Studiu de caz nr.

Acuze:

În instituția medicală a fost adusă fetiţa în vârstă de 12 luni, deoarece la ea s-a ridicat
temperatura până la 38,00C, au apărut nişte erupţii pe corp,s-a micșorat pofta de mâncare.

Anamnesis morbi:

Copilul s-a îmbolnăvit acut cu 4 zile în urmă, când temperatura corporală a crescut până la
0
37,5 C, a apărut astenia, inapetenţa, somnolenţa. A 2-a zi starea copilului s-a înrăutățit, a crescut
febra până la 38,00C, pe suprafaţa corpului au apărut nişte erupţii pline cu lichid, pruriginoase și
mama a considerat că la copil s-a acutizat alergia. După administrarea pastilelor de paracetamol și
suprastină starea fetiței s-a ameliorat, temperatura s-a normalizat, erupții noi nu au apărut. Însă
astăzi iarăși a crescut febra - 38,20C, pe corp au apărut noi erupții veziculare și mama a hotărât să
consulte copilul la medic.Mama neagă administrarea produselor alergizante.

Anamnesis vitaе:

Fetiţa este al 3-a copil în familie, s-a născut la termen, cântăreşte 8 kg. Fetița practic nu
vorbește, nu merge desinestătător, dentiția provizorie lipsește. Vitamina D cu scop profilactic mama
nu a administrat. Plimbările la aer curat cu copilul sunt realizate rar. Se alimentează cu NAN, lapte
de vaci și hrană din rația familiei. Până în prezent a suportat câteva epizoade de viroze, suferă de
dermatită atopică. Până în prezent a primit doar vaccinurile profilactice în maternitate și cele
prevăzute pentru vârsta de 2 și 4 luni. Mama se joacă și comunică rar cu fetița, motivând că are
multă treabă. În familie mai sunt 2 copii, ambii de vârstă școlară, sunt sănătoși.

Status prezens:

Copilul este conştient, starea generală este de gravitate medie, temparatura corporală –
38,20C, frecvența respirației – 41/minut, Ps – 115 bătăi/minut. Examinând tegumentele asistentul
medical a constatat macule, erupţii veziculare pe toată suprafaţa corpului, cu diametrul 2-4 mm.
Erupţiile au un conţinut seros, unele erupții au conținut purulent, semnele generale de pericol
lipsesc. Fetiţa nu are tuse. Examinînd cavitatea bucală asistentul medical a depistat 2 vezicule pe
mucoasa obrajilor. Copilul nu are diaree şi nici probleme cu gâtul şi urechile. La aprecierea febrei
lucrătorul medical nu a constatat redoarea cefei. Semne de malnutriție severă lipsesc însă este
prezentă paloarea palmelor.
 1. Ce maladie infecţioasă suspectaţi la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează
pentru această maladie. Expuneți diferențierea de dermatita atopică.

Infecția herpetică și gingivostomatita herpetică. Macule, erupţii veziculare pe toată suprafaţa

corpului, cu diametrul 2-4 mm. Erupţiile au un conţinut seros, unele erupții au conținut purulent.
Examinînd cavitatea bucală asistentul medical a depistat 2 vezicule pe mucoasa obrajilor,
temparatura corporală – 38,20C.

Dermatita atopică. Aceasta boala cronica inflamatorie a pielii apare deseori in copilarie sub forma
unei eruptii asociate cu mancarime intensa. Simptome: Piele uscata; Mancarime, care poate deveni
severa, in special noaptea; Pete rosiatice maronii, in special pe maini, picioare, glezne, incheieturi,
piept, pleoape, in interiorul pliului genunchiului si al cotului, iar, la sugari, pe fata si scalp; Bubite
care pot lasa urme de lichid sau ale caror cruste pot fi indepartate atunci cand sunt scarpinate; Piele
scuamoasa, ingrosata, crapata; Piele sensibila, inflamata ca urmare a scarpinatului

2. Ce simptome mai pot fi în această maladie (evoluţia erupţiilor, formele clinice ale
maladiei, afectarea altor organe şi sisteme, complicaţiile)?

-Apare mai frecvent la copiii în vârstă de 1-4 ani (perioada de apariţie a dinţilor).

-Debut acut, cu febră 38-39°C.

-Disfagie, greţuri.

-Stomatită veziculoasă, ulterior aftoasă.

-Dureri intense.

-Hipersalivare.

-Halenă fetidă.

-Tulburări de masticaţie.

-Adenopatie submandibulară şi laterocervicală.

-Uneori - autoinoculare pe faţă, gât, torace.

-La copiii care sug degetul - panariţiu herpetic.

-Evoluţie favorabilă, 8-15 zile.

 Erupțile: au tendinţă spre confluare.

Forme clinice:

1. IH cu manifestări mucocutanate.

2. IH cu manifestări urogenitale.

3. IH cu afectarea căilor respiratorii superioare (IRA).

4. IH cu manifestări oftalmice (oftalmoherpes).

5. IH cu manifestări neurologice (encefalită, meningoencefalită).

6. IH cu afectări viscerale (hepatită, esofagită, colită).

7. IH generalizată (diseminată şi viscerală).

8. IH neonatală.

Afectarea altor organe , complicațiile

 Afectare a S.N.C. (în 50% din cazuri) – convulsii şi comă.

 Afectare hepatică (hepatită necrozantă).

 Pneumonie interstiţială gravă.

 Hemoragie cutaneo-mucoasă difuză – trombocitopenică.

 Miocardită.

 Enterocolită necrozantă.

 Esofagită.

 Keratită.

 Sindromul CID.

3. Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național. Necesită oare
copilul spitalizare de urgenţă? Dacă da, argumentați. Expuneți asistența și tratamentul
ulterior.

Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IH:

 o Meningita şi meningoencefalita herpetică.

o Forme severe.

o Forme generalizate.

o Copiii de vârstă fragedă cu IH (forme severe).

o Eczema herpetică Kapoşi-Juliusberg.

o Eritemul polimorf asociat herpesului forma severă.

o Pacienţii cu IH mucocutanată în lipsa condiţiilor de izolare şi tratament la domiciliu sau

cei din centre de plasament, şcoli-internate, etc.

Supravegherea medicala la domiciliu la nivel de asistenţă medicală primară si specializată

 Supravegherea medicală si tratamentul la domiciliu va dura 7-10 zile de la debutul bolii

 Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pîna la disparitia semnelor clinice, dar nu mai
putin de 7 zile.

 Medicul de familie va vizita pacientul la 2-3 zile.

 Termometria de 2 ori pe zi.

 La aparitia complicatiilor (cefaleei, vomei, semnelor meningiene), agravării stării generale,

pacientul se va spitaliza în sectia (spitalul) de boli infectioase sau sectia de terapie intensiva si
reanimare.

Tratamentul stărilor de urgenţă în forme severe ale IH la etapa prespitalicească

1. La febra peste 38,0° C amestec litic, i.m.:

-Sol. Metamizoli natrium 50% - 0,1 ml/an viaţă si

-Sol. Difenhidramina 1% - 0,1 ml/an viaţă cu

-Sol. Papaverinum 2% - 0,2 ml/an viaţă (în febra “albă”).

2. În caz de convulsii

-Sol. Diazepamum 0,5% 2 ml (0,1-0,2 ml/an)-doza unică

-pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml

-1-7 ani – 0,5-1 ml

- 8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml i.m., i./v.

sau Sol. Diazepamum rectal 0,5 mg/kg

-1-4 luni 0,5 ml

- 4-12 luni 1,0 ml

-12 luni - 3 ani 1,25 ml

- 3 ani - 5 ani 1,5 ml

3. Diuretice:

 Furosemidum 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i./v.

4. Glucocorticoizi:

 Prednisolonum 0,5-1,0 mg/kg i.v. sau i.m.

 Dexamethasonum 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.m., i./v. sau 2-8 mg/24 ore.

5. Oxigen prin cateter nazal sau mască

4. Ce probleme ați mai depistat la copil. Care ar fi consilierea necesară de oferit

mamei? (îngrijirea, alimentaţia, comunicare, imunizarea, profilaxia rahitismului etc).

 Fetița practic nu vorbește, nu merge desinestătător, dentiția provizorie lipsește. Vitamina

D cu scop profilactic mama nu a administrat. Plimbările la aer curat cu copilul sunt
realizate rar. Se alimentează cu NAN, lapte de vaci și hrană din rația familiei. A suferit
de dermatita atopica.

 Alimentația conform vârstei și îngrijirea corespunzatoare cu respectarea normelor

igienice.

 Administrarea vit. D până la vârsta de 2 ani -1 picătură. Imuinzarea copilului conform

calendarului de imunizări personalizat pentru a i se administra toate vaccinele care nu i-
au fost administrate.
 5. Expuneți măsurile profilactice în focar (termenul de supraveghere, respectarea
regimului antiepidemic, examinarea contactaţilor, adresarea imediată la medic,
admiterea convalescenţilor în colectiv etc).

Profilaxia primară:

Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor (la domiciliu sau la spital).

izolarea pacientului cu infecţie herpetică şi respectarea regimului sanitar-antiepidemic;

respectarea regulilor de igienă personală (spălatul pe mâini, utilizarea prosoapelor,

batistelor, periuţelor de dinţi, lengeriei de pat individuale, etc.);

aerisirea încăperilor, folosirea lămpii bactericide;

efectuarea curăţeniei generale cu soluţii dezinfectante;

educaţia sanitară a populaţiei.

Profilaxia secundară:

-imunocorectie (2 ori pe an);

-vitaminoterapie (2 ori pe an);

-preparate antivirale sistemic si local (colire oftalmice)

Supravegherea postexternare:

-Supravegherea medicului de familie. La necesitate consultul specialiştilor: pediatru,

infecţionist, neurolog sau neuropediatru

-Durata în encefalită (meningoencefalită) – 2 ani

-Frecvenţa: 1 an – o dată în 3 luni, al 2-lea an – o data în 6 luni

-Multivitamine toamna, primăvara

-Imunoprofilaxia nespecifică: inductori de interferon endogen – cicloferon, imunocorector

bacterial IRS-19, imudon.
 Studiu de caz nr.2

Acuze:

Mama a adus fetiţa în vârstă de 3 ani în instituţia medical, deoarece la ea au apărut nişte erupţii pe corp,
cefalee, greaţă, inapetenţă. Temperatura corporală este de 38,10C.

Anamnesis morbi:

Copilul s-a îmbolnăvit acut cu 2 zile în urmă, când temperatura corporală a crescut până la 37,50C, a apărut
astenia, inapetenţa, somnolenţa. Astăzi starea copilului s-a înrăutățit, a crescut febra până la 38,00C, pe
suprafaţa corpului au apărut nişte erupţii și mama a hotărât să-l consulte la medic. Din spusele mamei, în
instituţia preşcolară este instalată carantină în grupa frecventată de fetiţă, în legătură cu izolarea a 2 copii cu
aceleaşi simptome de boală.

