiguitate, canalicular i circulator
limfatic.
CLINIC: perioada de incubaie dureaz ma#im 3 sptmni n infecia natural.
-tip e+oluti+ -for.e cronice ce pot genera acutizri,
-for.e ac"te care n mai mic msur se cronicizeaz.
8.p.d.+. semiologic% -e.ne generale ce intereseaz ntregul organism,
-e.ne locale e#primnd ni+elul la care s-a realizat infecia.
n for.ele ac"te se nregistreaz /ipertermie, temperatura a5ungnd pn la ;3!,
modificri ale strii generale i a reacti+itii, polidipsie. n formele mortale dup @-() zile se
constat congestia mucoaselor, dispnee, puls accelerat, filiform, dup 3-A zile de la debut
apare 5eta5ul, iar la inspecia mucoaselor nazale se constat macule care e+olueaz n noduli
ce se desc/id determinnd 5eta5ul . Jlcerele au marginile reliefate, care n timp se
cicatrizeaz +icios. 4curgerile nazale capt caracter sero-mucos sau muco-purulent,
glbui , cu striuri de snge. !oncomitent apar noduli pe pielea capului, gtului, toracelui,

38
membrelor care se dez+olt, se desc/id formnd ulcere cupuliforme, cu aspect lenticular
acoperite de o secreie abundent galben-cenuie, murdar. 1pariia acestor ulcere este
asociat cu ectazia +aselor limfatice regionale, constituind coarda limfatic (limfangit)
interesnd limfonodul regional i determin o reacie inflamatorie perilimfonodular.
Gimfonodul n care s-a dez+oltat procesul mor+os este crescut n +olum, sensibil, cu aderene
la esutul con5uncti+ subcutanat.
Locali%area !"l.onar0 este asemntoare cu bron/opneumonia producti+ cu
cantiti crescute de secreii, se constat raluri umede, e#pectoraii bogate, iar dac
granulomul mor+os pulmonar se dez+olt n +ecinatatea bron/iilor mari se pot genera
ca+erne.
For.ele cronice se e#prim prin diferite localizri. !ea mai des ntlnit este .or'a
na%al0 ce are aceleai caracteristici ca la forma acut, cu meniunea c animalul
supra+ieuiete un timp mult mai mare n raport cu debutul e+oluiei i permite cicatrizarea
leziunilor i rmnerea ascuns a infeciei pn la reacti+area procesului mor+os. :odulii
intereseaz mucoasa nazal, sinusal, laringian, tra/eal. Gocalizarea pulmonar are
e#primare clinic ocult i numai n funcie de dimensiuni, teritoriul pulmonar afectat poate
genera simptomatologia specific pulmonar. Locali%area c"tanat0 este clinic
asemntoare cu forma acut.
!a procese mor+oase cronice mai e#ist oteite6 artrite6 c<eratite6 or<it06 'aginalit0.
Ga carni+ore se e#prim ca .or'0 !"l.onar06 bron<o!ne".onie .or'oa0.
TABLOUL LE+IONAL:
$#ceptnd leziunile cutanate i cele ale mucoasei nazale care sunt e+idente c/iar la
e#amenul clinic, putem caracteriza mor+a prin dez+oltarea de noduli n parenc/imuri, n
pulmon, nodulii intereseaz 5umtatea superioar a lobilor diafragmatici, noduli ce au
dimensiunea unei alune sau nuci, decelai ca indi+iduali sau conflueni, astfel nct leziunile
de ma#im gra+itate i ntindere sunt cele caracteristice unei bron/opneumonii e#sudati+e
lobular (leziune ncapsulat cu coninut calcificat, dar prin ramolirea masei de necroz i
eliminarea coninutului se formeaz ca+erne).
n splin i n limfonoduri apar noduli mor+oi, ncapsulai, ramolii.
Geziunile mor+oase, fie pulmonare, cutanate, nazale sau splenice sunt asociate
ntotdeauna cu prezena de noduli mor+oi n limfonodul regional.
DIA*NOSTICUL: n zonele endemice este uor de suspicionat n urma e#amenului
clinic% ulcere cutanate, coarda limfatic, modificarea limfonodurilor regionale.
4e face diagnostic diferenial nu att fa de tuberculoz care este rarisim la cal,
ci fa de gurm, limfangita epizootic, limfangita ulceroas, +ariol.
Ga noi, se poate face diferena uor ntre mor+ i gurm deoarece gurma e+olueaz
acut la cabaline, iar categoria de +rst implicat este tineretul cabalin. Gimfangitele necesit
diagnostic diferenial de laborator.
CONFIRMAREA:
-e8a.en bacterioco!ic6 bacteriologic, izolarea necesit minim A-; zile pentru
obinerea culturii,
-bio!roba !e cobai cu a5utorul culturii izolate, dac este prezent B"r(<ol$eria
.allei se constat or/i+aginalit, au#iliar se poate face i e8a.en <ito!atologic
(cariore#a).

39
,ROFILA:IA:
?omnia este indemn de aceast boal i se lupt pentru meninerea indemnitii n
condiiile circulrii cabalinelor nEdin teritoriu, atestarea indemnitii cu a5utorul e#amenelor
ritmice.
4unt oficializate e#amenul alergic i e#amenul serologic.
!aracterul ascuns al e#primrii clinice al mor+ei la cal oblig la in+estigarea tuturor
animalelor sntoase.
E8a.en"l alergic se face intradermic n dermul pleoapei inferioare, prin test
intraderompalpebral, alergenul este reprezentat de PP8 din cultura de 2ur6/olderia mallei -
.alein0. !itirea se face la 3; ore, iar n funcie de ea animalele se ncadreaz n -negati'e)
-$"bioae)
-!o%iti'e1 1nimalele
care sunt poziti+e sau dubioase sunt supuse n urmtoarele 3; ore la repetarea maleinrii la
oc/iul congener i la in+estigaia serologic. 8ac in+estigaiile alergic sau serologic nu
dau rezultate concludente se poate face maleinarea s.c. sau i.+. cu acordul forurilor
superioare (pentru c ele sunt intens alergizante, se repet la o lun).
n maleinarea s.c. sau i.+. aprecierea reaciei se realizeaz prin termometrie, prin
intensitatea reaciei locale la ni+elul inoculrii, prin reacia focal, consecina acutizrii
focarelor de mor+ cronicizate.
,RO*NOSTIC: -gra+ -+ital ,
-foarte gra+ -epidemiologic.
-sacrificare i decontaminare,
-pentru supra+eg/erea statusului efecti+elor se recomand maleinarea sau la '* din
efecti+ e#ecutarea ?D! sau la toate cabalinele mai mari de (3 luni.
-obligatorii sunt e#amenele serologice pentru cabalinele de sport, circ, zoo care pleac
i se ntorc de la asemenea manifestaii, se impune carantina profilactic la re+enirea n ar
i e#aminarea serologic nu mai de+reme de A) zile.
Ga om este boal profesional, cu form cutanat, articular sau muscular, este
mortal.

40
RETROVIRO+E:
SUBFAMILII% - ONCOVIRINAE ,
-LENTIVIRINAE)
-S,UMAVIRINAE1
*ENURI: - ONCOVIRUS ti! B)
-RETROVIRUS ti! B)
-RETROVIRUS ti! C a'iar)
-ONCOVIRUS ti! C .a.ifer)
-LENTIVIRUS)
-S,UMAVIRUS1
ONCOVIRO+ELE:
- TUMORA MAMAR/ MURIN/ (+irus tip !),
- COM,LE:UL LEUCO+/ - SARCOM AVIAR (+irus tip !),
- COM,LE:UL LEUCEMIE - LIMFOSARCOM LA MURINE (+irus tip!),
- COM,LE:UL LEUCEMIE - LIMFOSARCOM LA FELINE (+irus tip !),
- LEUCEMIA LA *IBON (+irus tip !),
- LEUCEMIA BOVIN/ (+irus tip !),
- LEUCEMIA UMAN/ (+irus tip !),
- LEUCEMIA UMAN/ CU CELULE TUMORALE I6 II (+irus tip !),
- SACROMUL SIMIEN (+irus tip !),
- RETICULOENDOTELIO+A AVIAR/ (+irus tip !),
- TUMORA MAMAR/ SIMIEN/ MASON-,FI+ER (+irus tip 8),
- ADENOMATO+A ,ULMONAR/ A OILOR (+irus tip 8).

LENTIVIRO+ELE:
- ARTRIT/ - ENCEFALIT/ CA,RIN/,
- ,NEUMONIA ,RO*RESIV/ A OILOR 4MAEDI VISNA5)
- ANEMIA INFECIOAS/ ECVIN/)
- IMUNODEFICIENA BOVIN/ 4BIV5)
- IMUNODEFICIENA SIMIEN/ 4SIV5)
- IMUNODEFICIENA FELIN/ 4FIV5)
- SIDA H AIDS la om.

41
LEUCO+A EN+OOTIC/ BOVIN/:
$ste boal infecto-contagioas, sistemic produs de BVL6 'ir" $e ti! C, specific
bo+inelor, producnd neoplazia malign a celulelor sistemului reticuloendoteial, dez+oltnd
agregate de limfocite neoplazice n aproape toate organele, determinnd apariia semnelor
de organ.
ISTORIC:
4iedam Iretz67 (@=@ Iermania,
$lleman i 2ung (&)@ leucoza la pasre,
8oberstein (&'3 leucoza la bo+ine,
Ioetze (&'; leucoza enzootic (c/eia de diagnostic),
2endi#en (8anemarca) descoper alte c/ei de diagnostic,
QoRuist (4uedia)
Belle (Iermania)
1dameteanu i Lueanu (&'; c/eia diagnosticului G$2 la mascul , la rasa roie
ucrainian.
Vir""l le"co%e i en%ootice bo'ine ete "n oncoretro'ir" .
$#ist diferite forme de leucoz , dar nu toate sunt supuse reglementrilor pri+ind
nstrinarea animalelor.
!u origine cert +iral sunt%
() le"co%a bo'in0 en%ootic0, consecina infeciei
3) le"co%a bo'in0 c" li.focito%0 !eritent0, cu 2>G
A) le"co%a bo'in0 c" t".ori.
4e descriu cu denumirea de leucoz sporadic , toate procesele tumorale la tineretul
bo+in mai mic de A ani.
Practic, se nregistreaz un numr mare de animale care au +enit n contact cu 2>G i
care l adpostesc, dar numeric +orbind, ntr-o proporie dat numrul bo+inelor care i
e#prim boala este mai mic. 8atorit faptului c 2>G poate infecta li.focitele B ale unui
animal, genomul lor a5utat de prezena re+erstranscriptazei se poate integra n genomul
celulei gazd i numai la un numr limitat de subieci produce i tranfor.area t".oral0 a
liniei cel"lare.
$ste un +irus care se izoleaz greu, prezena lui inducnd producerea de 1c specifici.
$ste un 'ir" ARN, din structura lui genetic fiind imunologice urmtoarele gene%
-gena gag determin sinteza $eter.inan#ilor antigenici ai !roteinei ,
>B
9i ,
=I
1
-gena M determin sinteza glico!roteinei *
IJ
,
-gena !ol determin sinteza !oli.era%ei,
-gena en' este responsabil de infecti+itatea situsurilor D i I,
-alte gene ce sunt implicate n transcripie.
Da de I
'@
i P
3;
organismul sintetizeaz Ig *6 Ig A6 Ig E, imunoglobulinele fiind
martori de infecie neprotectoare. !elulele infectate cu 2>G e#prim determinani antigenici
specifici pe suprafaa lor.
SENSIBILITATEA: -este distrus la '<!,
-rezist A) minute la ='!,

42
-3 ore la pP - <-@,
-A) minute la 33! n soluie :aCP ).'*,
-@ ore la A=! n formol ).'-(*,
-; ore la 33! n alcool etilic 3*.
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea -infecia natural la bo+ine, la cele cu rob roie i cu producie
crescut de lapte i cu grsime puin,
-infecia e#perimental la o+ine i caprine,
-boala poate fi reprodus la cimpanzeu.
!omunitatea tiinific nici nu e#clude, dar nici nu are suficiente date pentru a adopta
ideea transmiterii la om.
factori $e ric% -rasa (cele cu rob roie, rasele de lapte),
-stresul,
-e+oluia procesului infecios - +irusul e#ist numai n limfocite, deci
sngele animal infectat n contact cu animalele susceptibile este un risc.
4ngele infectant are n ).' l circa ;)))-'))) limfocite, deci suficiente pentru
transmiterea +irusului la alt bo+in.
"re: -animalele infectate, sngele, laptele, tumorile.
c0ile $e tran.itere% - ori%ontal0 : cutanat, mucoas, digesti+. 1nimalul infectat
poart +irusul n limfocite toat +iaa, l elimin inconstant prin urin, secreii respiratorii i
fecale. Gaptele de la bo+inele infectate conine +irusul. >irusul este concentrat n masele
tumorale. 4-a constatat creterea numeric a animalelor i consecuti+ perioadelor
(sezoanelor) n care coabitarea era mai strns i la care se asociau porii de intrare
tran!lacentar0 (de transfer de snge infectat). Infecia se face mai greu n cazul coabitrii
n adposturi reci, umede fa de coabitarea de +ara pe pune n perioada de intens
acti+itate a insulelor /ematofage.
-'ertical0 % infecie congenital la ;-@* din +ieii pro+enii din
+aci infectate. 1c colostrali se menin (=-(;@ zile, +ieii infectai 0in utero. se depisteaz dup
@) zile.
'ectorii: -diferite specii de insecte /ematofage (cantitatea de snge necesar
infeciei este foarte mic i este inoculat rapid la alt animal), Babanus fusciostatus este
+ectorul cel mai bun pentru c are o neptur foarte iritant,
-densitatea populaiei de ectoparazii este legat de sezon, deci riscul de
diseminare este crescut dac condiiile geoclimatice fa+orizeaz dez+oltarea lor numeric,
-folosirea mucarniei i a altor instrumente care se folosesc la toate
animalele produc leziuni mucoase, sngerare i se recomand folosirea de mnui deoarece
riscul infectrii este crescut,
-nu se transmite prin mont, iar sperma nu conine +irusul .
$ina.ica% este sporadico-enzootic.
I.!ortan#a econo.ic0: costuri crescute de depistare, crete susceptibilitatea la alte
infecii, scade producia, scade durata medie de +ia, afecteaz +acile cu producii mari de
lapte i cu procent sczut de grsime, se impun restricii la import-e#port.
I.!ortan#a anitar0: posibilitatea real de transmitere a +irusului prin laptele crud i
produse de lapte crud la om, pasteurizarea scurt nu distruge +irusul.

43
CONTACTUL CU VIRUSUL
INFECIE ABSENA INFECIEI
4ani.al re%itent
genetic5

SEROCONVERSIE INFECIE
,ERSISTENT/
4a!ari#ia $e Ac5 SERO,O+ITIV
F/R/ LIMFOCITO+/ 3I
TUMORI DIN
CAU+A RE+ISTENEI
*ENETICE
LIMFOSARCOM LIMFOCITO+/
,ERSISTENT/
TUMORI 4>IK5
NEO,LA+IE MALI*N/ 4< IK5
,ATO*ENE+A: este direct condiionat de genomul gazdei,
!onstant pentru toate animalele infectate cu 2>G, n planul serocon+ersiei nu +or mai fi
produse n cantiti corespunztoare 1c Ig " ceea ce +a duce la creterea susceptibilitii
acestor animale aparent clinic sntoase fa de acele infectate ale cror ageni cauzali sunt
eliminai sub aciune Ig " i rspunsului imun primar care se e#prim prin producerea de 1g
Ig " fa de diferii 1g.
Dina.ica 'ir""l"i Fn organi.: prima consecin a infeciei este apariia 1c specifici
(serocon+ersie), dintre animalele infectate mai puin de '* fac forma tumoral, mai multe +or
face limfocitoz persistent rmnnd la stadiul de benignitate a procesului.
Interaciunea +irusului cu sistemul imun are repercusiuni gra+e, se+ere astfel nct se
comut sinteza de Ig reducndu-se drastic cantitatea de Ig " i crescnd cantitati+ Ig I fapt
ce +a determina diminuarea capacitii de blocare a agenilor microbieni prin aglutinare i
formarea comple#elor 1g-1c ce se depoziteaz n esuturi int pe care le modific
ire+ersibil.
!elulele implicate n rspunsul imun se caracterizeaz d.p.d.+. imun printr-un raport
normal n fa+oarea limfocitelor B ( G
B
E G
2
- ( E 3.<( ).
!elula int este li.focit"l B care sufer o tranfor.are t".oral0 astfel c raportul
G
B
E G
2
are +aloare subunitar ( cresc numeric limfocitele 2). 1par tulburri ale mecanismului
de supra+eg/ere imun % reac#ia gref0 - ga%$0 ( 0 Iraff +ersus /ost.) i se in/ib
mecanismele de apoptoz prin care se realizeaz distrugerea fiziologic a celulelor.

44
Gimfocitele cu +irus e#prim pe suprafaa lor $eter.inant"l antigenic t".oral ( este
un indicator de blastizare al celulelor).
TABLOUL CLINIC:
2oala este inaparent o lung perioad de timp, la alii nee#primndu-se i la '* se
nregistreaz forma se+er de proliferare tumoral.
,erioa$a $e inc"ba#ie +ariaz de la ; la < sptmni ( A-& sptmni). $#primarea
clinic apare dup 3-' ani.
8e regul, e+olueaz clinic cronic, supraacut sau acut foarte rar i , n special, la
tineret.
4fritul infeciei este letal ( boala are remisiuni pe parcursul e+oluiei).
Sta$i"l I 4 !"rt0tor ai.!to.atic $e 'ir"5:
1lturi de modificrile celulare ale seriei albe (eozinofilie, leucocitoz, monocitoz) apar
i 1c-anti+irus ce sunt 1c precipitani ( Ig I) care n contact cu 1g +iral precipit. 1cest
stadiu se poate menine pn la < luni.
Sta$i"l II 4li.fa$eno!atie5:
4e constat /ipertrofia unuia sau mai multor linfonoduri e#plorabili, linfonodulii sunt
mobili, nedureroi, duri ( n reticulosarcom) sau moi ( n limfosarcom).
1nimalul infectat prezint apatie, anemie, inapeten , toate progresi+e.
$ste prezent serocon+ersia.
Crganismul infectat poate menine infecia pn la 3 ani.
Gimfonodulii sunt modificai , iniial, unilateral i sunt afectai n principal linfonodulii
tubului digesti+ i splina.
Sta$i"l le"ce.ic 4 le"ce.ie li.foi$a5:
$ste stadiul deteriorrii profunde a tabloului sang+in ( creterea semnificati+ a
elementelor albe). 4tadiul este de scurt durat de la cte+a luni la ma#im 5umtate de an.
Doarte puine animale dez+olt boala pn la acest stadiu, multe a5ungnd n etapa
final de limfosarcom generalizat.
4emnele clinice sunt decelabile spre sfritul e+oluiei.
Le%i"nile $e ti! arco.ato intereseaz % -t"b"l $igeti' % tulburri funcionale ale
c/egului i esofagului cu insuficien funcional ale acestora caracteristice,
-cor$"l 4!ere#ii arteriali5 % insuficien
cardiac,
-a!arat"l genital% tumorile se e#prim prin
tulburri de reproducie ( de la metrit, +aginit la sterilitate),
-a!arat"l e8cretor: rinic/iul este sediul
infiltraiei tumorale,
-.eningele% semne de paraplegie,
paralizie.
Indiferent de durata e+oluiei procesului i de parcurgerea total sau parial a
stadiilor , sfritul bolii este e#itusul.
Infecia de+ine +izibil pentru clinician cnd apar modificri ale linfonodurilor e#plorabili
( dar boala este ntr-un stadiu a+ansat pentru c iniial sunt afectai linfonodulii profunzi),
anemie, trombocitopenie ( numrtoarea celulelor sang+ine albe, n special, a limfocitelor i
aprecierea modificrilor morfologice ale acestora).
2endi#en, Ioetze, Bolle, !$$ ( !omunitatea $conomic $uropean ) au emis c/ei de
diagnostic.
!onform CEE%

45
Le"co%a: ac"t0 cu celule 4tem, /emocitoblastic, paralimfoblastic i limfoblastic,
cu reticulosarcom, limfosarcom, boala Podg6in, limfom gigantofolicular.
cronic0: transformare tumoral a monocitelor, plasmocitelor, limfocitelor.
TABLOUL LE+IONAL:
-tumori n linfonoduri, splin, cord, rinic/i, c/eag,
-fetalizarea mdu+ei i apariia restructurrilor imunologice,
-tumori n c/eag, cord, aparatul genital, aparatul e#cretor i n sistemul ner+os,
-modificarea raportului G
B
E G
2
i scderea Ig " ( prin creterea cuplrii),
-scade rspunsul la mitogene,
-apar comple#ele 1g-1c circulante i 1c precipitani ca antiglicoproteina I
'@
i 1c fa
de proteina P
3;
,
-se modific raportul subclaselor limfocitare !8
;
E !8
@
de la 3.( la (.; 9 (.',
-crete concentraia de -globuline ,
-se reduce numrul limfocitelor ce particip n cooperarea imun,
-aspectul pe seciune al linfonodulilor poate permite diferenierea caracterului
proliferati+, tumoral ( uniform, slninos, regulat pe seciune) de cel granulomatos ( cazeos, cu
zone necrotice).
DIA*NOSTICUL:
$e "!ici"ne% -e!i$e.iologic: rasa, +rsta, te/nologia +eterinar, sistemul de
e#ploatare,
-clinic% -e8a.en <e.atologic% numrtoare i formula
leucocitar,
-.e$"logra.0 ( prin puncie medular),
-a$enogra.0 ( prin puncie din linfonoduri),
-e8a.en i."nologic.
-anato.o!atologic.
$e confir.are% -identificarea +irusului 9 izolare B!,
-identificarea +irusului integrat sub form de pro+irus ( modificri de
cariotip, sonde nucleare, P!? ()) pb),
-e+idenierea componentelor antigenice ale 2G> cu 1c monoclonali,
-identificarea 1c specifici din lapte, ser, colostru prin I8, $GI41
(sali+, lapte), ?I1, 4:.
SSSSSSSS !oncluzie% e#amenul serologic poziti+ atest animalul bolna+.
1nimalele infectate sufer imunocon+ersie, 1c sunt prezeni n lapte, ser sang+in,
plasm, colostru i sali+.

>rsta ( ani) 0 L . >aloarea la e#primare 0 M .
) 9 ( ((.))) ((.))) 9 (A.))) (A.)))
( 9 3 ().))) ().))) 9 (3.))) (3.)))
3 9 A @.')) @.')) 9 ().')) ().'))
A 9 ; =.')) =.')) 9 &.')) &.'))
; 9 ' <.')) <.')) 9 @.')) @.'))
' 9 < <.))) <.))) 9 @.))) @.)))
< 9 = '.')) '.')) 9 =.')) =.'))
46
n practica curent , $iagnotic"l $e confir.are se realizeaz prin .eto$e
erologice, cea mai accesibil fiind reac#ia $e i."no$if"%ie Fn gel $e agar ( limita ei este
dat de o sensibilitate mai mic dect pragul minim de detecie care este mai mare). ELISA
are o bun specificitate, mai mare sensibilitate ( e+ideniaz cantiti mai mic de 1c) i se
poate realiza pe amestec de probe de ser sau de lapte.
,RO*NOSTICUL: -este gra+ pentru indi+id i rezer+at pentru efecti+, n funcie de
pre+alena +irusului.
ntr-un efecti+ n care s-a depistat boala se instituie carantina i declararea ei oficial
( msurile de carantin nu sunt se+ere pentru c diseminarea este lent ) plus programe de
asanare.
,ROFILA:IA:
-controlul importurilor i introducerea n efecti+e numai a animalelor indemne,
-supra+eg/ere anual pentru G$2,
-garanii pentru animalele de reproducie i materialul seminal.
n unitile indemne se face supra+eg/erea serologic prin tete erologice de tipul
ELISA i E sau ID la bo+inele mai mari de < luni astfel%
-la masculi i femele la autorizare i de 3 ori pe an ( prim+ara i toamna),
-la +aci, bi+olie, 5uninci, +iele o dat pe an,
-la bo+inele importate un control n cadrul carantinei profilactice i altul la <) zile de la
furnizare,
-la bo+inele e#portate se practic un control cu A) zile nainte de li+rare,
-n ngrtorii o dat pe an,
-produii se testeaz peste < luni (cnd mamele sunt seronegati+e, iar cnd produii
sunt poziti+i, nseamn c infecia s-a produs pe ci secundare).
Jn efecti+ este considerat indemn dup ; e#amene serologice negati+e la inter+ale de
< luni.
Demelele gestante infectate sunt lsate s fete, la ftare se separ produii i se dau
la +aci doic sau se /rnesc cu substitueni de lapte i se in separai, izolai fcndu-li-se
teste la < luni. !ei poziti+i se elimin, iar cei negati+i se retesteaz la un an i dac se menin
negati+i la nc A controale la inter+ale de < luni sunt considerai indemni.
LEUCO+A OVIN/:
ETIOLO*IA: -!artic"le 'irale $e ti! C 9agent comun cu +irusul G$2,
-reacii ncruciate cu antiseruri bo+ine,
-nu e#ist metod de diagnostic de certitudine i diagnostic serologic de
supra+eg/ere,
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea% oile, orice +rst, la A-@ ani la capr,
inci$en#a% -cazuri sporadice ( ?omnia -Irigorescu, (&3< leucoza generalizat la
miel),
-rare izbucniri enzootice.

