HEPATITA ACUTA

VIRALA B
Dnil Mihaela
Farmacie anul IV ,grupa 2
CUPRINS

1.Definitie
2.Tablou clinic
3.Diagnostic
4.Tratament
5.Importana problemei
6.Obiective generale
7.Rezultate statistice
8.Concluzii



1. DEFINITIE

Hepatitele acute virale (HAV) sunt boli infectioase
foarte contagioase, produse de virusurile hepatitice, care
afecteaza n principal ficatul, n contextul unei mbolnaviri
generale a organismului.

Manifestarile clinice variaza de la infectii
asimptomatice si inaparente pna la infectii acute
fulminante si fatale, comune tuturor tipurilor de HAV, pe
de o parte, si de la infectii subclinice persistente pna la
boli hepatice progresive cronice, cu ciroza si chiar carcinom
hepatocelular, comune tipurilor de HAV transmise prin
snge (exemplu: HBV).

2. TABLOU CLINIC

Hepatita acuta cu HBV se prezinta ca o infectie cu
manifestari clinice extrem de polimorfe, cu numeroase variante
evolutive si cu un potential important de cronicizare, rata de
vindecare completa fiind de 85-95% din cazuri, restul constituind
variate infectii cronice cu HBV si forme letale.
3. DIAGNOSTIC

Diagnosticul de hepatita acuta virala B se sustine pe baza
datelor epidemiologice, clinice si de laborator.

Practic, se diferentiaza doua etape, care de cele mai multe
ori decurg concomitent:
diagnosticul pozitiv (de boala) si diferential;
diagnosticul etiologic (precizarea tipului de virus hepatitic - A,
B, C, D, E).

4. TRATAMENT

Nu exista nca un tratament specific (etiologic) pentru
hepatitele acute virale. Legislatia sanitara din Romania obliga la
internarea in spital a tuturor cazurilor de hepatite acute virale.
Aceasta prevedere are avantajul ca supune toti bolnavii, din
start, conditiilor de izolare, repaus si dieta corespunzatoare fazei
evolutive, ajutand astfel organismul n "lupta" contra agresiunii
virale si diminuand riscurile unor evolutii nefavorabile.

5.IMPORTANA PROBLEMEI


Infectia cu virus hepatitic B a constituit o importanta
problema de sanatate publica a ultimilor 30 de ani si mai
constituie nca o cauza importanta de afectiuni hepatice cronice
cu potential invalidant si chiar letal.

6. OBIECTIVE GENERALE

Studierea formelor clinice de infectie cu HVB la pacientii
internati ntr-un Spital Clinic de Boli Infectioase.
Urmarirea sursei probabile de infectie, arealul geografic
de provenienta si modalitatile de producere ale infectiei.
Determinarea relatiei dintre vrsta, sex, si severitatea
infectiei.

Grafic nr. 1 - Formele de manifestare ale infectiei cu HBV
7.REZULTATE statistice

Din totalul pacientilor au fost diagnosticati cu hepatita acuta virala B un
numar de 392 pacienti, 37 pacienti au fost interpretati ca si purtatori
aparent sanatosi de HBV, iar 104 pacienti au fost infirmati ca hepatite
acute virale, fiind diagnosticati cu hepatite cronice cu HBV.

Grafic nr. 2 Gruparea hepatitelor cronice virale b



Cei 104 pacienti cu hepatite cronice virale B au fost descoperiti fie
ca diagnostic diferential al sindromului icteric (81 cazuri) , fie
ntmplator, cu ocazia efectuarii bateriei de teste hepatice n cadrul
altor afectiuni (11 cazuri) . Un numar mic de cazuri (12 pacienti)
erau cunoscuti ca fiind infectati cronic cu HBV .




Lotul de studiu a cuprins 392 pacienti interpretati cu hepatite
acute virale B.

Dintre acestia, 63 pacienti au fost copii sub 18 ani (16%), restul
de 359 pacienti au fost persoane adulte (84%).

Au fost identificati 227 pacienti de sex masculin (58%) si 165
pacienti de sex feminin (42%)

Din mediul rural au provenit 161 pacienti (41%), iar din mediul
urban 229 pacienti (59%)

Din totalul de 392 pacienti cu hepatite acute virale B, cea mai mare
parte au prezentat forme medii de boala- 256 pacienti (65,3%), 82
pacienti (21%) au prezentat forme severe de boala, un numar mai
mic de cazuri - 54 pacienti (13,7%) au prezentat forme clinice
usoare.

9.Concluzii
Hepatitele acute virale B se intalnesc mai des la adulti decat la
copii.
Formele severe au fost identificate la persoane de sex
masculin, de vrsta adulta.
Numarul pacientilor cu hepatita acuta virala B este mai mare
in mediu urban decat in mediu rural.
Dintre pacientii cu hepatita virala acuta B majoritatea prezinta
o forma medie de boala.

Bibliografie
1. Manualul Merck de Diagnostic i Tratament ,Hepatita
acut viral,Ed.XVII, versiunea in limba romana, 2002,
pg.377-384.
2.Marin Voiculescu, ."Hepatita virala" ,editura Medicala,pg
112-119
3. www.wikipedia.ro
4. Particulariti epidemiologice si clinice ale hepatitei acute
virale B http://www.scritub.com/medicina/LUCRARE-DE-
LICENTA-PARTICULARI1834161723.php