Anamnesis vitaе:

Fetiţa este unicul copil în familie. Dezvoltarea fizică şi psihoneurologică corespund vârstei, cântăreşte 12 kg.
După vârsta de 1 an copilul a suportat câteva epizoade de viroze, s-a tratat de enterobioză, actualmente fetița
are prurit anal, rău mănâncă, somnul superficial. Până în prezent a primit toate vaccinurile profilactice
conform calendarului de imunizări.

Status prezens:

Copilul este conştient, starea generală este de gravitate medie, temparatura corporală – 38,10C, frecvența
respirației – 41/minut, Ps – 115 bătăi/minut. Examinând tegumentele asistentul medical a constatat macule şi
erupţii veziculare pe toată suprafaţa corpului, cu diametrul 2-4 mm. Erupţiile au un conţinut seros, semnele
generale de pericol lipsesc. Fetiţa nu are tuse. Examinînd cavitatea bucală asistentul medical nu a depistat
vezicule şi eroziuni pe mucoasa obrajilor. Copilul nu are diaree şi nici probleme cu gâtul şi urechile. La
aprecierea febrei lucrătorul medical nu a constatat redoarea cefei. Semne de malnutriție severă și anemie
lipsesc.

1. Ce maladie infecţioasă suspectaţi la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează pentru
această maladie.

Herpes genital, Semnele clinice care pledează pentru această maladie sunt: cu 2 zile în urmă a crescut febra
până la 38,00C, pe suprafaţa corpului au apărut nişte erupţii, cu diametrul 2-4 mm. Erupţiile au un conţinut
seros, are prurit anal, rău mănâncă, somnul superficial.

2. Ce simptome mai pot fi în această maladie (evoluţia erupţiilor, formele clinice ale maladiei,
afectarea altor organe şi sisteme, complicaţiile)?

Erupțiile veziculare au apărut cu 2 zile în urmă și au un conținut seros, diametrul 2-4 mm, acestea se pot
sparge și pot provoca leziuni dureroase și prurit în zona genitală, anală sau în interiorul coapselor, pot apărea
secreții genitale neobișnuite, cu miros neplăcut, pielea în zona genitală poate fi hiperemiată, poate fi senzație
de arsură, mai ales în timpul urinării, oboseală, dureri musculare, cefalee

Forme clinice:

1. IH cu manifestări mucocutanate.

2. IH cu manifestări urogenitale.
3. IH cu afectarea căilor respiratorii superioare (IRA).

4. IH cu manifestări oftalmice (oftalmoherpes).

5. IH cu manifestări neurologice (encefalită, meningoencefalită).

6. IH cu afectări viscerale (hepatită, esofagită, colită).

7. IH generalizată (diseminată şi viscerală).

8. IH neonatală.

Afectarea altor organe , complicațiile

• Afectare a S.N.C. (în 50% din cazuri) – convulsii şi comă.

• Afectarea ochilor (oftalmoherpes)

• Afectare hepatică (hepatită necrozantă).

• Pneumonie interstiţială gravă.

• Hemoragie cutaneo-mucoasă difuză – trombocitopenică.

• Miocardită.

• Enterocolită necrozantă.

• Esofagită.

• Keratită.

• Sindromul CID.

3. Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național. Necesită oare copilul
spitalizare de urgenţă?
Nu necesită spitalizare de urgență, deoarece nu prezintă semen de pericol, se va spitaliza în caz de:
 Meningita şi meningoencefalita herpetică.
 Forme severe.
 Forme generalizate.
 Copiii de vârstă fragedă cu IH (forme severe).
 Eczema herpetică Kapoşi-Juliusberg.
 Eritemul polimorf asociat herpesului forma severă.
 Pacienţii cu IH mucocutanată în lipsa condiţiilor de izolare şi tratament la domiciliu sau cei din centre
de plasament, şcoli-internate, etc.

4. După acordarea asistenţei în febră, consiliaţi mama privind tratamentul ulterior al copilului
(îngrijirea, alimentaţia, tratamentul medicamentos, tratamentul local, profilaxia helminteazelor etc).
Tratament nemedicamentos
Regimul zilei:
-Repaus la pat 4-5 zile (pînă la cedarea febrei)
- Igiena cavităţii bucale (clătituri cu Sol.Natrii hydrocarbonas 2%, Hexetidinum (Stomatin) –soluţie pentru
uz extern 1mg/1 ml, infuzie de muşeţel)
- În stadiu de epitelizare – badijonări ale mucoasei bucale cu ulei de cătină albă, ulei de măcieşe, caratolină,
regesan.
Dieta:
- Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive.
- Alimente semilichide.
- Aport sporit de lichide (apă minerală plată, suc, compot, ceai).
 Tratament medicamentos
Antivirale (Grad de recomandare A) Aciclovirum: 10-15 mg/kg per os de 4 ori/zi
-copii peste 6 ani pînă la 3,2 g/zi (doză divizată în 4 prize);
- 2-6 ani – 1-1,6 g/zi (doză divizată în 4 prize);
- sub 2 ani – 500-800 mg/zi (doză divizată în 4 prize);
-Adulţi 200-800 mg per os de 2-5 ori pe zi timp de 5-7 zile.
Tratament local
Aciclovirum cremă 5% (de 5 ori pe zi timp de 4 zile) sau penciclovir (aplicaţii locale peste fiecare 2 ore
timp de 4 zile).
Pacovirinum 50 mg
- adolescenţi şi copii cu vârsta de 13 ani sau mai mare - câte un comprimat de 2 ori/zi la 12 ore interval cu 30
minute înainte de masă, timp de 15-30 zile
- copii cu vârsta de la un an până la 12 inclusiv - oral, câte 1/2 de comprimat de 2 ori/zi la 12 ore interval cu
30 minute înainte de masă, timp de 15-30 zile
Antipiretice Paracetamolum – 10-15 mg/kg, doză unică, la febra peste 38,0°C, la fiecare 6 ore, per os:
- 1-3 ani – 125 mg
- 3-5 ani – 250 mg
- >5 ani – 500 mg
Ibuprofenum – 5-10 mg/kg, doză unică, la febra peste 38,0°C, la
fiecare 6 ore, per os:
6-12 luni – 50 mg
1-3 ani – 50 mg
4-6 ani – 100 mg
7-9 ani – 100 mg
10-12 ani – 200 mg
Peste 12 ani – 200-400 mg
Vitamine Acidum ascorbicum – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 7-10 zile, sau Revit (combinaţie), per os, 10-
14 zile:
1-3 ani – 1 drajeu pe zi
3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi
dupa 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi
Antihistaminice (la necesitate): Chloropiraminum – 25 mg, per os, 7-10 zile
1-12 luni – 1/4 comprimat de 2 ori pe zi
1-6 ani – 1/3 comprimat de 2 ori pe zi
7 -14 ani – 1/2 comprimat de 2 ori pe zi
dupa 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi
sau Cetirizinum -10 mg, 7-10 zile
6-12 luni – 2,5 mg/zi
1-2 ani – 2,5 mg de 2 ori pe zi

Studiu de caz nr.3

Acuze:
În instituţia medicală a fost adusă de urgenţă fetiţa N. în vârstă de 5 ani, deoarece temperatura corporală este
foarte înaltă şi o deranjează durerea în gât.
Anamnesis morbi:
Copilul s-a îmbolnăvit acut, au apărut dureri în gât, de 3 zile febra se menţine 38,00 C. Mama a administrat
copilului preparate antipiretice şi remedii inofensive. Deoarece starea copilului astăzi s-a agravat, mama a
adus de urgenţă fetița în instituţia medicală. Din spusele mamei în grădiniţa frecventată de copil, au fost
depistaţi şi izolaţi 2 copii cu simptome asemănătoare de boală.
Anamnesis vitaе:
Fetiţa este de la prima sarcină, unicul copil în familie, s-a născut la termen cu greutatea de 3500 grame.
Dezvoltarea fizică şi psihoneurologică corespunde vârstei. Toate vaccinurile profilactice conform vârstei au
fost realizate. Până în prezent fetiţa a suportat 1-2 epizoade de viroze pe an.

Status prezens:
Starea copilului este gravă, temperatura corporală – 39,40C, frecvența respirației – 35/minut, Ps – 100
bătăi/minut. Asistentul medical, examinând copilul, a constatat în faringe hiperemia amigdalelor, palatinului
moale, pilierilor, limba saburală. Pruritul pielii nu este prezent, tegumente curate. Ganglionii limfatici
periferici sunt măriţi. Copilul are greutatea de 18 kg. Suspectând o maladie infecţioasă la copil, asistentul
medical a luat decizia de a-l spitaliza.

1.Ce maladie suspectaţi la copil? Argumentaţi patologia suspectată. Ce complicații s-au dezvoltat?
IRVA -amigdalita,deoarece sunt prezente următarele manifestari clinice:hiperemia
faringelui,amigdalelor,palatinului moale,plierilor,temperature corporal -39,40C,ganglonii limfatici periferici
sunt măriți.
•Complicații: Abces periamigdalian - infectie profunda, care cuprinde si zona adiacenta amigdalelor
•Celulita periamigdaliana - infectia tesuturilor moi superficiale, mai putin grava decat abcesul
•Mediastinita - o afectiune grava, cauzata de extinderea infectiei din zona gatului spre zona medie a toracelui
•Endocardita bacteriana - infectie a valvelor inimii, cauzata de bacterii care intra in circulatia sanguina.
•Artrita septica - inflamarea unei articulatii din cauza contaminarii cu un agent patogen
•Sinuzita, otita media supurata, laringite si faringite

2.Ce simptome mai pot fi în această maladie (tipurile de amigdalite, evoluţia lor)?
Tipuri de amigdalita in functie de cauza producerii ei: Amigdalita bacteriana, Amigdalita virală;
Tipuri de amigdalita in functie de recurenta bolii: Amigdalita acuta și cronică.
Simptome:
•Gat inflamat, dureri de gat si dificultati de inghitire
•Febra
•Dureri de urechi
•Dureri de cap
•Respiratie urat mirositoare
•Voce schimbata
•Dificultati in miscarea gatului
•Dispneea
•Rinoreea

3.Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național. Care sunt indicaţiile pentru
spitalizare? Conduita:
1.Controlul profilactic al populaţiei cu scop de depistare activă a amigdalitei
2. Culegerea anamnezei
3. Examinarea clinică
4. Examinarea paraclinică
5. Evaluarea riscului de complicaţie amigdalară (consultaţia specialiştilor)
6. Deciderea asupra tacticii de tratament (conservator versus chirurgical)
7. Efectuarea tratamentului
8. Profilaxia acutizărilor (în caz de tratament conservator)
9. Supravegherea
Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IRVA
•Neurotoxicoza.
•Alte stări grave în IRVA.
•Bronşiolită.
•Forme asociate grave.
•Laringotraheita stenozantă (crup) gradele II, III. • IRVA cu complicaţii.
•Copii de vîrstă fragedă cu IRVA.
•IRVA, forme uşoare şi medii în lipsa condiţiilor de izolare la domiciliu, sau pacienţii din centre de
plasament, şcoli – internate etc.

