Curs 1 –ORTODONTIE

 Obiective terapeutice;(ex. reechilibrare musculara)

 Mijloace terapeutice;(ex. miogimastica)
 Tratament: poate fi profilactic,etiologic si simptomatic

ANOMALIILE DE CLS I Angle

1. Angrenajul invers
Obiective terapeutice:
- Crearea de spatiu;
- Dezorientarea ocluziei = inaltarea ocluziei;sa nu permitem I.M.;
- Pana sa existe 1 mm intre sup si inferiori;
- Dupa realizarea saltului renuntam la inaltare;
Modalitati :
a. Se realizeaza cu ajutorul gutierelor;
b. Butoni de compozit ;(de obicei pe M de 6 ani);

La angrenajul invers:
 Obiectiv = realizarea saltului articular;
 Mijloc =
a. Cu spatula;
- De latimea dintelui , se tesete , se inchide ritmic, se tine in poz verticala la un unghi de 60
gr daca e posibil;(7-10/14 zile);1h – 15-20min /zi;
Conditii de aplicare a spatulei: dintele sa aibă spatiu pezent pe arcada, dintele sa fie in eruptie si
cu supraacoperire minima;

b. Inele ortodontice cu plan inclinat;

c. Gutiete ortodontice cu plan inclinat aplicate pe incisivi sau/si canini inferiori(si
cimentate);!!
Conditii pt aplicarea lor: pc sa prezinte initial supraacoperire mai mare de 1/3 ;
- Sa nu se mentina mai mult de 2-3 sapt;(sa evitam egresiunea);
- Pt a preveni si diminua reducerea supraacoperirii;

d. Placa palatinala Schwartz – ancorata cu gutiere sau crosete+gutiere

- Prevazuta cu eventual surub, cu arc vestibular si cu arcuri „S” „semi-S” sau „8” auxiliare;
- Au rol sa vestibularizeze dintii angrenati invers;
- Le aplicam indiferent de gradul de supraacoperire;
e. Placuta linguala Reichenbach –Bruckel – este o placuta linguala ancorata
corsete+gutiere laterale / +/- surub ortodontic;
- Tb sa aiba arc vestibular ;
- Si obligatoriu platou frontal inclinat;
- Avem nevoie de supraacoperire mare ;

II. Aparate fixe:

- Ave, nevoie de dezorientarea oclz ce se face cu butoni de compozit;

1
 2. Diastema :
Def: prezenta unui sp intre IC ;
- Marimea variaza de la 1-5/6 mm;
Clasificare:
a) Adevarata – distema verra(strungareata)
- e mostenita genetic
- e data de insertia frenului buzei superioare mai gros si cu insertie joasa pe papila
retroincisiva (prin tractiune – se albeste papila);
- Data de un set osos gros intre IC;
Axele incisivilor pot fi paralele, convergente sau divergente – aici sunt paralele;
b) Tranzitorie
- este diastema ce apare in timpul eruptiei incisivilor si ea se va inchide spontan odata
cu eruptia IL sau cu eruptia C ;
- Axele incisivilor sunt divergente ;
c) Falsa
- data de meziodens - atunci avem axe convergente ;
- Aplazie de IL ;
- Protruziile de supt ;
- Migrari dentare postextractionale ;
- Migrari dentare din parodontopatii;
- Macroglosia si pozitii anormale ale limbii;
- C inclusi ce preseaza;
- Traumatisme – in dentatia temporara cu modif pozitie mugurilor IC;
 Axele incisivilor sunt divergente la restul
Distema si tremele sunt fiziologice in dentatia temporara ;
- Poate apare si in microdontie asociata cu treme;
 Tratament:
- Indepartarea cauzei;
- Frenectomie cu frenoplastie ;
- Septotomie;
- Intai interventia si apoi inchiderea;
 Tratamentul dureaza aprox 2 ani;

a. aparate mobilizabile: placa palatinasla cu arc in diapazon- ce prin activarea lor (a

buclelor); se poaate doar in perioada de formare a radacinii, la dinti cu apex deschis ;
b. aparat fixe –

Curs 2
3. DDM
Tratament:
a. Profilactic:
- Asigurarea unei dezvoltarii armonioase a intregului organism si implicit a ap. DM;
- Combaterea rahitismului ;
- Profilaxia primara si secundara a cariei dentare(a leziunilor) mai ales la dintii
temporari;

2
 - Prevenirea extractiilor premature ;

b. Etiologic:
- Combaterea R.O. si a altor difsunfctii/parafunctii(degl atipica, succiunea degetului)-
care toate modif
- Urmarirea procesului de inclocuire e dintilor temporarisi tratamentul cariei cu
refacerea morfofunctionala a coaroanei;
- Poate preceda sau sa fie in paralele cu cel simptomatic;
- Indepartarea supranumerarilor;

c. Simptomatic:
- Armonizarea celor 2 sisterme osos si dentar cu imbunatatirea functiei fizionomice si
de autointretinere;
- Creearea de spatiu si alinirea dintilor ;

 Obiective:
Prin: 1. marirea dimensiuni arcadei alveolare (bazei maxilarului), prin:
- dilatarea arcadei realizandu-se marirea diametrului transversal(T), cu placa
palatinala cu un surub de dilatare;
- Are activari saptamanale sau la 2 saptamani(0,25mm);
- Expansiunea arcadei sau marirea radiara a arcadei (S si T) – cu placa paltinala
sectionata in „Y” cu 2 suruburi;
 Largirea asimetrica – doar pe un hemimaxilar, in caz de oclz incrusicata unilateral – se
face prin placuta sectionata asimetric;
Sau Sectionarea placutei median – si se ancoreaza placuta cu gutiere , pe o hemiarcada sunt
netede , iar pe cealata arcada prezinta impresiunii ocluzale ale arcadei inferioare;(se corecteaza
unde e neteda!!)- nu prea se foloseste;
- Disjunctia maxilara = „ruperea” suturii mediosagitale  largire reala ; se face in
endognatii si e cea mai eficienta metoda;

 Disjunctorul – M1 permanenti tb sa fie erupti (+6ani);

- Inele cimentate pe Pm1/M1 temp sau pe M1 definitiv- cu niste anse ;
- Se cimenteaza pe 4 dintii – ideal;
- Dl inele pornesc bare metalice cimentate ce se conformeaza dupa forma palatului si
se intalnesc la nivelul unui surub median;
- Activarile se fac zilnic sau chiar 2 ture/zi in caz de disjucntie maxilara rapida (RME)
sau disjuncgtie maxilara ultra rapida (RPE) –care tb asistata chirurgical ;
- Doare 10 sec dupa activare la nivelul l mediana;
- Intre ziua 5-10 – (daca e activata 1 sau 2ture pe zi) – daca apare diastema 
disjunctie buna;
- Activarile se fac timp de 3-5 sapt in functie de ingustarea initiala;
- Se mai lasa cu disjunctorul 3-6 luni , neactivat pt a se forma calusul osos la nivelul
suturii medio-sagitale;
- E necesara o contentie de 9-12 luni pt ca exista tendita mare de recidiva ;
- Pt contentie - Se aplica o bara tranversala rigidsa tranpalatinala sudata pe inele;
- Dupa dijsunctor se aplica ap fix ;

3
 - Orcicum va fi prezenta o recidiva de 2-3 mm la oricare pc;

2. Distalizare dintilor posteriori - in special a M1 permanent;

- doar in conditiile ce au determinat mezializarea sa ; defapt repozitionarea M 1 atunci
cand stim ca s-a mezializat;
- se indica dupa germectomia M3 ;
- se face cu ap orto fixe (dital-jet, distalized, pendulum);
- sau cu ap fixe prin utilizarea fortelor extraorale (FEO);

3. Protudarea dintilor frontali – vb de corectia axelor dintilor frontali;

- recurgem atunci cand sunt in retruzie ;corectia dintilor forntali cand sunt in retruzie;
- cu ap mobilizabile in „S” „semiS” si „8” (arcuri protruzie);
- cu ap fixe -

4. Streeping sau slenderize = slefuirea fetelor proximale a dintilor

- Se poate aplica si la temporari si la permanenti;
- La permanenti- se face cu discul de 0,5 mm grosime , de obiei activ pe ambele fete ;adica
se ia 0,25/fata dintelui;*(0,5mm/dinte)—merge pt 2-3-4 mm;
- Se face mai ales la arc inferioara , la pc cariorezistenti si mai ales la cei care au obturatii;
- Obligatoriu se face fluorizarea (revedeti tehnicas fluorizarii locale);

5. Extractia dentara
- Extractiile se fac simetric!!;
- 0,8-0,7mm dupa studiu – black coridors;
- Unghi nazo-labial = 120gr;
- Se accepta la cei cu unghiu mai mic de 120- cu biproalveolodentii;
- Se tine cont de:varsta pacientului, aspectul facial,gravitatea inghesuirii,tip de profil facil ,
unghiul nazo-labial,tiparul de crestere (dolicocefal sau brahicefal), de tendita de rotatie
mandibulara faciala, starea odontala/parodontala, gradul de colaborare cu pc;
- De obicei se aleg dintii mai aproape de focarul de inghesuire(adica Pm1);
- M1 – suntem nevoiti sa extragem 
- Frecvent se recurge la germectomii, odontectomii, extractii de M de minte;
- In decizia de extractie se tine cont si de dezechilibrul intre cele 2 maxilare (arcade);
Exemplu: Extractii din arc superioara pot accentua o microgantie maxilara, in timp ce extractiile
din arcada inferioara pot agrava o mandibula retrognata;

Curs 3
Ocluzia adanca acoperita
Obiective terapeutice
- Se asociaza cu malocluzia de cls II/2( Rap de distalizare, ingustare de maxilar);
- Corectarea supraacoperirii,
- Forma falsa : etajul inf egal cu cel mijlociu, iar in cea adevarata – infragantia laterala, etaj
inf mai mic (deep bite scheletic);

