REZUMAT COMPARATIV

ARTICOLUL 1: Este boala parodontală un factor de risc pentru boala severă cu COVID-19?
Boala parodontală (PD) cuprinde o serie de afectiuni care implică aspecte inflamatorii, care afectează
țesuturile parodontale și care, iin timp, ar putea avea si implicații sistemice. Diferiți factori și comorbidități, pe
care le poate avea o persoana, au fost strâns asociate cu PD, precum: diabetul, obezitatea, îmbătrânirea si
hipertensiunea. Mecanismele de bază sau cauzele nu au fost stabilite complet. Un aspect important este că
aceiași factori au fost asociați pe scară largă cu afectiunea determinata cu virusul COVID-19. Exista o legatura
stransa intre factorii inflamatori și anumite boli sistemice, care pot sa influenteze starea de sanatate parodontală,
iar infectia cauzata de COVID-19, poate duce la aparitia unor complicatii importante, atat in cazul bolii
parodentale, cat si a celor sistemice.
COVID-19 este o boală cauzată de noul coronavirus numit SARS CoV-2 care declanșează leziuni la nivel
pulmonar, dar care poate afecta si alte sisteme din organism. Majoritatea pacienților cu COVID-19 prezintă
simptome ușoare; cu toate acestea, câțiva ar putea dezvolta boli severe, precum: pneumonie, edem pulmonar,
sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), sindrom de disfuncție a mai multor organe sau chiar deces.
Există și alte boli precum sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu
(MERS) provocate de alte forme ale virusului SARS CoV-2 coronavirusuri care duc la aparitia unor probleme
respiratorii. Din cauza aparitiei COVID-19, Organizatia Mondiala a Sanatatii, a declarat pandemie pe data 11
martie. În prezent, în mai 2020, există peste 3.000.000 de persoane infectate în întreaga lume.
CE ESTE DISBIOZA ORALA?
Reprezinta pierderea echilibrului homeostatic al cavitătii orale, prin cresterea numarului de agenti patogeni si
modificare microflorei microbiene, ducand astfel la aparitia bolilor parodontale. Principalii agenți patogeni
asociați cu PD sunt: Porphyromonas gingivalis, Streptococcus mutans, Lactobacillus și Treponema denticola.
Dar există mai multe bacterii patogene, inclusiv specii din genurile Prevotella Aggregatibacter. Factorii
favorizanti ai gazdei, precum dieta și sistemul imunitar sunt determinanți in apariția și persistența disbiozei,
care permite creșterea numarului de agenti patogeni și a virulentei lor în PD.
S-a putut observa ca, în cazul unei forme severe COVID-19, pacienții spitalizați care au fost intubați sau au
au avut nevoie de un alt mecanism invaziv, plasat intraoral, au dus la afectarea sănătatii orale a acestora . De
asemenea, există și alți factori de risc cum ar fi utilizarea de rutină sau experimentală a medicamentelor pentru
virusul SARS CoV-2, lipsa de igienă orală și alte prezenta altor boli sistemice, pot produce fenomenul de
disbioză a microbiotei orale, ceea ce duce cu siguranta la aparitia boalii parodontale. În cadrul unei analize
metagenomice a pacienților cu o forma severă de COVID-19, au raportat prezenta in cavitatea orala a acesto
pacienti, de agenti patogeni precum Prevotella, Fusobacterium, Veillonella, care sunt asociate de asemenea, cu
boala parodontală. În plus, unele cercetări sugerează că virusul recunoaște receptorul ACE-2, care este localizat
în nazofaringe, dar și în mucoasa bucală. Prin urmare, intrarea virusului poate submina sistemul imunitar, iar
microbiota orală a gazdei declanșează la randul ei, o disbioza la nivelul cavitatii orale, care duce la o
suprainfectie, in urma asocierii dintre boala parodontala si o forma severa de COVID-19.