4.Ce asistenţa medicală prespitalicească ve-ţi realiza acestui copil conform Protocolului clinic
naţional? Expuneți principiile de tratament, îngrijire.
Iniţierea precoce a tratamentului de urgenţă va suprima progresia bolii şi va preveni consecinţele grave
ale acestei boli; Acordarea primului ajutor la etapa prespitalicească în formele grave ale IRVA, cu
neurotoxicoză, laringotraheită stenozantă, bronşiolită; Evaluarea stării pacientului şi aprecierea eficienţei
tratamentului (după 48–72 ore), vizită activă.; Reevaluarea criteriilor de spitalizare;• Monitorizarea
tratamentului etc.

5. Expuneți măsurile profilactice (termenul de supraveghere, examinarea contactaţilor, adresarea

imediată la medic, admiterea convalescentului în colectiv etc).
O Depistare precoce şi activă: epidemiologic şi clinic.
O Izolare: 5-7 zile
formele uşoare şi medii - la domiciliu;
formele grave şi şi cu complicaţii se spitalizează în secţiile de boli infecţioase ale spitalelor
raionale(municipale) în saloane boxate.
oAerisirea încăperilor, curăţenia, folosirea lămpilor bactericide.
oSpălarea pe mîini cu apă şi săpun, igiena personală.
oDezinfecţia veselei bolnavului, jucăriilor.
oSupravegherea persoanelor de contact – 7 zile.
oEliminarea factorilor nocivi de mediu: fumatul de către părinţi, aglomeraţia, etc.
oCreşterea calităţii îngrijirii bolnavului.
oMăşti din tifon.

Studiu de caz nr.4

Acuze:
Mama a adus copilul în vârstă de 17 luni în instituţia medicală deoarece el este bolnav de 5 zile, iar
astăzi pare foarte slăbit, este somnolent, a avut vomă de 2 ori cu toate că refuză hrana mai mult de 6
ore, temperatura corpului 39,80C.

Anamnesis morbi:
Copilul s-a îmbolnăvit acut cu 5 zile în urmă, când temperatura corporală a crescut până la 37,10C,
a apărut tusea şi o rinoree uşoară. Mama a tratat singură copilul cu remedii inofensive, considerând
că este o viroză ușoară. Astăzi starea copiluli s-a înrăutățit și mama a hotărât să-l consulte la medic.
Din spusele mamei copilul a contactat cu bunica care avea semne catarale.

Anamnesis vitaе:
Copilul s-a născut la termen, cu greutatea de 3000 grame, în prezent cântărește 12 kg. Dezvoltarea
fizică şi psihoneurologică a copilului corespund vârstei, se alimentează conform Agendei Mamei,
probleme de alimentaţie lipsesc. Până în prezent copilul a primit toate vaccinurile profilactice
conform calendarului de vaccinări. În familie mai este un copil în vârstă de 6 ani, practic sănătos,
care frecventează instituţia preşcolară.

Status prezens:
Copilul este conştient, starea generală este gravă, temperatura corporală – 39,80C, frecvența
respirației – 44/minut, Ps – 110 bătăi/minut. Examinând tegumentele lucrătorul medical a constatat
pe cutia toracică, pe membrele inferioare erupţii hemoragice stelate cu necroză în centru, care nu
confluează între ele, edemele lipsesc. Din semnele meningiene asistentul medical a constatat
redoarea cefei. Scaunul oformat, 1-2 ori/zi. În timpul examinării la copil au apărut convulsii
generalizate. Suspectând o maladie infecţioasă foarte gravă la copil, asistentul medical a luat decizia
de a-l spitaliza.

1.Ce maladie infecţioasă suspectaţi la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează pentru
această maladie.
Infectia meningococica
Semnele clinice
o erupţii hemoragice stelate cu necroză în centru pe cutia toracică, pe membrele inferioare,
o redoarea cefei,
o convulsii generalizate,
o starea generală este gravă,
o temperatura corporală – 39,80C,
o frecvența respirației – 44/minut,
o Ps – 110 bătăi/minut
2.Ce simptome mai pot fi în această maladie (varietatea de erupţii, semnele meningiene,
afectarea altor organe şi sisteme)?
Debut acut;

•Febră;
•Vome repetate;
•Cefalee pronunţată;
•Hiperestezie cutanată;
•Fotofobie;
•Hiperacuzie;
•Semne meningiene pozitive.
•în forme grave:
•Convulsii, tulburări de conştiinţă, semne de focar cerebral;
•Erupţii cutanate hemoragice (sau rozeole, macule mici) stelate cu sau fără necroze în centru, pe
membrele inferioare şi pe fese.
Cînd şi cum apare erupţia – 1-2-a zi simultan
Localizarea:
membrele inferioare, fese, în formele severe şi pe torace, membrele superioare, faţă, mucoase.
 Caracterul:
hemoragii stelate cu sau fără necroze centrale; în formele severe – gangrene.
 Culoare:
roşii, apoi brune pînă la negru.
 Tenul pielii:
normal, sau cianotic, marmorat; hipostaze.
 Confluează:
pe alocuri da.
 Dimensiuni:
peteşii, hemoragii, echimoze.
 La palpare:
consistente, uşor proeminente, nu dispar.
 Evoluţia:
• hemoragiile treptat devin brune şi dispar: necrozele→cruste→defecte→ cicatrice.
• În formele uşoare - erupţie puţină măruntă, stelată, sub formă de macule mici sau peteşii
Notă:
• La sugari: în debut –erupţii maculo-papuloase rozeole ce persista 12-24 ore; apoi apar
elemente hemoragice.
• Se înregistrează rar la copii sub 1 an.

Semnele meningiene1.
1.redoarea de ceafa
Se face cu bolnavul culcat, cu membrele inferioare in extensie, medicul incearca sa faca flexia
pasiva cefei, carein conditii patologice este limitata sau dureroasa
2.semnul Brudzinski superior

Este o continuare a manevrei de redoare de ceafa, cand fortarea flexiei cefei declanseaza indoirea
genunchilor pacientului
3.semnul Brudzinski mediu

Bolnavul e in decubit dorsal, la apasarea pe simfiza pubiana( muntele Venerei), apare felexia
picioarelor.
4 semnul Brudzinski inferior

Se face cu pacientul in decubit dorsal, iar medicul face o flexie totala a unui membru inferior, iar
pacientul isiusureaza suferinta prin indoirea genunchiului contralateral
5.semnul Kernig 1
Pacientul se afla initial in pozitia culcata, dupa care este ridicat cu trunchiul la verticala, miscare
care realizeaza oflexie in articulatia soldului, durerea produsa determina bolnavul sa indoiasca
genunchii.

6. semnul Kernig 2
 Pacientul se afla in pozitia culcat, medicul produce flexia articulatiei soldului, prin ridicarea la
verticala amembrelor inferioare, pacientul raspunde prin indoirea genunchilor
7.semnul Kernig sensibilizat
Se foloseste in cazurile cu sindrom meningean slab exprimat, pacientul se afla cu trunchiul la
verticala, cumembrele inferioare in extensie, iar medicul incearca sa faca flexia cefei. Pacientul nu
poate suporta durerea siindoaie genunchii.

8.semnul trepiedului (Amoss)

.La ridicarea din pozitia asezat pacientul isi aseaza mainile in spatesi le preseaza puternic in pat
pentru a’si
mentine corpul.

9.semnul Weiss _Edelmann

In timpul examinarii semnului Kerning 2 apare extensia halucelui si rasfirarea “in evantai” a
celorlalte patru
degete.
4. Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național (indicaţiile pentru
spitalizare, asistenţa medicală de urgenţă în convulsii.)
Indicatii :
Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IM
•Meningită;
•Meningoencefalită;
•Meningococemie;
•Meningococemie şi meningită;
•Şoc toxiinfecţios gr.I, II, III;
•Edem cerebral acut;
•Alte stări grave în IM;(t-ridicata,redoarea cefei,convulsii)
•Rinofaringita meningococică în lipsa condiţiilor de izolare la domiciliu, sau la pacienţii din centre
•de plasament, şcoli – internate etc.
Asistenţa medicală de urgenţă în convulsii:
Antipiretice i.m sau i.v:
-Sol.Metamizoli natrium 50% - 0,1ml/an
-Sol.Diphenhydraminum 1% -0,1ml/an
- Sol.Papaverinum 2,0%-0,1 ml/an (în cazul dereglării microcirculaţiei sanguine)
Diuretice
– Furosemidum 1-2 mg/kg/24 ore i/m
 Anticonvulsive
– Sol. Diazepamum 0,5% 0,1-0,2 ml/an; Diazepamum-rectal 0,5 mg/kg copilului de
2-5 ani, 0,3 mg/kg copilului de 6-11 ani (poate fi repetat peste 4 ore). Risc de stop respirator, nu se
permite depăşirea dozei de 3 mg/kg.
 Glucocorticoizi
– Prednisolonum 1-2 mg/kg, Dexamethasonum 1 mg/kg (în caz de edem cerebral)
 Oxigen.
5. După cuparea convulsiilor, ce asistenţa medicală prespitalicească mai necesită acest
copil?
Tratament nemedicamentos
 Regimul zilei
•Repaus la pat 3-4 zile (pînă la cedarea febrei)
•Igiena cavităţii bucale (gargarisme cu Sol.Natrii hydrocarbonatis 2%)
•Asanarea orofaingelui (gargarisme cu antiseptice)
Dieta
•Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive cu excepţia alimentelor picante
•Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai, lapte)
Tratament medicamentos
•Antibiotice Ampicillinum 50-100 mg/kg/24 ore 5 zile
•Antipiretice Paracetamolum (500mg) – ½, 1comprimată la t 380C la fiecare 6 ore
•Vitamine Acidum ascorbicum 100 mg 2 ori pe zi 5 zile
6.Expuneți măsurile profilactice în focar (termenul de supraveghere, examinarea şi tratarea
contactaţilor, adresarea imediată la medic în cazul apariţiei semnelor de pericol, etc).

•Dispensarizarea va fi efectuată de medicul de familie şi medicul neurolog, sau neuropediatru

•Durata – nu mai puţin de 2-3 ani
•Frecvenţa – anul 1 - o dată la 3 luni, anul 2-3 – o dată la 6 luni
•Caracterul supravegherii: examenul clinic şi paraclinic (neurosonografia, ecografia craniană,
•electroencefalografia)
•In primele 3 luni după externare nu se permite aflarea la soare, sărituri, sport
Masuri antiepidemice in focar:Obligatoriu:
oDepistarea timpurie a bolnavilor şi spitalizarea lor;
oDeclararea cazului la CMP teritorială;
oEvidenţa contacţilor (lista);
oExamenul clinic şi bacteriologic al contacţilor;
oChimioprofilaxia contacţilor
oSupravegherea contacţilor;
oEvidenţierea purtătorilor de meningococ şi tratamentul lor;
oEvidenţierea bolnavilor cu rinofaringită meningoco-cică şi tratamentul lor în condiţii de izolare la
domiciliu.