1. Pt forma falsa:

4
 - Corectarea retruziei – desfasurarea arcului frontal , cu alinierea dintilor;
- Daca avem cls II – mezializam Md ;
- Daca nu avem prezenta retrognatia Md avem retruzia inf  protudam inf;
- Nivelam pl de ocluzie – fara suprapozitii/infrapozitii se face prin inghresiunea gr
frontal sup si/sau inferior;
- Crectarea rap ocluzie si anomalii asociate;
2. Forma adevarata:
- Desfasurarea arc frontl superior;
- Mezilizare Md sau corectia gr frontal inferiro;
- Corectarea plan de ocluziei – prin stimularea eruptiei dentare in zona laterala;
- Corectarea rapoartelor de ocluzie si anomalii asociate;

Mijloace terapeutice
1. Forma falsa:

 In dentatie mixta incipienta(7-8 ani)dupa eruptia incisivilor permanenti):

- E anomalia in care nu se intervine in denatia temporara - pt ca greu de aprecia gr de
supraacoperiee (1/3 sau 2/3), anomalia recidiveazaodata cu eruptia dintilor permaneneti;
- Se poate aplica monoblocul, care reduce supraacoperirea(se inalta cu peste 2-4 mm peste
sp de incoulzie fiz);
- Activatoarele- niveleaza pl de ocluzie, desf arcul frontal , mezializarea Md, expansiune
Mx;
- Placa palatinala Scwartz - prevazuta cu arcuri de protruzie, in S semiS , arc in ciuperca,
platou retroincisiv drept(ingrosarea acrilat in spatele incisivilor – are rol de a favoriza
ingresiunea incisivilor inferiori si egeresiunea lateralilor in special a dintilor inferiori mai
ales in forma adevarata );
- Daca platou e inclinat  produce mezializarea Md;

 In faza a II-a a dentatiei mixta si cea permanenta:

- sunt indicate ap ortodontice fixe cu care se poate atg toate obiectivele teraputice , se
poate obtine si ingresiunea grup frontal superior;
- Odata cu ingresiunea se produce rizaliza;teoretic se produce (4-5mm) teoretic se poate
realiza doar 2-3mm maxim- adolescenti;
- La adulti - se face impactarea maxilarului - prin chirurgie ortognata;

Ocluzia deschisa – Sindromul de inocluzie verticala

1. Forma Functionala –
Obiective terapeutice
- Etaj inf= etaj mijlociu la cea anatomica etaj inf > etaj mijlociu cu open bite scheletic ;
Cauze: obiceiuri vicioase: interpozitia limbii sau a unor obiecte, deglutitia atipica;
a. Eliminarea factorilor disfucntionali: obiceiuri vicioase , interpozitii, succiune etc;
- Eliminarea obiceiurilor vicioase intr-o faza incipienta poate duce la revenire spontanta;

5
 b. Favorizarea stimularii eruptiei dintilor in zona frontala cu min 1/3 acoperire si obt
unor rapoarte stabile si functionale de ocluzie in zona laterala;;
Mijloace terapeutice :
- Mijloacele de convingere/constrangere(mansui oarbe, gutiere cu tepi , placa vestibulara);
- Placa paltinala prevazuta cu scut lingual ;
- Monobloc – in faza I a dentatiei mixte , Frankel;
- Aparate fixe – in faza a II-a a dentatiei mixte sau permanente;

2. Forma adevarata („Mordex apertus”)

- Etaj inf al fetei marit ;
Obiective terapeutice:
- Inhibarea cresterii pe verticala a fetei;
- Stimularea eruptiei in z frontala cu acoperirea de min 1/3 prin inlaturarea oricarui
obstacol;
- Obtinerea unnor raporte de ocluzie stabile si functionale in zona laterala;
Mijloace terapeutice:
- Prin tractiune vertex-menton cu barbita si capelina;
- Placute cu scut lingual ;
- Aparate fixe la final de dentatie mixta si in dentatia permanenta;
- Daca contactul ocluzal are loc doar pe ultimii molari si inlocluzia verticala e minina de
1-2 mm( M2 sau M3) – slefurie ;

Consecintele pierderii premature a dintilor temporari

Rolul dintilor temporari

- Rol in asig functiilor ap DM ;
- Asig unei cresteri si dezv normale ale Ap DM;
- Mentinerea spatiului pt succesori ;
- Mentinerea DVO;

Compromiterea dintilor temporari prin carii ocluzale, temporare si mai ales pierdere alor
precocee are consecinte nefavorabile asupra dezv ap DM;
- E necesar tratamentul d temporari, a oricaror leziuni carioase, reacerea morfofunctionala
si mentinerea pe arcada pana la inlocuirea fiziologica;
- Daca se pierd precocee  cosnecitne vaste asupra ap DM;

Consecinte:
- Tulb functionale la nivel de ap DM (fizionomica, masticatorie, fonetice );
- Tulburari de eruptie(varsta, ordine , pozitie, ritm) a dintilor permanenti succesionali;
- Eruptii precocee sau tardive (se face extractia cu mai mult de 2-3 ani inainte de eruptie);
- Migrari dentare in plan S sau Vtulb cinematii mandibulare cu diversde anomalii,
malocluzii de conducere fortata ;
- Tulburari de ocluzie ;
- Diverse anomalii dentomaxilare (DDM , ocluzia adanca acoperita);
*Dinti temporari persistenti – indicatie absoluta de extractie a dintilor temporari;

6
 - Consecinte asupra psihicului pacientului;
- Tulb de crestere si dezv a ap DM ; prin pierderea centilor de cresterea osoasa
(ligamentele dentoalveolare);

Factorii care influenteaza consecintele pierderii precoce a dintilor temporari:

- Varsta pacientului (momentul in care se gaseste evolutia ap DM);
- Numarul dintilor temporari care se pierd;
- Topografia breselor;
- Valoare functionala a dintilor temporari ;
- Prezenta unor anomalii dento-maxilare;

Pierderea pe grupe dentare

a. Pierderea incisivilor temporari:
- Traumatisme- frecv;
- Caria de biberon ;
Apar: - Tulb de masticatie – incizia ;
- Tulb fizionomice;
- Tulb fonetice ;
- Favorizarea interpozitiilor partilor moi;
- Disfunctii si parafunctii –se vor instala in timp;
b. Pierderea molarilor temporari:
- Comlicatiile cariei dentare ; cel mai frecv fiind MII inf ;
- M2inf >M1inf >M2sup>M2 inf;
- Rol de mentinator de spatiu, DVO ,;
- Apar migrari a dintilor, cu pierderea spatiului pt dintii permanenti de inlocuire, tulb
asupra DVO;

 Pierderea M2 temporar – se analizeaza in functie de eruptia M de 6 ani;

- Daca se pierde inainte de eruptia celui de 6 ani  M de 6 ani migreaza uneori completa
si eruptia sa in locul M 2 temporar  sp pt Pm 2 este inchis a.i. acesta poate ramane
inclus(rar) si erupe palatinal la arc superioara (si se formeaza un triungh intre Mde 6 ani
Pm 2 si M1 – ce favorizeaza retentia resturilor alim ); frecvent se renunta la Pm2 daca
avem DDM daca nu se va distaliza M de 6 ani cu repozitionarea lui ;
- La arc inferioara erupe lingual (frecv)– sau vestibular ;
- Aca se pierde dupa eruptia M de 6 ani – are loc versarea/inclinarea/bascularea M1
permanet inspre sp respectic cu micsorarea spatiului ;

 Pierderea precoce a M1 temporar

- Rezulta migrarea M2 temp spre mezial si si a M1 permante , cu micsorarea sau pana la
inchidere;
- Se pot produce si migrari spre mezial – cand se pierde unilateral M1 temp – se pot inclina
toti dinti dinspre mezial , ceea ce duce la devierea liniei interincisive , f greu de corectat;
(f greu de corectat);

c. Pierderea caninilor:
- Au loc migrari dinsrpe distal spre mezail cu mics si inchiderea sp pt C permanent;

7
 - Daca avem pierdere unilaterala  deviere l interincisiva de parte respectiva;
- Daca avem pierdere bilaterala  mai ales la pc cu hipertonia buzei inferioare se produce
retruzia incisivilor inferiori;
!!!!Singura situatie cu Distalizari spontane avem la pierderea M de 6 ani ;

Legile migrarilor dentare

In plan sagital - Dinti migreaza dinspre distal spre mezial (in general cu exceptia Mde 6 ani)
In plan vertical- dinti migreaza pana isi intalnesc atg;
- Migrarea la dintii permaneti tineri cu radacina in curs de formare se produce mai mult
corporal = gresiune ;
- Dupa inchiderea apexului migrarea se produce cu precadere prin versiune(inclinare);
- Migrarea e accentuata mai frecv la arcada superioara;
- Migrarea prin inclinare e mai accentuata la Md;
- Migrarea pe verticala e favorizata de rapoartele de distalizare de ½ cusp adica antg
singular;
- In rap neutrale – daca se pierde un atg migrarea pe verticala e inhibata de celalt atg;
- Migrarea e accentuata in arcadele mici si unde exista lipsa de spatiu , sau unde lipsesc
punctele de contact;
- Cu cat se pierde mai precoce dintele temporar cu atat migrarea e mai accentuata;
- Migrarile dentare determina interferente ocluzale sau contacte premature ce pot duce la
consecintele traumei ocluzale(abrazie, mobilitate,afectarea musculara , afectare ATM)
tulb de cinematica mandibulara cu aparitia anomaliilor de conducere fortata a Md
(laterodevieri, retrognatie funct sau prognatism Md functional)
Tratament
1. Profilactic:
- Primar - Mentinerea starii de sanatate a dintilor temp si a ap dento-maxilar
- Secundara – refacerea morfofunct a coaroane dintilor cu obturatii, coronite, cape,inlay-
uri;
2. Curativ:
- Se recurge ala aplicarea de mentinatoare de spatiu ;
**subexam Factori care infl decizia de aplicare a unui mentinator de spatiu:
- Varsta la care s-a pierdut dintele temporar(exista mai mult de 1 an intre pierdere precoce
si momentul cand ar fi tb sa se exfolize fiziologic);
- Prezenta mugurelui dintelui de inclocuire, calitate mugur si pozitia lui;
- Perimetrul arcadei dentare – daca e arcada mare nu aplicam;
- Prezenta spatiului pe arcada pt eruptia dintelui permanent de inlocuire;
- Relatiile de ocluzie ;
Profilaxia anomaliilor dento-maxilare

