Dospinescu Raluca-Bianca-Elena

Grupa 13, seria A, an VI

Hepatitele virale A și E: situația epidemiologică națională

Hepatita A (HVA) este o boală infecțioasă acută a ficatului cauzată de virusul hepatitic A.
Este cunoscută și sub denumirea de „boala mâinilor murdare”. Virusul este de tip ARN
(monocatenar, picornavirus), fără capsulă, dar cu o capsidă proteică care învelește molecula de
ARN. Acest virus se transmite cel mai des prin calea fecal-orală (prin mâncare sau apă infectate,
sau direct de la un purtător). Hepatita A este o maladie acută (simptomele durează în jur de 2
luni, până când acestea dispar). Odată ingerat virusul, acesta intră în circulația sangvină
traversând mucoasa digestivă la nivel intestinal și începând să se multiplice la nivelul intestinului
subțire. Virusul este apoi transportat direct la ficat, unde pătrunde și se înmulțește în hepatocite și
celulele Kupfer. Virionii sunt secretați în bilă și de aici ajung în fecale. De obicei se răspândește
prin a consumul de mâncare sau apă contaminată cu materie fecală infectată. Crustaceele care nu
au fost gătite îndeajuns sunt o sursă comună. Se mai poate răspândi, de asemenea, și prin contact
strâns cu o persoană infectată. În timp ce copiii de obicei nu prezintă simptome, ei tot pot
răspândi boala. După o singură infecție o persoană este imună pe restul vieții. Hepatita virala A
este raspandita in toata lumea, ariile geografice putand fi caracterizate de un nivel al
endemicitatii inalt, intermediar si scazut. Nivelele de endemicitate sunt legate de conditiile
igienico-sanitare. In zonele cu endemicitate crescuta, adultii sunt in general imunizati si
epidemiile de HVA sunt neobisnuite. Imbunatatirea conditiilor igienico-sanitare a facut ca un
numar crescut de adulti tineri sa devina susceptibili, astfel incat frecventa cu care apar focarele
este in crestere. Vaccinul pentru hepatita A este o metodă eficientă pentru prevenire. Anumite
țări recomandă vaccinul de rutină pentru copii și cei cu un risc ridicat care nu au fost vaccinați. 
Hepatita E este o inflamație a ficatului cauzată de infecția cu virusul hepatitei E (HEV);
este un tip de hepatită virală. Hepatita E are în principal o cale de transmitere fecal-oral, care este
similară cu hepatita A, deși virusurile nu au legătură. Ca și hepatita A, hepatita E urmează de
obicei un curs acut și autolimitat al bolii (condiția este temporară și individul se recuperează) cu
rate scăzute de deces în zonele bogate în resurse; cu toate acestea, poate fi mai severă la femeile
însărcinate și la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cu rate substanțial de deces. La femeile
însărcinate, în special în al treilea trimestru, boala este mai des severă și se asociază cu un
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

sindrom clinic numit insuficiență hepatică fulminantă, cu rate de deces în jur de 20%. Igienizarea
este cea mai importantă măsură în prevenirea hepatitei E; aceasta constă în tratarea și eliminarea
adecvată a deșeurilor umane, standarde mai înalte pentru aprovizionarea cu apă publică,
proceduri îmbunătățite de igienă personală și prepararea sanitară a alimentelor. Astfel, strategiile
de prevenire a acestei boli sunt similare cu cele ale multor alte boli care afectează țările în curs
de dezvoltare. Gătitul cărnii la 71 °C timp de cinci minute ucide virusul hepatitei E, temperaturi
diferite înseamnă timp diferit pentru a inactiva virusul. Nu există niciun medicament care să fi
stabilit siguranța și eficacitatea pentru hepatita E și nu au existat studii clinice randomizate mari
cu medicamente antivirale. Recenziile studiilor mici existente sugerează că ribavirina poate fi
considerată eficientă la persoanele imunodeprimate care au dezvoltat infecție cronică.

