Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADM (dintre care masticatia este cea mai importanta). Aceste rapoarte se numesc relatii intermaxilare. In cadrul lor, momentele in care apar contacte dento-dentare numite relatii ocluzale ocupa o parte semnificativa. Analiza relatiilor ocluzale se impune in cadrul oricarui tratament stomatologic, in cadrul caruia se intervine la nivel ocluzal si mai ales in tratamentele protetice (care modifica relieful ocluzal). Tulburarile la nivelul relatiei ocluzale au consecinte asupra dintilor, muschilor si ATM.
Crestele marginale delimiteaza suprafetele ocluzale spre mezial si distal. Acestea au:
un versant intern (spre foseta meziala/distala) si un versant extern spre dintele vecin. Versantele externe al crestelor marginale a doi dinti vecini delimiteaza nisa masticatorie (se intinde pana la punctul de contact interdentar).
In cazul dintilor frontali, prezinta importanta: Marginile incizale ale frontalilor inferiori Cingulum Foseta infracingulara Zona din fata palatinala de la cingulum la marginea incizala panta palatinala
Cuspizii care au contact cu dintii antagonisti sunt cuspizii de sprijin (de suport). Un dinte articuleaza cu alti doi dinti exceptie facand Ic inf si M3 sup. Cuspizii de sprijin realizeaza contacte dento-dentare functionale denumite stopuri ocluzale.
2. In IM forta de masticatie este maxima 3. La pacientii cu dintii laterali pierduti, masticatia se face cu stopurile de gradul II (dintii frontali) cu miscari multe si eficienta redusa. 4. Pastreaza DVO 5. Abraziunea dintilor este uniforma 6. Transmiterea fortelor se face in axul dintilor mentine stabilitatea ADM.
2. versante cuspid versante foseta (tripodic) Cuspidul este mai mare decat foseta, contactul se realizeaza in trei puncte, ofera o stabilitate maxima ocluziei. Eficienta masticatorie este maxima (presiune minimaeficienta maxima). este cel mai functional contact, dar este foarte greu de realizat protetic si de corectat.
dezocluzia dintilor cuspidati pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate indiferent de tipul de ghidaj
3. M. Pterigoidian intern Origine: fosa pterigoida Insertie: fata interna a unghiului mandibulei Fibrele sunt paralele cu cele ale m. maseter
COBORATORI:
M. milohioidian M. stilohioidian M. geniohioidian M. digastric Pantecele anterior al digastricului are originea pe mandibula aproape de simfiza mentoniera in fosa digastrica; Pantecele posterior are origine pe procesul mastoid in incizura mastoida. iau punct fix pe osul hioid si coboara mandibula
PROPULSORI:
M. pterigoidian extern cel mai puternic propulsor! Fasciculul superior (cel mai mic) o o o o Origine: suprafata infratemporala a aripii mari sfenoidale Insertie: partea anterioara a capsulei si discului articular Este activ in timpul strangerii dintilor si stabilizeaza ansamblul disc condil. Actioneaza la sfarsitul miscarii foarte stranse si NU intervine in inchiderea normala.
Fasciculul inferior o o o Origine: lama laterala pterigoidiana Insertia: gatul condilului mandibular Este activ la deschiderea gurii si trage condilul si discul inainte si in jos.
Cand ambii pterigoidieni externi actioneaza impreuna are loc propulsia mandibulei si deschiderea gurii; Daca actioneaza doar un muschi, condilul de acea parte este tras anterior si mandibula pivoteaza in jurul condilului opus, barbia deviind spre partea opusa.