47
TABLOUL CLINIC: oboseal, anemie, slbire, diminuarea sensibilitii tactile,
reducerea motilitii ruminale, edeme subcutanate, creterea n +olum a linfonodurilor.
TABLOUL GEMATOLO*IC: c/eia /ematologic pentru diagnosticul leucozei o+ine
(Nuna6o+, (&@@)%
For.
e%
-le"ce.ic0
li.foi$0

-"ble"ce.ic0
-le"cocito%0 c" li.focito%0 ce preced e#itusul.
1c precipitani apar dup 3@ 9 <) zile postinfecie.
TABLOUL ANATOMO,ATOLO*IC% ca/e#ie, anemie, edeme, /iperplazii difuze i
nodulare limfoide, limfonodale, n splin, ficat, rinic/i, tubul digesti+ ( c/eag), cord, muc/i.
DIA*NOSTICUL: -epidemiologic,
-clinic,
-anatomopatologic (diagnostic de comfirmare).
CONFIRMAREA: prin e#amene /istologic, serologic, /ematologic (prezena formelor
blastice) i citomorfologic.
LEUCO+A SUIN/:
ETIOLO*IA: ,orcine L@.!<o C ,article (asemntor +irusului leucemiei murine,
feline, sarcomului simian).
E,IDEMIOLO*IA:
frec'en#a: locul II dup G$2,
rece!ti'itatea : +rsta de peste (3 luni, frec+ent 3-< cazuri la ()).))) porci, la porcii
de 3( luni cu o frec+en de ; cazuri la @)).))).
c0i $e tran.itere% fie orizontal, fie +ertical.
TABLOUL CLINIC: boal cu e+oluie cronic, polimorf, necaracteristic% abatere,
inapeten, dispnee, ta/icardie, adinamie, slbire, /ipertrofia linfonodurilor.
Ti!"ri: -li.foi$06
-.ieloi$06
-eritroi$06
-!la.ocitar06
-.atocitar06
-retic"loen$otelial01

VArta n".0r"l le"cocitelor 4 .ii H ..
?
5 la o'ine
0n0to "!ect bolna'
= L > ani !An0 la =N =N1= L =B .ai ."lt $e =B
? L I ani !An0 la E E1= L =N .ai ."lt $e =>
O ani 9i !ete !An0 la J J1= L E .ai ."lt $e =N
48
TABLOUL ANATOMO,ATOLO*IC: limfonodit generalizat, /epato- i
splenomegalie, limfocitoame n rinic/i, pulmon, cord, alte +iscere.
DIA*NOSTICUL: -/ematologic ( leucocitoconcentrat - G!B),
-citoc/imic,
-citoenzimatic.
LEUCO+A CABALIN/:
Poart i alte denumiri% limfadenomatoz, sacromatoz, melanosacromatoz.
1fecteaz frec+ent linfonodurile organelor parenc/imatoase.
For.e: -li.foi$0 (4a+a, 1dameteanu (&'@),
-.ieloi$0 (1le#ander (&'& 9miostenic, paralitic),
-!la.ocitar0)
-.ielo.onocitar0 9febr, slbire, oboseal, edeme.
Diagnostic diferenial% fa de tuberculoz, mor+ i 1I$.
ANEMIA INFECIOAS/ ECVIN/:
DEFINIIE: este boal infecto-contagioas manifestat la solipede prin febr,
anemie, tulburri cardio+asculare, diatez /emoragic i /iperplazia esutului
reticoloendotelial. 1nemia este normocitar, normocrom. >irusul afecteaz macrofagele.
Dorma de e+oluie este cea cronic.
ISTORIC:
(@;A Drana 9Gignee,
(@<) !anada,
(&<) >allee i !aree 9etiologia +iral, ci de infecie, imunitate , profila#ie,
(&') ?omnia 9enzootie se+er 9ser antigurmos.
R/S,CNDIREA 3I IM,ORTAN/:
-contagiozitate, e+oluie insiduoas, purttori i e#cretori de durat, msuri profilactice
insuficiente,
-pe toate continentele, dar pre+alen este neuniform, fiind corelat cu densitatea
populaiei cabaline, densitatea insectelor /ematofage i deci cu anumite zone geoclimatice,
calitatea ser+iciilor +eterinare prestate n anumite teritorii,
-1merica de :ord 9doar <* (pre+alen serologic a infeciei),
-n !anada n teritoriile mpdurite i mltinoase 3)*,

49
-n 1merica de 4ud 9endemic, peste 3<* (rasele locale de cai manifest o oarecare
rezisten),
-$uropa !entral este regiunea de plecare a anemiei infecioase ec+ine, momentul
diseminrii ei pe tot continentul este legat de primul rzboi mondial care a presupus mane+re
militare cu a5utorul cailor. n diseminare au mai inter+enit n anumite etape de dez+oltare a
tiinelor medicale, inclusi+, manoperele imunocurati+e% seruri /iperimune preparate pe
cabaline infectate cronic cu +irusul 1I$ determinnd diseminarea crescut, moment n care
metodele de descoperire a etiologiei au fost ineficiente,
-pagube importante prin scderea capacitii de efort a cabalinelor.
ETIOLO*IA: -este produs de un lentiretro'ir",
-tr"ct"ra antigenic0 este reprezentat de ; polipeptide,
-i%olarea 9i c"lti'area pe culturi celulare este o manoper delicat ca te/nic de
laborator i care nu se folosete curent n diagnostic,
-tulpinile au +irulen diferit,
-n mod constant se gsesc n snge, animalul sngernd este periculos, n sngele
uscat , +irusul rezist pn la < luni, n gunoiul de gra5d rezist 3 K luni, n ap ( lun, n
cada+re A-< luni, lumina l distruge n (-A ore, temperatura de <)! l distruge ntr-o or, serul
formolat ).'* l distruge n @= zile, formolul '* n ' minute, iar sublimatul corozi+ 3* n ()-
(' minute.
Bemperaturile negati+e sunt fa+orabile tuturor agenilor microbieni cu structur
subcelular, iar pentru tulpinile bacteriene (cu structur celular ) este factor de sensibilitate.
8.p.d.+. biologic, dat fiind celula int, nu-i gsete uor obiectul n natur, ci necesit
contact cu celulele sistemului reticuloendotelial, de aici i caracterul sporadic al infeciei
naturale i particularitatea clinic de infecie cronic care se menine pe toat durata +ieii
animalului, cu puseuri de acutizare n cursul crora +irusul este eliberat n circulaie n
cantiti mari (perioad mare de diseminare).
Perioadele de acutizare, <i!er"$a#ie, atrag insectele /ematofage care prizeaz
snge de la animalele infectate i disemineaz boala la alte animale (+irusul rezist n tubul
digesti+ al insectelor /ematofage c/iar ; ore).
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea: -cabalinele (cal, mgar, catr, bardou),
-suinele i o+inele care fac doar infecii e#perimentale, dar nu au
e+oluie clinic.
factori $e ric: +rsta (n special, tineretul), subnutriia, parazitismul, sezoanele
(+araE iarna), zonele climatice umede, pdurile, rasa, starea de ntreinere, patogenitatea
tulpinilor.
"re $e infec#ie: -calul infectat cu +irusul 1I$ (anemocronici sau anemolateni),
sunt introdui n efecti+ datorit strii clinice normale prezente, dar gzduiesc +irusul, au rolul
de a disemina +irusul n afara efecti+ului,
-calul bolna+, diseminarea crescnd n populaia creia i
aparine n perioada de acutizare,
-boal de porta5 i eliminare,
-toate secreiile i esuturile,
-sursele secundare% rol redus (apa, fura5ele, aternutul,
obiectele de in+entar),

50
-animalul infectat este purttor pe toat durata +ieii (n plasm
i celelalte esuturi, +irusul se gsete n mod deosebit n timpul perioadelor de acutizare,
ocazie cu care fecalele, urina, sperma pot fi infectate.
'ectorii: -diseminarea se face pe cale transcutanat sau prin orice cale prin care
sngele infectat a5unge n contact cu esutul reticuloendotelial, ca posibiliti de transmitere
au fost citate % mucoasa bucal i con5uncti+al intacte, transplacentar, prin lapte,
-insecte,
-lar+ele de strongili, care n migrare genereaz diseminarea.
c0i $e tran.itere% -inocularea sngelui subcutanat, intramuscular, intra+enos prin
mane+re medicale,
-la prele+area sali+ei pentru e#amenul de dopa5 al cailor
pentru concursuri.
$ina.ica bolii% -enzootic n efecti+ele recent contaminate,
-sporadic n efecti+ele cu infecii +ec/i.
,ATO*ENE+A:
-!erioa$a $e inc"ba#ie este de 3-' zile,
-primul puseu apare la o lun de la infecie i este nsoit de /ipertermie, puseul se
remite n 3-A sptmni.
Interaciunea cu organismul se soldeaz cu apariia unei cantiti mari de Ig
determinnd <i!erga.aglob"line.ie care presupune realizarea unor titruri mari de
co.!le8e Ag-Ac circ"lante care se depun n esuturi i organe ( rinic/i , ficat, etc.) cu
consecine funcionale asupra acestora.
>irusul acioneaz i asupra inti.ei din endoteliul +ascular, consecina acestei aciuni
fiind permeabilizarea +ascular i leziuni de tip diatezic /emoragic, dar i fenomene de tip
edematos pe care le nregistreaz ca e#presie clinic. 1fectarea +ascular intereseaz toate
structurile , inclusi+ SNC6 .eningele, encefalul cu creterea cantitii de lic/ide din spaiile
+irtuale determinnd tulburri de ec/ilibru n mers (ata#ie).
>irusul se nmulete n macrofag pe care l distruge, acest fenomen nregistrndu-se
i la precursorii din mdu+a osoas determinnd c0$erea eritro!oe%ei. 8istrugerea
macrofagelor are drept consecin i eliberarea ntrziat a ionilor de De rezultai din liza
eritrocitelor ceea ce agra+eaz anemia, anemie datorat n parte deficitului de sintez a
eritrocitelor de ctre mdu+a /ematoformatoare (deficitul este agra+at i de cantitatea
insuficient de De necesar eritropoezei).
$ritrocitele se lizeaz datorit faptului c ele formeaz cupluri cu +irusul datorit
similitudinii de receptori cu participarea complementului. 4ub aciunea complementului culpul
se lizeaz determinnd e#primarea brutal a anemiei i n etapele ce se succed primului atac
duc i la apariia icterului.


51
INFECIA MACROFA*ELOR
DISTRU*EREA MACROFA*ELOR $eter.inAn$ ELIBERAREA VIRUSULUI
CONTACTUL VIRUSULUI c" MACROFA*ELE $eter.in0 SINTE+A Ac
4la =N-=B %ile ating ni'el"ri $ecelabile5
FORMAREA COM,LE:ELOR Ag-Ac
4$eter.inAn$ febr06 glo.er"lonefrit06 $e!le#ia co.!le.ent"l"i5
COM,LE:E IMUNE GEMOLI+/
4!rin acti'area ite."l"i retic"loen$otelial5
ELIBERAREA 2NTCR+IAT/ a Fe $in MACROFA*E
4!ro$"cAn$ ane.ie feri!ri'05
Ac REDUC MULTI,LICAREA VIRAL/ Fn MACROFA*E
SCGIMBAREA ,ROTEINELOR VIRALE $e SU,RAFA/
4!entr" no"l cicl" $e ."lti!licare5
SCADE FRECVENA DRIFTULUI 4ASIM,TOMATIC5
,ERSISTENA DEFINITIV/ !rin ALTERAREA MACROFA*ELOR $e c0tre VIRUS
TABLOUL CLINIC:
-acut sau subacut,
-febr intermitent ce poate a5unge la ;(!, crete cu cte un (! Eor,
-anore#ie, depresie, slbiciune, ata#ie,

52
-edeme decli+e la ni+elul abdomenului, prepuului, membre, peteii pe mucoase,
-modificrile cardiace% creterea intensitii zgomotelor cardiace, ta/icardie, aritmie,
creterea presiunii sang+ine determinnd 5eta5 serosang+inolent,
-splenomegalie,
-a+orturi,
-remisiuni clinice cu recderi la 3-A sptmni,
-moartea sur+ine mai des la tineret cnd acioneaz factori stresani,
-tratamente intercurente ,
-foarte multe animale supra+ieuiesc, dar rmn surse de infecie i nu trdeaz
afeciuni dect la eforturi brute, sufer de alterarea gustului (alotriofagie),
TABLOUL GEMATOLO*IC% leucopenie (neutropenie, limfopenie), trombocitopenie
nu foarte se+er, eritropenie (normocitar i normocrom), e#amenul /ematologic la
animalele anemolatente aflate n perioade dintre remisiuni se situeaz n apropirea
normalului i necesit repetarea e#amenului, momentul recderii se rele+ n tabloul
/ematologic semnificati+. 1c sunt formai n scurt timp, dar ni+ele decelabile i cu o dinamic
specific fiecrei clase de 1c %
1) !reci!itan#i apar dup ;' zile i se menin n concentraii crescute mereu,
2) ne"trali%an#i scad sub ni+ele decelabile dup cte+a luni,
3) fi8atori $e co.!le.ent au ni+eluri oscilante.
TABLOUL ANATOMO-,ATOLO*IC:
-edeme decli+e,
-ec/imoze, peteii pe mucoasa sublingual i con5uncti+al,
-icterul,
-la desc/iderea cada+rului% megalii ale organelor parenc/imatoase (ficat, splin,
limfonoduri), la e#amenul mdu+ei osoase se rele+ reacti+area acesteia n diafizele oaselor
lungi, se constat /emosideroz n oase,
-la e8a.en"l <ito!atologic% rele+ proliferarea elementelor reticuloendoteliale din
toate structurile +asculare.
CONFIRMAREA DIA*NOSTICULUI:
-tete erologice Fn gel $e agar la toate cabalinele peste < luni (testul !oggins),
-reacia poziti+ confirm c animalul este infectat, iar acesta este scoaterea din
efecti+,
-este boal declarabil i se determin carantina de gradul II,
-procedurile de asanare se bazeaz pe !rinci!i"l Ptetea%0 9i eli.in0 ..
,ROFILA:IA:
-msuri restricti+e legate de -ac/iziionarea cabalinelor (+nzare-cumprare) n
efecti+ele indemne, dar cabalinele sntoase se supun carantinei timp de <) zile, testelor
serologice pentru 1I$ la mai mult de ;' zile de la alt test,
-circulaia animalelor,
-participarea cabalinelor la ntreceri sporti+e i pariuri.
-nu se practic +accinarea.

53

LEUCO+ELE 3I SINDROAMELE
ASOCIATE INFECIEI
RETROVIRALE:
-onco'ir" ti! C a'iar din FAMILIA: RETROVIRIDAE.
4unt boli infecto-contagioase producnd t".ori .aligne (e#primarea clinic a acestei
boli) ce afecteaz sistemul /ematopoetic.
Pre+alen ma#im de leucoz limfoid la g0inile o"0toare ( n special, la cele
e#ploatate pe durat mare). n ultimii A) ani a sczut considerabil pre+alena retro+irozelor.
8.p.d.+. economic, pe total ciclul producti+ s-au nregistrat pierderi nespecifice n
procent mare manifestate prin dimunuarea produciei de ou i ntrzierea realizrii sporurilor
la /ibrizii de carne.
n condiii naturale (fr msuri de supra+eg/ere i eliminare a psrilor bolna+e ),
ni+elul endemic este sczut, iar diseminarea n efecti+ este lent.
ISTORIC:
1u fost descrise ( al A-lea deceniu al secolului trecut) mai trziu dect boala "are6, ca
fiind 0boala ficat"l"i .are. ( cu emacierea maselor musculare pn la ca/e#ie ), ficatul are
culoare galben-l"toa0 .
Cdat cu progresele genetice au fost descifrate ce+a legturi de diseminare a acestei
infecii.
,ATO*ENE+A:
$ste influenat de un determinism multiplu dependent de agentul cauzal, dar este
modulat i de structura genetic a gazdelor (mai multe gene independente care
declaneaz infecia ,nu este bine cunoscut). $lementele ce stau la baza sensibilitii
genetice fa de aceast boal infecioas sunt consecina interaciunii dintre mai multe gene
independente din locusuri diferite.
Patogeneza mbrac aspect de % -infec#ie e8ogen0 ( cu e#primare clinic i eliminarea
de +irus),
-infec#ie en$ogen0 (genomul +iral este inclus in
genomul gazdei putnd fi perpetuat dup legile mendeliene i transmis la descendeni fr a
determina e#primarea clinic direct).
ETIOLO*IA: -onco'ir" ti! C a'iar,
-au fost identificate multiple tulpini grupate n funcie de +iteza de
declanare a procesului tumoral % -t"l!ini c" !erioa$0 $e laten#0 l"ng0 determinate
de structura genetic,

54
-t"l!ini c" !erioa$0 c"rt0 $e laten#0 prezena n genomul 1?:
monocatenar numai a genelor gag, en+ i pol sau i de prezena alturi de ele sau nlocuind
una dintre ele a genelor rspunztoare de oncogenie ( genele .@c).
*eno."l onco'ir""rilor a'iare:
-cuprinde gene multiple,
-gena gag determin sinteza 1g de grup specific, P
3=
( protein), prezent la toate
+irusurile tip !,
-gena !ol determin sinteza re+erstranscriptazei,
-gena en' diri5eaz funciile enzimatice, determin sinteza proteinelor specifice de
an+elop cu rol n diferenierea antigenic dintre tulpini,
-genele gag i en+ determin sinteza proteinelor ce induc sinteza de 1c specifici.
,ATO*ENE+A INFECIEI:
Cicl"l $e re!licare 'iral0: ptruns n organism pe cale digesti+, transcutanat,
congenital prin intermediul proteinelor e#terne de an+elop sub controlul genei en+ este
adsorbit pe suprafaa celulelor gazd, prin endocitoz ptrunde n citoplasm unde sub
influena enzimelor proteolitice se produce $eca!i$area, cu eliberarea 1?:-ului n
citoplasm i a enzimelor sintetizate de +irus (polimeraza). n citoplasm, are loc transcripia
1?: +iral , in+ers i sinteza de 18: dublu catenar, capabil ulterior s se circularizeze,
aceast form de 18: dublu catenar copiat dup 1?: +iral se numete !ro'ir".
=5 Pro+irusul se poate insera n genomul celulelor infectate determinnd un ciclu
producti+ caracterizat prin sinteza de 'irioni care n drumul lor din citoplasm spre e#terior i
dobndesc structuri de n+eli.
Pro+irusul dup inserarea n genom n funcie de locul din genom unde se inser poate
s nu genereze sinteza +reunui produs specific ( situsul de inserie se afl ntr-o zon a
nucleului care n +iaa somatic a celulei gazd nu realizeaz citire, e#presie). $#istena
+irusului sub aceast form este o premiz c n cazul unui nou ciclu e#ogen s se dez+olte
rapid tumori determinnd canceri%area celulelor int.
>5 Includerea +irusului n genomul celulelor gazd determin un comportament identic
cu al genelor proprii celulei supunndu-se replicrii dup legile mendeliene, astfel c de acum
se poate transmite prin gamei prin toate celulele somatice ale psrii infestate. Infecia
singular nu d e#presie clinic, dar grbete dez+oltarea tumorilor cnd se suprapune i
infecia e#ogen.
>irusul n sine este foarte sensibil, la aciunea factorilor de mediu fizico-c/imici, se
distruge uor odat eliminat n mediu.
E,IDEMIOLO*IA:
"re $e infec#ie% -!ri.are% psrile ce gzduiesc infecia, +e/iculeaz +irusul prin
circulaie, altele l gzduiesc n parenc/imuri, altele l elimin prin sali+, fecale, ou
(congenital).
$ie.inarea infec#iei% se realizeaz o succesiune ntre tran.iterea ori%ontal0
( coabitri strnse) i cea congenital0 ( prin intermediul oului).
4ubiecii infectai produc 1c diri5ai fa de gena specific de grup , ce nu sunt 1c
protectori, ci doar martori de infecie i 1c diri5ai fa de gena proteinelor de an+elop, cu rol
neutralizant.
ntr-o populaie de psri (gini crescute industrial) e#ist un amestec de subieci cu
diferite tat""ri i."nologice - indi+izi fr +irus, fr 1c, din ei rezultnd linii rezistente
genetic,

55
- indi+izi fr +irus n circulaie, cu 1c , au fost infectai orizontal,
e#ogen i pot adposti +irusul n ficat, splin, temporar eliminndu-l i n torentul sang+in i
nu dez+olt tumori, protecie asigurat de 1c),
- () - ;)* indi+izi +iremici lipsii de 1c ceea ce sugereaz o infecie
endogen i reprezint un element /otrtor pentru transmiterea congenital,
- indi+izi ce conin i +irui i 1c , dez+oltnd ciclul e#ogen de infecie,
eliminarea +irusului fcndu-se orizontal.
n transmiterea congenital (prin gamei) se#ul 5oac un rol important, femelele fiind
cele care asigur transmiterea .
Interaciunea +irus 9 organism determin apariia 1c specifici martori i neutralizani.
Factorii $e ric Fn $e%'oltarea t".orilor sunt% - calea $e tran.itere)
- !re'alen#a infec#iei)
- e8"l)
-tr"ct"ra genetic0 a ga%$ei 9 la
susceptibilitatea gazdei concur A gene alele din locusuri diferite ( enibilitatea ete loc"l
$o.inant). Peterozigoii sunt susceptibili la procesul tumoral. ?ezistena la tumorizare este
caracter determinat genetic de un locus situat n !"P ceea ce face ca interaciunea dintre
cele dou grupe de determinism s se realizeze n fa+oarea genelor de sensibilitate.
8iferitele tipuri de tumori apar n urma infectrii cu o anumit tulpin de oncoretro+irus
ce prezint specificitate pentru un subset celular al liniei /ematopoetice determinnd
leucozele.
For.e $e !rocee t".orale ( se dez+olt la <-@ sptmni postinfecie)%
A) Le"co%a eritroi$0 presupune transformarea tumoral a eritroblatilor,
d.p.d.+. clinic mbrcnd un aspect agresi+ acut cu modificri n citologia sngelui circulant
ce intereseaz eritrocitul. 4e asociaz cu creterea trombocitelor, tulburri ale liniei mieloide,
/ipertrofia organelor implicate n /ematopoez ( mdu+a osoas i ficatul) i a celor implicate
n metabolizarea eritrocitelor uzate (splin). Pepato- i splenomegaliile sunt modificri
constante n leucoze.
B) Le"co%a .ieloi$0 este consecina aciunii unei tulpini specifice care conine
i oncogena .@b ce e#plic dez+oltarea rapid de tumori - .ielocite n diferite stadii de
dez+oltare i megalia splinei i ficatului.
C) Mielocito.ato%a similar mielomului uman, cu tumori la suprafaa oaselor ce
+or determina ngroarea acestora, modificri de fiziologie rezisten a razelor osoase fr
corespondent n citologia sngelui ( nu e#ist descrcare leucemic caracteristic).
D) 1lte tipuri de tumori% - carcinoa.e e!iteliale 9oncogena m7c, >-"P
3
,
- acroa.e 9 sacrom ?aus.


56

LEUCO+E CU DE+VOLTARE LENT/: sunt produse
de +irusuri fr oncogene n genom.
LEUCO+A LIMFOID/:
:u apare nainte de +rsta de ;-' luni, a+nd pre+alen ma#im dup nceputul
ouatului, pierderile depesc normalul te/nologic fiind de circa A-;*.
TABLOUL CLINIC: boala nu are e#presie specific, e#presia fiind consecina
dez+oltrii procesului tumoral de tip nodular-miliar sau infiltrati+ difuz care compreseaz i
dilacereaz esuturile n care s-au dez+oltat, determinnd apariia simptomelor insuficienei
de organ. Ga e#amenul general se constat slbire, paliditatea crestei, brbielor,
mucoaselor, decolorarea pielii, ficatul este organul constant lezat, fiind inta tumorilor ce +or
determina insuficien /epatic i perturbri de sintez proteic, asimilaie, care +or duce la
slbirea organismului, ca/e#ie, paliditatea pielii i a mucoaselor ( datorit tulburrilor
/ematopoezei), perturbarea funciei biliare ( determinnd diaree profuz, rebel la tratament
ce poate duce la e#itus) i modificarea parametrilor biologici ai organismului.
TABLOUL LE+IONAL 4ANATOMO-,ATOLO*IC5:
Ga desc/iderea cada+rului se obser+ dimensiuni crescute ale ficatului i modificri de
culoare ale acestuia, n corelaie cu linia limfocitar proliferat, de regul, n leucoza limfoid,
ficatul are aspect galben lutos, iar pe suprafa sau pe seciune se obser+ /emoragii.
"oartea se produce prin ruptur /epatic ce +a determina /emoragie intern masi+.
4plina este gigantic, mrit de @-() ori, cu proliferri miliare, nodulare sau uniforme
(infiltraii).
4e mai pot gsi tumori i n alte esuturi i organe% peretele intestinal, bursa Dabricius
( dac nu era in+oluat complet n momentul infeciei), rinic/i.
DIAGNOSTIC DIFERENIAL: fa de -boala "are6 (tumoral),
- tuberculoz, coligranulomatoz
(particulariti lezionale diferite, e+oluie i dinamic epidemiologic asemntoare, sunt boli
cronice toate manifestate cu paliditate, edemaciere, pre+alen sczut au toate),
-salmoneloz.
Ginia limfoid afectat n leucozele a+iare este reprezentat de li.focit"l B, fapt ce +a
determina supresie.
!nd este afectat linia eritrocitar se constat anemie. 1nemia este consecina
aplaziei organelor /ematoformatoare i limfoide, afectrii /epatice ( modificarea ni+elurilor
transaminazelor) determinnd /ipoproteinemie i ascit.

57
n infeciile inaparente se constat scderea produciei de ou, ntrzierea maturitii
se#uale.
Be/nicile de laborator pentru identificare sunt indirecte, irele+ante i greu de folosit, iar
terapie nu se poate face.
,ROFILA:IA:
4e poate face izolarea +irusului pe culturi celulare apreciindu-se fibrozarea
fibroblastelor embrionare i rezistena culturii de celule fa de infecia cu +irusul sacromului
?aus (tumorizare rapid).
?ID - rezistance inducing factor (fenomen de interferen),
?D! - seruri /iperimune preparate pe /amster - !CD1G (!omplement Di#ation for
1+ian Geu6osis),
$GI41 9 decelarea proteinei de grup specifice a +irusurilor leucozice, P
3=
(rezult prin
sinteza genei gag), nu deceleaz infeciile endogene , dar poate decela +irusul n albuul de
ou ( nu numai n ser) 9in+estigaie nein+azi+, strict specific pentru +irusurile leucozice.
,rofila8ia general0% -anitar0 pre+enind transmiterea orizontal a infeciei prin
-igienic0 coabitarea strns,
-folosirea de instrumentar de unic folosin i dezinsecii curente
pentru diminuarea sau anularea transmiterii transcutanate,
-e#cluderea de la incubaie a oulor din efecti+ele cu (-3* cazuri
de boal pentru pre+enirea transmiterii congenitale.

58
BOALA MARECQ
4,ARALI+IE EN+OOTIC/6 NEUROLIMFOMATO+/6 LEUCO+A ACUT/6 LEUCO+A CUTANAT/5
(&)<1ladar "are6
DEFINIIA: este boal infecto-contagioas, specific ginii e#primat prin infiltraie
limfocitar a ner+ilor periferici i tumori n diferite organe.
ETIOLO*IA: este produs de un <er!e'ir", 'ir" ADN inductor de transformare
tumoral. n organismele infectate /erpes+irusul se regsete ca form integrat ceea ce se
soldeaz cu citoliz ( determin proliferarea celulei libere neasociat genomului prezent la
ni+elul pielii al foliculului plumifer, structurilor subepidermice de unde este eliminat odat cu
c/eratinizarea i e#folierea). 1stfel, /erpes+irusul este eliminat pe tot parcursul +ieii de ctre
pasrea infectat.
Perpes+irusul eliminat are an+elop, este prote5at de proteinele din produsul de
descuamare fa de radiaii, temperatur. $l se poate disemina prin aerul atmosferic odat cu
particule, pulberi fine din adposturi.
E,IDEMIOLO*IA:
rece!ti'itatea: ginile (recepti+itate ma#im au puii de o zi i descrete cu naintarea
n +rst, se poate instala rezistena fa de dez+oltarea infiltraiilor limformatoare),
factori $e ric: se#, +rst, stres, lotizri, cureni de aer, structura genetic a gazdei
(rezistena fa de boala "arec6 este codificat de alela 2
3(
dominant aparinnd !"P,
/eterozigoii ce posed alela sunt rezisteni fa de boala "arec6).
"re $e infec#ie: psrile infectate cu sau fr semne de boal sau cele +accinate
(+accinarea nu prote5eaz fa de reinfecie cu +irus slbatic, ci fa de dez+oltarea tumorilor,
eradicarea nu este posibil, +accinarea neputnd fi ntrerupt). >irusul este ubic+itar n
efecti+e, e#ist psri care nu fac tumori, dar e#cret +irusul slbatic prin descuamri, coa5a
oului contaminat, de regul, n primele 3 ore dup pont este umed i prin surfactantul din
tractul genital este lipicioas astfel nct pe suprafaa ei ader praful din adpost determinnd
contaminarea continu ( oule se recolteaz n permanen i se dezinfecteaz), iar la
ieirea puiului din ou determin i contaminarea acestuia.
tran.iterea: prin in/alare ( pe cale respiratorie).
$ina.ica: tip e#plozi+ enzootic n funcie de +rsta la care s-a realizat infecia. Puii
contaminai n ziua ( de +ia, e#cret +irusul dup 3 sptmni , dac ntre timp nu s-au
+accinat.
8.p.d.+. CLINIC, e+oluia este determinat de e+oluia tulpinilor de /erpes+irus slbatic
i de efectuarea practicilor imunoprofilactice ( +accinarea puilor de ( zi).
a) For.a claic0 debuteaz la +rsta de '-= luni ( ca i alte leucoze), prezint mai
multe forme% -ne"ral0 4ti.!"rie5,
-c"tanat0,
-oc"lar0 4tar$i'05.

