Sunteți pe pagina 1din 9

OCLUZIA DENTARA Intre dintii maxilari si cei mandibulari sunt rapoarte variate care asigura desfasurarea normala a functionarii

ADM (dintre care masticatia este cea mai importanta). Aceste rapoarte se numesc relatii intermaxilare. In cadrul lor, momentele in care apar contacte dento-dentare numite relatii ocluzale ocupa o parte semnificativa. Analiza relatiilor ocluzale se impune in cadrul oricarui tratament stomatologic, in cadrul caruia se intervine la nivel ocluzal si mai ales in tratamentele protetice (care modifica relieful ocluzal). Tulburarile la nivelul relatiei ocluzale au consecinte asupra dintilor, muschilor si ATM.

Aspecte morfo-functionale ale dintilor


Relatiile ocluzale se refera la pozitiile variate ale mandibulei fata de maxilar, dar si la deplasarile mandibulei in cadrul miscarilor sale functionale. O parte din aceste relatii sunt influentate de morfologia ocluzala (elementele morfologice ce participa la functionalitatea ocluzala).

Fata ocluzala a dintilor


Delimitare:
varful cuspizilor si crestele marginale. Suprafetele ocluzale ale premolarilor si molarilor au cuspizi: o vestibulari spre obraji si/sau buze si orali spre palat/limba. Cuspidul are un versant intern si un versant extern. Fiecare versant este impartit de creasta longitudinala in pante: o meziala (spre anterior), distala (spre posterior).

Crestele marginale delimiteaza suprafetele ocluzale spre mezial si distal. Acestea au:

un versant intern (spre foseta meziala/distala) si un versant extern spre dintele vecin. Versantele externe al crestelor marginale a doi dinti vecini delimiteaza nisa masticatorie (se intinde pana la punctul de contact interdentar).

In cazul dintilor frontali, prezinta importanta: Marginile incizale ale frontalilor inferiori Cingulum Foseta infracingulara Zona din fata palatinala de la cingulum la marginea incizala panta palatinala

Cuspizii care au contact cu dintii antagonisti sunt cuspizii de sprijin (de suport). Un dinte articuleaza cu alti doi dinti exceptie facand Ic inf si M3 sup. Cuspizii de sprijin realizeaza contacte dento-dentare functionale denumite stopuri ocluzale.

Stopuri ocluzale grad I


cuspizii vestibulari ai dintilor laterali mandibulari care iau contact cu fosetele dintre crestele marginale si fosetele centrale ale antagonistilor. Cuspizii sunt cei mai importanti pentru ca sunt mai inalti, mai rotunjiti decat cei linguali si sunt pe un ax ce corespunde apexului.

Stopuri ocluzale grad II


marginea incizala a dintilor frontali mandibulari ce articuleaza cu foseta infracingulara. Daca se pierd stopurile de grad I, stopurile de gradul II reusesc sa sustina ocluzia, daca nu exista o edentatie clasa I veche neprotezata ce se complica cu scaderea DVO.

Stopuri ocluzale grad III


cuspizii palatinali ai dintilor laterali maxilari iau contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele marginale ale dintilor laterali mandibulari. !! Daca apar conflicte intre stopurile ocluzale de gradul I si III se vor face slefuiri selective din cele de gradul III. Se va respecta varful cuspidului de sprijin si retusarea fosetelor sau a versantelor cuspidiene ce determina contact prematur sau interferenta. Se slefuieste din cuspid cand el este interesat in toate miscarile mandibulare. Stopurile ocluzale corecte pe fiecare dinte nu permit migrari ale dintilor nici in sens vertical nici in sens orizontal. Lipsa stopurilor ocluzale la nivelul unor dinti poate fi suplinita de interpozitia limbii, obrajilor, buzelor, ca in cazul deglutitiei infantile sau al unor obiceiuri vicioase.

Importanta stopurilor ocluzale


1. Se face IM in care contactele dento-dentare sunt in numarul cel mai mare. IM este cea mai stabila pozitie functionala a ADM si incheie fiecare ciclu masticator.