Def: mentinerea starii de sanatate a ap DM sau prevenirea instalarii parologicului si ecombaterea

tuturor factorilor care ar putea avea o influenta negativa nefatsa asupra cresterii si dezv ap DM;
- La nivelul tutuor elem componente ale ap DM(dinti, baze oase, musculatura , ATM);
- Pt ca aceasta profilaxie sa fie eficienta necesita o colaborare intre
stomatologul,pediatrul,pedodontul , ortodontul ,proteticianul , chirugul;

 In functie de perioada de varsta avem:

8
 1. Profilaxie prenatala ;
2. Profilaxie postanatala: profilaxie preeruptiva si posteruptiva : a. dentatie temp, mixta si
permanenta;

1. Profilaxia prenatala :
- Se adreseaza femeilor insarcinate;
- Se analizeaza terenul ereditar, daca exista anomalii si mai ales cele cu determinism gentic
(oclz adevarata, forma , marime dinti, anomalii dentare etc);
- Sfatul genetic ;
- Alimentatie sanatoasa dpdv calitativ si canitiativ cu toate principiile alim, evitare noxe si
mediu toxic, iradiatii, boli contagioase;
- Profilaxie cu fluor;

2. Profilaxia postanatala:
a. Profilaxia preeruptiva (0-6luni):
- Alimentatia corespunzatoare calitativ si cantitativ- alimentatia naturala pana la 6 luni;
Igiena riguroasa

Curs 4
1. Terapia prenatala
2. Terapia postnatala
b. Profilaxia preeruptiva (0-6luni):
- Alimentatia corespunzatoare calitativ si cantitativ- alimentatia naturala pana la 6
luni(prima mezializare a Md )- miogimnastica si propulsia ritmica a Md;
- Acolo unde nu e posibila , se recomanda tetine speciale- tetine ortodontice (tetine Muller
sau Nuk) care reproduc forma mamelonului pe fata sup e convexa pt a se adapta palatului
si pe cea inf e plata pt a asigura sprijin limbii;
- Tb sa aibă un orificiu mic ; sa se amestece cu saliva si sa asigur primul timp al digestieia
amestecand laptele cu saliva;
- Pozitia copillul e f imp, cu cap sprijin in pozitie usor oblica ;
- Igiena riguroasa – badijonarea crestelor adentate cu comprese sterile imbibate in ceai de
musetel la temp camerei;
- In caz de iritatie se pot folosi solutii usor antiseptice : ac boric 3%;

c. Profilaxia posteruptiva :
- Cuprinde urmatoarele etape: igiena alimentatiei , igiena cavitatii orale, profilaxia
functionala , profilaxia cariei dentare care sa cuprinda toate masurile si mijloacele de
asigurare a starii de sanatate odontala(refacerea morfofunctionala a dintilor dar si a
integritatii ADM) ;
1. Igiena alimentatiei:
- Alimentatie coresp calitativ si cantitativ cu principii alimentare in ordine adecvata
(carne , lapte ou, peste fructe si legume proaspete);
- Alimente de consistenta dura, crescuta pt a favoriza abrazia fiziologica care duce la
libertatea miscarilor mandibulare , ceea ce duce la cea de-a II- a mezializare a Md, cu
mezializarea planului postlacteal;

9
 - Inchidere treme, folosirea lee-way space si puseu de crestere osoasa- cei 3 fact care fav
mezializarea;
- Alimentatie carioprofilactica;
2. Igiena cavitatii orale:
- <3 ani Periajul dentar dupa eruptia lor facut de catre mama;
- 3-6ani periajul efectuat impreuna cu mama;
- >6 ani periaj individual;
- Instructaj de periaj , facut de catre medicul stomatolog;
- Verificare periodica a indicelui de placa- verificarea calitatii;
3. Profilaxia functionala:
- Asigurarea desfasurarii coresp a functiilor ADM (masticatie, deglutietie etc.) pt
combaterea disfunctiilor, parafunctiilor;
Obiective:
- Asigurarea desfasurarii corecte a functiilor ADM si corectarea disfunctiilor(reeducare
functionala);
- Combaterea parafunctiilor/obiceiurilor vicioase (adica pana cand nu sau instalat);
- Eliminarea posturilor anormale ale extremitatii cefalice si ale corpului;
 Produc dezechilibre ale musculaturii ADM, sau la nivel de culoar dentar (chinga linguo-
labio-jugala) si la nivelul directiei de crestere, in special a proceselor dentoalveolare si a
bazei osoase ;
 Succiunea degetului:
- Nu se considera nociv pana la varsta de 2ani jumătate;
- Daca se abadoneaza pna la 21 ½ - 3 ani modificarile se reduc spontan , cat timp nu e
inlocuit de un obicei vicios secundar(interpunere limba, aspirare de buza);
- Daca persista >3/4 ani atunci produce modificari cum ar fi : proalveolodentie
superioare(ptrotruzii de supt- protruzii cu treme , insotite de overjet mare), retruzii
inferioare, chiar retrognatie Md daca se sprijina pumnul pe menton , ocluzii deschise ;
- Depinde de intensitate, timp, varsta – momentul in care se gaseste evolutie ADM , si mai
ales pozitia si tehnica adoptata;
Exemplu:Daca se instaleaza dupa 4-5 ani denota o frustare data de integrarea in
colectivitati,aparitia unui nou membru in familie;
Combaterea: mijloace de convingere(ajutat si sustinut de parinti) si constrangere(placuta
vestibulara, scut lingual- sa nu interpuna degetul pe perioada somnului, gutiere cu tepi, diverse
susbt aplicate pe deget );
 Respiratia orala (R.O.) parafunctie
- Obstacole in pasajul aerian nazal (vegetatii adenoide , rinite cronice, disrrofice,
malformatii congenitale ), deviatii de sept;
- Respiratie orala habituala – fara obstacol anatomic, ce produce modif grave la nivel de
culoar dentar cu absenta componenta externa , labiala a chingii labio-linguo-jugala;
- Tonusul muschilor buccinator, limba cu pozitie joasa si coborata;
Combaterea :
- Vizeaza eliberarea pasajului aerian nazal – in colb cu ORL ;
a. Reeducarea respiratiei nazale ;
- Asocierea exrcitilor de miogimnastica respiratorie cu aparate ortodontice ;
!!R.O. considerata fiziologica: in caz de efort sustinut, stari gripale

10
 - Exercitiile se fac in aer liber, cu spatele lipit de peret, un inspir profund nazal cu
ridicarea cutiei toracice si un expir profund pe gura cu coborarea cutiei toracice;
- Se fac 20 exercitiiX3/4 serii/zi;
- Aplicarea plasutrelui pe perioada noptii;
b. Inhibarea R.O. poate fi facuta cu unele aparate ortodontice :placuta vestibulara totala(scut
labial) interpuns intre dinti si buza; monobloc, trainere ;
Beneficiile respiratiei nazale:
- Corecta oxigenare a organsimului;
- O buna dezvolatre psihica a copilului, conc atentiei;
- O buna dezv la nivel de ADM;
Respirsatorii orali prezinta frecv si alte disfunctii:
- Degl atipica, posturi anormale ale limbii, tulb de fonatie ;
 Deglutitia atipica/infantila disfunctie
- Cand persista peste 2 ½ - 3 ani – e patologica;
- Apare datorita imaturitatii musculare la nivel de ADM;
- Prin presiunile anormale ale limbii apar diverse anomalii: proalveolodentii, ocluzie
deschisa , tulb ale mimicii , parodontopatii cu mobilitate anormala;
- E necesara deconditioanrea si reeducarea unei degl corecte ;
Combaterea – etape:
- Informarea copilului de modul incorect de degl ;
- Invatarea constienta a unei deglutitii corecte;
- Transferul noului mod de dglutitie de la nivel constient la nivel subconstieint;
- Intarirea refelxului prin repetiei ; transformarea in automatism;
- Se invata initial degl salivei, a hranei lichide si apoi a celei solide, inital alimente mici ;
- Aparate care ingiba delgutitia – scut lingual;

 Tulburari de fonatie
- Pot fi atat cauza cat si efectul anomaliilordentomaxilare;
- Exista copii cu dislalii dar care au o crestere si dezv armonioasa a ap dm ;
- Exista si pc care prezinta anomalii uneori grave si articuleaza corect sunetele;
- Exista multe situatii in care modif prezente la nivel de ap DM sunt concordante cu
gravitatea modificarilor de fonatie(pc cu DLMP si cu oclz deschisa);
- Presiunile exrcitate de limba in timpul fonatiei nu sunt ata de puternice ca si cele si au si
o durata mai scurta deci si consecintele asupra cresterii si dezv ap DM sunt mai mici
decat cele ale unei degl atipice;
Combaterea: Reeducarea fonatiei implica participarea logopedului cu ortodontul;
- Ortodontul trateaza anomaliile prezente iar logopedul se axeaza pe corectarea fonatiei;
- Se identifica tulburarea : dislalie, sigmantism, balbism; la inceput se invata pronuntarea
corecta a fonemei separat , apoi fonema inclusa in silabe si apoi in cuvinte;

 Posturi vicioase ale limbii

- Unii autori sustin ca sunt mai nocive degat o d.atp.
Pozitii ale limbii:
- Limba protactata intre dintii s. lingual protruziv anterior ;
- Pozitia joasa si anterioara pe planseu- prognatism md;