59
For.a ne"ral0 9se constat paralizii ale membrelor (picioare, aripi) i gtului, prezena
apetitului, imposibilitatea de deplasare i pre/ensiune ce +a duce la ca/e#ie i moarte n
A sptmni. 8up sacrificarea efecti+ului se nregistreaz o mortalitate de aproape o treime
din efecti+.
b) For.a ac"t0 debuteaz la +rsta de =-(< sptmni, cu e+oluie de 3-' zile,
moartea precedat de paralizie, pareze discrete, paliditatea crestelor i brbielor. ?ata
morbiditii este crescut% &)* la ginile outoare i @-()* la puii de carne de = sptmni.
4e mai constat tumori cutanate, iar paraliziile sunt urmate n scurt timp de moarte.
c) For.a "!raac"t0 este produs de tulpini super+irulente, se nregistreaz ())*
mortalitate n primele ; sptmni de +ia. :u se constat semne ner+oase, dar apar tumori
renale. Pe efecti+ele neimunizate formele supraacute sau acute compromit n totalitate
efecti+ul.
Diagnostic diferenial fa de nefrita infecioas a+iar, bursita infecioas a+iar,
dismetaboliile ce genereaz nefrozonefrit.
TABLOUL LE+IONAL:
Macroco!ic: tumori (n formele clasice i la psrile adulte) ale aparatului genital
( o+ar, testicul), n rinic/i, ficat, piele, pulmon, cord, muc/i, ner+i periferici. Babloul lezional
pleomorf, cu ngrori ale ner+ilor perifierici uniforme sau de tip nodular ( mtnii) ce
intereseaz ple#ul bra/ial, sciatic, ner+ii cer+icali. Infiltraia ner+ilor periferici se e+ideniaz
prin e#amen /istologic i n formele acute. Diagnostic diferenial fa de alte leucoze (n
care se obser+ /epato- i splenomegalie i tumorizarea acestora, apariia limfocitelor mari).
n boala "arec6 se obser+ tumorizarea n ficat, splin, dar i n alte esuturi i organe ( o+ar,
testicul, cord, pulmon).
Microco!ic: ='* din limfocitele mici i mi5locii sunt tumorizate, apariia formelor
tinere (limfoblaste), plasmocite, /iperbazofile, polinucleare, eozinofile.
!elula int este li.focit"l T n boala "arec6, producndu-se o proliferare polimorf a
acestora (n leucoze, celula int este limfocitul 2, proliferare monomorf).
DIA*NOSTICUL:
8iagnosticul de certitudine se face prin e#amen bacteriologic (izolarea pe celule
embrionare de gin 9 celule renale),
-clinic, epidemiologic, lezional (pleomorfism),
-e8a.en <itologic,
-e8a.en erologic: seruri anti-tumorale.
,ROFILA:IA : -'accinare pentru protecia efecti+ului fa de e#presia clinic, dar nu
mpiedic circulaia +irusului slbatic,
-!rofila8ie anitar-igienic0,
-dezinfectarea oulor la 3 ore dup pont,
-puii ntre o zi i = zile se izoleaz,
-!rofila8ie .e$ical0% +accinarea n eclozionator cu +accinuri +ii,
liofilizate sau congelate (la -@<!) cu -GVT 4?5 H VGT din tulpin /eterolog de curc ce
confer imunitate ncruciat (prote5eaz n @)* din cazuri),
-Ri!en 4=5 prote5eaz fa de dez+oltarea
-SB
=
4>5 tumoral, au patogenitate sczut,
aparin serotipului (i 3.

60
8in tulpini +irale pe gin, prote5eaz &'*.
Vaccin"rile pot fi % -.ono'alente,
-bi'alente.
>accinarea respect msurile de protecie a +accinului (+irus sensibil la radiaii,
temperatur), +accinul pe baie de g/ea , +irusul se inacti+eaz.

SALMONELOZE
DEFINITIE: re!re%inta "n gr"! $e boli !ro$"e $e $i'ere eroti!"ri
bacteriene $in gen"l Sal.onella care e'ol"ea%a ca infectii !ri.are a"
ec"n$are la $iferite !ecii $e ani.ale 4.a.ifere i !aari5 i la o.1
4almonelozele sunt in ma5oritatea cazurilor boli de purtator a caror
aparitie este conditionata de unii factori fa+orizanti. Pot fi infectii primare, acele
salmoneloze generale cu e+olutie acuta, subacuta sau cronica, fie de tip
ssepticemic, fie cu predominenta tulburarilor digesti+e. Ga pasari salmoneloza
poate fi determinata de salmonelle a+iare mobile sau imobile. Infestatia
salmonelica secundara insotesc, complica si agra+eaza o serie de boli produse
de alti agenti patogeni (+irusuri, ri6etsii, alte bacterii, infestatii parazitare).
Importanta economica: prezinta rezistenta mare in di+erse medii
naturale, e#istenta de purtatori determina incidenta mare a infectiilor salmonelice
la toate speciile de animale si la om, producand pagube e#trem dee ridicate%
"ortalitate, inclusi+ a+orturi
!onfiscarea carnii si altor produse de abator
4coaterea din acti+itate a oamenilor
Etiologie: face parte din familia $nterobacteriaceae, genul 4almonella
contine ;= de grupe si (=)) de serotipuri. !a morfologie sunt bacili sau
cocobacili, gram negati+i, de 3-AE< microni, necapsulati, cilliati peritri/, in frotiuri
pot prezenta coloratie bipolara, nu se grupeaza caracteristic.
!onditii culti+are si caractere culturale% este o bacterie facultati+
anaeoba, se dez+olta pe medii uzuale la A=
)
! in 3; de ore. In medii
lichide%turbiditate medie spre intensa, prin in+ec/ire formeaza un inel in
suprafata si depozit mare, necaracteristic. Pe medii solide se dez+olta sub
forma unor colonii de diametru de pana la '-=mm, de tip 4, semitransparente,
nepigmentate.
Structura antigenica
4tructura comple#a data de antigenele somatice O! (glicoproteina
prezenta in peretele celular). Pe baza lor se face incadrarea in serogrupe (da
specificitate de grup) fiind si elementecare se elibereaza in sistemul fagocitar al
salmonellelor, cu rol de endoto#ina.
Antigenele "lagelate #! sunt asociate cu elementele de mobilitate,
sunt specifice, sunt labile la temperatura spre deosebire de antigele somatice.
Antigenele de in$elis pe care le pot e#prima unele +arietati, masc/eaza
antigenele somatice.
I?JP1 BIPJ?I
1 4. parat7p/i 1

2
4.parat7p/i 2
4. abortsuis
4. aborteRui

61
!
4. t7p/imurium
4. california
4.parat7p/i !
4. t7p/isuis
4.c/olersuis
4.t7p/isuis
In tipizarea salmonellelor, pentru unele specii, este insuficienta
caracterizarea antigenica, fiind necesara caracterizarea bacteriofagilor specifici.
Prezenta plasmidelor de +irulenta reprezinta fragmentul de acid nuclei
circularizate, independente de genomul salmonellelor, care isi deruleaza ciclul
biologic in citoplasma salmonellei. 1cestea reprezinta factori de patogenitate
care in cazul in care se asociaza cu plasmide transferabile prezinta risc de
diseminare dintr-o populatie salmonelica in alta. 1stfel pot dez+olta factori de
rezistenta fata de unele antibiotice, codificati de plasmide, fata de sulfamide si
metale grele.
Ga stabilirea unui tratament pentru o salmonella identificata, sunt
necesare in+estigatii a sensibilitatii fata de substante antibiotice a+ute la
dispozitie (antibiograma). Jn a+anta5 il reprezinta di+ersificarea rapida a
substantelor c/imioterapice acti+e fata de tulpini%
ma5oritatea cedeaza la gentamicina
antiniotice din grupa c/inolonelor asociate cu trimetraprim insa si acestea
par a fi depasite de e+olutia tulpinilor in sensul ca cu cat se intrebuinteaza
o perioada mai lunga de timp un antibiotic ( nu neaparat pt tratament ci si
profilactic) cu atat creste sansa de a induce selectarea clonelor rezistente
din populatia salmonelica cu care este infestat orgenismul animal
in profila#ia medicala este necesara rotirea antibioticelor.
!a "actori de patogenitate poseda "im%rii cu rol de adeziune,
manozosensibile sau nu. 1ceste fimbrii fa+orizeaza recunoasterea receptorilor
glucopoliza/aridici de la ni+elul enterocitelor. Produc endoto&ine eliberate ca
urmare a fagocitarii salmonellelor si produc si enteroto&ine.
'aractere %iochimice: comun tuturor salmonellelor este faptul ca au
capacitatea de a fermenta lactoza, produc hidrogen sulfurat, utilizeaza hidratii de
carbon. 8iferentierile intre specii si subspecii sunt compatibile cu caracterele
bioc/imice diferite.
Epidemiologie
I. Rece!ti'itate% toate speciile de animale domestice si salbatice (mamifere
si pasari). 1cestea pot dez+olta, functie de tipul de tulpina de salmonella si
de reacti+itatea organismului, diferite raporturi cu microorganismul
patogen.
Ga toate speciile de +ertebrate se intalnesc +arietati de salmonella in
tubul digesti+6 aceste animale a+and statutul de purtator fara a dez+olta proces
infectios sau boala. Particular, in raport cuanumite sero+arietati de salmonella,
+ertebratele dez+olta infectie si boala sub diferite aspecte clinice% septicemie
salmonelica si enterita salmonelica, forme localizate e#tradigesti+, de tipul
artritelor, forme pulmonare si entitati morbide specifice cu localizare genitala de
tipul a+orturilor
1ceste situatii pe care le pot dez+olta mamiferele domestice,
corespund cazurilor in care salmonella este agentul primar al e#presiei clinice.

62
4unt alte stari pe care le dez+olta animalele in cursul carora infectia salmonelica
are caracter secundar, fa+orizata de o alta infectie. 4pecia care dez+olta cel mai
frec+ent acest tip de infectie secundara salmonelica este porcul, multe entitati
+irale specifice porcului in forme subacute isi datoreaza tabloul clinic si lezional
e#arcebarii acti+itatii salmonellei care pana la inter+entia factorului stresant-
boala- era cantonata la ni+elul tubului digesti+.
?ecepti+itatea este diferita in ceea ce pri+este natura interactiunilor
dintre organismul gazda si salmonella in functie de%
In ca(ul in"ectiilor primare
o )arsta-sugarii si tineretul, consecuti+ infectiei cu salmonella,
dez+olta forme septicemice. 1dultii dez+olta forme enterice (colita-
enterocolita) si forme localizate. 1dultii sunt, de regula, purtatori
clinic sanatosi si eliminatori de salmonella.
o Se&*recepti+itatea ma#ima in cazul femelelor gestante fata de
saalmonelele abortigene.
In"ectii secundare, factorii de risc sunt%
o Stresul*toti acei factori care tulbura ecosistemul microbian de la ni+elul
tubuluii digesti+ si toti factorii care modifica reacti+itatea imunologica
(reacti+itatea imunologica normala in stare de ec/ilibru se mentine si
ec/ilibrul din ecosistemul tubuluii digesti+ pentru ca nu se multiplica
salmonella)
o Presiunea salmonelica din mediu*factori de zooigiena si microclimat
care fa+orizeaza supra+ietuirea salmonelei in mediu, contribuie la
declansarea imbolna+irii.
o Endo si ectopara(iti in corpul carora salmonella poate supra+ietui, se
poate multiplica si c/iar transmite descendentilor (capuse, +iermi
inelati)
II. S"re !ri.are $e infectie: animale purtatoare si eliminatoare (animale
din specia care dez+olta boala clinic fie numai purtatori, indiferent care
sunt incadrate in categoria +ectorilor). $liminarea se realizeaza la ni+elul
tubului digesti+ prin fecale, in cantitati +ariabile, continuu sau discontinuu,
functie de statutul animalului (bolna+ sau purtator). Principala sursa de
infectie care asigura diseminarea salmonellei este reprezentata de
produsul animal sau fura5.
S"rele ec"n$are $e infectie: determinate de faptul ca salmonella
rezista intr-un inter+al mare de temperatura, supra+ietuirea salmonellei in
materialele bioogice cu incarcatura proteica mare (fecale diareice) fac ca
in mediu (asternut, balegar, purin) salmonella sa supra+ietuiasca un timp
indelungat. 8intre +ectori% sobolani, caine, pisici, pasari.
III1 Cai $e infectie ori%ontale:
o contact nemijlocit intre animale bolna+e si cele indemne,
o cale digestiva, apa sau fura5e contaminate dar si prin ticuri de
tipullinsul peretilor,
o cale aerogena la pasari
o cale genitala la monta
o cale ombilicala prin bontul ombilical nesterilizat
Cai 'erticale $e tran.itere: la pasare infectia se transmite prin ou
descendentilor
IV. Dina.ica i e'ol"tie: sunt boli stationare de gra5d, e+olutia poate fi
enzootica, la cabaline si o+ine poate e+olua sub forma sporadica iar la
pasari si porcine epizootic.

63
Patogene(a
4e deruleaza stadial functie de gra+itatea in+aziei, de sero+arietatea de
salmonella implicata, de reacti+itatea organismuluii gazda.
In contaminarea digesti+a primele elemente care fa+orizeaza agresiunea
sunt reprezentata de adeziunile bacteriene cu a5utorul carora salmonelele ataca
enterocitele, dupa care trec in lamina propria a intestinului unde, datorita
enteroto#inelor apar tulburari +asculare si sunt eliberate limfo6ine care perturba
s/imburile de substante si pompa ionica si pot declansa mecanisme de
coagulare intra+asculara difuza. 4e produce acti+area factoruluii de necroza
tumorala responsabil de distrugerile tisulare.
8in totalitatea celulelor tubului digesti+, salmonella prezinta tropism
pentru elementele reticuloendoteliale, moti+ pentru care actioneaza in primul
rand asupra placilor Pe7er. Dagocitarea celulelor salmonelice la acest ni+el este
partial benefica pentru ca produsii de fagocitoza sunt endoto#inele care au
actiune nefasta asupra circulatiei.
In situatia in care organismul prezinta reacti+itate biologica normala prin
mecanisme de fagocitoza, este posibila blocarea salmonelelor la ni+elul placilor
Pe7er, astfel instalandu-se starea de porta+. $c/ilibrul este foarte fragil iar ca
prima modificare datorita interactiunilor de la ni+elul placilor Pe7er este
/iperplazia formatiunilor limfonodulare din peretele intestinal. !linic, datorita
afectarii enterocitelor si a modificarilor pompelor ionice, se produce cresterea
continutului intracelular si a peristaltismului, rezultatul fiind instalarea diareei.
8e la ni+elul placilor Pe7er, in cazul in care ec/ilibrul se rupe,
salmonelele pot in+ada pe cale limfo/ematogena limfonodulii regionali,
urmatoarea leziune se obser+a la ni+elul limfonodulilor mezenterici care e#prima
aspect /iperplazic.
$c/ilibrul se poate stabili si la ni+elul in+aziei, urmatorul ni+el este cel
reprezentat de diseminarea /ematogena cu afectarea /epatica, splenica si cu
tulburari de permeabilitate +asculara.
1lte aspecte lezionale% /iperplazie splenica, /iperplazia sistemului
reticulo/istiocitar /epatic si fenomene de tip /emoragic ce insotesc starile de
septicemie. In ficat, salmonella gaseste un mediu foarte fa+orabil iar prin
intermediul circulatieii biliare a5unge in +ezica biliara (c/imism foarte placut lor),
odata cu bila se realizeaza o imbogatire a materiilor fecale cu salmonella.
Diagnostic
Presupune izolarea si identificarea salmonelelor%
I(olarea
4e acorda atentie in alegerea corecta a materialului patologic functie de
forma clinica si etapa patogena estimata, la indi+izii suspectati de porta5, probele
se recolteaza din fecale, la indi+izii cu infectie, probele sunt reprezentate de
nodulii mezenterici iar daca in+azia a depasit ni+elul limfonodular, se recolteaza
probe din ficat si bila, in formele septicemice se recolteaza probe din os lung).
Pentru purtatori se realizeza subculturi succesi+e a salmonellei, moti+
pentru care se pot folosi medii selecti+e, de imbogatire si dupa trecerea pe culturi
pure se stabilesc caracterele bioc/imice si se identifica caracterele antigenice
prin teste de aglutinare rapida pe lama punand in contact cultura pura cu serurile
de grup sau cu ser poli+alent daca in+estigatiile bioc/imice nu ne-au confirmat ca
este +orba despre 4almonella.
1partenenta la un grup somatic, asociata cu specia de la care s-a facut
izolarea, poate furniza o orientare asupra biotipului iar identificarea completa
este realizata odata cu caracterizarea antigenelor flagelare pentru sero+arietatile

64
care au antigene de in+elis, se realizeaza neutralizarea acestora si apoi se face
caracterizarea somatica iar pentru alte tulpini se face tipizarea fagica.
Potaratoare pentru incadrare este caracterizarea antigenica. :u se
confirma salmoneloza prin e#amen /istopatologic ci doar daca este +orba de
fenomene /iperplazice a sistemului limfoid.
Pro"ila&ie si com%atere
Pentru infectii produs ede 4almonella specifica gazdei (4. abortigene,
4. c/oleresuis) se poate recurge la imunoprofila#ie alaturi de profila#ie sanitara.
Pentru salmonelele ubic+itare, masurile profilactice sunt in e#clusi+itate sanitare
siEsau asociate cu profila#ie medicamentoasa.
4e incearca utilizarea ca masura profilactica a florei competiti+e de
e#cludere administrata in /rana diferitelor specii susceptibile, pentru a bloca
receptorii pentru adezinele salmonelice. 8aca in cazul salmonelelor specifice
unei gazde, procedurile de combatere si dezideratul tintit sunt iradicarea si
indemnizarea efecti+ului, pentru salmonelele ubic+itare, obiecti+ul este de a
limita contaminarea, diseminarea si de a dezlocui aceasta flora din ecosistem.
1ceasta tendinta este a+anta5oasa pentru ca e#ista o atitudine generala in
fa+oarea produselor ecologice.


SALMONELOZA PO,'-L-I
Etiologie%
4. c/olerae suis-specifica porcului, produce paratifoza porcilor
4. california pentru acestea doua sunt
4. anatum doar purtatori
4. t7p/isuis
4. tip/7murium
4. enteritidis
Pentru ultimele trei specii pot dez+olta infectii cu caracter septicemic (la
tineret) sau colita salmonelica, uneori ca prima e#presie clinica sau ca infectie
asociata altor stari morbide. 4almoneloza imbraca si manifestari cutanate, moti+
pentru care intra in categoria bolilor rosii ale porcului, se produce cianoza pielii
din cauza stazei determinata de to#inele salmonelice care determina fenomene
de coagulare intra+asculara difuza, localizata in special la ni+elul membrelor si
ratului. 4e poate asocia o dermatita cu caracter necrotic, cianoza e#tremitatilor
este semn premergator al e#itusului.
'linic:
o Fenomenele septicemice sunt insotite de sindrom febril infectios adica
ta/icardie, ta/ipnee, polidipsie, abatere, scaderea capacitatii de
deplasare, diaree, moartea precedata de cianoza e#tremitatilor. 1cest tip

65
e+oluti+ are aspect acut, fenomenele de enterocolita a+and aspect
subacut sau cronic.
o Enterocolita se manifesta prin diaree, diminuarea sporului in greutate,
cresterea consumului specific, porcul are aspect de animal murdar, stare
de intretinere necorespunzatoare, par lung, mat, /irsutism, piele acoperita
de cruste. 1desea este asociata colitei salmonelice se regaseste +ariola si
ectoparazitismul.
"odalitatea de declansare a in+aziei% ectoparazitism (sursaa de infectie),
prin prize repetate de sange, se asigura diseminarea +irusului +ariolei (cutanat se
inregistreaza leziuni +ariolice), se trece printr-o faza de +iremie ceea ce
constituie factor declansant al enterocolitei salmonelice.
Ta%lou le(ional:
Dormele septicemice de salmoneloza franca (la tineret) este caracterizata
de diateza /emoragica, /iperplazia splenica, congestia si /iperplazia /epatica,
/emoragii limfonodulare, seroase, subepicardice, gastrice.
Dormele subacute la tineret si grasuni au drept manifestare cel mai adesea
enterocolita ce are drept caracterizata lezional prin /iperplazia formatiunilor
limfonodulare intramurale, inflamatia difteroida a mucoasei colonului (colita
difteroida difuza, aspect taratos, dispunerea concentrica, nodulara a fibrinei
indica locul unde erau formatiunile limfonodulare intramurale), /iperplazia
limfonodulilor care au aspect elastic, translucid, mustosi pe sectiune. !ongestia
/epatica, ectazia +ezicii biliare si ingrosarea peretilor acesteia, /iperplazia
splenica.
1spectul macroscopic este caracteristic de splina marita in +olum,
culoare +iolacee (se confunda cu culoarea ficatului de staza intalnit in
salmoneloza), consistenta elastica, cauciucata. Ga pliere tinde sa re+ina la forma
initiala, capsula splenica este tinuta sub tensiune. Iastrita cataral-/emoragica in
zona fundica, /emoragie punctiforma in corticala renala pe fondul congestiei
corticalei, leziune caracteristica dar care necesita diagnostic diferential fata de
alte entitati infectioase mai ales cand tabloul lezional este incomplet.
4unt mentionate si formele subacute pulmonare, artrite salmonelice,
subacute sau cronice.
Diagnostic di"erential: fata de pesta
Diagnostic de suspiciune:
o 1nc/eta epidemiologica la purcei in perioada intarcatului
o Bablou clinic% diaree, cianoza
o Bablou morfopatologic% enterita necrotica
Diagnostic de con"irmare: e#amen bacteriologic si test de
seroaglutinare cu antigene de grup.
Pro"ila&ie nespeci"ica: conditii optime de intretinere in perioada de
intarcare, igiena adapostului si fura5elor, e#amene serologice si bacteriologice,
888 periodice.
Pro"ila&ie speci"ica: +accinuri inacti+ate cu tulpini din focare,
imunizare acti+a.