In urma acestor studii, s-a ajuns la o serie de concluzii. Există suficiente dovezi pentru a afirma că PD
actionează ca un factor de risc pentru COVID-19. PD a fost larg asociată cu mai multe tulburări, precum:
diabetul, HTA, obezitatea si altele. În plus, in cazul pacientilor cu boli sistemice și factori de risc, boala
COVID-19 a imbracat o forma severa. Deoarece starea de sănătate parodontală nu a fost evaluată la toti
pacienți cu boala COVID-19, este dificil de determinat această asociere, intre boala parodontala si formele
severe ale COVID-19.
Cu toate acestea, este posibil ca factorii inflamatori, factorii microbieni si cei de mediu sa fie determinanti.
S-a demostrat ca exista o legatura stransa intre factorii inflamatorii de la nivelul cavitatii orale si bolile
sistemice asociate. În acest sens, răspunsul inflamator modificat care a fost observată în cazul formei severe de
imbolnavire cu SARS-CoV-2, contribuie la progresul bolilor parodontale. Alterările comunităților microbiene
orale, du la creșterea numărului de agenți patogeni și suprastimularea sistemul imunitar. De aceea, prezenta
numarului crescut de agenti patogeni, infectia cu virusul SARS-Cov-2 ( virusul cu factor de risc) și
comorbidități asociate, pot juca un rol major în răspunsul inflamator crescut și furtuna de citokine. Pede altă
parte, cercetătorii sugerează că există o relaț ie strânsă între microbiota pulmonară și internarea la terapie
intensivă.
La pacienții care au avut nevoie de ventilatie, in sectia de terepie intensiva, pentru complicațiile respiratoii de
care sufereau, s-a descoperit ca la nivel pulmonar erau prezenti agenti patogeni care apartin microbiotei
prezente la nivelul tractului digestiv. Prin urmare, s-a propus identificarea microbiotei gastrointestinale a acestor
pacienți, deoarece acest lucru ar putea ajuta la îmbunătățirea măsurilor preventive ce trebuie luate și la aplicarea
unui tratamentul adecvat, care sa previna aparitia unei suprainfectii sau a altor complicatii, care ar putea pune in
pericol starea de sanatate a pacientilor. În consecință, ar fi util să se caracterizeze microbiomul la pacienții cu
PD si COVID-19. Chiar dacă nu in toate cazurile au fost asociati factorii de risc cu PD, sau relațiile lor de
cauzalitate nu sunt complet stabilite, este important să recunoastem ca exista o asociere între PD și infectia cu
COVID-19, unde acesta din urmă, ar putea fi influentat de prezenta bacteriilor parodontopatogene î și poate
provoca o inflamație cronică . În plus, este posibil ca asocierea dintre PD ș i boala severă cu COVID-19 să nu
fie cauzală, sugerând că prevenirea sau tratamentul PD nu previne o situaț ie mai gravă progresia ș i rezultatul
COVID-19.
Studiile viitoare privind starea parodontala a pacienților care au COVID-19, atat forme usoare, cat si forme
severe, ar putea permite identificarea rapida a persoanelor care prezinta riscul de a dezvolta forme severe ale
bolii si administrarea unui tratamet adecvat.

ARTICOLUL 2: Tendințele actuale si noile dezvoltări în cercetarea virusului HIV și a bolii parodontale

Odată cu apariția terapiilor antiretrovirale combinate (cART), fața infecției cu HIV s-a schimbat dramatic de
la o boală cu o mortalitate aproape sigura la o afecțiune cronică gestionabilă, cu o durată de viață prelungită. În
acest studiu, au fost prezentate investigații recente cu privire la epidemiologia, microbiologia și patogeneza
bolilor parodontale la pacienții cu HIV și efectele cART asupra incidenței și progresiei acestor boli atât la
adulți, cât și la copiii infectați, de la o mama purtatoare. În plus, sunt prezentate comparații și potențiale
interacțiuni între microbiomul asociat HIV, răspunsurile gazdei și patogeneza din cavitatea bucală, microbiomul
tractul gastrointestinal, dar si a altor sisteme din organism.
