FACULTATEA DE MEDICINĂ NR.

1 

Departamentul Medicină Preventivă

Disciplina de Diagnostic Epidemiologic

  
Teza de curs

Epidemiologia hepatitei virale B

în Republica Moldova
Conducător ştiinţific:
Sofronie Vasile
d.ş.m, conf.univ.

Autor:
Bodrug Nicoleta
anul VI,grupa MP1701
1
 INTRODUCERE

• Hepatitele virale se regă sesc între primele 10 boli

infecţioase letale şi reprezintă principala cauză etiologică a
cirozei şi a hepatocarcinomului. La nivel mondial,
aproximativ 400 milioane de oameni sunt afectaţi de
hepatitele virale, ceea ce constituie o veritabilă „epidemie
silenţioasă”. În fiecare an, 1,4 milioane de persoane mor din
cauza hepatitelor virale, 600.000 prin infecţii hepatice
cronice, cu 4.000 de decese pe zi. Conform datelor statistice
în Republica Moldova, în anul 2018 au fost înregistrate în
total 3523 cazuri de hepatite virale, inclusiv 733 (20,8%)
cazuri forme acute și 2790 (79,2 %) cazuri forme cronice.

2
 INTRODUCERE
Contextul mondial actual
• Hepatita virală B (HBV) Conform OMS, există aproximativ 2 miliarde de
persoane infectate cu HBV, 240 milioane cu infecţie cronică iar 780.000 mor
anual din cauza acestei patologii (130.000 prin hepatită acută şi 650.000 prin
ciroză sau cancer).6 Hepatita virală B este o importantă problemă de să nă tate
publică şi prin potenţialul de cronicizare, cu evoluţie spre ciroză hepatică şi
carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin contactul cu sâ ngele sau alte
fluide biologice (HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decâ t HIV-ul în caz
de înţepă tură accidentală cu ac contaminat – ceea ce-l transformă într-un
permanent pericol profesional pentru personalul medical), transmiterii
perinatale, sexuale şi mai nou, creşterii prevalenţei în râ ndul consumatorilor
de droguri. Prevalenţa hepatitei virale tip B este mai mare în Africa sub-
Sahariană , Asia de Sud-Est, regiunea Amazoniană şi sudul Europei estice, cu o
rată a portajului de HBV între 5-20% (la care se poate adă uga şi portajul de
HDV).

3
 INTRODUCERE

Distribuţia geografică a hepatitei virale tip B

4
 INTRODUCERE
Contextul actual în Europa
În regiunea OMS Europa, se estimează că există 14 milioane de adulţi
infectaţi cronic cu HBV, 9 milioane infectaţi cronic cu HCV, prevalenţele fiind
de 2-3 ori mai mari în ţă rile neincluse în UE. Aproximativ un adult din 50 este
infectat cu virusul hepatitic B sau are infecţie cronică cu HCV.
În 2012, 28 de ţă ri din UE/EEA au raportat 17.291 cazuri de hepatită
virală tip B, ceea ce corespunde unei rate de 3,4 cazuri la 100.000 de
locuitori. Dintre acestea, 2.952 (17,1%) au fost înregistrate drept infecţii
acute, iar 12.306 (71,2%) infecţii cronice.
În 2020, 29 de state membre UE/EEA au raportat 14 428 de cazuri de
hepatită virală tip B,ceea ce corespunde unei rate de 4,2 cazuri la 100 000 de
locuitori. Din toate cazurile , 979 (7 %) au fost înregistrate drept infecție
acute, iar 6 172 (43%) infecție cronice, 5 742 (40%) ca ,,necunoscute” și
1535 cazuri (11%) nu au putut fi clasificate din cauza unui format de date
incompatibil.

5
 INTRODUCERE

Rata de notificare a cazurilor de hepatită acută B* la 100 000 de

locuitori pe țară, UE/SEE,2020 6
 INTRODUCERE

Ratele de notificare a hepatitei B acute și cronice la 100 000 de locuitori pe an

în Țările UE/SEE raportează în mod constant, 2011–2020
7
 INTRODUCERE
Contextul actual în Republica Moldova

În Republica Moldova, prevalența infecției cornice cu virusul hepatitei B constituie aproximativ