!J?4JG 3
SALMONELOZELE A)IA,E

66
DEFINITIE: boli infectocontagioase, septicemmice si inoculabile produse
de germeni din genul 4almonella, e#ista peste 3)) de tipuri.
$#presia clinica este dependenta de +arsta, data infectiei prin tulburari
genitale, digesti+e si polimorfe.
P-LO,OZA.diareea al%a %acilara/
$ste o boala infecto-contagioasa transmisibila cu e+olutie acuta, cu
mortalitate embrionara mare si la puii dupa ecloziune, poate fi intalnita si la curci.
Etiologie : 4. pullorum si 4. gallinarum

Crnitina !itratat
!/ristensen
!isteina
gelatina
d-tartrat
4. pullorum
- MM M M
4.. gallinarum
M -4MH-5 - -
?ezista (; luni in sol, A luni in fecale, (-A luni pe lemn contaminat,
distrusa la ''
)
! in 3) minute si in formol (T in ' minute. 4ensibila la nitrofuran
si deeri+atii sai, sulfamidee si antibiotice.
Epidemiologie:
,ecepti$itate: ca specii sensibile gaina, curca, paun, fazaan, bibilica,
prepelita, rata, +rabie, canar. >arsta cea mai sensibila este reprezentata
de primele '-= saptamani ( este ma#ima la +arsta de o zi), la +arste mai
mari e+olutia difera. Puii din oua infectate si cei care s-au infectat in
primele zile sufera cele mai se+ere forme iar mortalitatea este de <)-=)*.
!ontaminarea oualor se poate face in timpul incubatiei dar si la ni+elul
cloacei prin salmonelele eliminate prin fecale. Pasarile care supra+ietuiesc
sau se infecteaza mai tarziu dez+olta forme clinice carora le pot
supra+ietui de+enind purtatoare si eliminatoare pe termen lung.
Surse: pasari bolna+e si ouale acestora, embrionii infectati, fecalele
adultelor purtatoare, incubatorul, asternutul, adapostul, apa.
Transmitere: +ertical prin ou la ni+elul +itelusului si orizontal pe cale
digesti+a, respiratorie si prin coa5a oului.
Factori "a$ori(anti: densitate mare, incubatoare nedezinfectate.
Dinamica: sporadico-enzootica.
Patogene(a:
a) oua infectate care a5unse la incubatie fa+orizeaza dez+oltarea si
multiplicarea salmoneleleor, acestea produc moarte embrionara
sau ecloziune aparent normala dar cu procenta5 mic.
b) Pui din oua infectate fie in eclozionator fie prin contact direct cu
puii sanatosi pot deteermina aparitita bolii, rezultatul fiind moartea
sau cronicizarea bolii care +a fi sub forma unei infectii latente cu
e#primare la maturitatea se#uala.
Ga puii care eclozioneaza sau care se contamineaza in prima zi la
ecloziune, boala se e#prima ca diaree de culoare albicioasa, cretoasa, foarte
bogata in salmonele.
'linic:

67
In cazul in care infectia s-a produs din timpul incubatiei, dupa a doua
saptamana de incubatie, la e#amenul o+oscopic se poate obser+a +iabilitatea
embrionilor si se poate formula un diagnostic de suspiciune prin aceasta. In alta
situatie puii a5unsi la ecloziune sunt incapabili sa ciocneasca coa5a, altii care
ciocnesc prezinta +itelusul neresorbit decat partial. Jn pui infectat care a
eclozionat, la e#amenul transcutanat a regiunii abdominale inferioare prezinta
+itelusul sub forma unei +ezicule de dimensiuni mult mai mari decat normal in
momentul ecloziunii.
Ga puii aclozionati, boala se manifesta acut, septicemic in prima
saptamana, manifesta abatere, somnolenta, anore#ie, polidipsie, stare tifica,
diaree alba, dopuri cretoase reprezantate de concremente de fecale si mai ales
de urati, ocluzii si caracteristic este piuitul plangator. $#itus in proportie de &'-
())*.
$+olutia este subacuta si cronica la puii mai mari de = zile,
mortalitate @)-&)*, iar la puii mai mari de trei saptamani scade mortalitatea dar
indi+izii afectati +or de+eni purtatori cronici.
Ga adulte e+olutia este rar acuta, frec+ent cronica cu localizare
generala si se manifesta prin scaderea apetitului, tulburari digesti+e, slabire,
anemie asociata cu insuficienta /epatica si diminuarea peristaltismului intestinal,
scade productia de oua sau apar oua cu modificari, atitudini anormale asociate
cu peritonita +itelina care este rezultatul caderii o+ulelor atrofiate in ca+itatea
toraco-abdominala. $#iata situatia in care pe acelasi o+ar apar o+ule atrofiate dar
poate e#ista si cate un o+ul normal iar acelea atrofiate sufera modificarea
respecti+a datorita modificarilor topografice.
Le(iuni:
Ga pui se obser+a noduli pulorici in ficat, pulmon, miocard,
pro+entricul, perete intestinal, enterita catarala, cecumuri cu continut pastos,
distrofie /epatica, congestie renala, sac $itelin neresor%it. Procesele
inflamatorii sunt de tip /iperplazic( leziuni de tip nodular dar /isto au caracter
/ipeplazic). :odulii pulorici prezenti in organele embrionilor morti in coa5a, la
ecloziune sau in primele doua saptamani prezinta foarte mare importanta pentru
diagnostic.
Ga gaini in "orma acuta se obser+a prezenta unui e#udat fibrinos in
ca+itatea abdominala, /epatomegalie cu focare necrotice, noduli pulorici in cord
si pulmon, doudenita catarala. In "orma cronica se constat o+arita cronica,
salpingita si pseudoconcremente, peritonita si pericardita fibrinoasa, spleno si
/epatomegalie.
Diagnostic:
de confirmare-e# bacteriologic pentru salmonelele mobile 8
de depistare-e# serologic ?41? cu sange integral, ?1G
diferential-coccidioza, aspergiloza, bronsita infectioasa
prognostic-+ital, economic, epidemiologic-gra+.
'om%atere si pro"ila&ie:
8eclararea rapida, carantina de gradul trei.
Tratament:
furazolidona ;))gEtona fura5
sulfamide ),A-),'* in apa sau fura5
tetracicline '))-<))gEtona fura5(),)3-),);gENgcorpEzi)
Pro"ila&ie:
nespecifica %dezinfectia adaposturilor, a oualor, a incubatoarelor
(curatire mecanica, dezinfectie, fumigatie, proba sanitara), a

68
eclozionatoarelor, pe suprafata oualor sunt prezente salmonele
care determina contaminarea mediului prin praf iar in timpul
incubatiei tra+erseaza coa5a si recontamineaza oul, in +itelus
e#istand de5a saaalmonele.
specifica %
1. "!ra'eg<erea serologica pentru ca salmonelele
determina aparitia de anticorpi
RSAR in cazul reactiei poziti+e se procedeaza la
sacrifi#care si izolare (daca
RAL reactia este poziti+a la reactia de aglutinare
rapida pe lama se trece la analiza cantitati+a adica reactia de aglutinare lenta in
tuburi).
Primul test se realizeaza inainte de intrarea la ouat si apoi la
3; de saptamani, ())* din efecti+ in linii pure, 3'* bunici si ()* parinti.
2. 'accinare cu &? sau substante uleioase, presupune
prezenta anticorpilor in sange si nu se mai fac e#amene
serologice
TIFOZA A)IA,A
2oala infecto-contagioasa, septicemie, acuta sau cronica, la gaini si
mai rar la adultele altor specii.
Etiologie: 4. gallinarum
Epidemiologie:
recepti+itate% gaini mai mari de trei luni, curca, bibilica, paun, prepelita,
fazan
surse% pasari bolna+e, purtatoare si eliminatoare, asternut, apa, fura5e, sol
transmitere% orizontal, mai rar +ertical, prin +ectori mecanici
cale% digesti+a, transcutanata
Dinamica: enzootic, stationar
'linic: incubatie ;-' zile pana la 3-A saptamani. Pipertermie, abatere,
anore#ie, polidipsie, cianoza (anemie), subicter.
PASTE-,ELOZELE MAMIFE,ELO,
4e caracterizeaza printr-o larga raspandire in ceea ce pri+este speciile
susceptibile, nu e#ista specii de animale care sa nu dez+olte o anumita infectie
pasteurelica. 4unt boli enzootico-epizootice produse de serotipuri bacteriene din
genul Pasteurella ( P. multocida, P. /aemol7tica) manifestate prin fenomene
septicemico-/emoragice, cu e+olutie subacut-cronice ce determina inflamatii
fibrino-necrotice.
4e caracterizeaza prin e+olutie de tip supraacut de cea mai scurta
durata% 3;-A< ore.
!linic si lezional, caracteristica septicemica se pastreaza la toate
speciile, dominata de diateza /emoragica in formele acute si supraacute si de
fenomene inflamatorii fibrino-necrotice in formele subacute si cronice.

69
!a raspandire se recunosc un numar mare de gazde, pe tot globul,
e#ceptand cei doi poli pentru ca salmonelele au caracter conditionat al
declansarii e#presiilor clinice al infectiei, conditionat de umiditate, temperaturi
crescute si de oscilatii bruste in aspectul meteorologic. "ulte pasteurele dez+olta
la animalele gazda porta5 inaparent clinic dar care sub aspectul factorilor
fa+orizanti eclozioneaza si determina boala.
!ele mai gra+ afectate sunt pasarile, iepurii, bo+inele, suine. In
?omania zonele potentiale sunt% podisul Bransil+aniei, cursul superior al Cltului
(zone cu umiditati crescute si sc/imbari bruste de temperatura).
Epidemiologie:
Ien Pasteurella multocida si /aemol7tica, gen Mersinia pestis si
pseudotuberculosis, gen Brasiella.
Pasteurella multocida
$ste mica, polimorfa, cocobacil, neciliata, nesporulata, capsulata la
izolare, prin culti+are poate pierde capsula, ),A-),'UE),<-(,'U, cu capete rotun5ite,
gram negati+, polaritate la colorare, aeroba-facultati+ anaeroba.
In bulion turbiditate moderata, pelicula groasa si depozit
caracteristic(aspect de tirbuson). Pe agar colonii mici si mi5locii, opace,
fluorescente-tip 4 sau roua, transparent albastrui-tip ?, aderente, colonii mari
mucogene tip ". 1partenenta la gen se stabileste pe baza proprietatilor
bioc/imice% indol, glucoza, za/aroza, maltoza, manitol poziti+ si /emolizine
negati+.
Bulpinile a+iare dau reactii poziti+e la arabinoza si negati+ la fosfataza,
tulpinile mamifere au reactii poziti+e la #iloza si fosfataza
4tructura antigenica% in (&;= se confirma prin seroprecipitarea si
/emaglutinarea pasi+a, s-au identificat patru tipuri 1, 2, !, 8 si $ descopeerita
inn (&<( si in fiecare tip e#ista mai multe subtipuri%
tip 1 si 2V$ la +aci
tipul 1 determina pneumonii
tipul 2 determina pasteurelozaa septicemica
tipul 1 determina /olera a+iara
tipul 1 si 8 determina pasteureloza la porc
tipul ! apare la caine si pisica
In e#clusi+itate animalele bolna+e ( primare) reprezinta surse de
contaminare. !aile de transmitere sunt reprezentate de calea digesti+a,
respiratorie prin contact direct fiind modalitatea de diseminare. 8inamica de la
cazuri sporadice pana la emzootii e#plozi+e functie de pre+alenta porta5uluii si
intensitatea factorilor de risc fa+orizanti. $+olutia clinica este de tip septicemic-
/emoragic.
4pecii recepti+e( in ordinea frec+entei si a agresi+itatii)%
rumegatoare mari( bo+ine si bubaline) care dez+olta boal sub forma
clinica a septicemiei /emoragice, o forma edematoasa e#primata prin
edeme calde, in+azi+e, mortalitate si forma pectorala,
iepure,
rumegatoare mici,
porc.
In afara faptului ca mamiferele dez+olta boala gra+a recunoscand ca agent
etiologic un anumit subtip de Pasteurella multocida, la toate speciile de mamifere
intalnind subtipuri de Pasteurella multocida cu patogenitate limitata, redusa care
insa prin caracterul lor de epifit participa la procesele infectioase si inflamatorii in

70
calitate de oportunist manifestand potential patogenic prin dez+oltarea de leziuni
fibrinonecrotice cu localizare mai ales pleurala si pulmonara, complicand sau
mascand leziunile primare cu alta etiologie.
Drec+ent la porc determina pleurita, pericardita fibrinoasa, impresionante
ca elziuni dar care sunt atestate consecuti+ in+estigatiilor de laborator ca fiind
cauzate de Pasteurella multocida cu capacitate paatogenica scazuta. $le insa isi
e#acerbeaza potentialul patogenic pe taramul fa+orizant reprezentat de infectii
+irale acute de tip gripa, boala 1uesc/i, rinita cu infuzii sau in asociatie cu
geermeni din genul 1ctinobacillus, 2ortadella.
Pasteurella haemolit0ca
8etermina la bo+ine si o+ine pneumonii iar la pasari afectiuni respiratorii.
Primar apare ca febra de transport si mamita la oaie.
$ste /emolitica, poziti+ indol, lactoza, se deosebeste de Pasteurella
multocida prin unele proprietati bioc/imice si prin ne+oia de factori de crestere
( sange, ser, biotina). Prezinta o mare di+ersitate antigenica% antigene capsulare-
1, 2, 8, $ in cazul Pasteurella multocida si 1, B in cazul Pasteurella
//aemolit7ca. 1ceste tipuri au mai multe biotipuri, antigene somatice.
?ezistenta la <)
)
! timp de () minute, la radiatia solara 3-A zile, la
putrefactie cate+a saptamani, pe medii de cultura la tempeeratura camerei
rezista luni sau c/iar ani ( isi pierd patogenitatea). 8ezinfectante acti+e% soda
caustica (*, formol 3*, fenol ),' *.
Diagnostic:
$#amenul bacteriologic din material patologic de tip os lung nedesc/is,
insamantat pe medii specifice. Cbligatoriu tipizare serologica si se recurge pentru
testarea patogenitatii la proba biologica pe soarece.
Patogenitatea:
?apiditatea e#presiei clinice si tabloul de tip septicemic /emoragic
sunt corelate cu factorii de patogenitate cu care sunt dotate pasteurelele% capsula
si cele doua tipuri de to#ine. Prezenta capsulei face ca generatia de pasteurele
sa se dubleze din 5umatate in 5umatate de ora.
Tratament:
-antibiotice, pasteurelele sunt sensibile la antibiotice uzuale dar efectul
microbicid face ca aspectul to#iemic sa se agra+eze. Bratament putin aplicat in
e+olutii supraacute.
-imunoprofilactic cu +accinuri inacti+ate instituindu-se inainte de
e#punerea animalului la factorii de risc% prima+ara inainte de iesirea la pasunat.
,ASTEURELO+A AVIARA4<olera a'iara5
?eprezinta una dintre cele doua boli ma5ore ale pasarilor prin impactul
economic e#trem de se+er, alaturi de pesta a+iara. $ste produsa de subtipul
Pasteurella multocida 1', 1@, 1&, pot gazdui infectii pro+ocate si de alte
pasteurele. 4unt recepti+e la infectia cu aceleasi subtipuri de pasteurele si fac
/olera a+iara toate galinaceele si palmipedele cu acelasi subtip. !ele mai se+ere
semne clinice le e#prima ratele. :u fac /olera pasarile sub 3 luni din cauza
influentei +arstei asupra recepti+itatii.
4ursele sunt reprezentate de pasarile bolna+edar izbucnirile clinice au
la origine e#istenta de purtatoare%
transmiterea primara (bolna+e si purtatoare)

71
corelata cu aparitia factorilor fa+orizanti% stresanti, meteo (frec+ent
prima+ara si toamna)
8inamica caracteristica /olerei% enzootica e#plozi+a in sistemul
gospodaresc, in sistemul intensi+ are caracter enzootic, e+olutia e#plozi+a este
preecedata de o faza preepizootica rezultatul fiind cresterea pierderilor prin
mortalitate si care corespunde cresterilor cantitati+e a surselor de infectie,
urmeaza faza enzootica e#plozi+a propriuzisa care are drept e#presie clinica
socul (e+olutie supraacuta) e+olutie de (<-3; ore. 1ctiunea este mai rapida cu
cat dezintegrarea pasteureleloreste mai rapida.
Pasarile surprinse in +iata e#primand boala pot sa prezinte stare de
abatere profunda, diaree dar e+olutia acuta nu depaseste A< de ore.
Babloul lezional trebuie coroborat cu durata e+olutiei%
supaacuta % domina leziunile de tip diateza /emoragica cu petesii pe
seroasele ca+itatii toracoabdominale, petesii subepicardice (epicardita
/emoragica cu prezenta /emoragiilor punctiforme). Bot la ni+el cardiac,
consecuti+ tulburarilor de permeabilitate +asculara in sacul pericardic se
acumuleaza o cantitate mare de e#udat, usor opalescent care capata
consistenta de albus de ou la desc/iderea sacului pericardic, in contact
cu aerul. In acest e#udat se gasesc culturi de Pasteurella multocida pura
care a5uta la confirmarea diagnosticului.
Dicatul este organul ce sufera cea mai mare agresiune to#ica,
e#primata in formele supraacute printr-o degenerescenta /epatica ( aspect
lutos, galbui sau de ficat gras pentru ca in formele a caror e+olutie
depaseste (3-3; ore in ficat apar necroze de dimensiuni miliare 9/epatita
necrotica). $nterita catarala care la ni+elul duodenuluiare si caracter
/emoragic difuz.
Diagnostic de con"irmare:
Prezenta manifestarilor epidemiologice caracteristice, cu afectarea
unui numar mare de pasari, cu mortalitate ma#ima in timp scurt, e#amen
bacterioscopic poziti+ inseamna &&,&* /olera. 8.p.d.+. oficial declararea bolii se
realizeaza dupa testarea patogenitatii tulpinii ( proba biologica).
8ificultati de diagnostic apar in efecti+ele industriale cu
antecedente care practica medicatie profilactica pentru 0de toate. adica
antibiotice in fura5 in doza in5umatatita si care masc/eaza e#presia clinica
caracteristica. 4e recomanda izolarea pasteurelelor din os lung nedesc/is si se
impune testarea patogenitatii alaturi de tipizare si subtipizare.
!J?4 A
'on"irmarea diagnosticului:
2oala este usor de confirmat%
e&amen %acterioscopic % un element important pentru orientarea
in+estigatiilor de laborator (se e#ecuta un singur frotiu din amprenta
epicardica, din continutul sacului epicardic, amprenta /eptica, coloratie
Iram si albastru de metilen), se constata ca este un cocobacil bipolar,
prezinta capsulaE/alou in 5urul cocobacilului care se pune in e+identa prin
coloratie specifica.
e&amen %acteriologic % se realizeaza insamantari pe medii uzuale (3;
ore 9dez+olta culturi cu morfologie caracteristica) din os lung nedesc/is.

72
1ceste elemente alaturi de situatia epidemiologica tipica ,
morbiditate ())*, mortalitate &)-())*, inter+al de timp scurt de e+olutie si
izbucnire e#plozi+a, duc la confirmarea diagnosticului.
In sistemele industriale de crestere se constat rar acest aspect
pentru ca se practica medicatia antistres (antibiotice in doze profilactice-
in5umatatite) dar prezenta bolii este ritmica la inter+ale de timp. $#plozia
epidemiologica a infectiei cu Pasteurella este atipica ceea ce duce la dificultati in
punerea diagnosticului si orientarea suspiciunii. Pasteurella include numeroase
serogrupe a+and reprezentanti cu spectru de patogenitate +ariabila (nepatogen-
conditionat patogen-patogen).
Izolarea Pasteurellei in situatii atipice de boala se face din os lung
nedesc/is si este obligatorie testarea patogenitatii (in septicemia din /olera
a+iara nu este obligatorie testarea patogenitatii).
Polera a+iara afecteaza pasarile cu cea mai buna stare de
intretinere, alaturi de o e+olutie care nu poate fi apreciata in timp ca durata,
alaturi de tulburari clinico-lezionale ceea ce pune probleme in formularea
diagnosticului de suspiciune. $lementele epidemiologice si clinice sunt de baza
pentru diagnosticul diferential%
recepti+itatea pe care o manifesta toate speciile de pasari
durata e+olutiei clinice (c/iar absenta acestor semne clinice si instalarea
brusca a e#itusului)
e#presia clinica de soc apoplectic sau boala digesti+a.
8.p.d.+. lezional cel mai greu de discrimanat sunt cazurile de e+olutie
supraacuta , cand tabloul lezional poate fi incomplet datorita endoto#inelor
eliberate brutal de Pasteurellele lizate-pot lipsi necrozele miliare si se creeaza
aspectul de ficat distrofic, gras. 4e realizeaza e#aminarea seroaselor pentru
leziuni /emoragice.
8iferentierea de pseudopesta a+iara intereseaza alte specii,
niciodata palmipedele%
e#presia clinica este de mai lunga durata, niciodata moarte supraacuta
fara e#presie clinica
este boala sistemica, intereseaza aparatul digesti+ siEsau respirator,
manifestarile ner+oase sunt prezente intotdeauna (diaree /emoragica,
+erzuie, pasarea boleste)
4e face diferentierea de tifoza% e+olutia in tifoza este subacuta la
adult, moartea inter+ine dupa 0zile. de e+olutie cu deteriorarea starii de
intretinere. :iciodata nu se inregistreaza +alori ma#ime de mortalitate si
morbiditate.
Polera a+iara se declara oficial ori de cate ori se izoleaza o
Pasteurella multocida din os lung nedesc/is, se realizeaza caracterizarea d.pd.+.
serologic e#istenta serotipurilor 1', 1@, 1& sau se recurge la testarea patogenitatii
este patogen in dilutii de ()
-=
).
Prognosticul:este dezastruos +ital si economic desi este posibila
efectuarea tratamentului, dar inter+ine durata scurta a e+olutiei, instituirea
terapiei nu atenueaza pierderile prin mortalitate datorita lizei brutale a populatiei
de Pasteurelle.
Tratamentul: reduce dupa 3-A zile pierderile pana la ni+elul
te/nologic admis dar are un 0pret.% dureaza minim = zile care nu garanteaza
sterilizarea purtatorilor, in unele ocare se constata ca dupa intreruperea
tratamentului se instituie o perioada de liniste epidemio-clinica (coincide cu
perioada admnistrarii dozelor in5umatatite de antibiotic) apoi incepe si cresterea
pierderilor prin mortalitate apoi reizbucneste. ?eluarea terapiei dupa 3 saptamani

73
de la intreruperea fura5arii medicamentoase poate sa rezol+a cazurile de boala
aparute la broiler in ultima saptamana de e#ploatare (permite ca pasarea sa
a5unga la greutatea de sacrificare, dar cu respectarea timpului de asteptare dupa
administrarea de antibiotice)
Imunopro"ila&ia:este o alta alternati+a pentru e#ploatarile in care
/olera a+iara tinde sa reapara an de an, la fiecare seri de pasari nou introduse si
este legata de mentinerea in permanenta a zonei infectate. 8ar metoda 0totul
plin-totul gol. alaturi de 888 ar trebui sa pre+ina aparitia bolii. In acest caz ar
trebui scurtat timpul de e#ploatare si sa nu mai e#iste e#ploatare o perioada de
timp. >accinarea, datorita particularitatilor Pasteurellei (I-, structura antigenica
slab imunogena), are performante de ')*. 4e poate realiza +accinarea cu
+accin +iu cu tulpini atenuate Pm!J, sau cu +accinuri inacti+ate preparate din
tulpinile din focar, ad5u+antate cu 1l(CP)A sau cu ad5u+anti uleiosi iar in aceste
situatii gradul de protectie este satisfacator.
4e utilizeaza in efecti+ele de bunici si in efecti+ele de gaini
ouatoare pentru consum. 8eza+anta5ul consta in administrarea in inoculare
intramusculara indi+iduala ceea ce inseamna manopera multa , actiune stresanta
aspra pasarii. 4unt posibile reactiile locale la locul de inoculare datorita
ad5u+antului ce pot duce uneori la deprecierea masei musculare.

!J?4 ;
ANT,A1-L.plus &ero&/
Diagnosticul de con"irmare:
4e realizeaza e#amen bacteriologic si bacterioscopic dar trebuie sa se tina
cont de +ec/imea probelor. 8aca probele sunt +ec/i, reactiile pot iesi fals poziti+
sau fals negati+. In musc/i, dupa < zile, nu se mai gasesc bacili cu capsula, se
+or gasi bacili dispusi in lanturi scurtela care a inceput proteoliza si cu cat proba
este mai +ec/e, se e+identiaza capsule goale si in final nu se mai pot obser+a
nici acestea. 8in aceste moti+e se recomanda realizarea testului 1scoli care
e+identiaza proteinele lantului de bacili.
4e efectueaza si proba biologica.
Prognosticul este gra+ d.p.d.+. epidemiologic, gra+ din punct de
+edere +ital acolo unde e#ista forme supraacute, septicemice la o+ine si caprine.
Ga celelalte specii prognosticul este rezer+at in functie de forma clinica.
'om%atere prin tratament curati+ sterilizant a animalelor bolna+e.
Tratament cu antibiotice% penicilina, tetraciclina, er7tromicina.
?ezultatele sunt mult mai bune daca tratamentului se asociaza si serul
hiperimun anticarbunos. Bratamentul se soldeaza cu +indecarea clinica a
animalului si cu sterilizarea lui biologica. Bratamentul se continua 3-A zile dupa
scaderea febrei.
Ga animalele sanatoase, supra+eg/ere zilnica cu termometrie in functie
de statusul imun al efecti+elor ca si din dinamica imbolna+irilor inregistrate se
recomanda fie +accinarea animalelor clinic sanatoase fie administrarea de ser
/iperimun anticarbunos cu +accinuri la (; zile dupa administrarea serului.

74
>accinarea anticarbunoasa ramane obligatorie pentru rumegatoare.
2oal poate sa apara totusi, in situatia in care nu s-au facut +accinarile complete
si asemenea situatii se caracterizeaza prin aparitia de cazuri sporadice.
In situatia in care ne confruntam cu izbucnirea enzooticase instituie
combaterea% izolarea si tratarea animalelor clinic bolna+e. 4e mentine
supra+eg/erea termometrica a animalelor si +accinarea de necesitate sau
seropre+entia de necesitate.
In cazul aparitiei antra#ului in stabulatie, alaturi de masurile specifice
se impune inlaturarea fura5ului. 1nimalele care au trecut prin boala, daca au
beneficiat de terapie, se +accineaza dupa 3 saptamani. >accinarea se
realizeaza cu +accinuri acapsulogene sau apatogene, edematogena si foarte
buna imunogena. 4e foloseste pliul cozii sau o alta regiune
in care e+entuala aparitie a unui edem sa nu influenteze negati+ starea
animalului. 8aca edemul nu se asociaza cu febra, nu este periculos, daca
apare , ca reactie post+accinala, alaturi de edem moale pastos si scaderea
temperaturii locale si febra se trece imediat la tratament cu antibiotice siEsau ser
/iperimun si re+accinarea animalului dupa remiterea clinica dar nu mai
de+reeme dupa administrarea serului si +accinului.
4erul /iperimun se in5ecteaza intra+enos, subcutan sau intramuscular,
3'-') ml la animalele mici si ())-')) ml la animalele mari. 4e realizeaza o
administrare unica sau in administrari repetate la '-< luni .
Bratamentul asociat ser /iperimun cu antibiotic scade dozele la
5umatate si se instituie pe minim ' zile. Bratamentul general% corticoizi
( de#ametazona), diuretice (furosemid).
Masuri generale de pro"ila&ie:
nu se desc/id cada+rele
nu se efectueaza operatii sangeroase
nu se folosesc pasuni sau fura5e contaminate
curatenie mecanica si dezinfectie cu substante sporocide (acid peracetic)
termometria tuturor animalelor, tratarea animalelor febrile, +accinarea la
(; zile dupa ultimul tratament, carantina se ridica la (; zile de la moartea
sau +indecarea ultimului caz.
Pro"ila&ie speci"ica:
+accinarea cu sporo+accin ((&) ?, reactii post+accinale% edeme,
/ipertermie, scaderea productiei de lapte, a+ort la scroafe
in zonele in care nu s-a inregistrat cazuri, o data la () ani se realizeaza
+accinarea
pentru animalele scoase la pasunat, +accinarea se realizeaza inainte de
pasunat
La ovine se fac +accinari generale o data pe an la efecti+ele in +arsta
de peste 3 luni, in perioada martie-mai, cu completari lunare. In 5udetele siEsau
localitatile cu antecedente epizootice in ultimii () ani, +accinarea se repeta la <
luni.
(. +accinarile generalese e#ecuta concomitent cu e#amenul pentru
bruceloza sau la citirea tuberculinarilor
3. +accinarea se e+identiaza indi+idual in tabele
A. daca se procura fura5e din zone cu antecedente epizootice de
antra#, +accinarea se repeta dupa < luni
;. +accinarea se e#ecuta cu cel putin (; zile inainte de scoaterea la
pasune iar pentru o+ine cu 3( zile inainte de predare in ingrasatorii.