De asemenea, sunt discutate efectele virusului HIV și cART asupra hiposalivației, demenței și osteoporozei
asupra progresiei bolii parodontale. În ultimii 40 de ani, prognosticul bolii cu virusul imunodeficienței umane
(HIV) s-a schimbat dramatic. Ceea ce a fost odată o boală cu o rată ridicată a mortalității, care avea de scăderi
dramatice ale funcției imune însoțite, a devenit o afecțiune cronică gestionabilă. Această schimbare în
prognosticul bolii se datorează în mare parte apariției și îmbunătățirilor continue ale terapiei antiretrovirale
combinate (cART).
La nivel global, în 2017, erau aproximativ 36,9 milioane de persoane care trăiau cu HIV, iar 1,8 milioane de
persoane deveneau nou infectate. Cu toate acestea, în țările dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, demografia
persoanelor infectate cu HIV s-a schimbat, mai mult de jumătate din populația cu HIV având în prezent vârsta
de peste 50 de ani.

Investigatii curente si noi in microbiologie si raspusul gazdei in parodontita, la pacientii cu HIV:

Apariția cART a oferit oportunitatea de a face comparații între pacienții infectați cu HIV și pacienții
neinfectați, dar și în rândul pacienților cu HIV înainte și după cART, pentru formele mai frecvente de boli
parodontale. La un pacient care nu este infectat cu HIV, dar care are boală parodontală, există acum un număr
mare de dovezi care demonstrează capacitatea bacteriilor orale și a produselor lor secundare toxice de a se
transloca prin membrana mucoasă, ducând la boli sistemice. Endocardita infecțioasă este cea mai cunoscută
dintre acestea, în special după procedurile dentare. Alte boli sistemice asociate cu boala parodontală sunt
diabetul, artrita reumatoidă și nașterea prematură, care se datorează probabil subproduselor toxice și translocării
bacteriene din cavitatea bucală, care apoi induc inflamația sistemică cronică. Prezența unei infecții cu HIV
adaugă o a treia componentă care poate juca în aceste interacțiuni orale și sistemice. Când luăm în considerare
interacțiunile dintre HIV și microbiomul oral și intestinal, există trei domenii de investigație care au primit o
atenție considerabilă.
Prima zonă de investigație se concentrează pe capacitatea HIV de a se atașa și de a invada epiteliul de
suprafață și țesuturile subiacente ale cavității bucale și ale intestinului.
A doua zonă de investigație se concentrează pe efectele HIV asupra modificării microbiomului cavității
bucale și intestinului și promovarea translocării altor bacterii, ciuperci și viruși în fluxul sanguin în alte locuri
ale corpului.
A treia zonă de investigație se concentrează pe rolul microbiomului cavității bucale și intestinului în activarea
rezervoarelor latente de HIV.
Pentru fiecare dintre aceste trei domenii de investigație, intestinul și cavitatea bucală au unele asemănări,
precum și unele diferențe importante care sunt discutate în această secțiune.
1. S-a observat ca exista conexiuni între HIV, boala parodontala, cART și demență. Ca și în cazul pacienților
care nu sunt infectați cu HIV, este de așteptat ca populația îmbătrânită a pacienților infectați cu HIV care
beneficiaza de cART va experimenta scaderi ale funcției cognitive, variind de la afectare cognitivă ușoară
până la demență severă. Astfel de tulburări ale funcției cognitive pot avea un efect advers major asupra
sănătatii orale, prin aparitia bolilor parodontale și a cariilor, prin diminuarea capacitatii de efecturare a
igienei orală de rutină.
2. Cercetările recente asupra acestor pacienți au oferit noi perspective cu privire la interacțiunea dintre
infecția cu HIV, terapia cART, bolile parodontale și funcția cognitivă. Există dovezi că bacteriile și
produsele bacteriene din țesuturile parodontale inflamate pot pătrunde în creier rezultând o reacție
inflamatorie locală și afectarea funcției neuronale. În timp ce integritatea barierei de protecție hemato-
encefalică este menținută prin integritatea structurală a joncțiunilor dintre celule, există dovezi că atât HIV,
cât și bacteriile din țesuturile parodontale pot deteriora această barieră și, prin urmare, permit intrarea
acestora bacterii în creier.