30.000 cazuri, iar a cirozei hepatice de aceeași etiologie – circa 3000 cazuri, totodată persoanele infectate
cu virusul hepatitei B comportă un potențial înalt de infectare cu virusul D. De asemenea, în țara noastră
sunt înregistrate circa 15.000 persoane cu infecție cronică cu virusul hepatitei C și aproximativ 2,5 mii – cu
ciroză hepatică provocată de acest virus. În același timp, potrivit datelor instituțiilor internaționale,
Republica Moldova se află pe primul loc în lume după mortalitatea prin ciroze hepatice – 71,2 cazuri de
deces la 100.000 populație.
Conform datelor statistice, în R. Moldova, în anul 2018 au fost înregistrate în total 3523 cazuri noi de
hepatite virale, inclusiv 733 (20,8%) cazuri hepatite virale de forme acute și 2790 (79,2%) cazuri de forme
cronice. Indicele morbidită ţii prin HVB acută s-a redus de la 25,55 cazuri la 100 mii populaţie în anul 1997
pâ nă la 0,62 cazuri în anul 2018.
O problemă este atingerea nivelului-țintă de acoperire vaccinală de 95% la imunizarea contra
hepatitei virale B a persoanelor din grupele cu risc sporit de infectare, recomandat de OMS. În anii 2012-
2015, acest indice a constituit 80,9% cu prima doză de vaccin, 84,7% cu a doua, 82,5% cu a treia doză și
96,1% cu a patra.
Totodată , persistă cazurile de transmitere a hepatitelor virale asociate asistenței medicale, pentru
HVB acest indice constituie 25,0%, iar pentru HVC – 22,2%, cu menținerea ponderii înalte a cazurilor
nestabilite de transmitere a infecțiilor nominalizate. Situația epidemiologică privind hepatitele virale este
determinată și de accesul redus sau de lipsa serviciilor de screening în Republica Moldova.

8
 Scopul tezei

Analiza retrospectivă a situației

epidemiologice a populației Republicii
Moldova afectată de hepatita virală B,
obținerea datelor necesare pentru a putea
efectua un prognostic epidemologic veridic
în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire o
populație cu hepatita virală B și elaborarea
mă surilor complexe și raționale pentru a
preveni majorarea acestui numă r de cazuri
9
 Obiectivele tezei
• Studierea particularită ților epidemiologice a hepatitei virale B în
Republica Moldova.
• Studierea corelației dintre factori declanșatori și stituația
epidemiologică privind hepatita virală B în Republica Moldova.
• Analiza dinamicii multianuale a morbidită ții cauzate de hepatita virală
B în Republica Moldova.
• Evaluarea particularită ților epidemiologice ale hepatitei virale B pe
contingente de vâ rstă și în râ ndul copiilor.
• Analiza distribuției terioriale privind hepatita virală B în Republica
Moldova.
• Stabilirea concluziilor și pronosticului epidemiologic.
• Elaborarea unui plan de mă suri de profilaxie.
• Elaborarea concluziilor și înaintarea recomandă rilor necesare.

10
 Importanța teoretică și valoarea
aplicativă a lucrării

• Valoarea aplicativă a lucră rii constă în analiza aspectelor

socio-medicale, oferind sursă necesară pentru elaborarea
concluziilor şi recomandă rilor ce vor permite optimizarea
mă surilor profilactice a hepatitei virale B în Republica
Moldova în același ritm cu politica de că tre Ministerul
Să nă tă ții, Muncii și Protecție Sociale, acestea putâ nd fi
implementate în procesul de control a cazurilor de HVB
precum şi în activitatea practică a instituțiilor medicale.
Rezultatele studiului dat pot fi utile şi informative
pentru diverse categorii din cadrul sistemului medical, în
special: studenţi, rezidenţi,medici de familie, etc.

11
 MATERIALE ȘI METODE DE
CERCETARE

• În perioada menţionată a fost analizată morbiditatea prin infecţia HVB în

Republica Moldova, în baza datelor statistice oficiale (formularul nr. 2 –
Raport privind unele boli infecţioase şi parazitare înregistrate în
Republica Moldova) pe perioada anilor 2003-2009 a cazurilor de
boală : ,,Hepatita Virală B”.
• Pentru a reda succint problema dată au fost analizate surse bibliografice
ca: Pub Med, Statistica.gov.md, Hilari, GoogleScholar etc.
• Datele acumulate au fost prelucrate cu ajutorul calculatorului individual.
Analiza datelor a fost realizată utilizâ nd componenta Excel a suitei
Microsoft Office cu ajutorul funcţiilor şi modulelor acestei programe.
• Formulele de calcul, indicii intensivi şi extensivi au fost utilizate din
manualul de Epidemilogie Generală , bazele medicinei prin dovezi.
• Prelucrarea statistică ne-a permis calcularea ratelor, valorilor medii,
indicatorilor de proporție.
• Datele obținute au fost prezentate sub formă de tabele și figuri.
12
 Incidența prin infecția HVB în Republica Moldova în perioada
anilor 2003-2004