75
,-2ET-L

De"initie: boala infectioasa, septicemica, obtinuta la porc dar si laom,
produsa de $r7sipelotri# insidiosa, caracterizata prin /ipertermie, tulburari
generale gra+e, leziuni cutanate. Boate fiintele pot e#prima infectiile cu bacilul
ru5etului. Bineretul tuturor speciilor dar in special cel de rumegator mic si al
galinaceelor si palmipedelor fac ru5et.
Bransmisibilitatea de la un animal bolna+ la cel sanatos este relati+
limitata in sensul ca nu neaparat toate animalele clinic sanatoase care +in in
contact cu bacilul ru5etului, e#prima boala. Porta5ul foarte larg raspandit, in natura
e#istand numeroase surse de infectie. :u toti subiectii contaminati e#prima
boala.
,aspandire si importanta economica:
2oala este raspandita pe tot globul, cu frec+enta ma#ima in tarile
temperate. In $uropa se manifesta ca enzootie in lunile calde, in nordul 1fricii,
1sia, zonele limitrofe oceanice, 1ustrialia si :oua Feelanda (miei si oi), america
de :ord (porci si curci).
Etiologie: Er0sipelotri& insidiosa
Mor"ologie: bacil scurt, fin, subtire, drept sau incurbat cu dimensiuni
de (-3 Um, grupat pe perec/i, filamente cu dimensiuni de 3)Um. Iram labil,
aerob. "edii uzulae% bulion (turbiditate uniforma, la agitare se formeaza +aluri,
iar in depozitele +ec/i se obser+a filamente), pe agar (colonii mici, punctiforme,
cenusii-albicioase, aderente). 4tructura antigenica%
1 (forme acute de boal) in ?omania
2 (forme a+ortate de boala, +aloare imunizanta superioara)
: (forme a+ortate)
?ezistenta%
In culturi < luni iar in carne ; luni daca se relizeaza sarare si
afumare
?ezista la enzime ( /ialuronodaza, neurominidaze), care sunt
responsabilitatea elementelor celulare
Patogenitatea este direct proportionala cu cantitatea de
neuraminidaza pe care o produce.
Epidemiologie:
,ecepti$itate mai mare la porcii mai mari de 3 luni si mai mici de ( an.
?asele perfectionate sunt mai susceptibile, caracter sezonier pentru porcii din
gospodarii ( sezoane calde). In sistemul industrial de crestere, caracterul
sezonier nu se mai e#prima. !aracterul sezonier este mai sugesti+ pentru
corelarea intre semnele clinice si declamsarea semnelor de ru5et. !ea mai mare
recepti+itate o au mieii, apoi +iteii, man5ii, tineretul mamiferelor salbatice, pasarile
domestice.
?u5etul are caracter de zoonoza pronuntat profesionala. 8intre
animalele de laborator, sensibile sunt% soarecele si porumbelul. Ga porc
reproducerea e#perimentala nu poate fi folosita ca metoda de confirmare si
diagnostic.
Bot ce este lume +ie poate sa gazduiasca bacilul ru5etului. 1u fost
identificate ca surse de infectie fainuri de peste contaminate. !el mai frec+ent
bacilul se gaseste in natura ca germeni de porta5, din porcii sanatosi3 456
poarta %acilul in tonsile.

76
1lti factori de risc% ecto si endoparazitii. 1nimalele cu forma clinica
de ru5et, elimina bacilul prin secretii si e#cretii,inclusi+ prin sali+a si 5eta5 ceea ce
asigura contaminarea. 8e regula, declansarea bolii sur+ine la un timp foarte
+ariabil dupa contactarea bacilului.
'ai de transmitere: autoinfectie, digesti+, transcutanat. in cazul in care
sursa de infectie a fost endogena, boala nu manifesta tendinta de difuzare iar
dinamica +a fi sporadico-enzootica. 8aca sursa de infectie a fost e#ogena, boala
are e+olutie enzootica iar in gospodarii are caracter stationar.
Patogene(a: este data de sursa de infectie si de patogenitatea
tulpinii, aceste doua elemente confera caracter sporadic sau enzootico-epizootic.
1re drept consecinta afectarea cimentului intercelular pentru ca acele enzime
actioneaza asupra legaturilor la care participa acidul sialic astfel incat la
depasirea actiunii barierei tonsilelor se declanseaza septicemia, multiplicarea
bacteriei in patul circulator, reflectandu-se in afectarea peretelui circulator,
afectarea trombocitelor si /ialinizarea mediei +asculare. 1ceste fenomene duc la
modificari /istopatologice fiind diferite in raport cu patogeneza si forma clinica a
infectiei.
?u5etul este o boala foarte diferita d.p.d.+. patogenetic in raport cu
forma clinica si originea infectiei%
Dorma septicemica este consecinta e+olutiei imediate a contaminarii in
infectie si boala
Dorma subacuta si cronoca d.p.d.+. aptogenetic sunt e#presia unor
manifestari autoimune declansate de infectie intr-un organism in care
e#ista de5a anticorpi care au de5a situsuri antineuraminidazice.
Interactiunea dintre acesti anticorpi si bacilul care rein+adeaza organismul
duce la formarea comple#elor imune anticorp-bacil cu efect nefa+orabil
asupra organismului% aceste comple#e se depun la ni+el renal si articular.
Ta%lou clinic:
4e inregistreaza modificari cutanate de tip dermatita eritematoasa, in
ambele situatii patogenetice, in forma supraacuta(numita si ru5etul alb) nu e#ista,
insa, e#presie cutanata.
In "orma septicemica: forma rar intalnita, /ipertermia depaseste ;3
)
!,
abatere, inapetenta, disfunctie respiratorie. 1ceasta forma e+olueaza in 3; de
ore cel mult, mortalitate ())*
Forma acuta: este insotita de sindrom febril, con5uncti+ita, tumefierea
pleoapelor, diaree alternand cu constipatie, e+entual +oma, animalul refuza sa se
deplaseze, in A<-;3 ore apar modificari cutanate% pete congestionate in regiunile
cu piele fina ( fata interna a coapselor, urec/i, gat, abdomen). 1ceste pete sunt
nedeni+elate, cu tendinta de a conflua si, uneori capata o nuanta +iolacee. Ga
presiunea cu degetul se constata disparitia coloratiei, urmata de re+enirea la
culoare. Ga confluarea petelor si aparitia culorii +iolacee, prognosticul de+ine
gra+, mortalitate @)-&)*, dar daca nu se produce acest lucru, boala se
cronicizeaza.
Forma su%acuta:sau urticariforma, se numeste astfel datorita particularitatilor
leziunilor cutanate reprezentate de placade rectangulare, deni+elate, culoare
rosiatica, ce apar in regiunile cutanate opuse zonelor interesate de eritem
(regiunea dorsala a cefei, a trenului posterior) care persista pana la () zile si
uneori pana la 3 saptamani.
Intre @-(@ zile de al debut se pot +indeca spontan, fenomenul fiind
semnalat de e+olutia leziunilor cu re+enirea la normal a culorii leziunilor, in
aceasta etapa leziunile capata aspect inelar pentru ca in final sa se remita. $ste
posibila declansarea septicemiei mortale sau remiterea clinica a ru5etului

77
urticariform cu cronicizare. 1nimalul nu se sterilizeaza ci ramane infectat si deci
purtator la un anumit ni+el.
Forma cronica este rezultatul cronicizarii formeii acute sau consecinta
depunerii comple#elor imune la ni+elul +al+ulelor cardiace. 8isconfortul de+ine
e+ident la efort si subiectii mor subit la efort. Dorma articulara (artrita ru5etica) se
inregistreaza la porc, o+ine si cal. Dorma cutanata manifestata prin gangrena
uscata si sfacelarea unor suprafete intinse cutanate si cicatrizarea +icioasa.
Dormele sunt asociate intre ele.
Ta%lou le(ional:
!u semiologia bolii se identifica leziunile cutanate, dar in forma
supraacuta lipsesc leziunile cutanate si la desc/iderea cada+rului, dominanta
este diateza /emoragica si /iperplazia splenica.
In forma acuta se constat dermatita eritematoasa, acumulare de lic/id
ca+itar in ca+itatea abdominala si toracica in care se obser+a coagulii mici de
fibrina. ?eactie /ipreplazica generala generata de sistemul limfatic, congestia
acestuia, /ipeplazia splenica, glomerulonefrita si gastrita /emoragica. Ga ni+elul
ca+itatii toracice se obser+a congestia si edemul pulmonar. 8upa 3-A zile de la
debutul bolii, perturbarile circulatorii duc la acumularea de e#udat, inclusi+ la
edemul pulmonar
In forma cronica este prezenta endocardita +egetanta cu modificarile
de staza datorita insuficientei cardiace cronice. 4e mai obser+a congestii si
edeme in zonele decli+e, gangrena uscata cutanata, artrite ru5etice anc/ilozante
ca urmre a organizarii in e#udat fibrinos, a depozitelor conopidiforme si a
necrozei cartila5elor.
Diagnosticul:
De suspiciune: este simplu de pus atunci cand se coreleaza specia, +arsta,
specia cu e#primarea cutanata.
Di"erential: de salmoneloza, pasteureloza, antra#, soc caloric,
fotodeermatoze, into#icatii.
'on"irmare: e#amen bacteriologic, bacterioscopic, bioproba, in functie de
rezultatele la tratament ( la antibiotice se remit brusc).
Tratament: antibiotic asociat cu ser antiru5etic, i.+. sau i.p. ),'-
(mlE6g cu repetare la 3; ore. Penicilina 3)))-;))) J.I.E6g.
Pro"ila&ie: +accinare cu +accin +iu >?3 care este o tulpina
nepatogena pentru soarece dar patogena pentru porumbel. >accinarea nu este
obligatorie, dar este recomandabila, post+accinal ne putem confrunta cu
imbolna+iri (stresul de +accinare care determina eclozionarea porta5ului de5a
e#istent) dar se instituie tratament si se re+ine cu +accinarea.
?u5etul la alte specii%
Ci, miei% septicemie sau articular cu agala#ie
Baurine% septicemie mortala sau forma cardiaca, artrite.
LISTE,IOZA
De"initie: boala infecto-contagioasa produsa de G7steria monocitogenes
cu e+olutie sporadico-enzootica la mamifere si pasari, manifestat clinic prin
encefalita si a+orturi, iar lezional prin focare inflamatorii necrotice in 4:!, ficat,
splina, miocard, rar se manifesta /ematologic prin mononucleoza.

78
Etiologie: G7steria monocitogenes, in natura saprofit in sol, fura5e, silozuri,
mortalitate &)-())*. $ste un bacil fin, scurt, polimorf, ciliat, frotiurile se
realizeaza din G!?, se obser+a dispunerea lui in perec/i de A-; filamente sau
izolat. $ste aerob, pe medii lic/ide, turbiditate discreta, pe medii solide, colonii
albastru-+erzui. Doarte rezistenta la temperaturi de 3-@
)
! timp de 3 ani.
,ecepti$itate: om, o+ine, caprine, bo+ine, suine, gaina, gasca, curcan,
rozatoare salbatice. !alea de contaminare poate fi respiratorie, digesti+a,
transplacentar, prin lapte. 8inamica% aparitie spontana, sporadico-enzootica
stationara.
Patogene(a: de la calea de patrundere in organism a5unge la .......... unde
se multiplica, apoi trece in sange determinand septicemie si a+ort.
'linic: incubatie ()-A) zile. Dorme e+oluti+e%
:er+oasa
1+ortigena
4epticemica
Cculara
!er+iganglionara
Ga om e+olueaza forma ner+oasa cu meningoencefalita, 5eta5 si forma
a+ortigena. Ga porc se poate intalni forma septicemica, abortigena, ner+oasa si
digesti+a. Ga rozatoare e+olueaza forma septicemica, abortigena si ner+oasa.
Ta%lou le(ional: la om, rumegatoare, suine leziunile de la ni+elul
4:! sun tde tip infiltrati+-/emoragic%
a) !ongestii, /emoragii, /ematoame la ni+elul +aselor din encefal
b) Docare purulente, mici in bulb
c) !ongestia sinusurilor si cornetilor nazali
d) 8istrofii /epatice zonale sau congestie si /emoragii subcapsulare, situatie
identica si in splina si rinic/i
e) "iei, +itei, purcei% /epatita necrotica miliara
f) Iestante% inflamatia organelor genitale, retentie placentara, metrita
g) 1+ortoni% congestie generalizata, /epatita miliara necrotica.
Ga rozatoare% edem, lic/id in ca+itati, focare necrotice in ficat, miocard,
splina, mononucleoza.
Diagnostic: de confirmare% G!? din locuri de electie. 8iagnosticul
diferential se face fata de enteroto#iemie, boala 1u5es6i, into#icatii, dar in
absenta a+ortului este destul de greu de facut diferentierea.
Tratament: antibiotice curente, dar in unitati cu antecedente se face
+accinare profilactica de necesitate inainte de gestatie. 8aca populatia de
rozatoare este bine reprezentata, ca masura profilactica se recurge la
distrugerea rozatoarelor.


!J?4 & 1P?IGI$
)A,IOLE*PO1I)I,-S
Ga porc este boala de mizerie, alaturi de alte boli
infectioase(salmoneloza) si boli produse de ectoparaziti.
'aractere generale: e+olutie stadiala% macula, papula, +ezicula, pustula,
crusta, decrustizare, cicatrizare. "acula reprezinta eritem local, papula
reprezinta inflamatia zonei eritematoase intradermic, +ezicula este

79
degenersecenta balonizanta iar pustula se formeaza prin suprainfectarea
continutului +eziculei (peretele tisular al +ezicii este rezistent la factori mecanici si
nu se rupe ca in cazul febrei aftoase, dar contine puroi). Pustula se desc/ide si
se formeaza crusta iar sub ea se produce cicatrizarea.
8urata e#primarii fiecarui stadiu este diferita in functie de specie. Ga
porc eruptia se produce prin diseminarea transcutanata de catre ectoparaziti sau
prin +iremie si leziunile sunt prezente in diferite stadii.
'on"irmarea diagnosticului: consta in izolarea, identificarea +irusului,
determinarea proprietatilor incluziogene a +irusurilor care determina aparitia de
incluzii cu denumiri aferente.
Pro"ila&ia: consta in luarea masurilor de carantina profilactica la import si
la introducerea in efecti+, nu se face +accinare anti+ariolica dar in lume, la
e#portul o+inelor se poate solicita +accinarea (in 1frica de nord se proctica
+accinarea). In romanie nu se mai +accineaza animalele contra +oriolei, tara
noastra fiind indemna de +ariola o+ine (la o+ine diseminarea este enzootico-
epidemica cu forme se+ere si c/iar mortale, moti+ pentru care este mai
ingri5oratoare depistarea acestei boli la o+ine decat la celelalte specii).
La pasari datorita structurii dermului e+olutia este de macula, papula,
nodul si crusta (lipsesc stadiile de +ezicula si pustula). $#antem se numeste
localizarea pe piele a leziunilor si enantem pe mucoase.
>ariola apare la toate galinaceele.
Prognosticul este foarte gra+ in formele enantematoase (curca si
porumbel). $#ista tipuri de +ariole adaptate% galinar, columbar, de curca, de
canar cazuri in care apare un tip de imunitate incrucisata in raport cu clasa.
Profila#ia consta in +accinari cu preparate din tulpini care recunosc alta gazda
decat celei careia se +accineaza, spre e#emplu cu tulpina patogena pentru
porumbei se +accineaza gainile.
8ifterio+ariola are e+olutie simultana cu e#presia enantem-e#antem,
este bola endemica la pasari din sistemul e#tensi+ si la porumbei si are profila#ie
specifica.
T-,7A,EA 8 ,A7IA
$ste boala infectioasa comuna tuturor animalelor cu sange cald si
este transmisa prin inoculare, boala infectioasa si contagioasa, este produsa de
un +irus si are e+olutie se+era, acuta spre e#itus (ine#orabil, odata declansata
clinic). $#presia clinica este de meningoencefalita acuta si agresi+itate, paralizie
ce precede e#itusul.
In antic/itate plaga produsa prin muscatura de caine era cauterizata
sau se a5ungea la amputare, atunci cand cainele era turbat.
Etiologie: -familia ?abdo+iridae, gen G7ssa+irus (neted),
-are forma caracteristica de glont,
- proteinele din in+elis sunt reprezentate de acizi
neutralizanti sau /emaglutinanti in 0+i+o.,
-proteinele nucleocapsidale sunt raspunzatoare de fi#area
complementului,
-este +irus neurotrop,
-agentii ma5ori sunt reprezentati de serotipuri iar agentii
ma5ori de tulpini neacoperite de antigenic de +accinuri comerciale.
1ntigenic se cunosc patru serotipuri% unul clasic (+irusul salbatic, dde
strada sau european), serotipurile 3 si A se numessc Gagos si "ocola (din 1frica)

80
si serotipul ; 8u+en/agen. Primele trei serotipuri dau imunitate incrucisata si
inoculate pe orice cale produc in ('-A) de zile turbareai in forma ei caracteristica.
>irusul salbatic european este cel mai agresi+ pentru caine si om. !elelalte
serotipuri s-au izolat si identificat la animale din arealul geografic respecti+.
Proprietati %iologice: indiferent de tulpina inducraspuns imun, produc
incluzii intracitoplasmatice in neuroni ceea ce a5uta la confirmarea diagnosticului.
Innoculat subcutan, +irusul nu produce boala dar inoculat in 4:! induce
turbarea paralitica.
$#ista tulpini de origine canina care necesita doze foarte mari pentru a fi
infectante pentru +ulpi si in+ers. Bulpinile de lilieci sau rozatoare produc bolala la
alte specii.
$#ista tulpini fi#e, tulpini de strada sau citadine si tulpini salbatice sau
sil+atice.
Tulpinile silvatice induc turbarea dupa o perioada +ariabila de timp
indiferent de calea de inoculare.
Tulpinile fixe obtinute in laborator s-au obtinut prin pasa5e succesi+e, au
perioada de incubatie de <-@ zile. Bulpinile fi#e nu se mai propaga catre
4:! pe calea filetelor ner+oase 4ne"ro!roba%ie5 dar si-au pastrat
imunogenitatea. Inoculate direct in 4:! produc turbarea paralitica dupa
perioada fi#a de incubatie. 4unt folosite pentru realizarea +accinurilor
inacti+ate.
Proprietati "i(ico*chimice: +irusul rabic se distruge usor sub actiunea
sol+entilor organici, a deri+atilor de amoniu cuaternar si a agentilor o#idanti. 4e
distruge la ')
)
!, rezista la congelare si temperatura ambientala rezistenta este
conditionata de substrat (mediile proteice fa+orizeaza supra+ietuirea +irusului).
Jnele tulpini fi#e, atenuate prin pasa5e intrracerebrale determina paralizii
ascendente. Bipul de tulpina conditioneaza forma de boala care poate fi furioasa
sau paralitica. Bulpina fi#a se culti+a pe linii 2PN, neuroblastom sau celule
stabilizate, pe 4:! 0in +i+o., pe ou embrionat.
?ezistenta la pP-ul din stomac este de pina la A-' ore moti+ pentru
care este posibila transmiterea pe cale digesti+a, in cada+re rezista la putrefactie
mai mult de ;' de zile (a nu se necropsia fara manusi, oc/elari masca pentru ca
se transmite prin mecanisme respiratorii oculara), la rezistenta congelari-
decongelari. 4obolanii, soarecii, liliecii reprezinta rezer+or (nu fac intotdeauna
boala, mentin +irusul in stare latenta).
Epidemiologie raspindirea in toate tarile lumi cu e#ceptia unor tari insulare,
boala endemica in peninsula 2alcanica, 2otosani, 4ucea+a. In centrul si +estul
europei, 4J1, 1merica de sud-+iteza de deplasare a frontului rabic este de circa
3-3)NmEan ,A)-<) NmEan.
,ecepti$itate toate mamiferele si acidental pasarile.
Transmitere muscatura,zgarietura cu inoculare de sali+a +irulenta (+irusul
se e#creta prin glandele sali+are) reprezinta cale specifica, cale digesti+a prin
aerosoli (in/alare), con5uncti+al.
Factori de risc specia ,compozitia sali+ei, tulpina, patogenitatea, ni+elul la
care s-a realizat muscatura, interpunerea altor structuri intre tesut si muscatura.
1daptarea tulpinei la o specie gazda face ca patologia ei sa fie diferita
la alte specii (foarte agresi+eEsunt necesare doze mult mai mari).>arsta
animalului (animalele tinere mai susceptibile) e#emplu tulpinile tip Dlur7 adaptate
pe ou pe ou embrionat dintre care tulpina de tip G$P imbolna+este cateii sub A
luni dar nu si pe cei mai mari de A luni (ii imunizeaza). 4ali+a% sunt periculoase
muscaturile canidelor, sali+a are un plus de /ialuronidaza ce distruge cimentul
intracelular iar +irusul progreseaza din aproape in aproape. 8aca ni+elul la care

81
s-a inoculat sali+a este reprezentat de teritorii bogat iner+ate duc la e#primarea
bolii in timp mai scurt (locul de electie pentru terapia antirabica este in5ectie in
burta).
Perioada de incubatie este foarte +ariabila (inter+in factorii de risc).
?iscul foarte mare este in cazul manipularii materialului patologic, a preparatelor
oro-faringiene prin prele+are. ?isc ma#im este in zone foarte bine iner+ate (cap
gat, membre anterioare).
Dinamica: sunt cazuri sporadice ducand la mici enzootii la animalele
domestice,enzootic in mediul sil+atic la +ulpe si lup (4ucea+a si 2otosani).
$+olutia este enzootica la unele specii, pe unele teritorii legat si de
sezonul de monta si cautarea /ranei (1sia, 1frica-cainii de strada, in 1merica de
4ud rabia apare si la bo+ine in 4ud $st, datorita atacului nocturn al liliecilor
/ematofagi purtatori de +irus rabic).
Criginea cazurilor &(* caine, 3* pisici, A* alte animale domestice,
3* lilieci, (* +ulpea .
Patogene(a % in prima faza, a5uns in musc/i sau in celule epileptice din
mucoasa olfacti+a, se multiplica la ni+elul miocitului, a5unge la placa motorie de
unde are progresie ascendenta catre 4:! (in < zile) la neuronii motori si
senziti+i. In 4:! se multiplica si centrifug, prin intermediul ner+ilor,disemineaza
in organe declansand 0septine+rita.. 4e constata prurit, iritatie locala ducind la
automutilare.
1fectarea neuronilor din cerebel si scoarta duc la crize de e#citatie,
cand s-au lizat neuronii apar fenomene paralitice. "ultiplicarea in 4:! a +irusului
duce la aparitia /iperestezie si agresi+itatii. >iremia este tranzitorie,
nesemnificati+ pentru disiminarea infectiei. 4ali+a este purtatoare de +irus rabic
si are capacitatea infectanta timpurie, contine cele mai mari cantitati de +irus,
inca dinaintea semnelor clinice specifice rabiei.
In retina +irusul apare foarte timpuriu iar amprenta co5uncti+ala este
metoda de diagnostic. "anifestari clinice% /alucinatii (pericol imaginar, raspunde
/iperestezic la stimuli normali-subliminali).
In ()-(3 zile de la declansarea formei furioase se produce paralizia
musc/ilor intercostali ducind la moarte (asfi#ie). 8upa neuroparalizie (+irusul
a5unge in 4:! prin intermediul neuronilor ascendent in < zile), +irusul a5unge in
toate organele (tendoane, musc/i). In cazul animalelor moarte de rabie incluziile
si particulele +irale sunt prezente $irtual in toti neuronii din creier, ner+i spinali,
ganglioni ner+osi, cornee.
4e impun restrictii in cazul carcaselor sacrificate de necesitate.
'linic: incubatie medie (de la contaminare pana la aparitia semnelor
clinice)-la caini ('-A) zile, rumegatoare mari A)- (')zile, oi (=-((( zile. Gimite de
+ariatie A-; zile E(( ani. 4e accepta in mod curent durata de pina la ( an.
E$olutie acuta cu doua forme furioasa sau paralitica . Ga caini in <)-=)* din
cazuri apare forma furioasa. Ga cal, porc frec+enta este turbarea paralitica.
Forma "urioasa in circa () zile (la caini) parcurge A faze%
()Prodromala
3)Perioada de stare
A)Daza paralitica
=5Fa%a !ro$ro.ala caracterizata prin patru grupe de modificari
-de comportament, animalul se ascunde, sta la intuneric, nu raspunde la
c/emare, e speriat sau afectuos.
-de temperatura% o prima faza la A&,'
)
!-;)
)
! se numeste febra
premonitorie, se remite dupa ;-' zile.

82
-/ematologice% leucocitoza dar cu modificari ale formulei sang+ine,
eozinopenie, scaderea monocitelor a trombocitelor, crescut P":, modificari ce
reprezinta sindrom /emoragic de alarma.
-de apetit (per+ertit, scazut). 1petit /idric prezent fara <i$rofobie (la animale
pentru ca /idrofobia este caracteristica omului), doar imposibilitatea consumului
datorita parezei (la om fizica, la auzul picaturii determinind spasm glotic).
-boala proteiforma, polimorfa, e#itus dupa paralizie
>5 ,erioa$a $e tare % animalului ii dispare frica, are /alucinatii, este agresi+
fata de un obiect sau fiinta la stimuli normali, dispare instinctul de conser+are,
pupile dilatate, strabism, latraturi cu sonoritate modificata din cauza paraliziei
faringelui (latra ruginit, spart, urlet prelung afonie), facies agresi+.
Cdata cu paralizia mandibulei se constata scurgerea filanta a sali+ei.
Piperestezie, dromomanie, fracturi fara semne de durere. Prurit, iritatie,
automutilare (dilacereaza pielea, tesutul muscular fara a e#prima durerea).
!ainele parcurge sute de 6ilometri urmarind /alucinatiile, agresind, consumind
cel mult apa, paraliziile progreseaza mandibula, limba, nu mai poate face
pre/ensiune, sali+a abundenta se scurge (filetele ner+oase ale 4:> sunt
e#citate de +irus) contaminind traseul,oameni in intilniti.
4firsitul parcursului
?5Fa%a !aralitica pareze, paralizii antero-posterioare, decubit, asfi#ie. 4tare
fizica de epuizare, des/idratare, blana murdara , leziuni la ni+elul musc/ilor,
oaselor, mucoasa bucala murdara, acoperita de praf , uscata (paralizii timpurii).
4ali+a animalului infectat contine +irusul si este infectata cu mult timp
inaintea declansarii fazei prodromale . 4ali+a contine +irusul cu ma#im () zile
inaintea denclansariimanifestarilor clinice, in cazul unei muscari animalul este
supra+eg/etat ()-(' zile.
Forma paralitica are progresie antero-posterioara, primele doua faze
lipsesc sau sunt pasagere, apare sindromul 0de os in git..
Burbarea la bou are forma furioasa cu /ipersali+atie neliniste
accentuata progresi+ ducand la pierderea simtului de conser+are, agresi+i plus
fata de caini, paralizie generala, moarte. Dorma paralitica este caracterizata de
sensibilitate gloso-faringiana cu disfagie, inapetenta, /ipersali+atie
paralizie,agonie, moarte.
Ga oi si capre e+olutia este foarte furioasa, rar paralitice,similar bou.
Ga cal se caracterizeaza prin stare de neliniste agresi+itate, muscatura, prurit
ducand la automutilare, paralizie. Ga porc% agitatie, zgomote permanente,
paralizie, moarte. Ga pasari% agitatie, tipete caracteristice,agresi+itate, paralizie
moarte.
Ta%loul le(ional caracteristic in faza paralitica% musc/i emaciati, animalul
pare murdar, bot, tren anterior murdarite de sali+a, leziuni traumatice (fracturi).
4e descopera uneori plaga rabigena, agra+ata de prurit.
Ga dec/iderea cada+rului 9singe coagulat partial, aspect asfi#ic
-corpi straini in stomac
-in 4:! congestie, edem meningeal
#istologic: in 4:! si ganglionii ner+osi se constata prezenta de incluzii,
corpusculi in neuronii din coarnele 1mon si cerebel. Incluziile intracitoplasmatice
sunt o#ifile (element patognomonic), se constata distructii neuronale (distrofii si
necroze) in acelasi timp cu desfasurarea unui proces reparator cu celule gliale
formandu-se noduli 2abes. In encefal este prezenta meningo-encefalita
limfocitara nepurulenta cu infiltratie limfocitara difuza in 4:!. 4e mai obser+a
peri+asculita limfocitara, in ganglionii senziti+i procese de proliferare gliala cu
formare de noduli.