11
Combaterea: Toate se corecteaza prin exrcitii de miogimnastica dar si cu ajutorul unor aparate(de
inhibitie ) – ap prevazute cu scut lingual – monobloc, ap Balters;
 Onicofagia
- Apare dupa 3-4 ani ;
Cauza : tulb de adaptare a personalitatii, anxietate;
Combaterea: convingere si constrangere :gutiere,solutii speciale;
 Mimica
- Favorabila este cea activa ;

 Ticuri
- Activitatea involuntara ce consta intr-o contractie atipica;
- Cele mai frecv : muscarea buzei sup/inf , tic de imbufnare – cu propulsia Md;
Combaterea: cauze + ap de inhibitie cu tractiuni occipito-mentoniere;
 Aspirarea buzei
- Parafunctie/obicei vicios dupa diversi autori;
- Mai frecvent cea inferioara;
Combaterea: exerctii de miogimnastica si ap de inhibitie;
- Placuta vestibulara partiala – o poate purta totimpul;
- Lip-bumper;

 Posturi vicioase ale capului si corp

- Ale capului :dormit cu capul in hiperflexie , hiperextensie, mentinere menton pe pumn;
Combatere : incluirea pernei ;
- Ale corpului : cifoza, scolioza, lordoza -- f multe se asociaza cu anomalii ale ap DM;
Combatere: miogimnasitca, kineto si fizioterapie;

 Obiceiuri vicioase:
Succiunea tetinei vs deget  ob vicios de succiune a tetinei Se reduce riscul de aparitie a
anomaliilor ; e mai usor de deconditionat;
Bruxismul – e un obicei vicios ce consta intr-o contractie neuromusculara a muschilor
masticatori inafar masticatiei sau deglutitiei de intensitate si durata variabila, cu carcater
special nocturn(pe perioada somnului), care depaseste posibilotatea controluli
proprioceptiv si care produce astfel daune elementelor ap dentomaxilar;
- Abrazie dentara,Poate apare mobilitate dentara, afectare musculara pana la afectarea
ATM;
Cauze:
a. Factori locali:interferente ocluzale date de ob incorecte, migrari dentare, malpozitii
dentare , lucari protetice incorecte;
b. Factori sistemici: paraziti intestinatli,nutritie deficitara, teren deficitar, alergii de
diverse tipuri, sau chiar disfunctii endocrine;
- Psihologic – stres accentuat , tulb de posibilitate
Comabatere/tratament:
- Depistarea si indepartarea factorului cauzal ,( adaptare ob, corectie malpozitii, slefuiri
selective )colaborarea cu medicul generalist,
- Gutiere din silicon ce previn abrazia si relaxeaza musculatura si ATM-ul;

12
Curs 5

4. Profilaxia cariei dentare – prin masuri de asig a starii de sanatate dento-parodontale;

Si secundara – refacerea merofounctionala a ditilor;
Rolul zonei de sprijin:
- Mentinatori de spatiu cu un surplus pt perioada inlocuiri;
- Mentinere DVO;
- Desfasurarea activitatii masticatorii in perioada inlocuirii in zona frontala;
Rolul incisivilor:
- Fizionomei + incizie;
- Se asigura printr-o dispensarizare corecta a pacientului (la 3 luni- pt dintii temporari
datorita evolutiei f rapide );
- Daca sunt cariati - Refacerea morfofunctionala a coaroanei prin obturatii, coronite de
invelis , inlay-uri;
- Daca se pierd precocee –refacerea moroffunctionala prin aplicarea mentinatoarelor de
spatiu/proteze infantile;

***Factori care influenteaza decizia aplicarii unui mentinator de spatiu:

- Varsta dentara a pacientului;
- Valoarea functionala a dintelui temporar;
- Valoarea profilactica a dintelui respectiv;
- Nr dintilor pierduti si topografia breselor;
- Eficienta masticatorie a pacientului ;
- Prezenta/absenta mugurelui dintelui succesional;
- Calitatea mugurelui succesional si pozitia sa intramaxilar + posibilitati de evolutie a
acestuia;
- Realatiile de ocluzie ;
- Valoarea lee-way space-ului ;
- Lungimea arcadei alveolare (treme fiziologice);
- Previziunile de crestere;

Spre deosebire de adulti mentinatoarele de spatiu la copii si adolescenti tb sa indeplineasca

anumite conditii:
- Sa nu inhibe cresterea ap Dento-maxilar;
- Sa amenlioreze functia masticatorii si toate celelate functii ale ap D-M;
- Sa nu tulbure relatiile de ocluzie;
- Sa nu permita migrarea dintilor vecini/atg sau sa asigure mentinerea dintilor vecini si atg;
- Sa impiedice interpozitiile de parti moi- astfel previne aparitia disfunctii/parafunctii;
- Sa permita o buna igiena a cav bucale;

Mentinatoarele de spatiu
- Sunt de 2 categorii:
a. Mentinatoare de spatiu conjuncte sau fixe ;
b. Mentinatoare de spatiu adjuncte sau mobile;

13
 1. Mentinatoarele de spatiu conjuncte/fixe:
- Sunt mai indicate cele semi-fixe pt ca nu inhiba cresterea sagiatala( antero-poast) a
arcadelor ;
a. Cele fixe : erau alc din 2 inele asem celor ortodontice confect din tabla de otel inoxidabil
cu grosime intre 0,1-0,5mm ;
- Inele tb sa fie rascroite gingival pt a nu leza parodontiu marginal si chiar la o usoara
distanta de acesta , sufiecient de inalte pe dinte dar fara sa produca interferente ocluzale;
- Se aplica pe dintii ce marginesc bresa mezial si distal si intre cele 2 inele se sudeaza o
ansa (de obicei dubla) ;
b. Cele semi-fixe:
- Pe un un singur dinte pe cel ce margineste distal bresa , cimentare pe M de 6 ani  si
astfel mentinem sp pt Pm 2 ;
- La acest inel se sudeaza o ansa in forma literei „U”, care se adapteaza ca si forma in
functie de mrofologia fetei distale – pana la fata distala a M 1 temporar sau Pm1 , cu
sprijin supraecuatorial;
- Avantaje :Se folosesc mai frecv pt ca nu inhiba procesele de crestere in plan sagital;

Dezavantajele ment de spatiu fixe:

- Inhiba cresterea procesului alveolar- mai ales cele fixe- tb refacute des ;
- Mentin spatiul doar in plan sagital nu si vertical- ceea ce permite migrarea atg;
- Nu refac functia masticatorie;
- Sunt putin rezistente – rezistenta redusa- se pot deteriora usor si necesita refacerea in
laborator;
- Necesita o igiena riguroasa;
Avantaje:
- Mentin spatiul in plan sagital ;
- Nu depind de conticiozitatea copilului;
Indicatii:
- Doar in brese unidentare si pe perioada maxim de 1 an;

2. Mentinatoarele de spatiu adjucnte /mobile (proteze infantile)

- Se confectioneaza din acrilat si pot sa contina eventual dinti arrtificial – pt zona frontala;
- Sunt placute de acrilat si se ingroasa acrilatul pana la contactul cu antagonistii;
Avantaje:
- Mentin tridimensional spatiul atat in plan S cat si V , cat si T – pt parti moi;
- Refac eficienta masticatorie;
- Permit porcesele de crestere si dezvolatare astfel ca pot fi completate, adaptate periodic;
- Se pot indica in brese extinse si chiar multiple;
- Au rezistenta mai buna decat cele fixe si pot fi reparate mai usor;
- Se poate aplica o bara metalica la cel inferior pt a-i mari rezistenta;
- Permit o buna igiena;
Dezavantaje:
- Purtarea si efectul lor depinde de colaborarea cu copilul;

14
Indicatii:
- Se aplica in brese multiple si extinse;

Mod de confectionare:
- Pe modelul de lucru se confect o baza acrilica corespondenta sei protezei ce se extinde
doar pe versantul oral(palat sau lingual) si la nivelul crestei alveolare, Nu si pe versantele
vestibulare pt nu a inhiba cresterea Tranv a procesului alveolar;
- La nivelul bazei acrilice se aplica un val de acrilat – ce ar corespunde corpului de punte
asezat pe baza mentinatorului pana la contacul cu dintii atg sau cu dinti artficiali daca e
zona frontala;
- Tehnicianul graveaza(se indep un start f fin – pt a se mari fricitunea in timpul inserarii in
cav bucala) ceea ce ii mareste stabilitatea ;fetele meziale si distale a dintilor ce
marginesc bresa;
- Se poate indeparta din acrilatul mentinatorului – cand incepe sa erupa un dinte ;
- Se adauga – cand creste ;

 Pt zona frontala :
- Dintii se pot pierde in traumatisme sau in cazul cariei de biberon;

Posibilitati:
1. ment fix cu inele cimentate pe C temp intre ele sudata o bara rigida , pozitonata usor
palatinal care respecta curbura arc alveolara in zona frontala;
- Pe acea bara se fixeaza dintii artificiali;
2. Mentinator de spatiu mobil – prevazut in zona frnatala cu dinti artificiali;

Tratamentul interceptiv

Definitie:
Ortodontia interceptiva = surprinderea unor anomalii dento-maxilare in faza de debut (precoce
de evolutie), diagnosticul precoce si eliminarea factorilor nocivi, cu asigurarea conditiilor pt o
crestre si dezvoltare normala a ap dento-maxilar;
Obiective:
- Combaterea obiceiurilor vicioase, difucntii, parafun,tii si reeducare functionala;

Tratamentul interceptiv = este de fapt si un tratament etiologic care are ca scop eliminarea
factorilor cauzali a.i. sa se reduca la minim sau chiar sa se excluda consecintele acestora asupra
cresterii si dezvoltarii ap dento-maxilar;
- Se adreseaza anomaliilor produse prin dezechilibre musc intra/extraorale - chinga linguo-
labio-jugala ( oclz inversa frontala, oclz incrucisata, oclz deschisa , protruzia de supt0;
- Prin anomaliile de conducere fortata a mandibulei : laterodevieri, progantism md
functional, retognatie md functionala;factori: pozitie joasa si ant a limbii, interf ocluzale,
macroglosie;
Moment de actiune al tratamentului interceptiv: se poate adresa in oricare din cele 3 tipuri de
dentatie, dar succesul maxim se poate obtine in dentatie temporara(trat precoce);