14

12
11.65

10.65
10
9.7

7.1
6.65
6

4.73
4
3.71

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

13
 Repartizarea cazurilor de HVBîn funcție de locul de trai, în
Republica Moldova în perioada anilor 2003-2009, (%)

rural urban

7
6.17
4.91

3.44
2.52

2.61
1.84
4.65 4.48 4.79
3.66 3.73
2.12 1.87

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

14
Structura morbidităţii prin HVB după vîrsta de copii, în
Republica Moldova în perioada anilor 2003-2004, (%)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

2%

98%

15
Structura morbidităţii prin HVB după vîrsta de copii, în
Republica Moldova în perioada anilor 2005, (%)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

6%

9%

85%

16
Structura morbidităţii prin HVB după vîrsta de copii, în
Republica Moldova în perioada anilor 2006, (%)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

13%

87%

17
Structura morbidităţii prin HVB după vîrsta de copii, în
Republica Moldova în perioada anilor 2007, (%)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

21%

79%

18
Structura morbidităţii prin HVB după vîrsta de copii, în
Republica Moldova în perioada anilor 2008-2009, (%)

0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani

33%

67%

19
 Corelaţia infecţiei HVB cu alte patologii
infecţioase

Corelația

hiv sida 0.82

hiv 0.76

boala lyme 0.56

-0.82 HVB

-0.48 HVA

-0.75 pediculoza

-1.00 -0.80 -0.60 -0.40 -0.20 0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00

corelația

20
 Sezonalitatea morbidității prin HVB
în Republica Moldova în perioada anilor 2003-2009

600

500
483
451

411
400

300 300

263

200 194

152

100

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

21
 Repartizarea cazurilor prin HVB a populației în Republica
Moldova în perioada anilor 2003-2009

nord centru sud

235

205

186

149

121
89

89
87

75

75
73

69

65
63

61
57

42

41

40
36

26
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

22
 Repartizarea cazurilor prin HVB în raioanele de
Nord a RM în anii 2003-2009

1 1 1 1 1

nord 0 0 0 Bă0lți 0 Edineț

0 0 0 0 Dondușeni
0 0 0 0 0 0 0 0Drochia0 0 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

23
 Repartizarea cazurilor prin HVB în raioanele de
Centru a RM în anii 2003-2009

143

127

90

75

64

47
38

19
15 15
10 11 9 10
7 8 8
5 3 3 5 3 5 5 4
Balți Chișină u 1 Că lă2rași1 1 Ialoveni 1 1 2Dubă sari1 2 1

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

24
 Repartizarea cazurilor prin HVB în raioanele de
Sud a RM în anii 2003-2009

1 1 1 1

0 0 0 Cahul
0 0 0 0 0 Că useni
0 0 0 0 0 Leova
0 0 0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

25
 Morbiditatea prin HVB în profil teritorial
centru a RM în anii 2003-2009
Media
Centru  2003 2004 2005  2006  2007  2008  2009 
5,64
Anenii Noi 4,77 10,75 8,37 7,2 3,61 2,41 2,41
10,68
Chișinău 18,33 16,28 11,54 9,62 8,18 5,98 4,84
2,83
Călărași 3,68 1,23 6,17 2,48 1,25 3,78 1,26
5,87
Criuleni 6,87 5,49 6,86 5,48 2,75 1,37 5,49
4,81
Dubăsari 2,79 2,79 5,6 11,27 2,83 5,68 2,84
10,33
Hincesti 8,67 15,79 17,38 11,91 6,46 8,11 4,05
9,97
Ialoveni 15,81 9,48 10,51 15,63 8,18 5,09 5,09
4,19
Nisporeni 13,15 1,46 4,38 1,46 4,44 0 4,46
6,07
Orhei 11,46 7,65 5,37 6,94 5,54 3,97 1,59
5,32
Rezina 7,4 9,28 3,72 7,48 1,88 3,77 3,77
3,75
Strășeni 2,18 6,54 8,8 4,37 2,19 0 2,19
4,46
Șoldănești 4,42 8,87 8,89 0 2,24 6,83 0
8,5
Telenești 7,88 13,14 6,59 9,25 14,62 4,01 4,01
7,93
Ungheni 12,53 5,85 15,89 2,51 7,68 5,12 5,97

