Sunteți pe pagina 1din 16

| ||



Y  
   
   

 oasele maxilare: maxilar sup+ maxilar inf


(mandibula)
 ATM
 Muschii ADM
 Dinti (arcade dentoalveolare)
 Limba
 Mucoasa orala
 Glande salivare
  ||
    ||
   
Articulatia cea mai complexa din organism capabila
sa efectuieze miscari in toate cele trei planuri
spatiale.
Structura:
 doua suprafete articulare
 cartilaj de acoperire a acestor suprafete
 menisc articular
 capsula articulara
 sinoviala
 ligamente intrinseci si extrinseci
      |
  
 MUSCHII MOBILIZATORI AI MANDIBULEI
 Muschii ridicatori
 Muschiul temporal

 Muschiul maseter

 Muschiul pterigoidian intern


 Muschi coboratori directi
 Muschiul milohioidian
 Muschiul geniohioidian
 Muschiul digastric
 Muschii coboratori indirecti
 burta post a ms digastric
 muschiul stilohioidian
 muschiul omohioidian
 muschiul sternohioidian
 muschiul tirohioidian
 Muschii propulsori
 Muschiul pterigoidian extern
 MUSCHII MIMICII (PIELOSI)
 Muschiul buccinator
 Orbicularul buzelor
 
DINTII in nr de 32 insiruiti pe arcada in
forma de semielipsa la maxilar si parabola
la mandibula.
Dintii sunt in contact intre ei (au
vecini)= puncte de contact

Dintii sunt constituiti din:


 coroana
 radacina (endoalveolara)
 colul dentar
DINTII MAXILARI au axul longitudinal de jos in sus, dinauntru inafara a.i
fata ocluzala priveste in jos si putin inafara.
DINTII MANDIBULARI au axele oblice de jos in sus, dinafara-inauntru,
privesc spre lingual
ELEMENTELE DE MORFOLOGIE OCLUZALA:
 cuspizii
 crestele marginale
 fosetele
 marginea libera a dintilor frontali mandibulari si
maxilari
 fata palatinala a dintilor frontali maxilari
Cuspizii reprezinta extremitatea libera a unui
lob dentar. Ei sunt proeminente piramidale ce se
proiecteaza pe suprafetele ocluzale ale dintilor
laterali si pe marginea incizala a caninilor.
Diferentelor morfologice le corespund roluri
functionale diferite, astfel ca se descriu 2 feluri de
cuspizi:
cuspizi primari/ activi/ de sprijin
cuspizi secundari/ pasivi/ de ghidaj
    !  "
" "#   $  
"# !  ! %&  $' 
    |   

ücurba sagitala = curba de


compensatie antero-
antero-
posterioara
üconcava superior la
mandibula
üconvexa inferior la maxilar
 curba sagitala permite
dezocluzia dintilor
laterali in miscarea de
propulsie cu asigurarea
protectiei mutuale a
unitatilor dentare
 curba sagitala de
ocluzie trebuie sa
prezinte simetrie
dreapta-stanga si un
aspect armonios, fara
intreruperi si/sau
denivelari
&    # " 
 (   |  
)|
ücurba transversala = curba de compensatie a miscarilor de lateralitate a
condililor mandibulari
üare concavitatea orientata superior
       
 *    | 
. planul de ocluzie = trece
prin varful marginii
incizale a caninilor
mandibulari si varful
cuspizilor disto-linguali ai
molarilor 2 mandibulari
2. planul Camper = subnazal
± marginea posterioara a
tragusului
3. planul Frankfurt = orificiile
infraorbitare ± marginea
exterioara a porilor
acustici externi
4. planul infraorbitar =
marginea inferioara a
orbitelor ± centrele porilor
acustici externi
5. linia tragus ± unghiul
extern al ochiului