15
Avantajele terapiei interceptive:
- Eliminarea fasctorilor etiologici timpuriu – pana nu au produs consecinte grave ;
- Mijloacele terapuetice mai simple;
- Obtinerea de rezultate in timp mai scurt;
- Echilibreaza morfofuntionala a ap-dentomaxilar;
- Cosuturi mai reduse ;
- In perioada in care dintii sunt in perioada de formare si apex deschis deplasarile se fac
corporal;
- Refacerea functiei ocluzale ;
- Reducerea nr de anomalii dentomaxilare propriu-zise ;
- Echilibrarea cresterii si dezvoltarii ap dento-maxilar;
Factori ce atesta succesul unui tratament interceptiv:
- Factorii etiologici au fost eliminati ;
- Pozitia dintilor e croespunzatoare pe arcada , si necesarul de spatiu este adecvat;
- O buna functionalitate a ap dentomaxilar;
- Cresterea osoasa a fost ameliorata si poate fi controlata pana la incheierea cresterii;
Dezavantaje T.I.:
- Aplicare la varsta frageda- colaborare deficitara prin aplicarea ap mobile si functionale;
- Pc au nevoie de sustinere intrinseca din partea parintilor, medicului;
Obiectivele T.I.: sub exam
1. Eliminarea factorilor cauzali;
2. Suprimarea parafunctii/disfunctii/ ob vicioase;
3. Reeducarea functionala;
4. Urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si de eruptie a dintilor
permanenti;
5. Asigurarea unor relatii de ocluzie statica si dinamica stabile si functionale;
6. Terapie miofunctionala – exercitii de miogimanstica;
7. Diagnosticul precoce si tratamentul precoce al anomaliilor dm;
8. Interceptia prin mijloace chirurgicale si protetice;

2 mijloace de convingere/constrangere: gutiere cu tepi, manusi oarbe , placute vestibulara

totala, trainer, quad-helix;
- Pt aspirarea buzei inf- lip-bumper;
- PVP(placuta vestibulara partiala) si PVT(placuta vestibulara totala)
- Pt degl infantila – scut lingual;
3 exrcitii de respiratie;
4 se identifica prin dispensarizare ;
- Pierdere precoce de dinti temporari - cu aplic ment de spatiu;
- Persistenta dintilor temporari- pot perturba eruptia dintilor permanenti—se recurge la
extractia lor;
- Prezenta mugurilor supranumerari – odontectomia lor;
- Orice alte obstacole in calea de eruptie;
- Daca dinti au axe de eruptie deviate- tb redresati chirurgical ortodontitc;
- Aplazii ale mugurilor dintilor permanenti- pastrarea sau inchiderea biologica a bresei;
- Eruptia unui dinte permanent cu elim a 2 temporari- apare in macrodontie ce prefigureaza
un DDM primar;

16
 - Un interval prea mare intre eruptia incisivilor inf si superiori – oclz inversa frontala sau
oclz adanca ;
- Mugurii M3 poate duce la DDM tertiar – sau recidiva ale unor anomalii tratate anterior-
prin germectomia lor;

5 se asigura prin slefuiri selective la nivelul fetelor ocluzale pt refacerea stopurilor ocluzale ,
slefuri ale cuspizilor neabrazati ale dintilor temp – ce pot duce la anomalii de conducere fortata;
- Extractii dirijate ale dintilor temp ce produc anomalii de conducere fortata in corelatie cu
evolutie dintelui succesional pt a nu tulbura eruptia acestora;
- Adaptare oclz a lucrarilor protetice incorecte;
- Mentinatoarele de spatiu;
7situatii ce necesita tratamentr precoce in dentatia temporara:
- Peristenta de dinti temp;
- Pierdere precoce de dinti temp;
- Depistare de muguri supranumerari;
- Slefuire de dinti temporari;
- Ocluzia inversa frontala – tb tratata inca din d temporara- placa palatinala cu gutiere pt
dezorientarea ocluzieie si tractiuni occipito-mentoniere (barbita cu capelina);
- Oclz incrucisata – placa palatinala Schwartz cu surub; tractiuni occ ;

8 - Situatii care sunt recomandate a fi tratate din dentatia temporara:

- Oclz distalizata si ocluzia deschisa;
- Echilibrarea proceselor de crestere di dezv ale ADM se fac utilizand principiile ortopedie
dento-faciale(ODP);
- Mijloace :Aplicarea FEO cu tractiuni occipitomentoniere prin barbita cu capelina asociata
cu un aparata intraoral de dezorientarea relatiilor de ocluzie;(plac palatinala , trainer,
disjunctor);
- Oclz deschisa – aplicam ap cu scut lingual asociat FEO si tractiuni vertex - menton;

In dentatia mixta – e perioada optima pt toate anomaliile;

Curs 6
Terapia miofunctionala

Generalitati:
- Se adreseaza musculaturii ADM ;
- In organism in jur de 600 muschi , iar la nivel de ADM avem: m. mobilizatori ai
Md(masticatori), muschii mimicii, m. linguala si m. planseului si portiunii anterioare a
gatului;
- M. mobilizatori ai Md:risicatori(maseter, pterigoidian extern, fasc mij a temp),coboratori,
propulsori(fasc ant din temporar etc) , suprahioidieni , retropulsori,
lateropulsori(pterigoidian extern);
- M. oculomotori – fac parte din gr m. orofaciali;
- Se pot adresa la orice categorie unde apar dezechilibre;
- Orice dezechilibre aparute in disf/parafunctii/ob vicioase duc la instalarea …

17
 - E necesara o f buna colaborarea pacientului
Principii psihologice importante:
- Complianta si aderenta pc la aceasta terapiei;
- Toti fact care stimuleaza cresterea compliantei si aderenta;
- Tb stimulata cresetrea motivatiei pt terapia miofunctionala;
- Vointa= forta motrica interna care determina si incurajeaza o persoana sa urmeze un
anumit traseu pt a atg in obiectiv bine stabilit;
- Motivatia poate fi extrinseca – depinde de factori externi sau poate fi intrinseca – provine
din interiorul persoanei;
- Se adreseaza copiilor si adolescentilor mai ales intre 5-12 anipredomina vointa
extrinseca – de apreciere din partea anturajului(medic, parinti);
Factori care stimuleaza cresterea compliantei si aderentei la tratament:
- Aspectul si comportamentul medicului;
- Relatia medic-pacient;
- Ambientul;
- Constientizarea de catre pacient a propriei anomalii;

1. Aspectul si comportamentul medicului:

- Aspectul fizic, aspectul tinutei , accesorii, incaltamintei;
- Comportamentul – care tb sa fie prietenos, cald , sa manifeste o atitudine pozitiva si
disponibilitate pt pacient;
- Sa aibă carisma , simtul umorului si abilitatea de a domina in cabinet ;

2. Relatia medic-pacient:

 Aspecte legate de pacient:

- E imp ca pc sa manifeste curiozitate si dorinta de a intelege ceea ce i se spune;
- Sa demonstreze si pc o atitudine pozitiva fata de medic dar si fata de sine , sa fie
entuziast, activ , increzator ;
- Sa manifesta totusi si o autonomie, respectand recomandarile pt terapia miofunctionala si
sa nu prezinte tulb de comportament;

 Aspecte legate de medic:

- Profesionalism;
- Comunicarea non-verbala atg un procent intr 70-90/95% prin gesturi expresia capului,
fetei care tb sa fie in concordanta cu comincarea verbala , defapt cu continutul msj verbal
transmis;
- E f imp tonul vocii medicului , la fel si limbajul – care tb sa fie adaptat varstei pc si
nivelului de intelegere si educatie a acestuia ;
- Medicul tb sa aibă si autoritate profesionala;
- E imp continutul si informatiile date – sa fie la subiect;
- Sa verifice daca msj transmis a fost inteles de catre pacient
- Pc tb sa repete ceea ce i s-a spus pt a verifica daca s-a inteles;
- Medicul tb sa adreseza intrebari deschise (cum ti s-a parut? Ce parere ai despre?);
- Medicul sa foloseasca frecvent numele pacientului ;

18
 - Daca e necesar sa aduca anumite critici – e important sa se critice intotdeauna
comportamentul gresit si nu pacientul in sine ;
- Critica tb sa fie una constructiva si sa se porneasca de la o formulare pozitiva ;
- Medicul tb sa constienzeze pc ca succesul terapeutic apare treptat in etape;

3. Ambientul:
- Tb sa fie placut, prietenos, vesel;
- Sala de asteptare – sa se evite culoarea rosie; sa existe brosuri cu teme medicale, sau
desene animate cu norme sau reguli de profilaxie , sa existe un colt vesel cu jucarii;
- Timpul de asteptare sa fie cat mai scurt , ca sa fie perceput in mod placut de pacient;
- Evitarea culorii albe si rosii pt culorie halatului;
- Sa nu fie la vedere instrumentarul ;

4. Constientizarea de catre pc a propriei anomalii:

- Se adreseaza mai mult adolescentilor ;
- Cu cat constientizarea e mai puternica cu atat vom avea o motivatie mai crescuta si un pc
mai compliant;