Studiu de caz nr.5

Acuze:

Mama şi-a adus fiul D. în vârstă de 2 ani în instituţia medicală, care s-a îmbolnăvit acut, au apărut semne
catarale, temperature s-a ridicat până la 38,50C, pofta de mâncare s-a micșorat, este pasiv, capricios.

Anamnesis morbi:
Semnele catarale au apărut cu o zi în urmă pe fundalul temperaturii normale a copilului. Astăzi însă a apărut
febra, s-au intensificat semnele catarale, tusea a devenit umedă, din nas au apărut eliminări muco-purulente.
Mama este foarte îngrijorată de sănătatea copilului, deoarece el a contactat cu o fetiță vecină care astăzi se
tratează în spital de meningită. Cu 2 săptămâni în urmă copilul a suportat un epizod de viroză.

Anamnesis vitaе:

Băiatul este al 2-a copil în familie, s-a născut prematur cu greutatea 1900gr, în prezent cântărește 9 kg
(greutate scăzută pentru vârstă). Până la vârsta de 1 an s-a tratat de rahitism, anemie după vârsta de 12 luni
face des epizoade de viroze. Vaccinurile profilactice conform calendarului de imunizări au fost realizate
copilului doar cele până la vârsta de 1 an. Copilul este pasiv, rău vorbește, are pofta de mâncare micșorată, se
alimentează de 4 ori/zi cu hrană din rația familiei. Mama comunică rar cu copilul, motivând că nu are timp
pentru aceasta. În familie mai este un copil în vârstă de 3 ani, practic sănătos, care frecventează instituţia
preşcolară.

Status prezens:

Copilul este conştient, starea generală – de gravitate medie, temperatura corporală – 39,80C, frecvența
respirației – 38/minut, Ps – 106 bătăi/minut.Examinând copilul, asistentul medical a constatat tegumentele
palide și uscate, respirația nazală deficilă, din nas scurgeri muco-purulente, stridorul şi tirajul cutiei toracice
lipsesc.În faringe – congestia amigdalelor şi scurgeri muco-purulente îndeosebi pe peretele posterior al
faringelui. Din semnele meningiene asistentul medical nu a constatat nici unul. Diareea lipsește, probleme
din partea urechilor lipsesc, nu au fost constatate semne de malnutriție severă, este prezentă paloarea
pronunțată a palmelor. Suspectând o maladie infecţioasă la copil, asistentul medical a luat decizia de a-l
spitaliza.

1· Ce maladie infecţioasă suspectaţi la copil (concretizați forma)? Enumeraţi semnele clinice și factorii
favorizanți care pledează pentru această maladie.
· IM-Rinofaringită meningococică
· Simptome: Debut acut,febră, obstrucţie nazală, eliminări muco-purulente, tuse seacă.
- Semne de intoxicaţie pronunţate.
- Hiperemie difuză faringeană, granulare.
· Factori de risc: contactul cu persoanele bolnave de IM

2· Ce forme clinice ale bolii mai cunoașteți? Expuneți semnele clinice de bază care confirmă aceste
forme. simptome mai pot fi în această maladie ( semnele meningiene, afectarea altor organe şi sisteme)?

Meningită meningococică:
● Febră (38-40C)
● Cefalee pronunţată
● Fotofobie
● Agitaţie, iritabilitate, delir
● Convulsii
● Tulburări de conştiinţă până la:sopor, comă.
● Hiperestezie cutanată
● Hiperacuzie
● Mialgii şi artralgii
● Semne meningiene pozitive: redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinscki. Reflexe osteotendinoase
exagerate, abdominale absente.
Meningoencefalită:
Predomină encefalita:
· tulburări de conştienţă;
· convulsii;
· pareze, paralizii de nervi cranieni etc.
· Semne meningiene mai puţin pronunţate.

Meningococemie :
• Debut brusc cu febră, frisoane, cefalee, mialgii şi artralgii
• Erupţia hemoragică
• Gradul de intoxicaţie foarte avansat
• Pot fi afectate diverse organe:
Articulaţiile
Pulmonii
Ochii
Rinichii
Glandele suprarenale, etc.
• Frecvent se asociază cu meningita
• Se disting forme uşoare, medii şi grave

Meningococemia cronică – la bolnavi cu deficienţă congenitală în componentele complementului

· Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național (indicaţiile pentru spitalizare,
asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească)
· Pacienţii cu IM se vor spitaliza în secţiile de boli infecţioase ale spitalelor raionale (municipale) şi în
spitalele clinice de boli infecţioase.
· În secţiile de Reanimare şi Terapie intensivă se vor spitaliza copii cu IM forme grave şi/sau stări urgente.

Indicații p/u spitalizare:

· Meningită
· Meningoencefalită
· Meningococemie
· Meningococemie și meningită
· Șoc tixicoinfecțios de gradul I, II, III
· Edem cerebral acut
· Alte stări grave în IM
· Rinofaringită meningococică în lipsa condițiilor de izolare la domiciliu sau la pacienții din centre de
plasament școli, internate.

Asistența de urgență la etapa prespitalicească:

Șoc toxiinfecţios- gr.I, gr.II:

v Prednisolonum 5-10 mg/kg
v Chloramphenicolum– 25 mg/kg, sau Cefotaximum 50 mg/kg per dosis
v Furosemidum (ŞTI gr.I) – 1-2 mg/kg
v Metamizoli natrium 50% -0,1 ml/an viaţă Diphenhydraminum 1%-0,1 ml/an viaţă Papaverinum 2%-0,2
ml/an viaţă
v Diazepamum 0,5% - 0,5-1 mg/kg (în caz de convulsii)
v Oxigen
Edem cerebral acut gr.I, gr.II:
o Dexamethasonum 1-1,5 mg/kg
o Metamizoli natrium 50% - 0,1 ml/an viaţă Diphenhydraminum 1%- 0,1 ml/an viaţă Papaverinum 2%-0,2
ml/an viaţă
o Furosemidum– 1-2 mg/kg
o Chloramphenicolum – 25 mg/kg sau Cefotaximum 50 mg/kg per dosis
o Diazepamum 0,5% - 0,5-1,0 mg/kg (în caz de convulsii)
o Oxigen

Șoc toxicoinfecțios gr.III şi edem cerebral acut gr.III (coma cerebrală profundă)
§ Prednisolonum 10-15 mg/kg pînă la 20 mg/kg i/v,
§ Dexamethasonum 1-1,5 mg/kg (în caz de edem cerebral)
§ Perfuzii intravenoase cu: Sol. Glucosum10%; Sol. Clorură de sodiu (Natrii chloridum)0,9%; Dextran 40
(Reopoliglucină)(Dextranum+Natrii chloridum)
§ Dopaminum 5-10 µcg/kg/min (pînă la stabilizarea indicilor hemodinamici);
§ Chloramphenicolum– 25 mg/kg per dosis la fiecare 6 ore;
§ Diazepamum 0,5% - 0,5-1,0 mg/kg (în caz de convulsii);
§ Furosemidum – 1-2 mg/kg (la necesitate).
§ Oxigen

· Expuneți măsurile profilactice în focar (termenul de supraveghere, examinarea şi tratarea contactaţilor,

adresarea imediată la medic în cazul apariţiei semnelor de pericol, etc).

Măsuri de profilaxie în focar:

o Evidența contacților
o Examenul clinic al contacților de către medicul de familie
o Supravegherea contacților (10 zile de la izolarea ultimului)
o Aerisire a încăperile, deridicarea umedă de 2/3 ori pe zi

o Examenul bacteriologic al secrețiilor rinofaringiene la meningicoc ( la contracții din colectivități -2 la

intervale de 3-7 zile , la cei din focare familiale)
o Asanare a orofaringelui ( gargarisme cu antiseptice)
o Permisiunea de a frecventa o colectivitate se va elibera după o analiză bacteriologică a secrețiilor
rinofaringiene la meningogoc negativă efectuată după 5 zile de la externarea pacientului din staționar

5. Expuneți termenul de externare a copilului la domiciliu, consilierea mamei privind continuarea

tratamentului anemiei, dietoterapiei, imunoprofilaxiei.
• Termenul de externare: 10 zile (în dependență de rezultatele probelor)
• Consilierea privind continuarea tratamentului anemiei :
Ø Familiarizarea părinților privind cauzele , particularitățile evoluției anemiei la copii, tratamentul și
profilaxia
Ø Asigurarea încrederii părinților în efectele tratamentului
Ø Promovarea alăptării la sân
Ø Administrarea rațională a hranei complementare
Ø Instruirea parînților cu privire la pregătirea corectă a alimentelor
Ø Planificarea regimului corect al zilei
Ø Instruirea părinților referitor administrării preparatelor fierului
Ø Convingerea părinților cu privire la stimularea dezvoltării fizice și intelectuale.

Consilierea privind imunoprofilaxia

§ Odată cu nașterea copilului fiecare părinte trebuie să decidă — să-l vaccineze sau nu. Unii respectă
calendarul vaccinurilor, alții încearcă să-l evite ,puțini înțeleg că acest lucru este dăunător pentru copil.
Înainte de a alege – „pentru” sau „contra” vaccinării, se recomandă părinților de a studia informația, să se
consulte cu un specialist, și numai după aceea să ia o decizie.Nu încercați să vă dumeriți independent,
bazându-vă pe convingerile proprii. Amintiți-vă că sunteți direct responsabil de sănătatea copiilor voștri!

Studiu de caz nr.6

Acuze:
În instituţia medicală a fost adus copilul R. în vârstă de 7, elev în clasa I, care în ultimul timp a devenit palid,
obosește repede, este somnolent, mai greu însușește temele.

Anamnesis morbi:
Din spusele mamei copilul rău mănâncă, refuză hrana de la școală, practic zilnic se alimentează doar după
orele 14-15, când revine acasă de la ore.Preferă bucatele din legume și fructe, de asemenea dulciurile. În
timpul sezonului de vară copilul s-a odihnit timp de o lună la bunica (vârsta 50 ani), care mereu se simțea
rău, avea o tuse productivă. Deoarece bunica a fost spitalizată în spitalul de ftiziopulmonologie, mama a
hotărât să examineze copilul la medic.