83
E&amene serologice: nesemnificati+e c/iar daca apar anticorpi. Ga testul
imunofluorescentei se pot obser+a reactii fals poziti+e. Proba biologica% inoculare
intracerebrala la soricel (in ziua '-< paralizii pe tren poaterior, moarte in 3( zile) .
>accinul antirabic se prepara pe substanta ner+oasa de soricel.
infectia saliei
c!nta"ina#e st#es

cantitate$ l!c
0..................................... %
&ile$ l'ni$ ani ne'#!(#!ba&ia )*C
(e#i!a+a (#e(atenta ,cel ('tin 6 &ile) se(tine#ita

!#-anis"'l
elab!#ea&a antic!#(i
(, 3 si A reprezinta perioadele bolii.

85.
an. c!nt.
i#'s'l i#'s
n' este (#e&ent in salia
in salia
10.
4.

-15 -10 -8 -5 -3 -2 -1 0


84
1 2 3
-() pana la ) reprezinta perioada de supra+eg/ere a animalului muscat c/iar
+accinati fiind, se aplica tratament antirabic la om.
!J?4 (< 1P?IGI$

Diagnostic de suspiciune: semne clinice ale formei furioase sau
paralitice, se face diagnostic diferential fata de entitati e#primate prin sindroame
ner+oase proprii fiecarei specii.
Diagnosticul de con"irmare: prin metodologie oficiala bazata pe
declansarea simultana a trei tipuri de in+estigatii. "aterialul patologic este
reprezentat de substanta ner+oasa din encefal sau amprente din glanda sali+ara
si cornee. "etodele% ID, /istologic, bioproba pe soricei sugari sau iepure.
1. Tet"l i."nofl"orecentei se face pe amprenta de 4:!, cu ser antirabic
marcat cu substante fluorescente. Gimitele metodei tin de stadiul e+oluti+
al bolii in momentul recoltarii materialului patologic. ?eactiile fals poziti+e
apar prin captarea de catre antigenul fluorescent a celulelor moarte.
1+anta5ul metodei consta in rapiditate pentru ca se e#ecuta in < ore.
2. E8a.en"l <itologic necesita trei zile minim. ?ezultatul poziti+ este
reprezentat de prezenta incluziilor intracitoplasmatice o#ifile 2abes-:egri
insa absenta lor nu e#clude boala pentru ca unele tulpini nu produc
incluzii. Ga rumegatoare localizarea frec+enta este cerebelul, la caine,
stratul poliedric din cornele 1mon.
3. Bio!roba consta in inocularea de triturat de 4:! aseptizat intracerebral
la soricei sugari sau in limbul sclero-cornean la iepure. 4oriceii se tin sub
obser+atie 3( de zile, toti cei care au murit dupa a '-a zi se e#amineaza
prin ID si /isto.
'om%aterea
!onfirmarea bolii obliga la declarare, instituirea masurilor de carantina
de grad III, animalele din zona de carantina au urmatorul statut%
ani.al"l t"rbat e#prima semne caracteristice de boala, confirmat prin
e#amene de laborator%
-nu se sacrifica pentru confirmare ci se asteapta e#itusul
-animalele suspecte de turbare care au muscat stapanii se sec/estreaza, se
instituie perioada de obser+atie sanitar-+eterinara timp de () zile de la
muscatura (apar semne in ziua a ((-a, sali+a nu continea +irusul la data
muscaturii)
ani.alele "!ecte $e conta.inare
-animalele care au fost muscate de un animal turbat se numesc contaminate %se
sacrifica daca nu au muscat sau se instituie 0perioada de obser+atie. daca au
muscat
-in cazul animalele ce au fost muscate de animale suspecte de turbare, se
adopta conduita pentru animalele suspecte de turbare care au muscat si se
inc/eie peerioada de obser+atie dupa ce s-a dat +erdictul pentru animalul sursa.
8aca alta specie decat carni+orele (0fundul de soc epidemic.) se afla in
categoria suspectelor de contaminare, se adopta o conduita care depinde de
inter+alul care s-a scurs de la agresare. 1nimalele de interes economic muscate
de animale suspecte, in primele < zile de la data presupusei inoculari se sacrifica
de necesitate si carnnea se da in consum conditionat dupa indepartarea
loculuimuscaturii. 8aca trec < zile de la contaminare, se recurge la distrugerea
cada+rului in totalitate.
>accinarea profilactica se e#ecuta numai de necesitate la animalele
necontaminate din zona carantinata. Ga caine, pisica, animale salbatice se

85
practica imunopro"ila&ia o%ligatorie (la caine +accinare obligatorie anual de la
< saptamani, apoi anual). Vaccinarea se face cu vaccinul traditional preparat pe
creier de oaie cu tulpini de virus rabic fix. Pot da accidente in cazul repetarii ((T)
datorita unei stari de sensibilitate afta de mielina producandu-se un soc
anafilactic, uneori paralizie progresi+a ascendenta. 4e recomanda
anti/istaminica si corticosteroizi la animalele de interes economic.
Vaccinul obtinut pe culturi celulare se administreaza la < saptamani
(ma#im A luni) si sunt%
(. preparate cu tulpinii +ii atenuate (418, $?1) pe linii celulare renale de
pprc, /amster
3. preparate cu tulpini adaptate pe ou de gaina (a+iarizate)%tulpina Dlur7,
P$P si Gep pentru pisici
A. pentru lic/idarea focarelor sil+atice de rabie s-au omologat procedeee de
+accinare cu momeli inoculate cu +irus rabic si administrate in padure
(capete de pui sau peste cu capsule).
>ulpea de+ine blanda, intra in curtile oamenilor, de+ine afectuoasa si
uneori musca. 1tentie la 5upuirea animalelor de blana +anate sau gasite moarte.
4-a reusit indemnizarea unor teritorii% state insulare, !anada, Dinlanda, 4uedia,
8anemarca.
,a%ia se a"la pe lista 7 a OIE*59:
Pro"ila&ie:
(). 4upra+eg/erea prin imunoprofila#ie directa si dupa cza prin e#amen
/istologic sii+irusologic la carni+orele domestice si salbatice si la celelalte
mamifere domestice moarteEtaiate de necesitate care au prezentat simptome
neer+oase.
:otificarea se face conform ord. "11 nr. ('<E3=.(3.(&&& pentru
aprobarea normei sanitar-+eterinare pri+ind anuntarea, declararea si notificarea
bolilor transmisibile ale animalelor.
3). 4upr+eg/erea clinica obligatorie timp de () zile a carni+orelor care au
muscatEzgariat persoane. Pentru e#amenul +irusologic, inclusi+ bioproba si
e#amen /istologic se trimite la G4>4O si I841 capul animalelor in intregime cu
respectarea conditiilor sanitar-+eterinare obligatorii pri+ind prele+area, ambalarea
si e#pedierea probelor in scop de diagnostic.
A). Probele de creier de la rumegatoarele domestice si salbatice la care
diagnosticul de rabie a post poziti+e sau negati+e, se +or e#amina /isto.
7OALA A-2ES;<
2oala acuta infecto-contagioasa a mamiferelor salbatice si domestice,
cu semne ner+oase la purcei si semne respiratorii la adulti si prurit intens la alte
specii.
Etiologie: /erpes +irus, 1?:, culti+are pe PN, ?N, DGN, prin pasa5e pe
membrana corio-alantoidiene ii scade patogenitatea. Identitatea patogenica este
diferita de +irulenta.
?ezistenta% la ())
)
! <) secunde, la <)
)
! A) minute, la A=
)
! 3@ zile,
(-;
)
! 3 ani, rezista in cloruri '* si in lapte, in soda ),'*, in formol (-3*. ?ezista
'-(' zile in gunoi, (-@ zile in sol, (@-3< zile in fan, (@-A= zile in lemn.
Epidemiologie:

86
,ecepti$itate: suine, taurine, o+ine, caprine, carnasiere, cabaline, urs,
mistret, nurca, di/or, cartita, la infectii e#peerimentale este sensibil iepurele,
cobaiul si /amsterul.
Surse de in"ectie:
-porcii bolna+iE+indecati care elimina prin 5eta5, urina, lacrimi, sali+a
-cada+re si urin a de sobolani
-rezer+or natural este sobolanul, sunt purtatori si eliminatori de lunga durata
-pentru carnasiere% reziduuri prelucrate, carne, rozatoare.
4urse secundare% fura5e, +e/icule, +izitatori.
Dinamica: functie de specie si tip de e#ploatare%
-la porc este enzootica, foarte contagioasa
-pentru alte specii este necontagioasa
Patogene(a:
Ga porc, calea de contaminare poate fi este digesti+a, prin mucoasa
con5uncti+ala, +aginala, cutanat, prin lapte, transplacentar. Ga carnasiere calea
digesti+a, la rumegatoare digesti+ prin apa si fura5e dar si transcutanat.
8isemineaza retrograd pe calea a#onilor neuronilor senziti+i catre
ganglionii ner+osi regionali si apoi in in+ers, cel mai frec+ent spre madu+a
osoasa si 4:! (encefalite).
Ta%lou clinic: incubatie de A-< zile.
In cazul in"ectiei transplacentare, aceasta se produce la sfarsitul
gestatiei, purceii fatati fiind bolna+i sau se imbolna+esc imediat dupa fatare.
Prezinta tremuraturi, con+ulsii, spumozitati, afonie, decubit lateral, moarte in 3;
ore.
Ga sugari incubatie este de (-(; zile , infectia se produce postpartum,
se caracterizeaza prin /ipertermie (;(-;3
)
!), abatere, inapetenta, decubit
prelungit, con+ulsii, spumozitati la gura, afonie, dispnee, mers in mane5,
propulsieEretropulsie, pedalari, moarte in (-3 zile.
Purceii de 3-@ saptamani prezinta manifestari ner+oase, sindrom febril,
abatere, frisoane, spumozitati, +oma, semne ner+oase, agitatie, ata#ie, torticolis,
mers in cerc, pi+otari, accese de con+ulsie epileptiforme (oprire brusca, recul,
decubit, /iperestezie, afonie, anauroza. 8urata este de (-A zile, moarte
precedata de paralizii.
Ga porcii de 3-; luni, situatia este asemanatoare. Irasunii au forma
respiratorie, febra, abatere, inapetenta, stranut, tuse, 5eta5, dispnee, 0caine
sezand., +indecare dupa A-= zile, pierderi de A-'*, a+ort la gestante. Ga adulti
e+olutia este fara semne clinice, semene respiratorii, febrilitate, scaderea
consumului, somnolenta.
Ga taurine, o+ine si caprine boala e+olueaza cu /ipertermie, abatere,
ta/icardie, dispnee, tremuraturi musculare, /ipere#citabilitate, scrasniri din dinti,
sali+atie spumoasa, meteorism, afonie,, facies an#ioos, prurit, moarte in 3;-;@ de
ore.
!alul prezinta abatere, inapetenta, /ipere#citabilitate, facies an#ios,
sali+atie, incoordonari in mers, moarte in (-A zile.
Ga caine e+olutia este similara turbarii% febrilitate, ianpetenta, abatere, isi
recunoaste stapanul dar nu raspunde, latra, este nelinistit, sperios, iritabil,
agresi+ fata de alti caini, prurit +iolent pe cap si gat, +oce modificata, afonie,
sali+atie spumoasa, moarte in 3;-;@ de ore.
Pisica este apatica, boala se manifesta prin inapetenta, salli+atie
abundenta pe piept si membre, este solitara, miauna plangator, pruritul pe cap si
gat este prezent la mai putin de ')* din cazuri.
Ta%lou anatomopatologic

87
Purceii sugari prezinta necroze miliare in ficat, splina, pulmon, rinic/i,
la a+ortoni situatia este identica. Ga adulti si grasuni se constata /iperemie si
edem glosofaringian, focare necrotice, difteroide. 4unt prezente microabcese
amigdaliene si faringiene, edem pulmonar sau pneumonie sero/emoragica. 4e
obser+a /emoragii punctiforme in corticala renala.
In 4:! se constata /iperemie, adica in bulba, tuberculi si coarnele
1mon, suprafata cenusie reprezinta zona cu meningoencefalita limfocitara
peri+asculara, neuronofagie. Incluzii intranucleare o#ifile. Geucopenie.
8iagnostic diferential fata de% boala Besc/en, encefalomielita cu +irus
/emaglutinat, influenta, pseudopesta africana, streptococie
2ioproba se realizeaza pe soarece, in A-; zile moare cu prurit, se fac
probe din triturat de creier, limfonoduli retrofaringieni, splina, a+ortoni, cada+re
Profila#ia si combaterea% se urmareste mentinerea indemnitatii, boala
este declarabila, carantina de gradul III.
>accinare la porc antiau5es67 a+iarizat +iu 02u6. la ( zi sau pana la <
luni cu rapel la ( luna. Ga alte specii se foloseste +accin inacti+at PN, saponat,
1l(CP)A, < luni.
!J?4 3A 1P?IGI$
In turbare, CI$ recomanda +accinarea si la alte specii susceptibile% leu,
tigru, pantera cu +accinuri inacti+ate. Perioada de obser+atie instituita pentru
soareci pe care se realizeaza bioprba era pana acum de 3( de zile dar recent
perioada a fost e#tinsa la 3@ de zile. Perioada de supra+eg/ere a cainilor care au
muscat se +a mari.
In pseudoturbare animalul isi recunoaste stapanul, reactioneaza
normal, furia se refera la prurit, latenta +irala este nespecifica pentru au5es67 ci
este caracteristica pentru toate bolile produse de /erpes+irusuri. 4tressul
(administrare de corticoizi) determina trecerea din strea latenta a bolii in faza
clinic e#primata si serocon+ersie. ?eactia seropoziti+a nu implica absenta
+irusului.
Proteinele +irale simuleaza receptorii pentru complementul
imunoglobulinei ceea ce face ca imunoglobulina sa se lege de glicoproteinele
+irale, le masc/eaza, bloc/eaza actiunea celulelor G:N. Giza este mediata de
complement, este blocata de structuri +irale care formeaza receptori pentru
anumite fractiuni ale complementului.
!itoto#icitatea mediata celular GB! este impiedicata prin semnale
bioc/imice ce impiedica e#primarea antigenelor !"P si astfel in/iba
recunoasterea imuna. Interferenta cailor nespecifice de aparare ale organismelor
de catre +irus si e#istenta antigenelor in structura +irusului, care din punct de
+edere bioc/imic sunt similare, duc la confundarea cu structuri proprii.
Interferenta cu reactia imuno nespecifica% in/ibitia productiei de ID:W prin
acti+area IG3 sintetizate sub controlul GBP.
In /erpes+iroze anticorpii specifici, in ma5oritatea cazurilor, prote5eaza
fata de e#presia clinica a infectiei dar nu impiedica e#cretia +irala la contactul
unui animal serologic poziti+ (post+accinal sau postinfectie) cu o tulpina +irala
patogena. "area dificultate a eradicarii bolii produse de /erpes+irusuri este
consecinta semnificatiei relati+e a raspunsului serologic ca si semnificatie
particulara a raspunsului imun.
Anatomo*patologic: sunt putine elemente macroscopice cu semnificatie,
ele intereseaza doua categorii de +arsta (e#ploatare)%

88
-la porc tineretul suin (e#clusi+ siEsau predominant fac forma ne+oasa). Geziunile
macro% inflamatia fibrino-necrotica miliara la ni+elul tonsilelor, necroze miliare in
ficat, splina, pulmon, rinic/i,
-la adulte (forme preponderent respiratorii). 4e constata inflamatia fibrino-
necrotica si edem glosofaringian, edem pulmonar, pneumonie sero-/emoragica.
8aca pruritul s-a e#primat, la inspectie se obser+a automutilari. In
sistemul ner+os, in special in bulb, leziunile /istopatologice sunt proprii tuturor
meningoencefalitelor +irale (limfocitare, nepurulente)% peri+ascularita limfocitara,
infiltratie limfocitara difuza, noduli gliali ce rezulta in urma neuronofagiei (in
special in tuberculii c+adrigemeni, coarnele 1mon, substanta cenusie). 4emnele
ner+oase sunt rezultatul afectarii neuronilor motorii sisenziti+i si nu a celor din
corte#.
"odificarile /istologice specifice pseudoturbarii sunt reprezentate de
incluzii intranucleare o#ifile (Purst si :icolau le-au descris)
Diagnostic di"erential "ata de tur%are:
Ga porc apar mai multe afectiuni microbiene e#primate prin meningo-
encefalita. 1tentie la aspectele epidemiologice in diagnosticul diferential ( nu
neaparat la aspectul clinic si lezional). 4emnele clinice sunt rare in enzootiile de
la porc (efecti+ele se +accineaza dar la purcei nu se e#prima boala). Dormele
e#primate pot fi respiratorii sau digesti+e caz in care trebuie sa sse faca diferenta
de alte infectii respiratorii.
Diagnosticul de certitudine: cea mai rapida modalitate este bioproba,
metoda cea mai specifica% inoculare de triturat de 4:, secretii de la ni+elul
limfonodulilor retrofaringieni, tonsile, pulmon, preluate pe tampoane sterile,
secretii nazale, inoculate subcutan la iepure, rezultatul fiind e#primarea
meningoencefalitei cu prurit intens la locul inocularii.
Izolarea, identificarea +irusului se face prin testul imunofluorescentei,
seroneutralizare.
8iagnosticul este foarte dificil cand trebuie pus la purtatorii si e#cretorii
fara semne clinice, la animalele cu latenta, cele seronegati+e.
In nordul Drantei, 2elgia, +estul Iermaniei unde sunt efecti+e mari de
porci, probabil ca situatia nu este rezol+ata. In J41 predomina patologia
porcului, in $uropa occidentala e+olutia bolii este enzootica, eradicarea foarte
dificila din cauza politicii de ne+accinare.
4trategii de pre$enire si com%atere a +irusului in functie de
destinatia efecti+elor%
efecti+ele de reproductie se cresc in conditii de indemnitate fata de boala
1u5es67
efecti+ele comerciale (/ibrizii de sacrificare) sunt caracterizate de liniste
clinica
$radicarea in efecti+ele de selectie a reproducatorilor se lo+este de
interpretarea serologica ( este negati+a) si care poate ascunde un animal latent.
Pre+alenta reactiilor poziti+e intrr-un efecti+%
mai mari de ')*, cazul in care efecti+ul se elimina (stamping-out),
se e#ecuta curatire mecanica, deratizare (sobolanul este gazda
muta), dezinfectie, +id sanitar minim A) de zile, repopularea din
efecti+e indemne in conditiile supra+eg/erii serologice dupa A) de
zile de la repopulare,
mai mici de ')*, in functie de dimensiunile matcii s-au imaginat
diferite strategii bazate pe principiul 0testeaza si elimina. (test
serologic cu eliminarea reagentilor poziti+i si negati+area

89
efecti+ului), actiunea este de durata, costisitoare, se a5unge uneori
la inc/eierea perioadei de e#ploatare fara a reusi negati+area.
1lte strategii de indemnizare sunt cele in care se recurge la
folosirea unor +accinuri al caror raspuns imun sa poata fi diferentiat de
raspunsul imun de contact cu tulpini salbatice (e#ista mari diferente de
patogenitate intre tulpinile salbatice dar toate produc anticorpi
specifici).
8iferentierea animalelor +accinate de cele infectate se face prin
+accinuri deletate, +ii, preparate din tulpini modificate (modificarea
genomului, din el se elimina genomul care codifica sinteza gp (, gp (),
gp A), tulpini din care s-au eliminat genomurile codificatoare pentru
timin-6inaza rezultand tulpini nepatogene, imunogene, fara un anumit
epitop cunoscut si care realizeaza protectia fata de forma clinica.
1nimalele pot fi discriminate cu a5utorul unor reactii tip $lisa ce
identifica epitopul care lipseste din tulpina +accinala dar prezent in
tulpina salbatica.
Imunopro"ila&ie: in efecti+ele care nu si-au propus eradicarea si se mai
practica la porc in efecti+ele de reproductie%
+accinuri +ii din tulpina 2J! de +irus 15es67 deletata spontan, apatogena
pentru porc si imunogena dar patogena pentru celelalte specii
+accinuri inacti+ate cu limite legale de durata a raspunsului imun si
ani+eluluii de anticorpi protectori. 1dministrara se face parenteral,
raspunsul imun prin e#primarea Ig I
+accinuri atenuate, administrare pe calea mucoaselor prin instilatii
intranazale (cale naturala de infectare) cu raspuns imun care mimeaza
foarte bine imunitatea postinfectiooasa in ceea ce pri+este proportiile
dintre imunoglobuline
+accinarea scroafelor inainte de monta% purceii astfel sunt prote5ati pana
dupa intarcare
+accinare de necesitate in focar, +accinarea animalelor din specii
recepti+e in e#clusi+itate cu +accinuri inacti+ate.
2oala 1u5es67 se transmite prin coabitare la porc iar la celelalte specii
prin ingestie, leziuni cutanate, aerosoli. Pisica si cainele se contamineaza prin
consum de produse din carne ( deseuri) de porc si masa ganglionara. "asurile
de profila#ie constau in e+itarea administrarii de carne cruda de porc la caine si
pisica (nu se +accineaza).
PESTA PO,'INA 'LASI'A .PP'/
$ste specifica porcului atat domestic cat si salbatic, este foarte
contagioasa, de etiologie +irala, sistemica, acuta, mortala, caracterizata prin
inflamatii /emoragico-necrotice la ni+elul diferitelor tesuturi si organe. >irusul
apartine familiei Boga+iridae, gen Po#i+irus. >irusul se multiplica
intracitoplasmatic fara efect citopatic, fara formarea de incluzii si cu tropism
pentru endotelii, are efect sistemic. >irusul este relati+ sensibil la factori fizici si
c/imici.
!onsecuti+ infectarii fac boala numai porcii. ?umegatoarele pot
dez+olta in conditii e#perimentale anticorpi specifici. Dactorii ce influenteaza
recepti+itatea tin de animalele susceptibile, de statusul imun care moduleaza

90
e#presia bolii, gra+itatea si finalitatea. Porcii lipsiti de anticorpi specifici sunt
e#pusi bolii si mor.
In ?omania se practica politica de profila#ie specifica prin +accinare,
serumizare cu +accinuri inacti+ate din tulpina c/inezeasca. >accinarea duce la
uniformizarea statusului imun in populatie do+ada fiind ca pre+alenta era foarte
mica in locurile unde se +accineaza animalele. 1u e#istat subiecti care scapau la
+accinare dar si indi+izi care nu au dez+oltat raspuns imun protector post+accinal
rezultand ruperi de imunitate. :euniformizarea statusului imun de la indi+id la
indi+id a mentinut posibilitatea imbolna+irii (rezer+a de +irus salbatic). !/iar porcii
ne+accinati pot e#creta +irusul salbatic.
Porcul mistret reprezinta sursa pentru porcul domestic. Intr-o ferma
categoria cu risc ma#im este porcul in +arsta de A'-;3 de zile. $#ista diferente de
colostrare, deci cantitati diferite de anticorpi colostrali ingerati de purcei.
!ategoria tinta pentru +accinare contra pestei porcine clasice%
-purceii intarcati la 3 luni
-purceii distrofici, tarati, stresati, fara raspuns imun
In populatiile cu imunitate post+accinala nu se produce boala dar se
mentin +irusurile la ni+elul mucoaselor. 4e folosesc +accinuri inacti+ate care
confera protectie scurta de cca A luni sau +accinuri atenuate care confera
protectie certa de < luni-( an. imunizarea se poate face prin colostru cu anticorpi
protectori pentru primele A saptamani. Bitrul de anticorpi colostrali este corelat cu
cel de anticorpi serici maternali care depind de perioada de timp scursa la
momentul +accinarii.
Purceii cu toleranta imunologica pro+in din scroafe care pe parcursul
gestatiei au +enit in contact cu tulpina salbatica de +irus pestos porcin ele fiind
+accinate ed5a sau se +accineaza in timpul gestatiei.
Nu se $accinea(a cu $accinuri $ii .tulpini inacti$ate/ pentru ca
e&ista riscul de modi"icari teratologice si inducerea tolerantei imune=
Femelele gestante se pot $accina cu $accinuri inacti$ate=
In functie de +irus, produsul de gestatie e+olueaza diferit% daca infectia
se produce in prima teeime a gestatiei se produce a+ortul, infectare in a doua
5umatate a gestatiei% toleranta, infectie in ultima treime a gestatiei% fatare la
termen, produsii sunt +ii dar ne+iabili, purceii sunt morti (la femelele +accinate cat
si la cele ne+accinate).
4croafele imunizate cu +accinuri inacti+ate transmit +irusul
transplacentar. Purceii infectati transplacentar e#creta +irusul timp de 3-(( luni.
!alea de transmitere este con5uncti+ala, respiratorie, digesti+a, inoculare.
Patogene(a: +irusul are tropism pentru endotelii (elemente tisulare ale
sistemului reticular, patrunde prin mucoasa cailor respiratorii anterioare, de aici
a5unge in tonsile unde se multiplica pentru prima oara, apoi a5ung in limfonodulii
cer+ical, patrund in limfocit si de aici in circulatia sang+ina (+iremie) prin limfocite
mobile a5ungand in toti limfonodulii superficiali, +iscerali, madu+a osoasa, tesut
limfoid diseminat in peretele intestinal (I1GB), alte mucoase. Placile pe7er
e#prima in mod constant interactiunea cu +irusul.
8upa ;-' zile postinfectie, +irusul este prezent in toate tesuturile
(organe parenc/imatoase, epiteliale) moti+ pentru care finalitatea bolii este
moartea. $+olutia este acuta cu sindrom febril, semne generale, inflamatii
/emoragico-necrotice. 4tatusul imun este influentat si de durata, gra+itatea
formelor clinice care sunt totusi mortale% e+olutiile subacute, cronice, atipice,
asimptomatice care asigura porta5ul (e#cretia de tulpini salbatice si status imun
modificat, poseda protectie, nu fac +iremie, +irusul ramane cantonat la ni+elul
I1GB, epiteliul glandelor sali+are, epiteliul renal si a oricaror alte teritorii care

91
raman in afara actiunii efecti+elor imunizate). Porcii e#cretori supra+ietuiesc un
timp considerabil.
Ga ni+elul formatiunilor limfoide se constata distructii, apar inflamatii
oportuniste, intercurente. 8pd+ clinic, lezional apare sindrom specific actiunii
microbului suprapus ce masc/eaza actiunea +irusului% respirator cu 5eta5, stranut
si digesti+ adica disree, constipatie, +oma cu continut bilos, sau e+olutie
ner+oasa cu con+ulsii si moarte.
Formele cronice: e+olueaza cu anore#ie, depresie, /ipretermie,
leucopenie (diateza /emoragica), urmata de o aparenta remisie. Gimfopenia este
reprezentata de in5umatatirea formulei leucocitare.
Ta%lou le(ional: forma supraacuta se caracterizeaza prin diateza
/emoragica, petesii, eritem cutanat, congestie a organelor, tumefactie in
limfocentri. Dorma acuta se manifesta prin dermatita /emoragica pe seroase si
mucoase, limfonodita /emoragica periferica (aspect marmorat) sau totala. In
splina apar infarcte rosii marginale si albe, nefrozonefrita /emoragica la ni+el
cortical, toti limfonodulii sunt mariti in +olum mustosi pe sectiune cu /emoragii in
corticala.
Dorma pulmonara este caracterizata prin leziuni congesti+
/emoragice E crupale, diateza pe seroase si in ca+itatea toracica.
!onstant se obser+a /iperplazia formatiunilor imfoide. In 4:!,
meningoencefalita nepurulenta si la ni+elul tubului digesti+ apar% ulceratii pe +alul
palatin ,limba, amigdale, faringe, glota, esofag.
In forma subacuta sunt prezente leziuni /emoragice mascate de
infectii bacteriene (salmonela) rezultand tiflite si colite fibrino-necrotice nodulare
(0 butoni pestosi.). Ga ni+el pulmonar Pasteurellele (nepatogene) dau pneumonii
si pleurite fibrino-necrotice respecti+ e#sudati+ fibrinoasa.
In regiunea abdominala, pe fata interna a coapselor si la e#tremitatea
inferioara a membrelor sub se obser+a dermatita, diateze /emoragice pe
seroase, mucoase,. limfonodita /emoragica localizata periferic.
Prognostic% animalele sunt moarte in sapte zile de la debutul bolii.
Ta%lou clinic e+olutia poate fi supraacuta A-= zileE cronica Eatipica.
2oala e+olueaza cu /ipertermie, ;(- ;3
)
! con5ucti+ita, edemul
furoului, abatere, anore#ie, limfopenie. Pe suprafata pielii sunt prezente leziuni
cutanate rosii-+iolacee care nu dispar la compresiune (duc la /emoragii
cutanate), dermatite /emoragice abdominale, pe fata interna a coapsei,
e#tremitatile membrelor anterioare, necroza tesutului cutanat duce la dermatita
/emoragico-necrotica.
In functie de durata supra+ietuirii se formuleaza si prognosticul. 8e
regula animalul moare intr-un inter+al de ma#im o saptamana, cu cat e+olutia
este mai scurta, cu atat apar doar tulburari circulatorii. In forma acuta sunt
prezenta sindroamele% ner+os, respirator si digesti+ ceea ce duce la formularea
teoriei ca pesta porcina clasica este o boala polimorfa ca e#primare clinica
(pareze, paralizii tip polioencefalomielitic, +oma, diaree, 5eta5, stranut, tuse,
dispnee, constant este sindromul febril, cutanat si ner+os).
'on"irmarea diagnosticului: sse face prin biopraba pe purcei
ne+accinati (porci santinela), prin e#amen +irusologic si serologic, ID. 4ternul
nedesc/is reprezinta material patologic.
(. anticorpi fluorescenti
3. identificare direct pe sectiunea de tesuturi (tonsile, limfonoduri, splina).
Pro"ila&ie:
speci"ica: +accinare cu tulpina ! (cel +i+ac). Prima +accinare la
''-<) de zile, a doua +accinare la (3) de zile, rapel la indi+izii tarati
la &) de zile.