În România apar în fiecare an în jur de 2.500 de cazuri noi de hepatită A, în vreme ce

media europeană este de 600 de cazuri. Numărul celor infectaţi ar putea fi însă mult mai mare de
vreme ce in 80% din cazuri nu apare nici un simptom. România este pe primul loc la nivel
european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită. Hepatita este o boală care
face aproape la fel de multe victime ca SIDA, cauzând aproximativ 1,5 milioane de decese în
fiecare an. În România, hepatita este o problemă de sănătate publică. Rata generală de depistare a
acestei boli este foarte scăzută la noi în țară, iar majoritatea pacienților sunt diagnosticați în
contextul unor analize.
Simptomatologia hepatitei virale A este dificil de diferentiat fata de celelalte tipuri de
hepatite virale acute. Boala are, de obicei, un debut brusc cu febra, stare generala de rau,
anorexie, greata, disconfort abdominal, icter si urina hipercroma. Simptomatologia clinica, de
obicei, nu dureaza mai mult de 2 luni, cu toate că la 10% -15% din persoane, semnele si
simptomele se pot prelungit pana la 6 luni. Aparitia simptomatologiei de infectie cu VHA este
direct legata de varsta. La copiii cu varsta mai mica de 6 ani, cele mai multe infectii sunt
asimptomatice (70%). La adulti si copii cu varsta peste 6 ani, infectia este de obicei
simptomatica, icterul aparand la peste 70% dintre pacienti.

În anul 2017, 30 de ţări UE/SEE au raportat la TESSy (The European Surveillance System
- sistem pentru colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre bolile transmisibile) un număr de
29307 cazuri confirmate (41% din România şi 9% din Bulgaria). Cazurile au apărut la toate
grupele de vârstă, majoritatea la grupele de vârstă 5-14 ani (39%) şi 25-44 ani (19%). Cazurile la
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

bărbaţi au fost mai frecvente decât la femei, mai ales la grupele de vârstă 15-24 şi 25-44 ani
(raportul bărbaţi /femei de 1.3 şi respectiv de 1.2). Majoritatea (91%) infecţiilor raportate au fost
cele cu transmitere domestică.

Fig 1. Criteriile clinice si de laborator pentru identificarea Hepatitei virale A, conform Institutului National de
Sanatate Publica Romania

Principalele particularitati ale focarelor de Hepatita virala A sunt:

 familial: cele doua cazuri confirmate cu HVA care au legatura epidemiologica intre ele
apar in cadrul aceleasi familii. Daca acest focar se extinde la comunitatea din carte face
parte familia sau la colectivitatea (unitate scolara, loc de munca, azil) pe care o
frecventeaza membri familiei confirmati cu hepatita virala A si exista evidente
epidemiologice de legatura intre cazuri atunci focarul devine focar de comunitate;
 colectivitate: cele doua cazuri confirmate cu HVA cu legatura epidemiologica intre ele
apar intr-o colectivitate si fac parte din doua familii diferite;
 comunitate: cele doua cazuri confirmate cu HVA cu legatura epidemiologica intre ele
apar intr-o comunitate si fac parte din doua familii diferite.

Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în anul

2017, s-au înregistrat 2.512 cazuri de hepatită virală A, incidența la nivel național fiind de
12,8%000 locuitori; cu 27,3% mai mică decât în anul 2016. Din cele 2.512 cazuri de HVA,
50,2% au fost înregistrate la persoanele de sex masculin. În ceea ce privește mediul de rezidență:
61,1% cazuri provin din mediului rural și 38,9% din mediului urban. În anul 2017, au fost
raportate prin investigații epidemiologice de către DSP-urile județene: - 123 de focare cu debut
în anul 2017 totalizând 1.466 cazuri A fost considerat focar apariţia a minim 2 cazuri confirmate
cu hepatita virală A, care au fost expuse la aceeaşi sursa, în acelaşi timp şi loc. Județele în care s-
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

au raportat cele mai multe focare în anul 2017 sunt: Bihor (25 focare); Iasi (17 focare) şi Dolj(17
focare), respectiv Sibiu (11 focare). În anul 2017 au fost raportate 94 de focare în mediul rural cu
un număr de 1.205 cazuri hepatită virală A și 28 de focare în mediul urban cu un număr de 261
cazuri.

