Cursul nr.

Factorii favorizanţi şi formele de manifestare ale

procesului epidemiologic

Sef Lucrări Dr. Luminiţa Bădiţoiu

Conf. univ. Dr. Emilian Damian Popovici

UMF “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

 Factorii favorizanţi

Dacă existenţa în acelaşi timp şi loc a factorilor epidemiologici

determinanţi (sursa de infecţie, calea de transmitere, populaţia
receptivă) este indispensabilă pentru apariţia focarului
epidemiologic, factorii favorizanţi au un rol secundar,
intervenind în schimb în potenţarea sau, din contră, în
inhibarea procesului epidemiologic.

Factorii favorizanţi (secundari) includ:

Factorii naturali de mediu;
Factorii economico-sociali şi
Factorii biologici.
Factorii favorizanţi
Factorii naturali de mediu:
Factori cosmici, climatici, geografici, geologici, hidrologici;
Anotimpurile – intervin în oscilaţiile sezoniere ale morbidităţii
bolilor infecţioase;
Frigul – favorizează infecţiile aerogene;
Căldura – favorizează infecţiile digestive (aport crescut de
lichide, alimente bogate în celuloză, dezvoltarea vectorilor,
rozătoarelor, etc.);
Oscilaţiile de presiune atmosferică – scăderi urmate de creşteri
bruşte de temperatură epidemii de gripă;
Precipitaţii abundente, apa din topirea zăpezilor infecţii
digestive;
Calamităţi naturale (inundaţii – cutremure) forma de
manifestare epidemică a procesului epidemiologic.
 Factorii favorizanţi

Factorii economico-sociali: acţionează asupra tuturor

factorilor determinanţi şi sunt reprezentaţi de:

✓ Condiţiile vieţii sociale;

✓ Starea economică a populaţiei;
✓ Condiţiile de muncă;
✓ De coabitare;
✓ Alimentaţia;
✓ Deplasările de populaţie;
✓ Nivelul sanitar şi moral;
✓ Anumite obiceiuri religioase.
 Factorii favorizanţi

Condiţiile vieţii sociale – factorii economică-sociali:

Locuinţă insalubră – gripă, hepatite virale, tuberculoză;
Aglomeraţii – infecţii aerogene, infecţii prin vectori;
Alimentaţia deficitară cantitativ şi calitativ – scade rezistenţa
organismului şi favorizează apariţia îmbolnăvirilor;
Alimente contaminate – toxiinfecţii alimentare;
Apă contaminată – boli cu transmitere hidrică;
Profesiunea şi condiţiile de muncă – hepatita virală B este
boală profesională pentru personalul medico-sanitar;
Calamităţi sociale – războaie – forma de manifestare
epidemică a procesului epidemiologic;
 Factorii favorizanţi
Factorii biologici – sunt reprezentaţi de invaziile diferiţilor
vectori (muşte, tânţari, alte insecte, soareci, şobolani) sau
prezenţa unor animale/păsări, cu rol în transmiterea agentului
patogen;

În anumite situaţii se poate controla sistematic îndeplinirea

unor parametrii biologici ai mediului - determinarea numărului
de germeni coliformi în apa potabilă utilizată de populaţie,
determinarea microaeroflorei în spitale, testarea bacteriologică
a sterilităţii materialului/instrumentarului medical.
În funcţie de rezultatele acestora, se iau diferite măsuri de
control al mediului – optimizarea fluxului de potabilizare a
apei, aerisirea spaţiilor, folosirea lămpilor cu U.V. în spaţii cu
risc infecţios, verificarea tehnologică a sterilizatoarelor, etc.
 Formele de manifestare ale procesului
epidemiologic
Intensitatea procesului epidemiologic se etichetează prin 4
forme de manifestare cantitativă:

✓ Sporadică;
✓ Endemică;
✓ Epidemică;
✓ Pandemică.
 Formele de manifestare ale procesului
epidemiologic
Periodicitatea – este reprezentată de creşterea morbidităţii la
anumite intervale de timp sub formă de oscilaţii sezoniere sau
multianuale;

Oscilaţiile sezoniere – exprimă creşterea morbidităţii într-un

anumit sezon indiferent de ce formă de manifestare a avut
procesul epidemiologic în restul anului;