92
In ?omania +accinarea este interzisa in unele regiuni dar se e#ecuta
supra+eg/erea clinica si distrugerea prin asanarea focarelor. !a
imunoprofila#ie, in alte regiuni se foloseste +accinul +iu si e#amenul
serologic. $#ista regiuni ca 4ala5, 2i/or, 1rad, Bimisoara unde in ferme
si colecti+itati de animale se folosesc +accinuri deletate.
>accinarea rezer+orului sil+atic se face cu +accinuri
administrate in oua embrionate. $ste interzisa serumizarea si
sero+irulizarea.
nespeci"ica: in comple#e% supra+eg/ere clinica si anatomo-
patologica a speciilor recepti+e aflate pe teritoriul ?omaniei.
!J?4 = "1I
PESTA PO,'INA AF,I'ANA
In 1frica, 1merica de 4ud si $uropa, ultimul focar s-a semnalat in (&=).
?omania este indemna serologic.
!linic si lezional, este similara cu pesta porcina clasica si anume forma
(supra)acuta, dar +arianta africana este mult mai gra+a, are e+olutie mai rapida.
Etiologie: +irusul face parte din familia Irido+iridae, este un +irus pantrop,
rezistent la prelucrarea termica. $#cretia +irusului se face prin secretii respiratorii,
fecale, urina, diseminarea fiind rapida pe cale respiratorie si digesti+a prin
intermediul ectoparazitilor /ematofagi.
E$olutie clinica: este de scurta durata A-; zile, cu sindrom febril, eritem
cutanat, inapetenta, polidipsie, ta/icardie, ta/ipnee, manifestari digesti+e,
respiratorii, ner+oase. 4e obser+a inflamatii /emoragice la ni+elul dermului,
pneumonie, enterita /emoragica, meningoencefalita, pareze, paralizii. "oartea
sur+ine rapid.
Geziunile caracteristice sunt se+er /emoragice, sistemul limfoid
diseminat intratisular si organele limfoide (splina) sunt foarte afectate.
Gimfonodulii de+in mase /emoragice, splina este mult marita in +olum, este o
masa /emoragica. 4e obser+a /emoragii pe mucoase, seroase, e#udat
/emoragic in ca+itati, /emoragii in parenc/imuri (corticala renala), enterita, cistita
/emoragica, edem si /emoragii meningeale.
Diagnostic de con"irmare: metode de laborator, $GI41 si ID, bioproba
pe purcei imunizati antipestos contra PP!-+aloare epidemiologica-orientarea
profila#iei, combatere. :u se practica +accinarea, boala se afla pe lista 1 a CI$.
PSE-DOPESTA A)IA,A
7oala de Ne>castle
:8>-+irusul bolii de :eHcastle.
2oala e#trem de contagioasa, epizootica-panzootica, specifica
galinaceelor, produsa de un parami&o$irus cu actiune sistemica. Babloul clinic

93
si lezional sunt polimorfe% sindrom febril, respirator, digesti+, ner+os, perturbari
ale productiei de oua (leziunile sunt de tip /emoragico-necrotic la ni+elul
organelor cu circulatie capilara, adica mucoase si seroase).
Geziunile caracteristice sunt pro+entriculita si tiflita /emoragico-
necrotica in focare. $conomic concureaza cu /olera a+iara. "orbiditate ())',
mortalitate in functie de patogenitatea tulpinii si de reacti+itatea imuna &)-&'*.
:u e#ista tratament curati+. >accinarea se face dupa sc/eme ce presupun mai
multe administrari ceea ce presupune costuri foarte mari.
Ga adulte inceteaza ouatul in cazul infestarii cu tulpini inalt patogene,
boala are focalitate naturala in anumite regiuni geografice, unde disemineaza pe
distante mari.
Parami#o+irusul este un +irus 1?:, monocatenar (cu re+ers-
transcriptaza), prezinta capsida /elicoidala (an+elopa cu spiculi mari) ce
determina antigenele (glicoproteine) in functie de asocierea lor +ariind
patogenitatea tulpinilor%
neurominidaza principalii factori ai patogenitatii
factor de fuziune celular
/emaglutinina constant prezenta.
:eurominidaza sufera fre+cent modificari ce influenteaza
patogenitatea tulpinii. Dactorul de fuziune este elementul ce asigura penetrarea
+irusului in celula tinta, diseminarea +irusului de la o celula la alta. 4tructura
c/imica, numarul de grupari amino din structura determina patogenitatea% doua
terminatii bazice au tulpinile cele mai agresi+e, care determina infectie sistemica.
Boate tulpinile induc sinteza de anticorpi specifici protectori deci
imunoprofila#ia este posibila. Patogenitatea in functie de e#presia clinica difera in
functie de categoriile de +arsta. !ele mai patogene tulpini sunt cele ce
imbolna+esc galinaceele indiferent de +arsta, mai putin patogene sunt cele care
imbolna+esc doar tineretul si cel mai putin patogene nu omoara nici macar oul
embrionat.
In functie de e#presia clinica e#ista tei grupe mari de patogenitate%
(. +elogene
3. mezogene
A. lentogene
!ele +elogene sau salbatice identifica doua grupe de tulpini, tulpini
+iscerotrope care determina aparitia de infectii insotite de tulburari digesti+e,
ner+oase sau respiratorii si ner+oase. Imbolna+esc toate categoriile de +arsta
deci au patogenitate deplina. !ele mezogene au patogenitate medie, nu
imbolna+esc adultele. Bineretul de pana la 3 luni sunt susceptibili la imbolna+ire,
prezinta simptome respiratorii, ner+oase si perturbarea productiei de oua.
Gentogenele sunt nepatogene, nu produc boala ci infectii asimptomatice,
tulburari respiratorii discrete. Induc aparitia anticorpilor specifici ceea ce
inseamna ca sunt candidate principale pentru realizarea +accinurilor.
4c/emele de apreciere a patogenitatii in +i+o, in +itro prin testare
pe materiale biologice%
tulpina embrioni &-((
zile
inoculare
intraalntoidiana
pui ( zi
intracereb
ral
adult @ saptamani
intramuscularEintra+eno
s
+elogena moarte moarte moarte
mezogena moarte moarte
lentogena moarte

94
!ulti+ate pe culturi celulare in cazul tulpinilor +elogene diametrul
insulelor este de 3-; mm, in cazul tulpinilor mezogene, diametrul este mai mic de
3 mm.
Ialinaceele, porumbelul, pasarile salbatice sunt susceptibile,
palmipedele nu fac pseudopesta (diagnostic diferential fata de /olera). Dactorii
de risc tin de tulpina, patogenitate, structura factorului de fuziune, de gazda-
+arsta, status imun (e#ista anticorpi specifici protectori), factori care depind de
mediu-sezon in sistemul e#tensi+ (modul de succesiune a generatiilor de pasari),
inceputul prima+erii, sfarsitul toamnei.
Sursele:
primare: pasari infectate ce elimina +irusul prin fecale, secretii respiratorii,
lacrimale, cada+rele pasarilor trecute prin boala, pasarile ce
supra+ietuiesc si raman cu sec/ele in urmatrecerii prin infectie, pasarile
adulte ce contacteaza tulpinile mezogene, acestea se multiplica si sunt
eliminate prin di+erse e#cretii. Pasarile ce contacteaza o tulpina de :8>,
fac boala in functie de patogenitate, dez+oltarea infectiei, multiplicare, dar
e#creta tulpina respecti+a.
>irusul rezista la actiunea factorilor de mediu, se poate transmite la
mari distante prin +ectori +ii sau neanimati, pasi+i. Bipul de e#ploatatienu
respecta principiul totul plin-totul gol (sistem e#tensi+).
secundare: toate obiectele contaminate.
'ontaminare: aerogena, digesti+a, transcutanata, prin intermediul
oului.
Epidemiologie:
$pizootie cu morbiditate ma#ima, mortalitate +ariabila in functie de
+arsta, status imun si patogenitatea tulpinii.
$ste un +irus endoteliotrop, afecteaza celulele endoteliale
determinand tulburari circulatorii, e#tra+azari de sange, leziuni /emoragice,
necroze. $ste o boala sistemica, tropism neural determinand degenerari
neuronale, proliferari gliale. $#presia clinica +ariaza in limite foarte largi in functie
de factorii de risc, status imun, +irus, patogenitatea tulpinii, toate acestea
determinand e#presii clinice di+erse ca simptome si se+eritate. 2oala este
polimorfa, acuta de obicei, mortala. :u e+olueaza pe un subiect mai mult de ;-'
zile% sindrom febril, digesti+, respirator, ner+os, scaderea ouatului.
$+olutia supraacuta este cea mai frec+enta% ma#im A< ore, cu leziuni
/emoragico-necrotice incepand de la ca+itate bucala pana la cloaca. Geziunile de
la ni+elul faringelui, laringelui si cloacei se pot e#amina la animalul in +iata. Ga
ni+elul fantei laringo-faringiene se constata /emoragii in focare sub aspectul unor
puncte negricioase. In pro+entricul, +arful papilelor glandulare prezinta inflamatie
/emoragico-necrotica in focare sau in brau /emoragico-necrotic la intrarea si la
iesirea din pro+entricul. Bot inflamatie /emoragico-necrotica se constata si la
ni+elul bifurcatiei sacilor cecali, in duoden, cloaca, pulmon. !ontinutul digesti+
este constituit din fecale +erzui cu strii /emoragice, in inglu+iu continutul este in
putrefactie. !aracterul /emoragico-necrotic in focare are mare importanta in
orientarea pentru diagnostic, in /olera inflamatia are caracter difuz.
In functie de asocierea sindroamelor, patologia tulpinii, afectarii
productiei de oua se face diagnostic diferential fata de laringotra/eita infectioasa,
bronsita infectioasa, micoplasmoza. 4indroamele +iscerale si sindromul ner+os
orienteazadiagnosticul.
Diagnosticul de con"irmare:
1. i(olare: pe ou embrionat de gaina, inoculat intraalantoidian cu triturat de
4:!, se determina patogenitatea, semnul multiplicarii unui parami#o+irus

95
se in+estig/eaza dupa moartea embrionului, prin capacitatea
/emaglutinanta a lic/idului alantoidian (lic/id in amestec cu suspensie de
/ematii).
2. identi"icare: prin reactia de in/ibare a /emaglutinarii (IP1) cu a5utorul
serurilor specifice cunoscute.
3. testarea patogenitatii tulpinilor i(olate pentru incadrarea in tipul de
patogenitate= 4e fac +accinuri cu tulpini +ii lentogene, apatogene pentru
adulte. Pasarilor de diferite +arste li se inoculeaza tulpini pe diferite cai
urmarind patogenitatea ei. 4tatusul imun este uniformizat dar e#ista
posibilitatea circulatiei tulpinilor salbaticepe subiecti tarati, cu diferite
e#presii ale tabloului clinic, leziuni caracteristice, fara elemente
epidemiologice. 4e introduc pasari ne+accinate (0santinela.) in efecti+.
Diagnosticul: prin e#amen serologic, seroneutralizare, IP1. 4e
folosesc antigene cunoscute, se stabileste ni+elul de anticorpi serici. Bitrurile
care in/iba /emaglutinarea ating +alori foarte mari in raport cu titrurile
post+accinale.
4e instituie carantina de grad I, este boala declarabila si
carantinabila, alaturi de carantina este necesara distrugerea efecti+ului.
Imunopro"ila&ia: se utilizeaza doua tipuri de +accinuri% unul inacti+at,
ad5u+antat si altul +iu, care se folosesc in functie de tipul de e#ploatare, de
destinatia efecti+ului. Pasarile ouatoare, pentru selectie si reproductie se
+accineaza cu +accinuri inacti+ate. Pentru pasarile de carne se folosesc
+accinuri +ii (e#ista porta5 si e#cretie de tulpini +accinale, nu impiedica circulatia
+irusurilor salbatice, nu ne propunem sa eradicam boala, ci supra+ietuirea
pasarilor). Se prepara $accinuri din tulpini lentogene (le multiplica, elimina
+irusul, se +accineaza intreg efecti+ul).
1+anta5ele +accinurilor +ii%
(. induce bun raspuns imun protector
3. interferenta +irala este anterioara atingerii ni+elului ma#im protector al
anticorpilor specifici
A. uniformizarea protectiei la ni+elul populatiei (tulpina +accinala este
e#cretata de pasarile imunizate)
;. costul scazut al manoperei ca urmare a administrarii lor prin apa, aerosoli,
in fura5.
8eza+anta5e%
(. intarzierea uniformitatii gradului de protectie in populatie (imunizarea este
mai tardi+a)
3. incompatibilitate cu programele de eradicare.
1dministrarea in apa de baut a +accinurilor presupune cate+a
ore de dieta /idrica, cantitatea de apa bauta de o pasare in functie de +accin
trebuie sa fie cunoscuta iar apa sa pro+ina de la o fantana cu apa neclorinata.
Boate pasarile trebuie sa aiba aces la frontul de adapare.
1dministrarea prin aerosoli presupune intreruperea +entilatiei cu
cate+a ore inaite de administrare dar cum densitatea este mai mare in sezonul
cald pot sa apara probleme. Instalatia de aerosoli trebuie calibrata astfel
incatdirectia aerosolilor sa nu permita patrunderea aerosolilor in bron/ii dar sa
aiba acces in caile respiratorii anterioare. 8aca dimesiunile sunt prea mici,
pasarile nu se mai imunizeaza, daca sunt prea mari, aerosolii patrund in
bron/iole determinand afectiuni respiratorii nespecifice. $#ista si +arianta
dispersarii la ni+elul solului sau la ni+elul ultimului rand de baterii dar dispersia
se realizeaza in timp suficient astfel incat +irusul sa se mentina +iabil si sa
poata fi in/alat.
>accinarea cu +accinuri inacti+ate are urmatoarele a+anta5e%

96
(. raspunsul imun etse uniform
3. elimina riscul e#cretiei +irale
8eza+anta5e%
(. administrarea este indi+iduala
In urma +accinarii se urmareste acoperirea din punct de +edere
imunologic a +irusurilor critice, presiunea infectiilor de intensitate +ariabila e#ista
in permanenta. Ga gain i si pui +accinarea se face la &-() zile apoi la 3( sau ;3
de zile cu +accinuri +ii. 1poi la =) de zile si din A in A luni la gainile ouatoare cu
+accinuri inacti+ate. Ga puii de o zi anticorpii protectori de origine +itelina e#ista
dar daca mamele au fost +accinate dupa &-() zile, scade ni+elul anticorpilor si se
impune +accinarea. In situatii critice se +accineaza si puii de o zi.
?educerea presiunii infectiei se realizeaza prin deratizare,
dezinsectie, dezinfectie, prin limitarea accesului pasarilor salbatice, prin limitarea
circulatiei persoanelor. >accinarea pasarilor din sistemul e#tensi+ se face doar
daca se afla in 5urul fermelor de mare e#ploatatie industriala.
PESTA A)IA,A 'LASI'A
$ste data de un ortomi#o+irus, frec+ent intalnit in 1sia. Geziunile
au caracter /emoragic. 8iagnostic diferential de pseudopesta, pesta clasica se
manifesta prin coriza -edem sero/emoragic al tesutului con5uncti+ de la ni+elul
capului si gatului.
4imilar pseudopestei, in cazul sindroamelor% cianoza,
edematierea si necroza barbitelor, edem deformant al tesutului con5uncti+
(sero/emoragic) de la ni+elul capului si gatului, diateza /emoragica.
"ortalitate ())*, e+olutie supraacuta, /emaglutinare, carantina
de grad I.
'LOST,IDIOZELE
.ANAE,O7IOZELE/:
Bo#igeneza V botulismul into#icatii sau to#iinto#icatii
>irulenta X tetanosul
Bo#ina miozite%(. gangrene gazoase% !lostridium septicum, !lostridium
no+7
3. carbune emfizematos% !lostridium c/au+aei
V A. edeme maligne
+irulenta enteroto#iemii anaerobe%(.bradsotul% !lostridium septicum,
moartea
3./epatita necrozanta% !lostridium
no+7, instituita
A.enteroto#iemii - dizenterii
brutal, aspectul fiind de soc la animalele afectate.


TETANOS-L:
?ecunoste un numar impresionant de specii susceptibile, al carei
prognostic in raport cu susceptibilitatea speciei afectate este rezer+at c/iar cu
instituirea tratamentului.

97
$ste denumit cu titlul de to#iinfectie tetanica. 1gentul cauzal il
intalnim doar la ni+elul portii de intrare, efectele sale in organism datorandu-se
diseminarii to#inei.
Etiologia: !lostridium tetani este un bacil mobil, Iram-poziti+,
sporulat, anaerob, to#ina tetanica recunoste metode de laborator al caror rezultat
l-am obtinut dupa ce animalul moare (prin seroneutralizare, test de patogenitate
9ambele de cobai).
4porii de !lostridium tetani pot fi ingerati odata cu fura5ele, alimentele, ei regasind in tubul
digesti+ conditii pentru a +egeta, sunt eliminati reimbogatind mediul.
Epidemiologia:
4unt recepti+e toate speciile de animale, domestice si salbatice,
inclusi+ omul. !alul este cel mai sensibil, la el intalnindu-se forme e+oluti+e
generalizate in timp scurt, apoi omul, porcinele, rumegatoarele mici si mari si in
ultimul rand carni+orele.
4e inregistreaza o susceptibilitate crescuta in randul tineretului
fata de adulti. 1nc/etele serologice retrospecti+e, depe la (&)3 9 (&)A , au
demonstrat ca in serul animalelor adulte se regasesc 1c antitetanici ce apar
datorita contactului cu doze mici, repetate de to#ina antitetanica, ce cu +arsta pot
atinge ni+eluri protectoare.
Ga rumegatoare in prestomace pot e#ista conditii de anaerobioza
si to#igeneza , in raport cu caile de circulatie limfatica si sang+ina, fiind posibila
resorbtia de cantitati de to#ina imposibile a genera boala, dar genereaza sinteza
de 1c antitetanici.
S"rele $e infectei: solul, fura5ele in care se gasesc sporii de !lostridium tetani. Prezenta
sporului in pamant este prima etapa in declansarea infectiei si ulterior in producerea to#inei. 8in
pamant, infectia se declanseaza prin intermediul plagilor (nu orice plaga indeplineste conditiile
fa+orabile dez+oltarii sporului% anaerobioza, tesuturi a caror circulatie este abolita, cu rpoduse
rezultate in urma procesului inflamator post-traumatic). Plagile care indeplinesc conditiile
mentionate se numesc plagi tetanigene% profunde, anfractuoase, a caror antisepsie, dezinfectie
e#ista riscul sa aiba doar caracter limitat, partial. 1ceste plagi sunt consecinta unor accidente
(cuie de strada), ca urmare a unor actiuni medicale in masa% castrari, codotomii, taierea coltilor,
plagi produse in ca+itatea bucala rezultate in urma pierderii dentitiei sau ingerarii de fura5e cu
reziduri de sarma.
!a frec+enta, tetanosul este o boala rar intalnita in conditiile in
care contaminarea cu sporii a ambientului este foarte mare. "asurile profilactice
si de inter+entie profilactica in orice inter+entie c/irurgicala sunt efectuate de
foarte multa +reme la animalele susceptibile.
1re caracter sporadic, dar nu sunt e#cluse izbucnirile de tip
enzootic asociate cu manoperele zoote/nice sau medicale ce intereseaza mai
multi indi+izi (codotomii, taierea coltilor) sau in sezoanele de fatari neasistate
(fara asepsia bontului ombilical la miei).
4porii patrund in plaga tetanigena, +egeteaz, iar formele
+egetati+e se multiplica in tesuturile ce prezinta conditii de anaerobioza. Cdata
cu multiplicarea se elimina si to#ina tetanica ce disemineaza pe cale
limfo/ematogena catre 4:!, acesta fiind tesutul tinta al to#inei tetanice. !aile de
propagare catre 4:! sunt inca neclare.
Ga ni+elul plagii se elibereaza to#ina tetanica formata din 3 fractii%
(. tetanoli%ina (cu rol /emolitic) responsabila de mentinerea
conditiilor de anaerobioza,
3. tetano!a.ina, responsabila de efectul in/ibitor asupra
colinesterazei si inducerea contractiilor tetanice prin acumularea acetilcolinei la
ni+elul placilor motorii, este raspunzatoare de simptomatologia specifica
tetanosului - contractia tetanica (tonica).

98
!aile de propagare a to#inei la ni+elul 4:!% sang+ina, limfatica
perineurala, si centripeta, prin intermediul fasciculelor motorii sunt sustinute de
sectionarea trunc/iului si de lipsa tulburarilor psi/ice sau corticale ( nu
actioneaza asupra scoartei). $#ista do+ezi de afectare a 4:! reprezentate de
/ipersudatie, /ipertermie (presupune afectarea centrului termoreglarii). "oartea
se datoreaza asfi#iei datorita fie paraliziei musc/ilor intercostali si diafragmei, fie
spasmului glotic.
Ta%loul anatomo*patologic:
Ga inspectia cada+rului, rigiditatea este prezenta c/iar in
momentul e#sitului ( nu dupa 3; ore). 1nimalele au tegumentul acoperit de
secretie sudorifica (la cal), iar daca termometram temperatura creste in
urmatoarele 3 9A ore dupa moarte. >om putea e+identia pe corpul animalului
e+entuala poarta de intrare - plaga tetanigena. 4uprafata plagii cand animalul a
a5uns sa e#prime boala este cicatrizata, inc/isa, iar alteori se gaseste in zone ce
nu se inspecteaza. 8aca desc/idem cada+rul se constata ca sangele este partial
coagulat, asfi#ic, iar la ni+elul cordului se constata degenerescente ale fibrei
musculare, decolorare, ec/imoze sau subfuziuni discrete la ni+elul seroaselor
cordului.
8isfunctia respiratorie duce la aparitia edemului pulmonar,
pneumoniei si c/iar a bron/opneumoniei , adesea, ab ingestis pentru ca
incercarile animalului de a se /rani in conditiile prezentei tetaniilor se poate solda
cu trecerea alimentelor in caile respiratorii.
Ta%loul clinic: formele clinice cele mai se+ere, cu e+olutie scurta le intalnim la cabaline,
porcine, om si sugarii celorlalte specii de animale susceptibile.
In functie de modul de propagare a to#inei de la ni+elul pagii
tetanigene, tetanosul poate fi% - acen$ent (bo+ine, o+ine, caprine, suine),
-$ecen$ent (cabaline, suine).
Ga cal se intalneste tetanosul descendent ce cuprinde capul, gatul, trunc/iul, membrele.
In functie de specie si de +arsta, tetanosul poate fi% -generali%at
( cabaline, tineretul o+in, tineretul canin, tineretul felin),
-locali%
at (la porcul adult, caine si rumegatoare).
Ga cal se constata prezenta tetanosului descendent, de la ni+elul
capului% facies tetanic, cu urec/ile ridicate, pleoapa a III-a e+identiata, pri+ire
speriata, nari in trompeta (atesta ne+oia de aer), contracturi ale musc/ilor orbitar
si canini cu aparitia rasului sardonic, atitudine caracterstica a capului in raport cu
gatul% capul in e#tensie, gat incordat ( 0falcarita. - 0boala cerbului.). Progresia
descendenta se realizeaza cu atat mai repede cu cat frec+enta contractiilor
creste. 4e mai constata o /ipere#citabilitatea +egetati+a% stimulii de intensitate
normala sau subliminali declanseaza crize de tetanie.
!u cat animalul este mentinut in conditii de adapostire care pre+in
instituirea tetaniilor si in statiune patrupodala cu atat cresc sansele de
recuperare. Jn cal odata cazut nu mai poate fi recuperat.
4tadii e+oluti+e% -supraacut de ( 9 3 zile,
-acut de A 9() zile ( () 93) * din cazuri
supra+ietuiesc),
-subacut de 3 9 A saptamani (')* din cazuri
supra+ietuiesc).
Ga caii cu tetanos mai obser+am% dificultate in a efectua
intoarcerea, mers rigid , intepenit, ata#ie ce poate mima furbura. !oada este
ridicata, usor de+iata si atitudinea generala este de animal speriat, tradata de
pri+ire.

