Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cazurile sporadice sunt cel mai frecvent asociate cu consumul de apa contaminata, caz in
care infectia are loc preponderent cu virus hepatic genotip 1. In regiunile cu sisteme sanitare
si instalatii de apa potabila bine intretinute, infectia cu virsul hepatic E este putin frecventa,
aparand ocazional cazuri sporadice. In plus fata de consumul de apa contaminata, o alta sursa
de contaminare o reprezinta alimentele de origine animala insuficient gatite. Animalele, in
special porcii, pot fi infectati cu acest virus, iar prin consumul carnii, virusul se transmite la
om. Astfel, pentru a evita pastrarea virusului viabil, prepararea carnii la temperaturi inalte,
pentru perioade suficiente de timp, reprezinta solutia esentiala. Nu in ultimul rand,
transmiterea virusului hepatic E se poate face pe cale fecal-orala. Acest lucru inseamna ca
prin contactul mainilor insuficient igienizate, cu orificiile organismului precum cavitatea
bucala, virusul se transmite. Regiunile in care apa curata este limitata, iar obiceiurile igienice
precum spalatul pe maini sunt prea putin respectate, sunt susceptibile la infectie pe aceasta
cale.
Receptivitatea
Orice persoană care nu a fost vaccinată sau care nu a fost infectată anterior poate fi
infectată cu VHA.
Există anumite categorii de persoane care prezintă un risc mai mare în ceea ce privește
expunerea la virusul hepatitei virale A (HVA). Aceste categorii includ:
1. Persoanele care călătoresc în regiuni sau țări în care prevalența infecției cu HVA
este ridicată sunt expuse unui risc crescut de infectare.
2. Grupurile populaționale care trăiesc în comunități sau regiuni cu infrastructură
sanitară precară, acces limitat la apă potabilă și igienă precară sunt expuse unui risc mai mare
de transmitere a virusului HVA.
3. Persoanele care folosesc droguri intravenos pot fi expuse la risc deoarece
transmiterea virusului poate avea loc prin intermediul obiectelor contaminate utilizate în
procesul de injectare.
4. În anumite cazuri, persoanele care se identifică ca homosexuali pot fi expuse unui
risc crescut de infectare cu HVA.
5. Beneficiarii de sânge și produse din sânge: Deși este foarte rar, există un risc
potențial de transmitere a virusului HVA prin sângele sau produsele sanguine, cum ar fi
transfuziile.
Conform datelor furnizate de sistemul european de supraveghere (TESSy), copiii cu
vârste cuprinse între 5 și 14 ani prezintă cel mai mare număr de cazuri de infectare cu HVA.
De asemenea, s-a observat că majoritatea acestor cazuri sunt raportate în lunile septembrie și
octombrie, sugerând o anumită sezonalitate a infecției.
Receptivitatea la virusul hepatitei E este generală, adică poate afecta orice persoană.
Contagiozitatea este mare în genotipurile 1 și 2, în special în genotipul 1. În schimb,
contagiozitatea este practic inexistentă în genotipurile 3 și 4. Durata exactă a perioadei de
infecțiozitate a virusului hepatitei E nu a fost stabilită, dar se știe că virusul poate fi excretat
prin fecale cu o săptămână înainte de apariția icterului și poate persista până la 30 de zile
după aceasta. Persoanele cu hepatită E cronică excretă virusul pe toată perioada în care sunt
infectate.
Femeile gravide prezintă un risc crescut de a dezvolta forme grave de boală, inclusiv
hepatită fulminantă și deces. Rata de mortalitate este în general de aproximativ 1%, dar în
cazul femeilor gravide poate ajunge la 10-30% în al treilea trimestru de sarcină.
Genotipurile 1, 2 și 4 afectează în principal adulți tineri, în timp ce genotipul 3
afectează în special bărbații cu vârsta peste 40 de ani, care au sistemul imunitar slăbit.
Imunitatea postinfectioasa
Anticorpii IgG împotriva virusului hepatitei A (VHA) pot rămâne în organism pentru
mai mulți ani. Dacă se detectează IgG anti-VHA, fără prezența IgM anti-VHA, acest lucru
poate indica fie o infecție anterioară cu VHA, fie vaccinarea împotriva virusului. Apariția
IgG anti-VHA conferă imunitate pe tot parcursul vieții împotriva virusului hepatitei A.
Anticorpii anti-HEV IgM pot rămâne pozitivi până la 6 luni de la debutul
simptomelor, în timp ce anticorpii de tip IgG persistă, de obicei, ani de la infecție.
Factori diminizatori/favorizanti
Factori favorizanti pentru infectia cu HVA:
Factorii sociali: starea sanitaro-igienică nefavorabilă a teritoriului, a bazinelor de apă
deschisă, în special folosite pentru recreație, asigurarea nesatisfăcătoare a alimentării
populației cu apă potabilă, nerespectarea regulilor sanitaro-igienice la unitățile de alimentație
publică și în sistemul de comerț cu produse alimentare, nivelul precar de respectare a
regimului sanitaro-igienic în colectivele de copii, deficiența de cunoaștere a epidemiologiei și
formarea deprinderilor igienice, în special la copii.
Factorii naturali: temperatura și umiditatea mediului înconjurător, cantitatea
precipitațiilor atmosferice.
Factori favorizanti pentru infectia cu HVE:
Factorii favorizanți sunt atât de natură socioeconomică (războaie, migrații, lipsa apei
potabile, întreținerea defectuoasă a rețelelor de distribuție a apei), cât și factorii generați de
calamități naturale (inundații, cutremure), procesele migraționale, dezvoltarea turismului.
Măsurile profilactice generale pentru ambele tipuri de hepatite virale acute sunt
practic aceleași ca și în prevenirea altor infecții digestive: asigurarea populației cu apă
potabilă de calitate, protecția surselor de apă de contaminare cu reziduuri fecaloid-menajere,
salubrizarea teritoriului, igiena individuală, a alimentelor și alimentației, supravegherea
epidemiologică a grupelor de risc. Respectarea acestor măsuri va contribui la reducerea
riscului de infecție.
Bibliografie:
https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/hepa.html#epidemiology
https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/hepatita-viralaa/534-metodologie-de-
supraveghere-hepatita-virala-a/file
Mihai I. F, Seroprevalence of anti-hepatitis E virus antibodies among patients from a
tertiary hospital from Northeast Romania. Medicina 2022, 58, 1020
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3910912/
https://www.healthline.com/health/hepatitis#prevention
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-e
Epidemiologie specială: Viorel Prisăcaru, 2015
https://www.cdc.gov/hepatitis/resources/professionals/pdfs/abctable.pdf
Lothar Thomas. Hepatitis E. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment
of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main,
Germany, 1 Ed., 1998,1282-1284.