Metodologia in Terapia Miofunctionala

- Exista un nr f vas de exercitii de miogimanstica, practic terapeutul isi poate concepe
propriile exercitii sau combinatii in functie de specificul pacientului;
Obiectivul major al T.Mf = obtinerea unei functionalitati corecte a ADM, a.i. sa se previna
sau/si sa se elimine orice conditie patologica care ar putea determina dezechilibre musculare;
Succesul terapiei T.Mf – se traduce prin faptul ca s-a reeducat functiile ap. DM si s-a obtinut
ameliorarea esteticii dento-faciale si am obtinut reechilibrarea musculara;
Contractiile musculare sunt:
- Izometrice ;
- Izotonice;
Carcateristicile fibrei musculare: excitabilitatea, iritabilitatea, contractilitatea, elasticitatea;
- Contractie izometrica = este o contractie musculara care Nu determina modif lungimii
firbei musculare sau determ o scurtare f usoara
- Apare la muschii posturali ;
- Sunt contractii statice ;
- Contractiile izotonice = contractii musculare care duc la scurtarea fibrei musculare a.i. nu
sunt insotite de un raspuns similar din partea firbrei musculare antagoniste  apare
deplasarea ;
- Sunt contractii dinamice ;
 Se pot aplic 3 tipuri de exercitii de miogimanstica
a. Exercitii de miogimansitca statice : la R.O. – punem sa tina gura inchisa;
b. Exerctii miodinamice :
c. Exercitii dinamice cu rezistenta – adica in timpul efectuarii miscarii tb sa se opuna o
rezistenta (ex un ap ortodontic, medicul sau chiar pacientul) – propulsia Md ;
- Aici f musc pt efectuarea miscarii e mai mare, mai puternica;
S-a demonstart ca exista asoceiri intre dezechilibrele musc dl nivel de ADM si modif ale posturii;

19
 - Acestea sunt idnetificate in cazdrul exam kineziografic Prin corectarea deschilibrelor
ADM se poate obtine si imbunatatirea posturii;
- Astfel T.Mf ar tb sa se adreseze atata la nivel de ADM cat si posturii ;

Conditii necesare pt un antrenament muscular corect

- Contractiile musculare tb sa se faca pornind de la pozitia de repaus ;
- Contractiile tb sa se faca lent , intensitatea sa creasca progresiv ;
- Contractiile se fac lent pana la amplitudinea maxima si revenirea la starea de repaus tb sa
se faca la fel (lent);
- Perioadele de contractie musculara sa fie alternate cu perioade de repaus in genral de
aceasi lungime a perioadei pt a permite fibrei musculare sa se refaca ;
- Exrcitiile se efecuteaza in serii de 2-3/zi, fiecare serie cuprinde mai multe repetari;
- E indicat ca orice T.Mf. sa se asocieze cu exercitii de miogomansitxa respiratorie;
- Exercitii tb sa se efectueze un timp indelungat pt a obt un echilibru muscular stabil ;

Tipuri de exercitii de miogimanstica

1. Miogimanstica adresata musculaturii linguale- in cadrul deglutitie atipice:
- Se aplica in deglutiii atipice, infantile , in posturi incorecte ale limbii(joasa si ant sau
joasa si post, protruziva,tulb fonetice- se asoc cu logopedul);
- Tb sa fie precedata de eliminarea obiceiurilor vicioase(succiunea police, aspirare,
interpunere buzei sup/inf, frenuri scurte ale limbii);
- Cuprinde 3 etape :
a. etapa de fizioterapie – in care se invata miscarea izolata sau separata pt fiecare gr
musculara ;
- portiunii anterioare, mijlocii, posterioare ;
b. etapa de invatare propriu-zisa a deglutiei corecte – poate dura 1-2luni;
- se incepe prima data cu deglutitia salivei, a lichidelor ; apoi se trece terptata la deglutitia
corecta a hranei solide ;
c. etapa de conditionare la nivel cerebral a noului tip de deglutiei – sunt necesare mai multe
sapt sau chiar 2-3 luni  daca nu se produce v-a aaparea deglutita cu care el e obisnuit ;
- e necesar sa se ajunga la un nou imprintig-cerebral;
- pt aceasta parintii tb sa repete copilului de cel putin 6-7 ori/zi, la inceput la intervale
regulate sa ii repete sa isi aplice limba corect (adica vf-ul limbii aplicat in reg anterioara
apalatului), iar apoi se va continua cu intervale neregulate ;
- Garlinier – recomanda aplicarea unui cartonas pe masa cu mesajul:” inghide corect” 

Timpii operatori:
Pt a - ne intereseaza sa ii aratam care e modul de deglutiei corect
- Cu o oglina manuala i se explica de pozitia incorecta a limbii , i se arata cu degetul sau cu
o sonda reg ant a platalui inapoia papile interincisive si i se spune ca acolo tb pozitionat
vf-ul limbii in acea regiune;
- Se recomanda atat cu gura deschisa( pc isi indeparteaza arc dentare, aplica vf-ul limbii si
preseaza port ant a paltului si mentine acolo vf-ul limbii mai multe minute)- tb facut incat
sa se ajunga la 60 min/zi cat si cu gura inchisa ;

20
 - Cei cu tonus reduc al m linguale si degl atipica nu reusesc sa mentina nici macar 1 min ci
apar contractii neregulate la nivelul musc limbii;
- Se prelungeste trepatat durata de practicare a exrcitiului de la o serie la alta – se poate
prelungi pana la 2 min  ajungandu-se in total la 60 min;
- Aplicarea corecta a limbii pe palat cu gura inchisa – tb sa se ajunga in timp macar la 5
min/repetare pana la 60 min /zi;

Alte exercitii de miogimanstica ce se pot recomanda :

- Leul - e indicat in stimularea dezv palatului si o cicatrizare corecta a frenului lingual
dupa interventii chirurgicale de frenectomie ;pt a evita paritia unor cicatrici retractile ,dar
si cresterea elasticitatii linguale ;
Metoda: pc aplica vf-ul limbii pe reg ant a paltului si deschide larg gura pana la amplitudinea
maxima ;
- Se recomanda 2o-30 repetari/serie X 2/3 serii /zi
- Calultulul: indicat – stimularea dezv palatului, cfresterea elasticitatii si tonusului
linguale ;
Metoda: pc aplica vf-ul limbii pe reg ant a paltului , deschide larg gura si in timpul misch de
deschidere a gurii , pt a imita zgm de trap;
- Se repata 20-30 repetari /serie X 2-3 pe zi;
- Cantatul – solicita aplicarea corecta a limbii sus pe palat ;
- Plimbarea vf-ului limbii din reg post a unei hemiarcade pana in reg post a hemiarcadei
contralaterale atat pe F.V. cat si pe F.L. a dintilor ;
- Poate fi efectuata la arc sup cat si inf(indicat pt atenuarea santul mentonier)
- Limba sageata – adica proiectarea vf-ului limbii spre o comisura sau cealalta , sau in
sus respectiv in jos ;

Pt b – este rugat sa aplice vf-ul limnii pe reg ant a palatului si apoi sa aduca dintii in IM si apoi
sa deplaseze vf-ul limbii spre post pe palat si sa inghita;
- Se repeta serii de 20-30 inghitiri X2/3/zi –lichidelor, iar dupa 2-3 sapt minim se poate
incerca deglutitia hranei solide si anume se incepe cu fragm de biscuiti sau bakerolls
efectuand aceasi misc a limbii si treptata se poate trece la degl hranei solide –
recomandabil la cina

Pt c - copilul tb urmarit min 6-8 sapt (adica 2-3/4 luni) pana deglutitia corecta devine un
automatism;

2. Exercitii de miogimanstica pt orbicularii buzelor :

- Pot fi contractii izotonice (sa tina buzele apropiate) sau izometrice cu deplasarel
Indicatii: se recomanda la pc cu incopetenta labiala ;
- La pc cu aspirarea interpunrea/muscarea buzei sup sau inf ;
- La respiratorii orali;
Cauze incompetenta labiala : buza scurta genetic , proalveolodentia accentuata (data de
succiunea policelui tinut paralel cu arcadele sau la respiratorii orali);
Tipuri de exercitii:
a. Nasturelul – nasture cu diametrul de 2-3cm (aprox o moneda de 50bani) cu unda din fete
plane , tb sa aiba 2 orificii prin care se trece un elastic subtire cu o lungime de min 20 cm;
21
 - Se recomanda interpunerea nasturelului intre arcadelor dentare si buze( vestibulul oral );
- Trace ritmic de elastic a.i. sa apara contractia suplimentara a orbicularilor;
- Serii de mai multe repetari X2-3 serii/zi ;
- Se poate efectua si in 2 – cu 2 nasturei cu un elasic mai lung;
b. Tuguierea buzelor
c. Fluieratul;
d. Umflarea obrajilor cu aer cu exercitarea unor presiuni pe ei;
e. Alunecarea pasiva (la inceput) a buzei sup peste cea inf sau invers;sau activa – in
acelasi fel si mentinerea ei acolo timp mai indelungat – pana apare senzatia de oboseala
musculara;
f. Exercitiul cu ruloul – in contact cu buza sup sau inf aplicat in vestibul; amelioareaza si
santul labio-mentonier;
g. Exercitiul cu cardul labiala – imita cardul de bancomant de 3cm pe 5 cm cu o grosime
intre 1.5-2mm ; si sa il mentina un timp indelungat ;
h. Mancatorul de spaghete – sa aspire spaghetele cu presiuni pt contractia orbicularilor;
3. Exercitii pt muschii mobilizatori ai Md
a. Pt propulsori- exercitii de propulsie dinamice cu rezistenta;
- Exercitii de lateralitate ;
- Obtinerea poz Centrice si ment timp indelungat;
Terapia miofunctionala se poate face concomitent cu purtarea ap ortodontice
- Daca poarta lip-bumper-rul – care are rol de a indeparta act buzei inferioare arcade asupra
arcadelor dentare ;
- Monobloc cu aparat Frankel ;
- Sau la pc cu placa palatinala cu scut lingual (care indep actiunea limbii pe arcadele
dentare)dar nu corecteaza dezechilibrele musc ale limbii;
Interceptia prin mijloace chirurgicale
- Poate fi vorba de frenul lingual ce limiteaza mobilitatea linguala – care nu permite o
poztiei corecta a sa ;
- Frenul buzei superioare – produce si intretine o diastema ;
- Frenul buzei inferioare – poate produce retractii gingivale;
- Corectie de bride , cicatrici ;
- Indepartarea dintilor supranumerari si Extractia dintilor temporari persistenti;
- Germectomii ale molarilor de minte;
Interceptia prin mijloace protetice:
- Mentinatoarele se spatiu si Coroanele prefabricate sau inlay – pt refacerea
morfofunctionala
Curs 7
Aparatele ortodontice