99
Ga %o$ine se intalneste tetanosul ascendent, care daca apare la
o +arsta inaintata (adulte) a animalului are sansa mai mare de supra+ituire,
localizarea frec+enta este posterioara (plaga uterina 9postpartum sau
postabortum).
Ga rumegatoarele mici, in ciuda formei ascendente, rata
+indecarilor este foarte mica (+indecare rara), animalele sfarsind cu forme
generalizate% mieii si iezii sau aspect de 5ucarii de lemn.
Ga caine si pisica sunt to#iinfectii alimentare ce e+olueaza mi#t,
localizat sau generalizat (la tineret).
Diagnosticul: nu se recurge la confirmarea diagnosticului de
tetanos prin metode de laborator. In+entarierea frec+entei tetaniilor in raport cu
cpecia, aprecierea corecta a atitudinilor, identificarea plagii tetanigene sunt
elemente suficiente pentru certitudinea de tetanos.
Confir.area se realizeaza prin e+identierea to#inei in organismul
animalului infectat 9 prin seroneutralizare sau bioproba pe cobai.
Diagnosticul di"erential se impune mai ales la cabaline in raport
cu afectiunile aparatului locomotor, dar prezenta tetaniilor la ni+elul capului si
gatului au semnificatie mare, into#icatiile cu stricnina.
Tratamentul: -obiecti+e ce trebuie atinse% oprirea productiei de
to#ina si neutralizarea to#inei acumulate, cueratirea plagii cu atentie (distrugerea
formelor +egetati+e prin aplicarea de antibiotice siEsau sulfamide). 4ansa de
+indecare creste daca scade frec+enta tetaniilor ce se declanseaza la aprinderea
luminii, scartaitul usii, o galeata trantita, un ton ridicat, astfel ca animalul trebuie
tinut izolat, singur, tinut in liniste, manoperele e#ecutandu-se cu blandete.
1limentatia se realizeaza parenteral cand tetanosul a afectat
musc/ii implicati in masticatie, pre/ensiune, deglutitie si administrarea daca se
poate de fura5e lic/ide, barbota5e, ceaiuri de fan. RRRRRRRRRR1tentie deosebita ca
e#ista riscul pneumoniei ab ingestis.
Bratamentul igienico-dietetic este fundamental% statiune
patrupodala mentinuta cu a5utorul c/ingilor.
Bratamentul medical 9antiinfectios , dar numai perifocal in 5urul
presupusei plagi, daca nu o identificam, administrarea se face pe cale generala.
?ezultatele cele mai bune se obtin cu a5utorul seroterapiei
asociata sau nu cu antibioterapia. 4eroterapia este e#trem de scumpa astfel ca
un litru de ser antitetanic (cu antito#ina tetanica) poate depasi 3 milioane de lei,
iar pentru un cal este ne+oie de A)) 9 ;)) 9 ')) ml zilnic, 3 9 A zile
consecuti+.
Pro"ila&ia: -ne!ecifica: a oricarei plagii, masuri de asepsie in
inter+entiile c/irurgicale,
-!ecifica: serumizare profilactica. >accinarea antitetanica se realizeaza cu
anato#ina (to#ina inacti+ata ce are proprietati imunogene foarte bune, se foloseste in imunizarea
obligatorie a cailor (produsul de la noi este ad5u+antata pe /idro#id de 1l), se face rapel
(A administrari).
I (< luni) A) zile II (( luni III (confera protectie
intreaga +iata).
4erumizarea sau utilizarea antito#inei tetanice a serului /iperimun este folosita nu numai
ca metoda terapeutica, ci si ca metoda profilactica atat la cal cat si la celelalte specii in situatia
cand e#ista un risc de tetanos% manopere c/irurgicale , la porc si la alte specii.
4e face serumizare profilactica, dozele fiind in raport cu talia animalului%

100
-(.))) 9 3.')) J1I (unitati antito#ice) a.m.,
-A.))) 9 ;.))) J1I animale mi5locii,
-'.))) J1I 1.".
7OT-LISM-L:
$ste o boala e#trem de rara (botuli - carnaciori).
$ste o to#iinfectie cu to#ina pe care formele +egetati+e de
Clotri$i". bot"lin". o produc in anaerobioza in mediul e#tern, frec+ent in
fura5e si conser+e.
In dilutii foarte mari, de ()
&
9 ()
()
sunt mortale prin ingerare.
4unt susceptibile toate mamiferele si pasarile, inclusi+ omul, cu
sfarsit letal.
To8ina bot"linica in/iba sinteza acetilcolinei, in absenta acesteia
ne mai fiind posibila contractia musculaturii striate, iar consecinta into#icatiei
botulinice este paralizia flasca (0 animale de plus.), nu se mai pastreaza
raporturile anatomice, nee#sitand rigiditate musculara.
Denomenul este bine e#primat in cazul carni+orelor de talie mica,
inregistrandu-se c/iar enzootii la nurcile /ranite cu conser+e infectate. Ga
carni+orele de blana se recurge la +accinare.
8esi se pot obtine seruri antibotulinice, utilizarea lor se lo+este de
incon+enientul diferentelor serologice intre diferite tipuri de to#ine%
A B A B
D
gaini, caini gaini, X caini.
1glutineaza /ematiile de gaina, cobai, iepure, oaie, om 9 reactie de in/ibare a
/emaglutinarii (IP1).
Pro"ila&ie: masuri sanitare adresate calitatii alimentului, in sensul e#cluderii din consum al
produselor in care s-au dez+oltat procese anaerobe (conser+e, in special).
'A,7-NELE EMFIZEMATOS:
$ste o to#iinfectie acuta, netransmisibila, produsa de Clotri$i".
c<a"'oei ce determina transformari la ni+elul maselor musculare, cu colorarea
negricioasa a acestora si acumulare de gaz, caracter emfizematos, crepitant al
modificarii locale.
Patogene(a: sporii de !lostridium c/au+oei pot intra in circulatie
si prin microleziunile mucoasei prestomacelor si sa fie +e/iculati pe cale
sang+ina in tot organismul. In cazul in care intalneste mase musculare
mortificate, in care aflu#ul de sange este redus sau c/iar abolit, gasesc conditii
de anaerobioza pentru a +egeta, a se multiplica si a elabora to#ina specifica. 4e
opresc aici pentru ca forma +egetati+a foloseste glicogenul muscular ca sursa
nutriti+a. 1u loc procese necrobiotice si fermentati+e, iar ca urmare a folosirii
glicogenului muscular se elibereaza compusi gazosi cere dilacereaza si maresc
+olumul teritoriului muscular si dau caracter emfizematos, crepitant.
Gipidele din teritoriul respecti+ sufera transformari metabolice in
conditii anaerobe ducand la aparitia unui miros caracteristic butiric, ranced,
emanat din zona lezionata.
Ga aceasta boala sunt susceptibile mai ales rumegatoarele la
care se alatura si unele mamifere marine, monogastricele fiind refractare natural.

101
S"ra $e infectie: este o boala telurica, cu cat presiunea
infectioasa a mediului este mai mare, cu atat riscul aparitiei imbolna+irilor creste
(aparent caracter sezonier, legat de sezoanele umede, ploioase, cu inundatii).
$#ista +ariatii ale recepti+itatii in raport cu +arsta% bo+inele dupa o
anumita +arsta (apro#imati+ < ani) sunt refractare ca urmare a unei imunitati
dobandite natural.
Ta%loul clinic: simptomatologia generala se datoreaza actiunii
to#inelor, iar semnele locale sunt consecinta multiplicarii formelor +egetati+e in
zona musculara respecti+a. 4imptomatologia generala% sindrom febril,
manifestarile clinice ale socului to#iemic cu instituire brusca, brutala,
/iperestezie, crize de e#citatie care la tineret sunt preponderent urmate de
e#itus.
Geziunea musculara se deceleaza la inspectie% se apreciaza sediul ei, prezenta modificarii
in masa musculara si diferentierea ei in raport cu leziunile tesutului con5uncti+ subcutanat care ar
putea mima o astfel de modificare. !aracterul gazos, crepitant al leziunii, in raport cu cele ce pot
interesa tesutul con5uncti+ subcutanat in boli tot cu e+olutie acuta sau supraacuta% antra#,
septicemie sau a unor leziuni musculare in formele e+oluti+e mai blande, de mai lunga durata se
carcterizeaza prin modificarea temperaturii locale din zona centrala catre marginile leziunii (se
asociaza caracterul crepitant al leziunii cu scaderea temperaturii locale.
$ste principala miozita a animalelor ce beneficiaza de profila#ie
specifica - +accinare.
Pro"ila&ia speci"ica: +accinarea tuturor bo+inelor in +arsta de
peste < luni din zonele cu antecedente in ultimii () ani, bianual sau in focar de
necesitate. >accinul contra carbunelui emfizematos este o cultura din mai multe
tulpini de !lostridium c/au+oei, inacti+ate prin formol si caldura si adsorbite de
gel de /idro#id de 1l, se inoculeaza subcutanat, ' ml la bo+inele peste A luni,
imunitatea se instaleaza in (; 9 3( zile si dureaza ' 9 < luni. In zonele cu
pasteureloza enzootica, +accinarea se face dupa +accinarea antipasteurelica.
'om%aterea: -carantina de gardul III , lista ! a CI$,
-animalele bolna+e se izoleaza si se trateaza (tratament numai daca este
aplicat precoce, iar daca apar tumefactiile crepitante el nu mai este eficient). Bratamentul include
seroterpie si antibioticoterapie (penicilina, streptomicina, teramicina), serul se inoculeaza i.m. sau
i+. in doza de ()) 9 ')) ml ( o parte din ser se administreaza in 5urul tumefactiei). Pentru
combaterea starilor de into#icatie se administreaza tonice generale, glucoza, solutii re/idratante.
1nimalele sanatoase din efecti+ul contaminat se +accineaza de necesitate. 2oala se considera
stinsa si se ridica masurile de carantina cand au trecut minim (; zile de la ultimul caz de +idecare
sau moarte, +accinarea tuturor animalelor si s-a realizat dezinfectia finala.
7,ADSOT-L:
$ste boala to#iinfectioasa produsa de Clotri$i". e!tic".,
sediul bolii este reprezentat de peretele gastric.
$ste boala caracteristica rumegatoarelor mici, in sezonul de iarna
sau in zonele climatice unde iarna este sezonul dominant.
Poarta de intrare la ni+elul peretelui gastric este reprezentata de
microleziunile produse de fura5ele ing/etate, pe aici patrunde sporul de
!lostridium septicum ce +egeteaza, elibereaza o to#ina /emaglutinanta, letala.
!onsecinta ei este instituirea brusca a simptomatologiei dominata de ta/icardie,
ta/ipnee, scurgeri sang+inolente bucale si nazale, decubit brusc, pedalari,
scrasniri, moarte.
Ta%loul le(ional este reprezentat numai de modificarile la ni+elul
peretelui gastric si al mucoasei duodenale. Ga aceste ni+ele, mucoasa este
ingrosata, edematiata, plisata (incretita), rosie-negricioasa ca urmare a actiunii
to#inei.

102
In tarile in care afectiunea este endemica se prepara ser
poli+alent in scop terapeutic, administrat din timp.
Pro"ila&ia: -igiena alimentatiei% eliminarea din consum a fura5elor
ing/etate.
1lti clostridieni% Clotri$i". no'@, Clotri$i". <@tolitic". pot
fi implicati in producerea altor leziuni% EDEM-L MALI?N.
Poarta de intrare o reprezinta leziunea traumatica la ni+el cutanat,
urmata de +egetarea sporului, multiplicarea si eliberarea de produsi to#ici ce
actioneaza asupra peretelui +ascular inducand un tablou lezional reprezentat de
edeme, /emoragii, e#sudate sero-/emoragice in ca+itati si e+olutie de tip
apoplectic.
1cest tip de afectiune nu beneficiaza de tratament datorita
e+olutiei rapide, brutale, cu caracter in+adant. 4e +a tine seama de risc in
inter+entiile c/irurgicale sangeroase ce +or fi urmate de administrarea profilactica
a serului antigangrenos poli+alent in asociere cu antibioterapie.
/'lb'#a#i -ast#!-intestinale (#!+'se +e +ife#ite se#!ti('#i +e
Cl!st#i+i'" (e#f#in-ens0
Diecare specie de animale are un anumit serotip de Clotri$i".
!erfringen care determina gastro-enterite cu caracter /emoragico-necrotic
numite dizenterii anaerobe.
Ga alte specii serotipul de !lostridium perfringens patogen
produce o boala cu e#presie enteroto#iemica ce cuprinde fenomene de tip
digesti+, de enterita /emoragica insotite si dominate prin sau de fenomene de tip
to#iemic ce confera aspectul de soc e#presiei clinice.
4e descriu ca entitati clostridiene% -enteroto8ie.ia anaeroba a
'iteilor,
-enteroto8ie.ia anaeroba a
oilor,
-$i%enteria anaeroba a
.ieilor no"-nac"ti,
-$i%enteria anaeroba a
!ocilor.
DIZENTE,IILE ANAE,O7E sunt specifice sugarilor in prima
saptamana de +iata, au caracter de afectiune de cuib, in sensul ca e#prima
imbolna+irea, produsii pro+enind de la aceeasi scroafa sau de la o anume oaie,
contaminarea realizandu-se prin supt de la mamela contaminata cu spori ce-si
au originea in asternutul neigienic.
ENTE,OTO1IEMIA ANAE,O7A A OILO, prezinta aspecte
clinice diferite in functie de serotipul implicat% ! sau 8. 4erotipul ! este
responsabil de enteroto#iemia anaeroba la oile adulte (3 9 ; ani), cu e+olutie
clinica acuta. 4erotipul 8 produce boala la tineretul o+in de < 9 (3 luni, to#ina lui
a+and tropism renal deteminand aparitia 0bolii rinic/iului moale..
4pecia care pare susceptibila la cele mai multe si +ariate e#presii clinice ale infectiilor
clostridiene este specia o+ina astfel ca la aceasta specie se impun masuri de profila#ie specifica
prin +accinare cu +accin contra anaerobiozelor, poli+alente, inacti+ate ce contin to#ine si tulpini
bacteriene inacti+ate. Profila#ia specifica cu +accin este recomandata.

103
Pentru celelalte specii% purcei, +itei nu se practica profila#ia prin
+accinare, ci numai masuri de intrerupere a contactului cu sursa de infectie si de
igiena a suptului si a ambientului.
FE7,A AFTOASA
$ste boala contagioasa, epizootico-panzootica, acuta, comuna
biongulatelor e#primata prin eruptie +eziculo-aftoasa pe mucoase si piele,
benigna la adulte, mortala la tineret. >irusul se culti+a pe celule renale 4ellers,
boala se afla pe lista 1 nr. )().
Etiologie:+irus filtrabil, apartine FAMILIEI ,ICORNAVIRIDAE,
*ENULUI AFTOVIRUS.
2iologie% +irusul febrei aftoase prezinta = tipuri antigenice ma5ore%
A 4=-?>56 O 4=-==56 C 4=-I5 acestea determinand panzootii,
SAT =4S56 SAT> 4?56 SAT? 4B5 care determina epizootii in 1frica de 4ud,
ASIA= 4?5 in 1sia.
8in punct de +edere patogenetic nu e#ista diferente, adica indiferent
de serotip sunt prezente aceleasi e#presii clinice. >irusurile aftoase sunt foarte
bune imunogene, fiecare tip genereaza 1c specifici lui si nu induc imunitate
incrucisata la animale. $#ista si antigene comune, dar 1c, fata de acestea, nu
asigura protectia completa (fata de fiecare tip de tulpina).
8iagnosticul se adreseaza simultan tipurilor 1, C, ! +irale, care sunt raspandite in zona
geografica respecti+a. $#ista subtipuri care nu influenteaza diagnosticul si combaterea, dar care
intereseaza studiile epidemiologice (circulatia tulpinilor +irale). !linic boala este febrila insotita de
eruptie +eziculoasa. >irulenta (patogenitatea) tulpinilor (susceptibilitatea crescuta a unei specii sau
rase fata de o tulpina) este e#primata prin doza minima infectioasa intre specii si difuzibilitatea
(ambele sunt +ariabile) - s-a constatat in 41B la capre neselectionate.
$pidemiologia moleculara aplicata in focarele din 41B a e+identiat
fenomene de e+olutie genetica prin aparitia genelor mutante% 'ir" eca!a
."tant.
>irusul prezinta e!iteliotro!i. ceea ce e#plica patogeneza,
localizarea semnelor clinice. >irusul se izoleaza pe culturi celulare apartinand
liniilor susceptibile% cobai, /amster.
,ro!rietati fi%ico-c<i.ice: sensibil la formol si alcool, are o
sensibilitate crescuta la pP-ul acid, mai mic de ' +irusul fiind inacti+at. >irusul
este rezistent in mediul e#tern ( rezista in materiale biologice cu proteine ce il
prote5eaza contra denaturarilor). 15uns pe fura5e, asternut, apa rezista pana la
cate+a luni. >ara, pe pasune, in lic/idul aftelor rezista 3 saptamani. In lapte
neacidulat , unt, smantana nefermentata, cas, rezista 3 saptamani in cazul in
care produsele sunt tinute la frigider si o saptamana la (@-3)
)
!, in carne, +irusul
se poate distruge in conditiile acidifierii acesteia, cand nu a fost refrigerata (3
saptamani).
>irusul supra+ietuieste cel mai mult la ni+elul madu+ei osoase, apoi
in tesuturile care nu se matureaza, cel mai usor distrugandu-se in fibra
musculara. Be/nologia pre+ede refrigerare in timp scurt dupa sacrificare de
necesitate si e+iscerare. Produsele (carne) ce rezulta din sacrificarea de
necesitate a animalelor bolna+e de febra aftoasa, realizeaza procese de
maturare post-sacrificare in mod diferit ceea ce duce la supra+ietuirea pe o
perioada a +irusului aftos. !arnea pro+enita de la animalele febrile nu se da in
consum sau se da in mod conditionat.
Epidemiologie:

104
recepti$itate: biongulatele domestice si salbatice, in ordine
descrescatoare% taurine, suine, oi, capre, bubaline, reni, cerbi, camile,
antilope, suidee, elefantul. Infectie naturala spontana% arici, sobolan,
soarece. ?efractare in mod natural% cabalinele si pasarile, factorii ce tin
de gazda si care influenteaza recepti+itatea in ceea ce pri+este gra+itatea
e#presiei clinice (e+olutie diferita la tineret fata de adulte, in functie de
specie, rasa, doza infectanta, patogenitatea tulpinii). 8oza minim
infectanta (8"I) din diferite tipuri de +irus, are aceeasi e#presie clinica de
boala. 4tatusul imun% animalele care au trecut prin boala au 1c protectori
fata de un anumit tip de +irus si animalele de+in refractare la infectia cu
acel tip.
sursele de in"ectie primare: animalele bolna+e si produsele lor,
animalele trecute prin boala care raman purtatoare si eliminatoare de
+irus timp de A-< luni dupa trecerea prin boala. 2i+olii sunt posibili
purtatori asimptomatici, serologic negati+i. 1nimalele infectate elimina
cele mai mari cantitati de +irus in perioada febrila, materialul patologic cel
mai bogat in +irus fiind lic/idul de afta - limfa aftoasa (prin desc/idere se
amesteca cu sali+a si astfel fac ca sali+a sa de+ina modul de transmitere
a +irusului de la animalul bolna+ la animalul sanatos. Infectia se transmite
pe cale orala, pe calea mucoasei nazale si con5uncti+ale, transcutanat
prin prezenta leziunilor.
surse secundare: fura5e, apa, pasune, curenti de aer.
Dinamica epidemiologica: este boala cu cea mai mare
difuzabilitate in timp si spatiu% caracter panzootic datorat mai multor factori%
-+irusul aftos cunoaste mai multe gazde natural susceptibile,
-+irusul eliminat supra+ietuieste in mediu un timp suficient pentru a se intalni cu o gazda recepti+a (se
elimina prin sali+a, aerosoli), +irusul recunoaste si animale cu rol de +ectori (animalele nu fac boala,
dar circuiteaza pasi+ si acti+ +irusul% pasari migratoare, aerosoli in curentii de aer - +anturi dominante
3<) 6m).
!a urmare a imunitatii induse de fiecare tip de +irus aftos,
epidemiile se succed la inter+ale de timp de A-; ani sub forma de +aluri (se
reinnoieste populatia de animale suceptibile, cele imunizate ies din efecti+). 8aca
in populatia data patrunde alt tip de +irus, dispare succesiunea de +aluri.
Introducerea +irusului intr-un teritoriu se datoreaza produselor
contaminate sau purtatorilor si eliminatorilor clinic sanatosi. 2oala este net
e#primata la bo+ine, puternic la suine si discreta la o+ine. !ircuitarea din zonele
endemice in zonele indemne se face prin o$ine, urmatoarea gazda fiind !orc"l
care consuma resturi mena5erte, ape grase si este specie eliminatoare de +irusi
intr-o cantitate suficienta cat sa produca imbolna+irea bo+inelor. Intr-un teritoriu
nu se imbolna+esc simultan toate speciile susceptibile.
Ga bo+ine, febra aftoasa se confunda cu alte afectiuni cu
caracter enzootic, mai mult sc/ioapata oile.
8istributia geografica a febrei aftoase azi% $uropa este indemna
de febra aftoasa si nici nu se mai practica +accinarea, in Israel nu se mai practica
+accinarea, ultimul +al de febra aftoasa s-a inregistrat acum 3 ani cand a e+oluat
masi+ in 1nglia, cate+a focare fiind si in Clanda, Dranta, Iermania, dar s-au
lic/idat si acum sunt indemne. In 1merica de 4ud febra aftoasa e+olueaza
endemic si se practica +accinarea. Drec+ent se intampla ca un calator +enit ditr-o
zona de focar sa aduca pe incaltaminte, /aine, branza, +irus aftos. ?otile
automobilelor, praful circuiteaza +irusul febrei aftoase alaturi de pasarile
migratoare.
Patogene(a: presupune aparitia unei afte primare la locul de
patrundere si a reactiei febrile pasagere, apoi are loc +iremia consecuti+ careia

105
+irusul se localizeaza la ni+elul epiteliului mucoaselor, pielii glabre, a+and loc
eruptia secundara aftoasa si sindrom febril. !omplicatiile bacteriene lipsind,
aftele se desc/id spontan, se cicatrizeaza 0per primam. dupa () zile de la eruptie
animalul fiind refacut, dar ramane purtator, eliminator.
'linic: e#antem +eziculos care la e#amenul /istologic indica
degenerescenta /idropica +acuolizanta si necroza de colic+atie in stratul
"alpig/i fara afectarea membranei bazale - cicatrizare rapida, fara cicatrici.
$#presia clinica caracteristica bo+inelor adulte este for.a benigna
cu sindrom febril infectios, cu dispnee, ta/icardie, sialoree caracteristica, cu
zgomot de plescait pentru ca animalul incearca deglutitia. In e+olutia acuta se
constata scaderea productiei de lapte.
Sialoreea: e#presia caracteristica locali(arii %ucale, consecinta a
desc/iderii aftelor din ca+itatea bucala care stimuleaza secretia glandelor
sali+are pentru ca leziunile aftoase sunt dureroase.
In locali(area podala: e#presia in timp de lunga durata insotita de
infectie secundara duce la e8ong"lare (rara la bo+ine). Geziunile din
regiunea coronala, santul interdigital (afte) si inflamatia acuta a aftelor
duce la s/iopaturi.
Locali(area mamara: suprafata cutanata cu in+elisul pilos nu este
afectata, ugerul mai rar (in special mamelonul). Geziunile de pe mamelon
se obser+a in timpul mulsului care de+ine dificil, dar este obligatoriu
pentru ca altfel se produce mamita.
For.a .aligna, e!tico-to8ica e+olueaza la +itei, mortalitate
sub A)-;)*, cauza mortii fiind tulburarile digesti+e si sindromul febril,
timpanismul, tulburarile respiratorii si impactul asupra circulatiei 9sincopa, asfi#ie.
Dorma septico-to#ica propriu-zisa apare la sugari cu e#primari clinice polimorfe
digesti+e, respiratorii, cardiace, ner+oase.
$#ista si for.e ati!ice Ha'ortate Hoc"lte fara eruptie aftoasa. Ga
o+ine, boala are incubatie de (-@ zile, boala se manifesta prin sindrom febril,
inapetenta, scaderea rumegatului, eruptie aftoasa pe limba, la ni+elul membrelor,
mameloanelor si rar pe bot . 4ali+atia este putin semnificati+a pentru ca mai
frec+enta apare localizarea podala. Ga porc eruptia este prezenta pe rat,
membre, la scroafe interesand si mamelele, iar la gestante determina a+ort si la
femelele lactante, agala#ie. "ai frec+ent afectate sunt zonele cu piele fina
(perineu, scrot, +ul+a).
Geziunea este caracteristica, foarte simpla% afta are continut, initial, transparent,
opalescent, bogat in proteine si separat de e#terior printr-un perete subtire, friabil. In afara aftelor
e#antematoase pe piele, mucoasele e#plorabile, e#ista afte si pe mucoasa cailor respiratorii,
digesti+a, prestomace (diaree, timpanism). Ga +itei apare degenerescenta cardiaca de tipul /ialinozei,
cat si a musculaturii striate -musc/i fiert.
1nimalul cu eruptie aftoasa ce prezinta sc/iopaturi, febra si este
biongulat 9suspiciune de febra aftoasa.
'on"irmare: materialul patologic este reprezentat de lic/idul din afte
recoltat din afte nedesc/ise. Izolarea se face pe culturi celulare si identificarea
prin metode serologice fata de fiecare tip de +irus al febrei aftoase posibil
implicat (erone"trali%are, RFC, cro.atografie, ELISA standardizate,
practicate dupa aceeasi metoda in toate tarile afiliate CI$, rezultatul putandu-se
compara intre laboratoare). "anipularea probelor suspecte de febra aftoasa se
face in conditii particulare ce impiedica diseminarea agentului cauzal si doar
anumite laboratoare indeplinesc conditiile de biosecuritate. Probele recoltate fara
pericol de scurgere, deteriorare, se introduc in cutie, apoi in recipienti cu formol si
se scot din focar prin transbordare spre laborator.

106
Debra aftoasa este +indecabila spontan, in timpul e#primarii
clinice, animalele se /ranesc cu fura5e cu continut in celuloza,se fac barbota5e si
se are in +edere igiena adapostului. 4uspicionarea febrei aftoase impune
instituirea masurilor de restrictionare totala a circulatiei in si din focar, in zona
focarului, se anunata 14>, primaria si politia.
'om%aterea: cu a5utorul administratiei teritoriale, a medicului
+eterinar, 84> locala 5udeteana si 1:4> care trebuie anuntate in cel mai scurt
timp posibil astfel scazand riscul diseminarii prin deplasare din focar spre alte
zone a bolii. "edicul +eterinar formuleaza diagnosticul de suspiciune, iar
elucidarea suspiciunii se face prin e#amen de laborator, dar intre timp nimic nu
trebuie sa iasa din focar in zonele in+ecinate% produse, oameni, mi5loace de
transport (e#ista bara5e politienesti care impiedica intrarea si iesirea din zona
respecti+a).




107