In anul 2017, în funcție de data debutului, incidența hepatitei virale A a înregistrat o

creștere în luna noiembrie cu o valoarea maximă de 2,2%000 locuitori. Se observă incidenţe
crescute ale cazurilor în perioada ianuarie-martie, după care a fost înrtegistrată o ușoară scădere
urmând să fie înregistrată o evoluție ascendentă în perioada iunie-noiembrie, păstrându-se
aceeaşi sezonalitate ca și în anii precedenţi, care sugerează legatura cu colectivităţile și
comunitățile. Cazuri de hepatită virală A au fost raportate în toate județele României exceptând
județele: Arad, Brăila și Tulcea, fiind înregistrată o incidența maximă în județul Sibiu
(65,5%000) și o incidenţă minimă în județele Prahova, respectiv Neamț, Maramureș (0,7%000).

Fig 2. Recomandarile oficiale ale Institului National de Sanatate Publica Romania

Diagnosticul de hepatită E este paraclinic și se pune în urma determinării IgM antiVHE

în serul bolnavului și în urma depistării sindromului de hepatocitoliză. Din cauza faptului că
manifestările clinice apărute în cadrul hepatitei cu virus E sunt similare hepatitei cu virus A,
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

diagnosticul nu se bazează numai pe simptomatologiea clinică. În literatura de specialitate,

diagnosticul de hepatită E se bazează pe datele clinice (simptomatologia prezentă), pe datele de
laborator (prezența IgM antiVHE, a sindromului de colestază și de citoliză) și pe baza datelor
epidemiologice. Hemoleucograma poate indica apariția anemiei (prin scăderea valoilor
hemoglobinei și a numărului de globule roșii) și a trombocitopeniei (scăderea numărului de
trombocite). Numeroși bolnavi cu hepatită E au fost diagnosticați cu anemie aplastică. De
asemenea, în numeroase cazuri a fost identificată scăderea concentrației de protrombină (sub
50% în formele clasice de hepatită E, sub 25% în formele fulminante de hepatită E). Examenul
biochimic al sângelui poate indica prezența sindromului hepatocitolitic (caracterizat prin
creșterea valorilor transaminazelor TGO și TGP peste limita normala, TGP fiind mai crescută
decât TGO) și a sindromului colestatic (creșterea valorilor bilirubinei, în special a celei directe,
creșterea fosfatazei-alcaline, a gamma-glutamiltranspeptidazei, a glutamat dehidrogenazei și a
leucinaminopeptidazei).
Ca și hepatita A, hepatita E se transmite prin consumul de alimente contaminate sau apă
potabilă contaminată. Focarele apar în cazul în care există o lipsă de apă potabilă și canalizare.
Transmisă preponderent pe cale digestivă (în special prin apă contaminată), are o răspândire
universală, cu prevalenţe mai ridicate în Asia de Sud şi Est, unde se concentrează peste 60% din
cazuri şi peste 65% din decesele imputabile HEV. În Egipt, 50% din populaţia de >5 ani este
pozitivă serologic pentru HVE. Această hepatită este autolimitată de obicei, dar poate determina
forme fulminante, soldate cu deces, în special la gravide. Conform OMS, în fiecare an apar 20
milioane de infecţii cu virusul hepatitic E, peste 3 milioane de cazuri de hepatită E şi 56600 de
decese. Mortalitatea în populaţia generală variază între 0,5% şi 4%, dar poate ajunge la 20% în
rândul gravidelor.