Amprenta in Ortodontie

 Particularitati:
Amprenta = copia fidela, negativa a unor formatiuni anatomice , celor care apartin campului
ortodontic ;

22
 - Este important ca amprenta sa redea cu exactitate formatiunile anatomice respective , iar
apoi prin turnarea amprentei se obtine modelul in ortodontie , care este copia fidela
pozitiva a campului ortodontic ;
- Pt ca amprenta sa fie corecta tb sa cuprinda urmatoarele formatiuni anatomice: arcade
dentare,arcade alveolare , pana in fundul de sac vestibular si apoi formatiunile moi care
interfereaza ce interfereaza cu arc dento-alv ca: frenuri, bride ;
- In plus amprenta superioara tb sa mai cuprinda bolta palatina , cu rugile palatine , torusul
palatin(daca exista) inclusiv linia „Ah” si tuberozitatile maxilare;
- Amprenta inferioara tb sa mai cuprinda rebordul alveolar/proces alv lingual pana la
nivelul planseului si trigonul retromolar;
- Amprenta in ortodontie este o amprenta expansiva – de aceea tb luate anumite masuri
speciale pt a cuprinde toate aceste formatiuni;

Materiale necesare pt amprentare:

a. Linguri de amprenta – servesc ca suprot pt materialul de amprenta;
- Lingurile pot fi metalice sau din material plastic – prefabricate pe marimi;
- Cele de plastic se aleg pe culori;
- Sunt prevazute cu perforatii – pt a fi mai retentive;
b. Materialul de amprenta:
- Se folosesc materiale din gama hidrocoloizilor ireversibili – alginatele ;
- Au diverse culori si un miros placut;
Ex: Ortoalgin, Tropicalgin;
- Se mai pot folososi si amteriale din gama siliconilor – mai rar;
c. Bol si spatula – pt amestecarea pulberii cu apa ;
d. O tavita renala – pe care pc o tine sub barbie – pt a se scurge saliva si excesul de
material de amprenta ; i se mai distrage atentia;

Fazele amprentarii – timpi operatori:

a. Pregatirea pacientului:
- I se explica acestuia ,folosind un limbaj adecvat si capacitatii de intelegere – scopul si
continutul manperelor la care v-a fi supus;
- I se poate prezenta materialul de amprenta;
b. Igiena cavitatii bucale:
- NU se ia amprenta in prima sedinta!!!!;
- Periaj dentar + clatirea riguroasa a cavitati orale ;
- La pc cu senzatia de voma accentuata – se face o anestezie topica la nivelul palatului
(linia AH);
c. Alegerea lingurii:
- Se alege dupa o inspectie prealabila a arcadelor ;
- Se selecteaza lingura/lingurile – se probeaza in cav orala ;
- Consideram ca o lingura este coresp atunci cand cuprinde in interiorul ei in intregime
arcadele dento-alv pana in fundul de sac vestibular , fara a aimpinge partile moi, superior
tb sa curpinda si tub palatine si sa nu basculeze pe palat, iar inferior sa ajunga pana la
planseu – dar fara a-l impinge;
- Distanta/spatiul dintre suprafata interna a lingurii si arcade de 2-3mm;

23
 d. Pregatirea lingurii:
- Retentvizarea lingurii – dar de obicei prezinta perforatii atat ceke metalice cat si cele din
plastic;
- Ele tb sa fie mai numeroase la nivelul marginii pt ca acolo exista riscul mai mare de
despruinde a materialului de amprenta din lingura;
- Se pot face perforatii suplimentare, sau mai poate retentiva suplimentar prin aplicarea de
benzi de leucoplast;
- E f important ca lingura sa fie extrem de retentiva deoarece :
1. datorita ingesuirilor dentare si a malpozitiilor – campul ortodontic e f retetnviv
2. desprinderea lingurii dp camp se face prin tractionarea sa dp maner - pt ca materialul
sa nu se desprinda din lingura;
3. se toarna 2 tipuri de modele in aceasi amprenta : respectiv modelul de lucru si
modelul de studiu;

e. Pregatirea materialului de amprenta si incarcarea lingurii:

- Se pregateste prin spatulare energica in bol a unei anumite cantitati de pulbere cu o
cantitate coresp de apa – in functie de indicatiile firmei producatoare;
- Spatularea se face min 30 sec – 60;
- Exista materiale de amprenta cu indicatori de priza la care vireaza culoare a.i. atunci cand
vireaza culoarea tb sa inceapa incarcarea lingurii, cu o cantitate mai mare in reg
anterioara si mai mica in posterior - pt a reduce riscul de refluare in faringe ;
- Se netezeste suprafata materialului de amprenta cu degetele umede ,

f. Amprenatrea propriu-zisa:
- Se incepe cu arcada inferioara – medicul e pozitionat in dreapta si in fata pacientului ;
- Se introduce dinspre o parte spre cealalata (dr spre stg) , in timp ce indexul mainii stg se
indep comisura dreapta a pacientului;
- Centram lingura a.i. manerul sa corespunda liniei mediene(pl mediosagital);
- Se aplica in regiunile posterioare, simteric si simultan;
- Exercitam o presiune continua spre anterior, pana cand am asezat lingura pe intreaga arc
alveolara;
- Se preseaza usor pana cand lingura ajunge in fundul de sac vestibular – se cere
pacientului sa ridice limba si sa o proitecte usor spre anterior;
- Mentinem o presiune constanta – cu cele 2 degeta aratatoare pe lingura in zona Pm , iar
cele 2 police cuprind marg inf a Md fixand-o ;
- In tot acest timp capul pc este usor inclinat spre inainte si in jos si tavita se va tine sub
barbie pt a se scruge excesul de material si saliva ;
- Amprentarea arcadei superioare: poztioa e usor in dreapta si in fata pacientului – se
introduce lingura dispre o comisura spre cealalta ; dupa ce am introdus lingura – se face
centrarea sa, dupa care se aplica simteric si simultant in zona posterioara pana la
cuprinderea intregului camp ortodontic a.i. lingura sa ajunga in fundul de sac vestibular
superior;
- Dupa ce am centrat lingura medicul trece usor in spatele pacientului cuprinzand cu mana
stanga capul acestuia ;

24
 - Se tractioneaza cu mana stg buza superioara , iar cu degtele mainii drepte impingem
materialul de amprenta in vestibul,dupa care se reaplica buza peste lingura de amprenta;
- Se face manopera Valsalva - se penseaza narinle pc si ii cerem sa faca un expir fortat pe
nas a.i. se contracta muschii valului palatin v-a permite evidentierea zonei Ah;
- Medicul mentine lingura pe camp cu degetele aratatoare la nivel de palat sau bilaterala in
zona Pm;
g. Desprinderea lingurii dp campul ortodontic:
- Din zonele mai putin retentive ale acradelor dentoalveolare – pt a minimaliza riscul de
fracturarea ;
h. Verificarea amprentei si pregatirea pt trimiterea la laborator
- Se spala amprenta cu jet de apa – fara presiune f mare, pt a indeparta orice urma de saliva
sau de sg ;
- Se poate pudra amprenta cu pulbere de ghips si se freaca usor cu o perie moale ;
- Se verifica prorpiu-zis amprenta - daca s-au cuprins arcadele alveolare, lungime, grosime
, marginile amrpentei ;
- Daca exista marg balante – se sectioneaza cu o foarfeca ;(nu cu cutintul de ceara);
- Daca avem mici defectiuni / mari – medicul decide daca se reface sau nu amprenta – in
functie de scopul urmarit;
- Pt obtinerea unei mai bune calitati a modelului , este recomdnadat clatirea amprentei cu
sol de sulfat de K de 2-3% sau scufundarea ei in aceasta solutie;
- Amprentele se acopere cu servetele umede si se transp la laborator ,in pungi de plastic ;
- Tehnicianul are obligatia sa refuze amprenta si poate solicita o reamprentare;

Modelul = copia fidela pozitiva a campului ortodontic ;

- Pt a putea fi folosite este necesara turnarea amprentei si corectarea micilor imperfectiuni;
- Se toarna 2 randuri de modele – m. de lucru si m. de studiu ;
- Modelul de studiu in multe situatii permite explorarea mai precisa a unor formatiuni
anatomice – precum arc dentare, p. alveolare , relatii de ocluzie ;in special formatiunile
din regiunile posterioare ale arc dento-alveolare care sunt mai greu accesibile inspectiei
endoorale directe;
- In plus permite efectuarea de metode metrice (masuratori) – indice pont, simetroscopie ;
- Modele se pot repeta prin aprentari la diferite perioade de timp ;
- Se poate aprecia evolutia tratamentului;
- Modele se indica a se pastra min 3 ani (pana in 5 ani), pot reprezenta o proba juridica in
instanta pt cazurile de malpraxis;
- Modelul de lucru se toarna din ghips dur (Moldano), iar modelul de studiu se toarna din
ghips de duritate normala ;
- Orientarea modelelor se face conform celor 3 planuri spatiale ;
Pt planul S – pt repr anterior - intersectia celei de-a 2 parechi de rugi paltine cu pl mediosagital;
iar reprd post – linia AH cu pl mediosagital;
Pt planul T – cuspizii V ai Pm 2 si M1 permanenti sau MII si M1 ;
Pt planul V/tuberal - prin F.D. a tuberozitatilor maxilare
Tipuri de modele in ortodontie:
a. Se toarna modelul de lucru – se toarna primul din ghipsuri de diverse duritati , dar de
obicei din ghipsuri dure/extradure pe diverse culori;