3. De asemenea, pacienții cu mineralizare osoasă redusă, care sufera de forme mai severe de osteoporoză,
sunt mai predispuși la deteriorarea parodontală. Pe măsură ce persoanele cu HIV trăiesc mai mult,
complicațiile asociate cu îmbătrânirea, cum ar fi osteoporoza, devin mult mai importante pentru sănătatea
generală a pacientului și pot afecta sănătatea parodonțiului. În plus, atât infecția cu HIV, cât și cART pot
avea roluri directe sau indirecte în aparitia mai rapida a unei forme severe de osteoporoza.
4. Un alt aspect este legat de fluxul salivar. Un fluxul salivar redus, cu sau fără mărirea glandelor salivare,
este una dintre complicațiile cunoscute ale infecției cu HIV. Mai multe studii au observat scăderea fluxului
salivar în cazul infecției cu HIV, în special în stadiile avansate ale bolii. Acest lucru poate avea o influenta
destul de mare in aparitia bolii parodontale si a cariilor.
In ultimele două decenii, infecția cu HIV s-a schimbat dramatic, de la o boală cu o mortalitate aproape sigură
datorită efectelor directe ale HIV și comorbidități grave, la o afecțiune cronică gestionabilă, cu o durată de viață
extinsă prin terapii mai noi (cART). Cu toate acestea, rămân multe provocări clinice și de cercetare în abordarea
naturii acestei boli și a interacțiunilor dintre diferitele locuri și zone ale infecției cu HIV.
Acest articol a prezentat unele dintre cele mai importante dintre aceste tendințe epidemiologice și de
cercetare. O temă comună în această prezentare este importanța crescândă a interacțiunilor dintre clinicieni și
cercetători în domeniul bolilor parodontale, al altor boli de la nivelul cavitatii orale, precum și în alte afecțiuni
sistemice. Colaborările noi și continue între aceste diferite discipline stomatologice, medicale și științifice de
bază, ar trebui să ofere noi perspective asupra interacțiunilor dintre bolile parodontale și afecțiunile sistemice,
nu numai pentru pacientul infectat cu HIV, ci și pentru pacienții neinfectați cu HIV, dar care sufera de boli
parodontale și sistemice.
In concluzie, prin compararea celor doua articole putem observa ca atat in cazul infectiei cu virusul SARS-
CoV-2, cat si in cazul infectiei cu virusul HIV, exista dovezi clare ca boala parodontala poate insoti sau poate
duce la agravarea unor boli sistemice deja prezente si care sunt specifice acestor tipuri de infectii.
Atat in cazul infectiei COVID-19, cat si in cazul infectiei HIV, pacientii prezinta o paleta larga de afectiuni care
de cele mai multe ori interactioneaza cu virusii prezenti in microbiomul oral. Articolele de fata au prezentat
legatura care se poate crea intre boala parodontala si cele doua tipuri de virus. Ambele se pot influenta reciproc.
Boala parodontala poate sta la baza unei forme severe de COVID-19, iar acesta din urma poate duce la
fenomene de suprainfectie la pacientii care prezinta o afectiune parodontala. In cazul pacientilor care sufera de
infectia cu HIV, acestia pot avea fenomene severe de boala parodontala, deoarece pot sa dezvote osteoporoza,
pot avea flux salivar redus, sau pot sa sufere de dementa, cand varsta este deja inainta, ceea ce duce la o igiena
orala deficitara. Pentru pacientii care au HIV, boala parodontala poate determina aparitia dementei, prin faptul
ca agentii patogeni implicati, pot traversa bariera hemato-encefalica si pot crea leziuni la nivelul creierului.