26
 Dinamica morbidității prin HVB a populației RM in zonele
administrativ teritoriale de centru în anii 2003-2009

6.87

5.12

4.12
3.96
3.69
3.57
3.28

2.31
2.082.04 2.19 2.21
2.04
1.67 1.71
1.59
1.37 1.46
1.26
1.25 1.32
1.19 1.2 1.09 1.09
1.05
0.9 0.84
0.77 0.79
0.38
Anenii
0 0 0 0Noi
0 Chișină u 0 0Că0lă0rași 0 0 0Criuleni
00 0Ialoveni
0 Nisporeni
0 0 0 0 0 0 0 0 Orhei
0 0 0 0Stră
0 șeni Ș0oldă
0 0nești
0 0 0 0 Telenești
00 000 0Ungheni
0000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

27
 Repartizarea cazurilor prin HVB pe municipii
în anii 2003-2009

143

127

90

75

64

47
38

19
10 11
7 8
5 3
Balți Chișină u

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

28
 Concluzii generale
• Dinamica procesului epidemic prin hepatitele virale B, în Republica Moldova, în
perioada anilor 2003-2009, are o tendinţă de scădere continuă. Rata incidenţei
prin HVB în anul 2003 a constituit în medie de 11,65 cazuri la 100.000
populaţie ,dar ulterior în anii 2004-2009 se evidenţiază o ușoară descreștere a
cazurilor prin infecția HBV ajungînd la 3,71 în 2009 ca urmare a măsurilor
profilactice întreprinse de către OMS și MS din Republica Moldova.
• Cel mai afectat de hepatita virală B a fost grupul de vârstă 7-17 ani, cu un
procentaj de 98%-2003-2004, 85%-2005, 87%-2006, 79%-2007 și 67% 2008-
2009 din totalul numărilor de cazuri înregistrate la copii în perioada anilor 2003-
2009.

29
 Concluzii generale
• Datorită implementării Programelor Naţionale de imunizări şi de combatere şi profilaxie a hepatitelor virale
B, C şi D, în ultimii ani şi, în special, a vaccinării contra VHB în Republica Moldova, indicele morbidităţii
prin hepatita virală B acută s-a redus. Aceasta ne denotă și repartizarea cazurilor pe regiunile Republicii
Moldova prin infecţia HVB în anii 2003-2009, observînd o tendinţă de scădere continuă. În comparație cu
zona de nord și sud, un număr de cazuri mai mare îi revine zonei de centru a Moldovei în toţi anii analizaţi
2003-2009.
• Teritoriul de risc sporit este reprezentat de orașele mari - Chișinău și Bălți. Riscul înalt este caracteristic
raioanelor din centrul și nordul țării. Zona de sud prezintă nivel scăzut de risc pentru HVB.
• Populația la risc este cea care întrunește următoarea condiție că sunt locuitori ai mediului urban.
Repartizarea morbidităţii prin infecţia HVB la populaţia rurală şi urbană în anii 2003-2009 ne dovedeşte că
în 2003 populaţia a fost cea mai afectată de infecţia hepatită virală B,pe parcursul anilor dinamica
morbidității are o tendinţă de scădere continuă,
însă cea mai afectată a fost populaţia urbană începând cu 2003 constituind 7 %, 2004- 6,17% , 2005 – 4,19
% , din anul 2006 -2008 se observă o tendință de egalarea e morbidității la nivel urban și rural , iar în anul
2009 este puțin mai afectată populația din zona rurală 1,87% comparativ cu cea urbană 1,84
30
 Concluzii generale

• Tempoul sporit de descendenţă a incidenţei prin HVB parţial poate fi lămurit

prin perfectarea şi implementarea într-un termen redus a unor noi elemente în
supravegherea epidemiologică, care au avut un impact pozitiv semnificativ
asupra procesului epidemic, manifestat prin sporirea intensităţii de reducere a
morbidităţii. Aceste circumstanţe demonstrează necesitatea iniţierii unui studiu
ştiinţifico-practic suplimentar privind evidenţierea şi evaluarea
particularităţilor clinico-epidemiologice, a eficacităţii sistemului existent de
supraveghere epidemiologică, a diagnosticului de laborator, a sistemului de
raportare a cazurilor de boală în dependenţă de situaţia epidemiologică etc. Dar
toate aceste categorii de evaluare a măsurilor de control şi răspuns pentru
infecţiile hepatitei virale B trebuie racordate la exigenţele Comunităţii
Europene și a OMS. 31
 Recomandări