În prezent, există un vaccin pentru a preveni hepatita E, dar nu este disponibil pe scară
largă.Reducerea riscului de expunere la virusul hepatitei E se bazează pe menţinerea potabilităţii
apei, a condiţiilor corecte de sanitaţie, pe respectarea regulilor de igienă personală şi pe evitarea
consumului de peşte insuficient prelucrat termic, a fructelor şi legumelor necurăţate de coajă, în
special în ţările endemice. Nu există nici un tratament pentru hepatita E, frecvent recuperarea se
produce de la sine, putand fi fatală în unele cazuri.
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

BIBLIOGRAFIE

1. Istrate A, Rădulescu AL. A comparison of hepatitis E and A in a teaching hospital in

Northwestern Romania. Acute hepatitis E - a mild disease? Med Pharm Rep. 2020 Jan
2. Mrzljak A, Dinjar-Kujundzic P, Jemersic L, Prpic J, Barbic L, Savic V, Stevanovic V,
Vilibic-Cavlek T. Epidemiology of hepatitis E in South-East Europe in the "One Health"
concept. World J Gastroenterol. 2019 Jul 7
3. Belei O, Ancusa O, Mara A, Olariu L, Amaricai E, Folescu R, Zamfir CL, Gurgus D,
Motoc AG, Stânga LC, Strat L, Marginean O. Current Paradigm of Hepatitis E Virus
Among Pediatric and Adult Patients. Front Pediatr. 2021 Sep 30
4. Matthews PC, Campbell C, Săndulescu O, Matičič M, Ruta SM, Rivero-Juárez A, van
Welzen BJ, Tan BK, Garcia F, Gherlan GS, Çınar G, Hasanoğlu İ, Gmizić I, Nicolini LA,
Santos L, Sargsyants N, Velikov P, Habibović S, Fourati S, Židovec-Lepej S, Herder V,
Dudman S, Miron VD, Irving W, Şahin GÖ; and ESCMID Study Group for Viral
Hepatitis (ESGVH). Acute severe hepatitis outbreak in children: A perfect storm. What
do we know, and what questions remain? Front Pharmacol. 2022 Nov 25
5. Iacob E, Durnea C, Nastase A, Scripcaru L, Pisica-Donose G. [Viral hepatitis A as an
occupational disease in the city of Iasi]. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 1999 Jul-Dec
6. Nothdurft HD, Dahlgren AL, Gallagher EA, Kollaritsch H, Overbosch D, Rummukainen
ML, et al. The risk of acquiring hepatitis A and B among travelers in selected Eastern and
Southern Europe and non-European Mediterranean countries: Review and consensus
statement on hepatitis A and B vaccination. J Travel Med. 2007
7. Sabau M, Golea C, Danila M, Hompoth A. The rate of infections caused by the hepatitis
viruses in the Tirgu-Mures area. Bacteriologia, virusologia, parazitologia, epidemiologia
(Bucharest, Romania : 1990)
Dospinescu Raluca-Bianca-Elena
Grupa 13, seria A, an VI

8. Metodologie de supraveghere a hepatitei virale A, conform Institutului National de sanatate

publica -13.01.2023. Disponibil la https://insp.gov.ro/download/metodologie-de-
supraveghere-hepatita-virala-a-pdf/?
wpdmdl=96157&refresh=63b8430a1bbc11673020170
9. Ghidul de identificare a comunitatilor la risc de imbolnavire cu hepatita virala, conform
Institutului National de Sanatate Publica -13.01.2023. Disponibil la
https://insp.gov.ro/download/2019-ghidului-de-identificare-a-comunitatilor-la-risc-de-
imbolnavire-cu-hepatita-virala-10-09-2019/?
wpdmdl=96161&refresh=63b8430a1cc3d1673020170
10. Fisa de evaluare a comunitatilor la risc pentru hepatita virala A, conform Institutului National de
Sanatate Publica -13.01.2023. Disponibil la https://insp.gov.ro/download/2019-fisa-evaluare-
comunitati-la-risc-pentru-hva-10-09-2019/?
wpdmdl=96160&refresh=63b8430a1d0671673020170