Boli cu poartă de intrare digestivă Boli cu poartă de intrare respiratorie

HOLERA -VARA GRIPA – IARNA/PRIMĂVARA
 Formele de manifestare ale procesului
epidemiologic
Oscilaţiile multianuale – sunt reprezentate de reapariţia de
manifestări acute şi extensive ale procesului epidemiologic sub
formă de epidemie sau pandemie, într-o colectivitate, dintr-un
teritoriu, după un interval de acalmie interepidemică;
În acest interval ce poate dura ani de zile, boala nu s-a manifestat
deloc sau sporadico-endemic.
Oscilaţiile multianuale se manifestă într-o populaţie ce a devenit
receptivă 100% după un timp de la ultima epidemie:
fie prin pierderea imunităţii slabe, rămase după boală,
fie prin acumularea de segmente de populaţie care nu au fost
vaccinate.
RUJEOLA periodicitate 3-5 ani GRIPA periodicitate 2-3 ani
 1.Forma sporadică
Se manifestă printr-un număr mic de îmbolnăviri, înregistrate
la intervale mari de timp, fără legătură aparentă între ele şi
diseminate pe o arie geografică mare – tetanos, antrax;
 1.Forma sporadică

Sporadicitatea poate fi o manifestare naturală a unor boli sau

poate fi determinată de existenţa unei mase populaţionale
refractare faţă de boală prin dobândirea imunităţii
postinfecţioase şi/sau postvaccinale;

Forma sporadică poate apare şi într-o populaţie receptivă când

vectorul transmiţător lipseşte sau contactul infectant este
sporadic;

Poate apare şi în boli cu o contagiozitate mare atunci când

bolnavii s-au infectat în afara colectivităţii iar în colectivitate
s-au luat măsuri corecte de profilaxie şi combatere.
 2.Forma endemică

Apare o curbă de morbiditate relativ scăzută şi uniformă;

Endemicitatea unei boli se poate transforma natural sau prin

măsuri de profilaxie şi combatere în formă sporadică sau poate
trece spre forma epidemică;
 2.Forma endemică

Endemicizarea unui teritoriu cu interesare masivă a populaţiei

în infecţia respectivă reprezintă HIPERENDEMIA.

În acestă fază există mulţi indivizi cu forme latente sau cu

infecţii inaparente, astfel că infecţiile clinic manifeste apar ca
sporadice (modelul iceberg-ului).

Sursă imagine: Bocşan I.S. Epidemiologie practică pentru medicii de familie, :213
 3.Forma epidemică

Este reprezentată de îmbolnăviri numeroase apărute într-o

colectivitate dintr-un teritoriu;
 3.Forma epidemică

Epidemia apare ca o manifestare de proporţii în:

✓ Boli cu contagiozitate mare – gripă,

✓ Când populaţia este receptivă 100%,
✓ Când populaţia este parţial receptivă dar pătrund numeroase
izvoare de infecţie,
✓ Când germenii prezintă virulenţă maximă,
✓ Când căile de transmitere sunt numeroase,
✓ Când intervin factorii favorizanţi.
 3.Forma epidemică
În practică putem întâlnii epidemii explozive sau lente;
Epidemii explozive:
✓ Au debut brusc şi se caracterizează prin apariţia unui număr
mare de cazuri în timp scurt,
Tipuri de epidemii :
• Hidrice
• Alimentare (lapte) – toxiinfecţii alimentare;
• Prin vectori
• Respiratorii - gripa

Epidemii lente:
✓ Care se datorează unor contacte infectante ce se produc
intermitent şi individual sau pe grupe populaţionale mici;
✓ De obicei transmiterea este prin contact iar contaminarea se face
la nivelul căii de transmitere, cu doze mici de germeni sau cu
germeni slab virulenţi
Exemplu – Febra recurentă
 4.Forma pandemică
Este o manifestare amplificată a epidemiei, în care focarele de
boală se extind succesiv şi permanent,

În prezent se remarcă manifestări pandemice în cazul gripei de

tip A, HIV/SIDA iar în cazul hepatitelor virale, prin
răspândirea universală se realizează o manifestare pandemică
cu evoluţie trenantă.
Imagini – surse
Internet