Anamnesis vitaе:
S-a născut la termen cu greutatea 3400 grame, în prezent cântăreşte 20 kg (greutate scăzută). Până la vârsta
de 1 an copilul s-a alimentat cu lapte de vaci, a suportat rahitism și anemie, care au fost tratate cu succes.
Dezvoltarea fizică şi psihoneurologică a copilului corespunde vârstei. Pe parcursul ultimului an copilul
suportat 3 epizoade de viroze. Toate vaccinurile profilactice necesare conform vârstei au fost realizate
neregulat, cele prevăzute la vârsta de 7 ani nu au fost făcute. În familie mai este un copil de vârstă preșcolară.

Status prezens:
Copilul este pasiv, palid,temparatura corporală – 36,40C, frecvența respirației – 24/minut, Ps – 88
bătăi/minut. Asistentul medical a verificat semnele generale de pericol şi nu a identificat nici unul.
Tegumentele și mucoasele sunt palide, buzele uscate, părul friabil.La examinarea faringelui asistentul
medical nu a constatat congestia mucoasei, ganglionii limfatici periferici sunt de mărimea unui bob de mei,
indolori. Copilul nu are diaree şi nici probleme cu urechile. Semnele de malnutriţie severă lipsesc, grosimea
țesutului adipos la nivelul ombilicului este de 0,5 cm. La examenul radiologic al plămânilor nu s-au constatat
schimbări. În hemogramă Hb 85 g/l, eritrocitele 2,5 x 1012, leucocitele 6 x 109, limfocitele – 50 %. Proba
Mantu cu 2 UT 13 mm. BCG realizat la vârsta de 3 zile, cicatricea 6 mm.

1. Ce patologii suspectaţi la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează pentru aceste maladii.
Explicaţi cauza dezvoltării afecțiunilor.
La copil suspect Tuberculoza
Semnele clinice:
Dificultate de respirație;
Dureri în piept;
Tuse (de obicei cu mucus);
Tuse cu sânge;
Transpirație excesivă, mai ales noaptea;
Oboseala;
Febra;
Pierdere în greutate.

2. Ce forme clinice mai cunoaşteţi? Care forme ați constatat la copii?

Tuberculoza extrapulmonară – caz de tuberculoză confirmat bacteriologic sau diagnosticat
clinic cu leziuni în organe, cum ar fi: pleura, ganglionii limfatici, abdomenul, tractul genitourinar, pielea,
sistemul osteo-articular, sistemul nervos, etc.
Tuberculoza pulmonară – caz de tuberculoză confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic cu
leziuni ale parenchimului pulmonar, arborelui traheo-bronşic sau laringelui. În corcondanţă cu
definiţiile OMS, cazul cu două sau mai multe localizări, dintre care cel puţin una este pulmonară,
va fi notificat cu tuberculoză pulmonară, iar celelalte localizări vor fi indicate localizări
secundare.
Tubercuoza monorezistentă - rezistenţă la un singur medicament antituberculos de linia
întâi.
Tuberculoza polirezistentă - rezistenţă la două sau mai multe medicamente antituberculoase
de linia întâi (cu excepţia Isoniazidei şi Rifampicinei în combinaţie).
Tuberculoza cu rezistenţă la Rifampicină - rezistenţă la Rifampicină determinată prin
metodele fenotipice sau genotipice cu sau fără rezistenţă la alte medicamente antituberculoase. Include orice
tip de rezistenţă la Rifampicină: mono-, poli-, MDR sau XDR TB.
Tuberculoza multidrogrezistentă - rezistenţă la Isoniazidă şi Rifampicină în combinaţie
însoţită sau nu de rezistenţă la alte medicamente.
Tuberculoza cu drogrezistentă extinsă - rezistenţa la oricare dintre fluorochinolone şi la cel
puţin unul dintre preparatele injectabile de linia a doua, utilizate în tratamentul tuberculozei
(Capreomicină, Kanamicină*, Amikacină), adiţională la tuberculoza multidrogrezistentă.

3. Realizaţi conduita copilului bolnav conform Protocoalelor clinice naționale (principiile

tratamentului, îngrijirea).
Principiile de tratament:
 Supravegherea tratamentului antituberculos;
 Administrarea tratamentului antituberculos sub observare directă;
 Monitorizarea administrării medicamentelor în conformitate cu regimul de tratament indicat
 Monitorizarea clinică, microbiologică şi radiologică a tratamentului
 Depistarea, monitorizarea reacţiilor adverse şi raportarea acestora către secţia de „Autorizare
medicamente, evaluare clinică şi farmacovigilenţă" AMDM şi a serviciului FP;
 Evaluarea zilnică a dinamicii semnelor şi simptomelor tuberculozei, masei corporale;
 Analiza biochimică a sângelui;
 În cazul stabilirii rezistenței la preparatele anti-TB, cazul va fi evaluat cu ajustarea schemei de tratament
conform spectrului de rezistență;
 Respectarea controlului infecţiei TB;
 Completarea documentaţiei medicale (caseta 73).
Se recomandă:
 Preparate hepatoprotectoare;
 Vitaminoterapie;
 Tratamentul reacţiilor adverse

Tratamentul nemedicamentos:
Se recomandă:
 Consilierea şi instruirea pacientului TB prin programe
educaţionale (casetele 68; 69);
 Consilierea psihologic

4. Consiliaţi mama privind alimentaţia copilului cu greutate scăzută şi anemie.

-Asigurarea încrederii părinților în efectele tratamentului
-Promovarea alăptării la sân
-Administrarea rațională a hranei complementare
-Consumarea alimentelor bogate în fier,mai ales a cărniii,ce conține fier mhemic,care se absoarbe mai bine
-Se recomandă produsele din carne,ficat,pește împreună cu fructele și legumele ce conțin vitamina
C,stimulatoare a asimilării fierului în instestin.

5. Expuneţi măsurile profilactice în focar (termenele de supraveghere, examinarea contactaților,

tuberculinodiagnostica, adresarea imediată la medic, etc).
Prevenirea TB la persoanele din contact cu TB drogrezistentă [53, 63, 69].
 Ghidurile actuale ale OMS nu recomandă terapie preventivă pentru contacţii cu pacienţii cu
TB drogrezistentă.
 Se recomandă efectuarea unei evaluări iniţiale detaliate a tuturor contacţilor apropiaţi şi
evaluarea clinică de fiecare dată când apar simptomele sugestive pentru TB.
 Persoanele de toate vârstele care trăiesc cu HIV trebuie evaluate clinic la fiecare șase luni,
timp de doi ani de la ultima lor expunere la TB MDR, indiferent dacă aceştia sunt sau nu sunt
simptomatici.
 Se recomandă monitorizarea clinică atentă a copiilor asimptomatici (la fiecare 2-3 luni în
primele 6 luni, apoi la fiecare 6 luni timp de cel puţin 2 ani de la ultima lor expunere la TB
MDR).
 Dacă se dezvoltă boala TB, tratamentul trebuie iniţiat prompt, cu un regim pe baza TSM
cazului sursă presupus.

Tratament profilactic:
 Monoterapie cu Izoniazidă (H).
 Doza Izoniazidei - 10 mg/kg/zi pentru copii, 5 mg/kg/zi pentru adulți,
maximum 300 mg/zi, timp de 6 luni.
 H este eficientă numai pentru pentru micobacteriile active metabolic sau în
multiplicare.
 Asocierea Pyridoxinum (vit. B6)

Studiu de caz nr.7

Acuze:
Mama şi-a adus fiica în vârstă de 10 ani în instituţia medicală deoarece,deoarece în ultimul timp
fetița obosește repede, acuză astenie, cefalee, nu reușește să rezolve temele pentru acasă. A început
să bea mult lichid, să urineze des în deosebi noaptea. Temparatura corporală – 36,50C.

Anamnesis morbi:
Din spusele mamei cu 6 luni în urmă fetița a suferit infecția respiratorie enterovirală forma severă,
complicată cu pneumonie. A fost tratată în staționar cu antibiotice. Mama este îngrijorată de
sănătatea fiicei, deoarece cineva din rude suferă de DZ, de aceea ea a hotărât să consulte copilul la
medic.
 Anamnesis vitaе:
Copilul s-a născut prematur, cu greutatea de 2000grame,până la vârsta de un an a fost alimentat cu
lapte de vaci și Nestogen, actualmente se alimentează neregulat, preferă dulciurile, la școală
consumă multe chifle, diverse pateuri, bomboane. După vârstă de 7 ani face frecvent rinofaringite
virale, la vârsta de 9 ani s-a tratat în staționar cu pancreatită acută, după care prescripțiile medicului
se respectă parțial. Dezvoltarea fizică şi psihoneurologică corespund vârstei. Până în prezent a
primit toate vaccinurile profilactice conform calendarului de imunizări. Copilul învaţă în clasa a 3-
a,în ultimul timp însușita la școală a scăzut mult.

Status prezens:
Copilul este conştient, starea generală este de gravitate medie, temperatura corporală – 36,50C,
frecvența respirației – 19/minut, Ps – 86 bătăi/minut,TA 105/65 mm coloanei de mercur, cântăreşte
35 kg (obezitate).La examinarea copilului asistentul medical a observat tegumentele palide, uscate,
țesutul adipos dezvoltat excesiv, la nivelul ombelicului grosimea este de 4-5 cm. Copilul nu are
semne generale de pericol şi nici diaree, nu are tuse şi nici probleme cu gâtul şi urechile.
Investigaţiile de laborator au demonstrate următoarele: în analiza urinei - glucozurie și corpi
cetonici +. În hemogramă Hb 120 gr/l, glicemia - 11,8 mmoli/l.
1.Ce maladie suspectați la copil, ce semne pledează pentru această maladie? Expuneţi cauzele
dezvoltării maladiei şi factorii favorizanţi.
Diabet zaharat. Semnele ce pledează pentru această maladie sunt: în ultimul timp fetița obosește
repede, acuză astenie, cefalee, nu reușește să rezolve temele pentru acasă. A început să bea mult
lichid, să urineze des în deosebi noaptea. Temparatura corporală – 36,50C, se alimentează
neregulat, preferă dulciurile, la școală consumă multe chifle, diverse pateuri, bomboane. După
vârstă de 7 ani face frecvent rinofaringite virale, la vârsta de 9 ani s-a tratat în staționar cu
pancreatită acută, cântăreşte 35 kg (obezitate).La examinarea copilului asistentul medical a observat
tegumentele palide, uscate, țesutul adipos dezvoltat excesiv, la nivelul ombelicului grosimea este
de 4-5 cm, în analiza urinei - glucozurie și corpi cetonici +. În hemogramă Hb 120 gr/l, glicemia -
11,8 mmoli/l.