2. In IM forta de masticatie este maxima 3. La pacientii cu dintii laterali pierduti, masticatia se face cu stopurile de gradul II (dintii frontali) cu miscari multe si eficienta redusa. 4. Pastreaza DVO 5. Abraziunea dintilor este uniforma 6. Transmiterea fortelor se face in axul dintilor mentine stabilitatea ADM.

Contactele dento-dentare functionale


1. varf cuspid fund foseta Cuspidul este mai mic decat foseta o libertate a cuspidului. Este mai usor d.p.d.v. protetic.

2. versante cuspid versante foseta (tripodic) Cuspidul este mai mare decat foseta, contactul se realizeaza in trei puncte, ofera o stabilitate maxima ocluziei. Eficienta masticatorie este maxima (presiune minimaeficienta maxima). este cel mai functional contact, dar este foarte greu de realizat protetic si de corectat.

3. stopurile ocluzale de grad II

Contacte nefunctionale (instabile)


1. varf cuspid versant foseta instabil, derapeaza mandibula 2. versant cuspid versant foseta 3. varf cuspid varf cuspid instabil, eficienta masticatorie redusa, apare muscarea obrazului 4. contact in suprafata abraziunea patologica uzura exagerata ocluzal un plan ocluzal; la contactele dento-dentare aceste suprafete plane se potrivesc perfect (cheie in broasca), ceea ce mentine DVO, dar ocluzia este instabila si nefunctionala pentru ca nu este suficienta pentru triturarea alimentelor 5. absenta contactelor dento-dentare Anomalia clasa a II-a Angle (inocluzia sagitala) este considerata nefunctionala.

Stabilitatea ocluziei este data de:


1. cuspizii dintilor laterali si foseta infracingulara a frontalilor superiori 2. relatia corecta functionala de tip varf cuspid - fund foseta si contactul tripodic

Criteriile ocluziei functionale:


stopuri ocluzale stabile, multiple, simultane in RC si IM ghidajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si ATM dezocluzia dintilor cuspidati cand se face propulsia

dezocluzia dintilor cuspidati pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate indiferent de tipul de ghidaj

Muschii mobilizatori ai mandibulei


RIDICATORI :
1. M. Temporal este larg, in evantai Origine: Insertie: M3 Orientarea fibrelor: - anterioare vertical - posterioare orizontal - intermediare mixt Actiune in functie de fibrele care se contracta: a) fibrele anterioare ridica mandibula b) fibrele posterioare fac retropulsie c) fibrele intermediare ambele 2. M. Maseter Origine: arcul zigomatic Insertie: fata laterala a unghiului mandibulei Are 3 parti: superficial, intermediar, profund Functie: ridicator al mandibulei si accesor in propulsie - in fosa temporala - procesul coronoid anterior si medial - marg. anterioara a ramului ascendent mandibular pana spre

3. M. Pterigoidian intern Origine: fosa pterigoida Insertie: fata interna a unghiului mandibulei Fibrele sunt paralele cu cele ale m. maseter

Functie: ridicare, propulsie, lateralitate

COBORATORI:

M. milohioidian M. stilohioidian M. geniohioidian M. digastric Pantecele anterior al digastricului are originea pe mandibula aproape de simfiza mentoniera in fosa digastrica; Pantecele posterior are origine pe procesul mastoid in incizura mastoida. iau punct fix pe osul hioid si coboara mandibula

PROPULSORI:
M. pterigoidian extern cel mai puternic propulsor! Fasciculul superior (cel mai mic) o o o o Origine: suprafata infratemporala a aripii mari sfenoidale Insertie: partea anterioara a capsulei si discului articular Este activ in timpul strangerii dintilor si stabilizeaza ansamblul disc condil. Actioneaza la sfarsitul miscarii foarte stranse si NU intervine in inchiderea normala.

Fasciculul inferior o o o Origine: lama laterala pterigoidiana Insertia: gatul condilului mandibular Este activ la deschiderea gurii si trage condilul si discul inainte si in jos.

Cand ambii pterigoidieni externi actioneaza impreuna are loc propulsia mandibulei si deschiderea gurii; Daca actioneaza doar un muschi, condilul de acea parte este tras anterior si mandibula pivoteaza in jurul condilului opus, barbia deviind spre partea opusa.