Pentru a minimiza ră spîndirea HVB pe teritoriul RM, sunt înaintate

următoarele recomandă ri că tre membrii organelor responsabile :

Guvernul RM

- Respectarea Legii Ocrotirii Să nă tă ții, prevederilor RSI din 2005 și altor

acte legislative și normative în vigoare
- alocarea din bugetul de stat al fondurilor necesare pentru
desfă șurarea mă surilor de prevenție generale și specifice (procurare
consumabile, vaccinuri)
- analiza, monitorizarea și evaluarea situației din anii precedenți și
elaborarea politicilor și scenariilor de acțiune pentru evenimentele
probabile din anul curent

32
 Recomandări

Ministerul Sănătății (MS)

- Formularea politicilor de să nă tate referitoare la HVB

- Aplicarea prevederilor legii Ocrotirii Să nă tă ții, actelor
normative, RSI (2005)
- Elaborarea și prezentarea rapoartelor privind infecția
hepatitei virale B că tre OMS
- Organizarea și desfă șurarea licitațiilor pentru
procurarea vaccinurilor cu imunoglobulină specifică
HVB.
33
 Recomandări

ANSP

- Asigurarea stocurilor suficiente de consumabile

pentru screening-ul populației
- Asigurarea stocurilor suficiente de vaccinuri
- Supravegherea activă a procesului de vaccinare
- deschiderea punctelor santinelă suplimentare cu
dotarea materială și resurse umane
- Conlucrarea cu autorită țile din alte domenii
(ANSA,MAI, IGPF etc)
34
 Recomandări

CMF/ OMF/ CS

- depistarea activă a persoanelor suspecte la HVB

- îndreptarea cazurilor suspecte la testare în
laborator
- acordarea asistenței medicale la domiciliu la
necesitate
- depistare, supraveghere pacienților cu HVB

35
 Recomandări

USMF

- încadrarea în lupta cu HVB a studenților,

rezidenților și cadrelor didactice la cererea
instituțiilor superioare (MS, Guvern)

36
 Măsuri profilactice
Măsuri de profilaxie specifica în HVB:

• Imunoprofilaxia infecţiei VHB se poate face activ prin vaccinare sau pasiv prin administrare de
imunoglobulină specifică .
Imunoprofilaxia activă se adresează :
• Nou-nă scuţilor;
• Tuturor copiilor şi adolescenţilor care nu au fost vaccinaţi - 3 doze de 0,5 ml, la 0, 2, 6 luni, intramuscular.
• Subiecţilor aflaţi în grupe de risc crescut de infectare:
• Personalul medico-sanitar, medicinişti;
2. Pacienţii cronici din secţiile de hemodializă ;
3. Bolnavii cu hemofilie sau alte patologii, care frecvent suportă transfuzii ale derivatelor sanguine;
4. Receptori de transplant înainte de transplant;
5. Partenerii sexuali, contactaţii cu subiecţi cu AgHBs şi AgHBe pozitivi, depistaţi de curînd;
6. Indivizii cu parteneri sexuali multipli;
7. Pacienţii cu patologii sexual transmisibile, diagnosticate recent;
8. Persoanele HIV infectate;
9. Bolnavii suferinzi de boli cronice de ficat fă ră markerii VHB;
10. Pacienţii, care au suferit leziuni cu potenţial infectant;
11. Emigranţii şi că lă torii din arii geografice cu endemicitate înaltă în infecţia cu VHB

37
 Măsuri profilactice
Măsurile de profilaxia nespecifică în HVB
Măsuri antiepidemice în focar

Măsurile profilactice implementate la nivel de instituții medico-sanitare includ:

· igiena mâinilor și utilizarea echipamentelor de protecție;
· gestionarea și eliminarea în condiții de siguranță a deșeurilor medicale;
· reducerea administrării produselor medicamentoase pe cale injectabilă;
· implementarea metodelor neinvazive de diagnostic şi tratament;
· efectuarea manipulaţiilor şi intervenţiilor medicale cu echipament de unică folosinţă;
· sterilizarea garantată a instrumentarului şi echipamentului medical în toate instituţiile
medicosanitare publice şi instituţiile medico-sanitare indiferent de forma de proprietate din
resursele de finanțare proprii;
· acreditarea instituţiilor medicale doar cu condiţia respectării regimului antiepidemic;
· asigurarea personalului din instituţiile medico-sanitare, inclusiv private, cu trei seturi de
echipament de protecție personală, conform specificului activităţii profesionale (halate,
ochelari, măşti, mănuşi, papuci speciali etc.) din resursele financiare proprii;

38
 Măsuri profilactice
· depistarea activă şi tratarea bolnavilor cu hepatite virale acute, cronice,
trenante, ciroze hepatice virale şi cancer hepatic primar;
· supravegherea epidemiologică şi medicală cu examenul de laborator
al contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală acută şi cronică
B, ciroze hepatice virale şi cancer hepatic primar;
· examinarea de laborator la prezenţa markerilor virusurilor hepatitei
virale B a personalului medical, femeilor de vâ rsta fertilă , gravidelor,
persoanelor infectate cu HIV şi altor contingente de risc;
· asigurarea consilierii persoanele cu hepatită virală B cu privire la co-
factorii care pot accelera progresia bolii (cum ar fi alcoolul, tabagismul),
riscul și că ile de transmitere ulterioară , și necesitatea supravegherii pe
termen lung;
· instruirea personalului medical, privind respectarea precauțiilor
standard în scopul reducerii riscului de contractare a hepatitei virale B.

39
 Măsuri profilactice

Măsuri profilactice pentru prevenirea transmiterii

hepatitei virale B la persoanele utilizatoare de droguri
injectabile (persoane UDI).
·informarea persoanelor UDI despre riscul de infectare
cu hepatitele virale și mă surile de prevenire;
· asigurarea persoanelor care injectează droguri cu
vaccinare rapidă contra hepatitei virale B;
· asigurarea și distribuirea acelor și seringilor sterile,
pentru persoanele care își injectează droguri;

40
 Măsuri profilactice

Măsuri în prevenirea transmiterii HVB prin contacte

sexuale:
·informarea lucră toarelor sexului comercial despre
riscul de infectare cu hepatitele virale și mă surile
de prevenire;
· promovarea utiliză rii corecte și coerente a
prezervativului, mai ales în râ ndul persoanelor
cunoscute ca AgHBs pozitive;
· trimiterea lucră toarelor sexului comercial pentru
imunizare contra HVB, în cazul absenței acesteia;
41
 Măsuri profilactice
Măsuri care cer implementarea în continuare întru asigurarea securității
hemotransfuzionale și transplanturilor:

· optimizarea securită ţii hemotransfuzionale prin ajustarea algoritmului de

testare a sâ ngelui donat la markerii hepatitei virale Bîntru evidențierea
persoanelor donatoare cu hepatită virală acută , trenantă , cronică și ocultă .
Validarea unită ţii de sâ nge/component recoltată şi calificarea donatorului
conform recomandă rilor organizaţiilor internaţionale şi directivelor
europene din domeniu (OMS, CDC, ECDC- directivele Parlamentului
European Consilii Europene din domeniu);
· testarea donatorilor de fluide biologice, de ţesuturi şi organe la prezenţa
markerilor
hepatitei virale B;
· utilizarea hemotransfuziilor pe principiul argumentă rii bazate pe dovezi;

42
 BIBLIOGRAFIA

1.
https://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-4-prevalence-chronic-infection-hepa
titis-b-large.png
28.01.2023
2. World Health Organization. Global health sector strategy on viral hepatitis 2017–
2021. Geneva: WHO; 2017. Available from:
http://www.who.int/hepatitis/strategy2016-2021/ghss-hep
3. Viorel Prisă cari.Epidimiologie general.Bazele medicine prin dovezi.2012
4. Viorel Prisă cari.Epidimiologie special,2015.
5. https://statistica.gov.md/
6. Protocolul clinic național (PCN-22) - ,,Hepatita virală B acută la adult “
7. Protocolul clinic național (PCN-23) - ,,Hepatita cronică cu virusul Hepatitei B cu
sau fă ră antigen Delta la adult “
8.
https://www.who.int/ru/publications/m/item/vaccine-preventable-diseases-surv 43
eillance-standards-hepa
Mulțumesc pentru atenție!

44