2.Ce organe mai pot fi afectate în această maladie? Numiți simptomele în cazul afectării altor
organe:
Copii cu diabet pot dezvolta probleme la ochi- cataracte, retinopatii, glaucoma; probleme la rinichi-
de obicei nu apar simptome înainte de pubertate; neuropatie diabetică- afectarea nervilor; boli
cardiovasculare și gingivale etc.
Complicaţii acute: • Hipoglicemia şi coma hipoglicemică. • Cetoacidoza şi coma cetoacidozică. •
Acidoza lactică; • Coma hiperosmolară.
Complicaţii cronice:
- Microangiopatii • Retinopatie diabetică. • Nefropatie diabetică.
-Macroangiopatii • Cardiopatie ischemică. • Boală cerebrovasculară. • Ocluzia arterelor periferice.
-Neuropatii • Neuropatie periferică. • Neuropatie autonomă

3. Realizați conduita copilului bolnav conform PCN ( principiile de tratament în

staționar, investigațiile necesare, dietoterapia conform unităţilor de pâine etc).
Principiile de tratament în staționar:
Diabet zaharat de tip 1 Școlarizare , Preparatele insulinelor ,Dieta , Efortul fizic ,Ocazional ADO
Diabet zaharat de tip 2 : Școlarizare, Dieta ,Efortul fizic , ADO , Ocazional insulina
Optimizarea stilului de viaţă - este o condiţie esenţială şi obligatorie pentru o bună îngrijire a
diabetului zaharat, fără de care şi cele mai sofisticate şi costisitoare tratamente medicamentoase au
o eficienţă redusă.
SCOPUL - creşterea calităţii vieţii şi speranţei de viaţă; prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a
factorilor de risc cardiovasculari.
OBIECTIVE : Controlul greutăţii: scăderea ponderală, menţinerea unei greutăţi optime,
prevenirea creşterii ponderale. Controlul glicemic. Controlul lipidic. Controlul tensiunii arteriale.
COMPONENTELE DE BAZĂ:
Alimentaţia: Calorii: dieta normocalorică la normoponderali, hipocalorică la supraponderali şi
hipercalorică la subponderali.
Glucide: 50 – 60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple cu absorbţie rapidă şi
produsele rafinate (zahărul şi derivatele), care pot fi permise între 5-10% din aportul energetic
numai în tipul 1de DZ bine echilibrat; Proteine: 12-15%din aportul caloric cu reducere în
insuficienţa renală (0,8 g/kg corp/zi). Lipide: 25-30% din calorii, din care 1/3 animale şi 2/3
vegetale.
Fibre alimentare: 30-40 g fibre/ zi.
Sarea: la fel ca și populația generală, persoanele cu diabet trebuie să limiteze consumul de NaCl
pînă la cel mult 2300 mg/zi, cu toate că persoanele cu diabet și hipertensiune pot necesita o
restricție mai severă. (clasă de recomandare III, nivel de evidență C);
Îndulcitori: sunt permise: cele calorice (fructoza, xilitolul) întră în calculul caloric; necalorice
(aspartam, zaharina, ciclamat) pot fi consumate în cantităţi moderate
Exerciţiul fizic exerciţiului fizic se face individualizat în funcţie de vîrstă, comorbiditate,
complicaţii, după o evaluare anterioară globală clinică, paraclinică şi a stilului de viaţă şi negocierea
metodelor cu pacientul
Excluderea consumului abuziv de alcool.
Excluderea fumatului (pentru fumători și a părinților copilului).
Coabitarea cu stresul.
Investigațiile necesare:
Hemoleucograma
Sumarul urinei
Aprecierea corpilor cetonici în urina nictemerală
TOTG
Microalbuminuria
Analiza biochimică a sîngelui Glicemia HbA1c- hiperglicemie majorat; Colesterolul total
crescut; Trigliceridele HDLC –scăzut; LDLC-crescut; Proteina serică totală; Fracţiile proteice;
Enzimele hepatice; Bilirubina; Ureea; Creatinina; Ionograma (K, Na,Ca); Vitamina B12. Evaluarea
funcţiei de secreţie a pancreasului: Nivelul plasmatic al peptidului C; Insulina imunoreactivă-
Normal, crescut sau redus
Examen immunologic (aprecierea anticorpilor): ICA, GADA, IA2, ZnT8 -Pozitivi sau
negativi Examenul radioimunologic şi imunoenzimatic: fT4, TSH, Anti-TPO; Cortizol, ACTH
ECG
Ecocardiografia
Examen radiologic:
Microradiofotografia cutiei toracice
Dietoterapia conform unităţilor de pâine
Masa 1-3 4-6 7-10 11-14 11-14 15-18 15-18
Vârsta, ani . băieți fete băieți fete
Dejun 2 3 3-4 5
4-5 5 6
Al 2-lea dejun 1,5 2 2 2 2 2 2
Prânz 2 3 4 5 4-5 5-6 4-5
Gustare 1 1 2 2 2 2 2
Cină 1,5 2 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4
A 2-a cină 1,5 2 2 2 2 2 2
Total 10-11 12-13 15-16 18-20 16-17 19-21 18-20

4.Consiliați mama privind păstrarea şi regulile de administrare a insulinei, complicaţiile

posibile, respectarea ulterioară a dietei după externarea din staționar.
Păstrarea şi regulile de administrare a insulinei
Alegeți corect locul injecției (la nivelul brațelor, coapselor, abdomenului și feselor)
Cu 2 degete formați ușor plica cutanată, acul cu lungimea de 4 mm se introduce
perpendicular
Se injectează insulina și se numără până la 10, NU MASAȚI ZONA DUPĂ INJECȚIE!
Schimbați cu regularitate locul injectării, stiloul de insulină se păstrează la temperatura
camerei și este valabil 4-6 săptămâni
Complicațiile posibile:
Complicaţii acute: • Hipoglicemia şi coma hipoglicemică. • Cetoacidoza şi coma
cetoacidozică. • Acidoza lactică; • Coma hiperosmolară.
Complicaţii cornice:
- Microangiopatii • Retinopatie diabetică. • Nefropatie diabetică.
-Macroangiopatii • Cardiopatie ischemică. • Boală cerebrovasculară. • Ocluzia arterelor
periferice.
-Neuropatii • Neuropatie periferică. • Neuropatie autonomă
Respectarea ulterioară a dietei după externarea din staționar, permite:
Controlul glicemic și lipidic, Aport caloric şi nutritive, Prevenirea, întîrzierea sau tratarea
complicaţiilor, Menținerea greutății corporale optime.

5. Expuneți supravegherea dispensarică a copilului bolnav, profilaxia dezvoltării

complicațiilor.
Supravegherea se va face bilunar sau lunar cu analiza carnetului de însemnări. Medicul va urmări
greutatea, talia, semnele de apariție a pubertății, va căuta focare de infecții sau lipodistrofii în
locurile injectării insulinei. Se va evalua funcția renală, valorile TA. După o evoluție de 5 ani a DZ
se va examina fundul de ochi și o angiografie retiniană.
Profilaxia dezvoltării complicațiilor constă în otimizarea stilului de viață
SCOPUL - creşterea calităţii vieţii şi speranţei de viaţă; prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a
factorilor de risc cardiovasculari.
OBIECTIVE : Controlul greutăţii: scăderea ponderală, menţinerea unei greutăţi optime, prevenirea
creşterii ponderale. Controlul glicemic. Controlul lipidic. Controlul tensiunii arteriale.
COMPONENTELE DE BAZĂ:
 Alimentaţia: Calorii: dieta normocalorică la normoponderali, hipocalorică la supraponderali
şi hipercalorică la subponderali.
 Glucide: 50 – 60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple cu absorbţie rapidă şi
produsele rafinate (zahărul şi derivatele), care pot fi permise între 5-10% din aportul
energetic numai în tipul 1de DZ bine echilibrat;
 Proteine: 12-15%din aportul caloric cu reducere în insuficienţa renală (0,8 g/kg corp/zi).
Lipide: 25-30% din calorii, din care 1/3 animale şi 2/3 vegetale.
 Fibre alimentare: 30-40 g fibre/ zi.
 Sarea: la fel ca și populația generală, persoanele cu diabet trebuie să limiteze consumul de
NaCl pînă la cel mult 2300 mg/zi, cu toate că persoanele cu diabet și hipertensiune pot
necesita o restricție mai severă. (clasă de recomandare III, nivel de evidență C);
 Îndulcitori: sunt permise: cele calorice (fructoza, xilitolul) întră în calculul caloric;
necalorice (aspartam, zaharina, ciclamat) pot fi consumate în cantităţi moderate
Exerciţiul fizic exerciţiului fizic se face individualizat în funcţie de vîrstă, comorbiditate,
complicaţii, după o evaluare anterioară globală clinică, paraclinică şi a stilului de viaţă şi negocierea
metodelor cu pacientul
Excluderea consumului abuziv de alcool.
Excluderea fumatului (pentru fumători și a părinților copilului).
Coabitarea cu stresul.
Studiu nr.9
Acuze:
În instituţia medicală a fost adusă fetița N. în vârstă de 9 luni cu următoarele acuze:
febră 38,00C de o zi, scaun frecvent neprelucrat 3-4 ori pe zi, copilul refuză hrana
complementară, se alăptează la sân mai rău ca de obicei. Mama menționează la copil
momente,când brusc începe să plângă, fața se hiperimiază, apoi după câteva minute fetița se
liniștește. Așa stări, din spusele mamei, apar în timpul micției.

Anamnesis morbi:
Starea copilului s-a modificat cu 10 zile în urmă, când fetița a suportat o viroză.
Mama a realizat tratamentul fetiței desinestătător, cu remedii inofensive, fără a consulta
medicul. Cu 2 zile în urmă copilul a devenit neliniștit, periodic plânge fără cauze, mănâncă
mai rău ca de obicei. Odată cu apariția febrei și a scaunului frecvent mama a hotărât să
examinaze copilul la medic.

Anamnesis vitaе:
Copilul este de la prima sarcină,s-a născut la termen,cu greutatea 3000 grame, talia
-50 cm, cu scorul Apgar 8 puncte. Până în prezent copilul a suportat câteva epizoade de
viroze. Se alimentează la sânul mamei de 8 ori pe zi, complementul conform vârstei nu a fost
introdus. Câte odată mama oferă fetiței hrană din rația familiei. Toaleta intimă a copilului
mama o realizează cu șervețele umede doar după actul de defecaţie. Mama utilizează 5 - 6
pampersuri pe zi. Fetița este vaccinată conform calendarului de imunizări.Vitamina D cu scop
profilactic copilul nu primește.În familie sunt rude care suferă de pielonefrită cronică.
 Status prezens:
Starea fetiței este de gravitate medie,este neliniștită,temparatura corporală – 38,40C,
frecvența respirației – 48/minut, Ps – 126 bătăi/minut, greutate 7000 grame (greutate bună
pentru vârstă). La examinarea copilului asistentul medical a observat tegumentele palide,
curate, sub ochi cearcăne, edemele lipsesc. Turgorul micșorat. Abdomenul la palpare
moale.Fetiţa nu are tuse, mucoasa cavităţii bucale curată. Copilul nu are probleme cu gâtul şi
urechile. Semnele de deshidratare lipsesc. La aprecierea febrei lucrătorul medical nu a
constatat ridoarea cefei. Semne de malnutriţie şi paloarea palmelor lipsesc. La cutia toracică
se vizualizează bine mătăniile costale, peptul aviar. În analiza urinei: leucocitele 20 în c/v,
hematii 3-4 c/v, multe celule epiteliale.

1. Ce maladie excretorie suspectați la copil? Enumerați factorii care au influențat la

apariția acestor maladii. Ce cauze mai cunoaşteţi?
Suspectez ca e pielonefrita acuta.
Factorii favorizanti:
 pielonefrita cronică a mamei,
 deprinderile dăunătoare ale acesteia (fumatul, alcoolul, narcomania, folosirea medicamentelor
contraindicate în timpul sarcinii),
 virozele intercurente acute (denumite familiar răceli)
 acutizarea maladiilor cronice etc.
 transferul timpuriu al copilului la hrană artificială, rahitismul ş.a2. Descrieți evoluția maladiei la
sugari și copiii mai mari.
Ce cauze mai cunoasteti?
 Obstructii ale tractului urinar, congenitale sau dobandite (litiaza renala)
 Cateterizarea tractului urinar, cistoscopia
 Reflux vezico-ureteral
 Sarcina
 Leziuni renale preexistente
 Diabetul zaharat
 Imunodeficienta si imunosupresia

2.Descrieți evoluția maladiei la sugari și copiii mai mari.

Evolutia la sugari
 staţionare în greutate;
 disurie;
 vomă;
 diaree;
 accese febrile;
 febră prelungită;
 semne de deshidratare acută;
 somnolenţă;
 convulsii;
 hipotensiune sau hipertensiune arterială.
 Evolutia la copii mai mari
temperatură normală sau febră;
 frisoane;
 agitaţie;
 dureri lombare spontane unilaterale sau
bilaterale sau provocate, la nivelul
unghiuluicostovertebral;
 dureri în hipogastru;
 polakiurie;
 disurie;
 piurii însoţite de dureri retro-şi
suprapubiene;
 tenesme vezicale;
 emisiuni de urine tulbur
 caracter imperios al micţiunilor;
 HTA tranzitorie, asociată sau nu cu edem
papilar la examenul fundului de ochi.

3.Expuneți conduita copilului bolnav conform PCN(criterii de spitalizare, principiile de

tratament în staționar, investigațiile necesare pentru confirmarea maladiei, etc).

 Anamneza
 Examenul obiectiv general
 Examenul obiectiv local
Investigatiile paraclinice
 Sumarul urinei
 Sumarul singelui
 Proba Neciporenco
 Urocultura
 Ecografia sistemului Urinar
 Uretrocistografia micţională (perioada de remisie)
 Scintigrafia renală dinamică (perioada de remisie)
 Urografia i/v (perioada de remisie)
Criteriile de spitalizare a copiilor cu PNA
 Vârsta 2 luni;
 Urosepsis clinic (febră, semne de intoxicaţie, hipotensiune arterială, vomă, agitaţie, semen
de deshidratare acută, etc.);
 Pacient imunocompromis;
 Formele severe a PNA;
 Vomă şi imposibilitatea administrării orale a medicamentului;
 Lipsa complianţei adecvate;
 PNA asociată cu alte maladii concomitente în acutizare
Tratamentul PNA la copii
 Măsuri curative generale în staţionar şi la domiciliu:
 Regimul general – la pat, semipat, general;
 Respectarea principiilor generale ale regimului alimentar:
 Limitarea produselor cu surplus de proteine, substanţe extractive;
 Proteine până la 105 g/kg, sare până la 2-3 g/24 ore;
 Se recomandă lichid > 50% de normă sub formă de compot, ceai neconcentrat, suc;
 Limitarea produselor cu surplus de Na.
 Respectarea regimului “urinări regulate”;
 Antibiotice:
 Cefalosporine generaţia I-IV: Cefazolinum – 50-100 mg/kg în 3 prize per os; Cefalexinum –
25-50 mg/kg în 3 prize per os; Cefuroximum – 50-100 mg/kg/24 ore i.m.; Cefotaximum –
70-100 mg/kg în 2 prize i.m.; Cefepimum – 50 mg/kg/24 ore i.v. în 2 prize etc. până la
scăderea febrei şi până la sterilizarea urinei – 7 zile. La aprecierea sensibilităţii germenilor,
antibioticul se va indica în funcţie de antibiogramă.
 Peniciline semisintetice + acidum clavulanicum – 25/3,6 mg până la 45/6,4 mg/kg în 2 prize
 per os în mediu – 10zile (1B);
 Chimioterapice:
Derivaţii 8-oxichinolonei: Nitroxolinum – până la vârsta de 5 ani – 0,2 în 24 ore, după 5 ani –
0,2-0,4 în 24 ore per os 10-14 zile,
Derivaţii nitrofuranului: Furazidinum: 5-8 mg/kg/24 ore în 3-4 prize, per os 10-14 zile.

4. Ce probleme ați mai constatat la copil? Consiliați mama privind alimentația corectă a
copilului, introducerea complementului, tratarea maladiei nutriționale.
Copilul sufera de rahitism(se vizualizează bine mătăniile costale, peptul aviar etc.)
Se va administra vitamina D cu scop profilactic 1 picatura pe zi.
Pana la varsta de 6 luni, nivelul de nutrienti necesari unui copil poate fi acoperit de laptele matern.
Dupa aceasta varsta nesesarul de calorii, de proteine, fier, zinc si vitamine liposolubile ( A, D, E)
creste. Din acest motiv alimentatia complementara trebuie introdusa in asa fel incat sa suplineasca
acest necesar. Pe parcursul diversificarii, pana la 1 an, alimentul de baza ramane insa laptele
matern. In cazul copiilor alimentati artificial, cantitatea maxima de formula va fi redusa pana la
500-550 ml/zi pana la varsta de 1 an.
 6-8 luni: 137-187g/zi (130-200 kcal/zi) – in 1 sau 2 mese
 9-11 luni: 206-281 g/zi (300-310 kcal/zi) – 2 sau 3 mese
 12-23 luni: 378-515 g/zi (550-580 kcal/zi) – 3 mese si 1-2 gustari

5. Consiliați mama privind îngrijirea copilului (lenjeria utilizată, toaleta intimă, utilizarea
pampersului etc.).
Organele genitale ale bebelusului sunt foarte delicate, iar curatarea acestor zone se va face cu
foarta multa atentie, mai ales in primele saptamani de viata. Fie ca este baiat sau fetita, igiena intima
a nou nascutului trebuie facuta doar cu apa – eventual cu prosopele curate inmuiate in apa. Dupa
prima luna de viata, se poate spala zona genitala a bebelusului cu un sapun hidratant bland.
Schimbarea la timp a scutecului este un aspect foarte important atunci cand vorbim de igiena
intima a bebelusului. Daca organele genitale stau prea mult in contact cu urina si fecalele copilului,
acestea vor fi predispuse la iritatii si infectii. Un nou nascut poate fi schimbat si de 6 ori pe zi. Pe
masura ce creste, bebelusul va "consuma" din ce in ce mai putine scutece
 Schimbarea scutecului se face daca este plin cu urina sau daca are materii fecale. Inainte de
fiecare masa trebuie sa verificati daca scutecul copilului este curat si sa il schimbati ! Copilul care
are scutecul murder nu suge !! Daca pielea bebelusului pare iritata in zona scutecului, folositi o
crema care contine oxid dezinc, speciala pentru nou nascut, pentru a o proteja de materiile fecale si
urina.
NU se utilizeaza pentru ingrijirea nou nascutului pudra de talc !
Hainele bebelusului trebuie sa fie intotdeauna curate, confectionate din materiale naturale
(bumbac, lana, in), adecvate pentru temperatura ambientala (in camera nu prea gros imbracat, cu
caciulita pe cap doar dupa baie); de preferat costumase, nu scutece legate strans.Imbracamintea nou
nascutului se spala separat in masina de spalat, cu detergent special pentru copii si se limpezeste o
data in plus fata de programul obisnuit de spalare. Daca folositi balsam, alegeti unul cu miros slab
(nu prea parfumat).

Studiu de caz nr.10

Acuze:
Mama și-a adus fiul A. În vârstă de 8 luni în instituția medicală deoarece au apărut semne catarale
ca rinoreea, înfundarea nasului, o tuse seacă rară. Deoarece de astăzi copilul refuză să sugă sânul
mamei, cu toate că cere să fie alăptat, mama consideră că fiul are probleme și cu urechile.
Anamnesis morbi:
Copilul este bolnav de 2 zile, când au apărut semnele catarale neânsemnate, temperatura corporală
este 36,50C. Mama a oferit copilului remedii inofensive fără a consulta medicul de familie.
Deoarece de astăzi au apărut probleme cu urechile mama a adus de urgenţă copilul în instituţia
medicală.
Anamnesis vitaе:
S-a născut la termen, cu greutatea 3600 grame, în prezent cântăreşte 9 kg (greutate supraponderală).
Copilul se alăptează pe parcursul zilei de 8-10 ori și 3-4 ori noaptea. Mama nu oferă hrană
complementară deoarece consideră că până la vârsta de un an copilul are nevoie doar de laptele
matern. Plimbările la aer cu copilul sunt realizate rar din motiv că afară este foarte rece și copilul se
poate îmbolnăvi. Până în prezent copilul a suportat 2 epizoade de viroze. Toate vaccinurile
profilactice necesare conform vârstei au fost realizate.
Status prezens:
Obiectiv:Starea copilului este modificată neânsemnat,temparatura corporală – 36,60C, frecvența
respirației – 43/minut, Ps – 110 bătăi/minut, respirația nazală dificilă din cauza scurgerilor mucoase,
conjunctiva ochilor hiperemiată, faringele hiperemiat, cavitatea bucală curată. La examinarea
urechilor a/m a constatat dureri în urechea stângă, eliminările purulente lipsesc.Tegumentele sunt
palide, curate, turgorul şi elasticitatea satisfăcătoare, grosimea stratului adipos - 3,5cm. A/m
medicală a constatat alopeția cefei, fontanela mare 3x3 cm, marginile moi, flexibile. Stridorul și
tirajul cutiei toracice lipsesc.Fetiţa nu are diaree și nici paloarea palmelor.

1. Ce maladii suspectați la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează pentru aceste maladii.
Explicaţi factorii favorizanți. Ce probleme mai are copilul?
IRVA-Infecția adenovirală, otita
Semnele clinice: Se înregistrează rar (imunitate transplacentară).
· Subfebrilitate.
· Neurotoxicoza absentă
Semne de catar respirator:
 nas înfundat;
 strănut;
 tuse rareori.
· Conjunctivită.
· Anorexie.
· Dereglări de somn.
· Diaree frecventă.
· Limfoadenopatie.
· Otită, bronşită, pneumonie
· Boala evoluează grav cu complicaţii bacteriene.
· Posibile cazuri letale.
Factorii de risc
• Tulburări ale echilibrului termic, care se manifestă prin hipo- sau hipertermie;
• Sindromul dispeptic, manifestat prin vome şi diaree;
• Sindromul de deshidratare acută;
• Sângerare la nivelul plăgii ombilicale;
• Semne neurologice ca: somnolenţă, hipotonie sau hipertonie, hiperexcitabilitate, convulsii,
adinamie, tulburări de ritm respirator;
• Lipsa progresiunii ponderale adecvate;
• Poate fi hiperbilirubinemie atât directă, cât şi indirectă, în asociere cu anemia hemolitică. La
unii copii poate fi unica manifestare a PN..
• În debut, semnele urinare absente sau neconcludente care nu orientează diagnosticul şi
maladia se depistează întâmplător la un examen fizical şi ecografic
2. Descrieți evoluția problemelor cu urechile la copii. Caracterizaţi formele clinice, simptomele,
complicaţiile.
Otita se manifesta prin inflamarea urechii, ca urmare a unei infectii cu microorganisme patogene.
Apare frecvent in randul copiilor, dar si adultii se pot confrunta cu diferite forme ale otitei.
In functie de localizarea la nivelul urechii, otita poate fi externa, medie (acută și cronică) sau
interna.
La copii, otita prezinta urmatoarele simptome:
• durere la nivelul urechii (otalgie)
• febra
• tulburari de somn si stari de neliniste
• iritabilitate
• lipsa apetitului
• secretii la nivelul urechi
Complicațiile:
• perforarea timpanului
• pareza faciala
• pierderea auzului - otita este una dintre principalele cauze care duc la pierderea auzului
• otomastoidita - o inflamatie a mucoasei la nivelul urechii medii si a osului din spatele
urechii
• masteoidita - o inflamatie la nivelul osului temporal (mastoida)
• meningita - infectie la nivelul membranei care inveleste creierul si maduva spinarii
3. Realizați conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național (examinarea
copilului, indicaţiile pentru spitalizare, principiile tratamentului). Trebuie oare acest copil spitalizat?
Examinarea copilului:
Datele epidemiologe:
· Contact cu bolnavul cu IRVA cu 5-7 zile pînă la îmbolnăvire.
· Situaţie epidemică cu IRVA în localitate.
· Cazuri de IRVA în instituţia şcolară, preşcolară etc. sau
· Pacient din focar familiar de IRVA
· Sezonul anului.
Date clinice:
· Debut acut
· Febră
· Cefalee
· Rinită, strănut
· Tuse
· Dureri în gît
· Conjunctivită
În forme severe
· Convulsii, tulburări de conştienţă
· Vome repetate
· Hiperestezie cutanată
· Somnolenţă
· Dispnee inspiratorie permanentă
· Dispnee expiratorie
· Acrocianoză
Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IRVA
· Neurotoxicoza.
· Alte stări grave în IRVA.
· Bronşiolită.
· Forme asociate grave.
· Laringotraheita stenozantă (crup) gradele II, III.
· IRVA cu complicaţii.
· Copii de vîrstă fragedă cu IRVA.
· IRVA, forme uşoare şi medii în lipsa condiţiilor de izolare la domiciliu, sau pacienţii din centre de
plasament, şcoli – internate etc.
Principii de tratament:
Tratamentul copiilor cu IRVA forma gravă la etapa prespitalicească
1. Amestec litic i.m. sau i.v.:
Sol. Metamizoli natricum 50% – cîte 0,1 ml/an
Sol. Diphenhydraminum 1% – cîte 0,1ml/an
Sol. Papaverinum 2% – cîte 0,1 ml la anul de viaţă, în cazul dereglării microcirculaţiei
sanguine (febra albă) sau Antipiretic/analgetic: Paracetamolum 500mg – 10-15 mg/kg doză unică
copiilor, per os:
- 1-3 ani – 125 mg (¼ comprimat).
- 3-5 ani – 250 mg (1/2 comprimat).
- >5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.
sau Ibuprofenum 200 mg – cîte 5-10 mg/kg (doză unică), per os.
2. Anticonvulsivante (la necesitate) i.m. sau i.v.:
Sol. Diazepamum 0,5%/2 ml – copiilor în vîrstă (doza unică)
pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml,
1-7 ani – 0,5-1 ml,
8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml.
sau Diazepamum rectal 10mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg) copiilor în vîrstă:
pînă la 4 luni – 0,5 ml,
4-12 luni – 1 ml,
1 – 3 ani – 1,25 ml,
3-5 ani – 1,5 ml.
3. Diuretice:
Sol. Furosemidum 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.
4. Corticosteroizi
Prednisolonum 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m.
Dexamethasonum 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v., sau i.m.
5. Oxigen prin cateter nazal sau mască
6. Salbutamolum (în bronşiolită acută sau sindrom bronhoobstructiv):
Salbutamolum în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1 doză (0,1 mg -1 puf) copiilor: 2-12
luni – 1 puf; 1-5 ani – 2 pufuri; 5-12 ani – 3 pufuri sau
Salbutamolum 2 mg copiilor în vîrstă: 2-4 luni – 1 mg la o priză; 2-4 ani – 2 mg în 3 prize în 24 ore,
per os,

4. Expuneți tratamentul și îngrijirea acestui copil privind problema urechii și viroza. Trebuie să
primească mama și indicații pentru tratarea rahitismului?
Tratamentul otitei:
 Preparate antipiretice: Paracetamol (Efferalgan), doza max. 25 mg/kg, apoi 12,5 mg/kg
fiecare 6 - 8 ore sau 60 mg/kg/24 ore, sau Ibuprofen (Nurofen) – 5-10 mg/kg la fiecare 4-6 ore.
 Preparate antihistaminice: Difenhidramin (Dimedrol) sau Clemastin sau Cloropiramin
(Suprastin) 5- 10 mg/kg/zi, per os
 Tratamentul nazofaringelui: lavaj nazal, preparate vazoconstrictoare – Oxymetazolină
(Nazol), Xilometazolină (Galazolin), Nafazolină (Naftizin)
 Tratament local: picături otice antiinflamatoare şi analgezice – Otinum, Otipax
Tratamentul virozei:
1.Tratament nemedicamentos:
Regimul zilei
• Repaos la pat 3-4 zile + 2 zile (după cedarea febrei).
• Igiena cavităţii bucale (clătituri cu Sol. Bicarbonat de sodium (Natrii hydrocarbonas) 2%).
• Igiena ochilor (folosind tampon curat şi apă).
Dieta
• Alimentaţia suficientă conform vîrstei. Sugarii vor fi aplicaţi mai frecvent la sîn.
• Lichide calde de băut în corespundere cu vîrsta şi toleranţa pacientului (apă minerală plată,
sucuri, compot, ceai, lapte).
2.Tratament medicamentos
Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38,50 C-390C)
• Paracetamolum 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os:
- 1-3 ani – 125 mg (¼ comprimat).
- 3-5 ani – 250 mg (1/2 comprimat).
- >5 ani – 500 mg (1 comprimat) la fiecare 6 ore.
• sau Ibuprofenum 200 mg – 5-10 mg/kg (doza unică), per os.
Vitamine
- Acidum ascorbicum 50 mg – cîte 50-100 mg de 2-3 ori pe zi, 5-7 zile, per os
Vasoconstrictoare în picături nazale
• Sol. Naphazolinum 0,05% – cîte 1-2 pic. de 3ori, 3 zile, intranazal
• Interferon leucocitar uman * uscat liofilizat pentru picături nazale 1000 UI în fiole – cîte 2
pic. de 6 ori în nas, 3 zile
3.Tratamentul conjunctivitei virale
Mucolitice
• Mucaltin ( Althaea oficinalis L.) 0,05 de 3 ori/zi, per os
• Ambroxolum 15 mg/5 ml copiilor în vîrstă: 1-2 ani - 2,5 ml; 2-4 ani - 3,7 ml; 4-6 ani -5 ml;
6-12 ani - 7,5-10 ml de 2 ori/zi timp de 7 zile, per os.
Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare)
• Bronholitin (Glaucinum+ Ephedrinum) sau Glaucinum copiilor: 3-10 ani – 5 ml; după 10 ani
– 10 ml de 3ori/zi timp de 5 zile,per os
• Pertussinum - 1-2 linguriţe de 3 ori pe zi -5 zile, per os
Antihistaminic (la necesitate)
Chloropyraminum 25 mg – copiilor în vîrsta: 1-12 luni – ¼ comprimat; 1-6 ani -1/3 comprimat; >7
ani - 1/2 comprimat de 2-3 ori/zi timp de 5 zile, per os.
4. Tratament etiotrop
5. Supravegherea medicală va dura 5-7 zile de la debutul bolii
1. Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.
2. La apariţia semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de
conştienţă – spitalizare urgentă.
3. La apariţia stărilor de urgenţă se va acorda asistenţa prespitalicească urgentă (algoritmul 1) şi
copiii se vor spitaliza în secţia de terapie intensivă şi reanimare a spitalului de boli infecţioase sau
somatic.

Tratamentul specific al rahitismului constă in administrarea vitaminei D in dozà zilnic

de 2000-5000 UI in decurs de 30-45 zile cu revenirea ulterioară la dozele profilactice. In
formele severe se poate administra cite 20000UI/zi pe parcursul a 40-45 zile.
Preparate farmaceutice folosite in profilaxia şi tratamentul rahitismului sunt divizate in 3 grupe
mari:
Grupa I calciferolii-solutii alcoolice, apoase, uleioase, pastile, drajeuri, forme injectabile.
Grupa II-calcidiolii (10 ori mai activi ca gr. I)-soluții alcoolice, uleioase, pastile, forme injectabile.
Grupa III-calcitriolii (100 ori mai activi ca I gr)- soluti alcoolice, uleioase, capsule, pastile, forme
injectabile.
5. Realizați consilierea mamei privind alimentația, călirea, supravegherea ulterioară a copilului,
adresarea imediată la medic etc.).
Alimentația: regim alimentar corect,hrana complementară la termen conform vârstei.
Calirea prin plimbări la aer liber, expunerea la soare cel puțin jumătate de ora-1 h.
Monitorizarea în dinamică a stării de sănătate a copilului.
Peste 2-5 zile să se prezinte din nou pentru a vedea evoluția și eficiența tratamentului
Respectarea unei alimentatii echilibrate - sistemul imunitar va fi puternic si va putea combate in
mod eficient bacteriile si virusii care favorizeaza aparitia otitei
În caz de: supurația urechii vome repetate, convulsii, tulburări de conștiință, somnolență, dispnee
inspiratorie și expiratorie, acrocianoza adresati-va urgent la medic.