25
 - Pe anumite zone ale modelului se pot utiliza si mase de ambalat – adica in zonele unde se
fac suduri pe model (la obtinerea aparatelor de tip disjunctor );
- Se incepe cu prepararea ghipsului in bol cu spatula prin amestecarea unei cantitati de
pulbere (alba – pt ghips normal si colorata – pt ghipsurile dure/extradure) cu apa ;
- Daca se foloseste metoda spatulari manuale – se face prin metoda saturarii progresarii a
pulberii cu apa – timp de aprox 90 sec pe marginile bolului ;
- Sau se poate face mecanic- cu ajutorul vacuumu-lui malaxor – cand durea amestecarea 30
sec ;
- Se folosesc 3:2 – 3 parti pulbere la 2 parti apa la temp camerei;
- Se pregateste de consistenta semifluida, care se aseaza la ampr superioara – se pune o
mica canitate de pasta la nivel de bolta palatina si se inclina lingura in toate directiile pt a
permite alunecarea pastei la nivel de aercada dentara; dupa care se aseaza pe masuta
vibratorie si se incarca in continuare cu pasta de ghips pana la umplerea amprentei ;
- Se aseaza desupra 2-3 gramajoare de ghips pe a servi ca retentii pt soclu;
- Inainte de priza completa a ghipsului se prepara ghipsul pt soclu ( ghips de duritate
normala – alb) care se aseaza in suprtul de soclat sau in conformatoare sau direct pe o
suprafata plana (sticla, plastic) si peste ea se aseaza lingura de amprenta incarcat cu ghips
si se efectueaza o usoara presiuni;
- Dupa priza completa (20-30 min) se poate demula amprenta ; ideal ar fi sa raman
material de amprenta in lingura pt a se putea turna cel de-al 2-lea model adica modelul de
studiu;
b. Modelul de studiu:
- Este cel de-al 2 –lea model ce se toarna in aceasi amprenta de obicei din ghips alb de
duritate normala si care tb sa redea cu exactitate toate formatiunile anatomice : arc dento-
alv, tuberozitati, palat, bolta palatina etc;
- Este f imp ca soculul modelului sa se obtina in condtii standardizate , adica suprafata lui
superioara(pt model superioar) si baza modelului (adic model inf), sa fie paralela cu pl de
ocluzie , fetel laterale sa fie simetrice – tb respectata simetria , pt a nu simula prin
inclinarea lui anomalii pe care pc nu le prezinta ;

Formele cele mai utilizate de socluri – forma poligonala e cea mai utilizata in ortodontie ;
- Soclul modelului superior – forma pentagonala ;
- iar pt soclul modelului inferior se admit 3 varinate : pentagon; portiunea lui anterioara sa
fie curba ,respectand curbura arcadei dentare din zona frontala sau forma trapezoidala;
- aceste tipuri de socluri se pot obtine cu ajutorul suportului de soclat ce sunt de plastic si
sunt preformate sau in conformatoare;
- sau cu manual cu ajutorul motorului de fasonat;

Curs 8
a. Model de lucru
b. Model de studiu
c. Model de reconstituire plastic – model setup diagnostic
Se obtine in anumite situatii si in special cand exista inghesuiri dentare si mai ales in regiunea
frontal inferioara ssi atunci cand se intentioneaza sa se efectueze extractii dentare pt creerea de
spatiu

26
 - Se poate obtine fie prin duplicarea modelului de lucru (adica la reamprentarea acestuia
,fie printr-o reamprentare a cavitatii orale in cabinet si se toarna astfel;
- Se toarna prima data doar dintii (zona arcadei dentare), dupa care se acopera cu un strat
de ceara in zona unde se doreste ca dintii sa fie rearanjati ,dupa care se toarna restul
modelului , se demuleaza amprenta dupa soclare; se noteaza pe fetele V identitatea
fiecarui dinte (cu marker,creion chimic), dupa care se detaseaza portiunea cuprinsa, sau
zona in care s-a aplicat ceara , se separa cu fierastraul dintii intre ei;
- se separa dintii, se trimit in cabinet , dupa care medicul rearanjeaza dintii , simuland
extractia 1 sau 2 dinti ;
- simularea se face prin tatonari succesive , pana cand se obtine rearanjarea optima(adica
cu puncte de contact intre ei) celorlalti dinti de extras;
- astfel se poate vixualiza rezultatul de la finalul tratamentului;

d. Modelul set-up:
- E tot un model de reconstituirea plastica , dar la care se indeparteaza aproape toti sau in
unele situatii toti dintii de pe model si se apoi se reajeaza pe model in pozitia corecta ;
- E utilizat atunci cand exista f usoare malpozitii dentare,(se intampla sa existe si la finalul
tratamentului ortodontic activ si cand practic dorim finisarea pozitiei dintilor);
- Pe modelul cu dintii rearanjati se efectueaza un ap ortodontic din material usor elastic(ap
de contentie) ;
- In momentul cand aparatul e asezat pe arcada dentara a pacientului, aparatul sa conduca
la corectia acelor usoare malpozitii;

Soclarea/finisarea si etichetarea modelelor

1. Soclarea
- Pt a putea fi utilizate e necesar ca modelel sa fie soclate ;
- Soclul tb sa permita manipularea acestora si sa nu simuleze anumite anomalii /asimetrii
pe care pacientul nu le prezinta ;
- La arcada sup – pentagon, iar la arcada inf – hectagon ;
- Soclarea Se poate face prin mai multe procedee :prin taiere manuala , taiere cu ajutorul
motorului de fasonat , in suport standard de soclare , prin turnarea in soclator de plastic ,
prin turnarea in conformator(cand e necesar sa avem si ocluzia habituala a pc );
- Taierea manula – e accesibila oricarui laborator de tehnica dentara ;
- Metoda Schwartz – foloseste cutitul de taiat, un raportol si rindea??…Grunberg;

 Prima etapa in obtinerea soclului e trasarea planului de ocluzie , deoarece suprafata

superioara a modelului si baza modelului inferior sa fie paralele cu pl de ocluzie ;
- Pt trasarea planului de ocluzie , se aseaza modelul superior, cu arcada dentara pe o
suprafata plana(plastic, sticla, lemn) a.i. modelul sa atg suprafata respectiva , in cel putin
3 din urmatoarele puncte : marginile incizale a incisivilor centrali superiori, vf-ul
cuspizilor caninilor, vf-ul cusp ai Pm1 stg/dr, cusp vf-ul V si P ai Pm2 si vf-ul cusp M-P
ai M1 permanenti;(sau a Mtemporari);
- In situatia in care exista anomalii ce deniveleaza accentuat planul de ocluzie (oclz
deschisa sau oclz adnaca ) pe osuporafat de lemn unde se pot face mici scobituri la
nivelul dintilor ce deniveleaza accentuat pl de ocluzie;

27
- Pe suprafata superioara a modelului se taie paralel cu acest pl de ocluzie, respectiv cu
nivelul mesei;
- In mod similar se taie baza modelului inf, asezand modelel in oclz habitula , paralalel cu
suprafta modelului superior;
 A 2-a etapaObtinerea a suprafetelor posterioare:
- Pt suprafata post a modelului sup – se traseaza distla de tuberozitatile maxilare si
perpedinculara pe pl medio-sagital;
- Suprafta post a modelului inf – se traseaza a.i. sa fie in acelasi plan vertical cu suprafta
post a moedelului superior ;
- In momentul in care modelel se aseaz ape os uprafta plana sprijinite pe suprafta lor
posterioara ele tb sa ramana in ocluzie habituala;

 A 3- etapa Suprafetele laterale/marginale:

- exista 2 suprafete marginale premolare – se traseaza in unghi de 70º respectiv de
respecxtiv 65º la modelul inferior cu marginea posterioara a modelului , dupa care se
obtin cele 2 suprafete marginale incisive care sa se intalneasca in unghi obtus deasupra
frenului buzei superioare;
 la final se taie 2 suprafete inguste molare cu un unghi de 90º pe suprafat pentagonala
a modelului;
- inaltimea soclului tb sa fie de 13-max 15 mm , dar in total ambele socluri , ca grosime tb
sa reprezinte 1/4 din inaltimea intregului model(cel mult 1/3) ;
- restul de min 2/3 tb sa fie ocupate de arcadele alveolare ;
- inaltimea intregului model tb sa aibă cam 7/7.5cm;
- dupa soclare urmeaza finisarea si lustruirea modelelor;

2. Finisarea
- finisarea consta in indepartarea suprusului dp model, curatirea coletelor si umplerea
golurilor ;
- marginile si unghiurile se rotunjez ;
- se lusturiesc modelele cu hartie abrazive, dupa care modelul se tine 24 h in solutie de apa
si sapun sau se fierbe in solutie de sapun bazic ;
- dupa care se poate lustrui dinou cu hartie abraziva ;
- etichetarea modelelor dupa finisare – se trece cu marker peste suprafata superioara a
modelului sup si pe baza model inferior numele si prenumele pacientului, data la care s-a
luat amprenta, nr de fisa , data la care s-a luat amprenta , data nasterii pc – mai rar si
etapa tratamentului;
- modele se pastreaza solidarizate cu un elastic si se pastreaza ;

Modelele se pastreaza 3-5 ani dupa incheierea tratamentului !!!!!!!!

Notiuni de biomecanica ortodontica

 In ortodontie exista 2 tipuri: forte ortodontice artificiale si naturale;

Forte ortodontice artificiale - sunt mecanice , ce sunt dezv de elemente mecanice
(arcuri, suruburi) si pt ca ationeaza pe tes vii(dinti , procese alv.) se numesc biomecanice;

28
 Forte ortodotice naturale sau functionale – pt ca sunt dezvolatate de contractiile
musculatuii ADM a pacientului , in prezenta unui ap ortodontic in cav orala ;
- aparatul ortodontic transofrma fortele naturale in forte ortodontice corectoare – ce vor
corecta anumite anomalii;

Intensitatea fortelor artificiale e data de medic prin activarea elementului respectiv sau de
elasticitatea elementelor aparatlui, izar intensitatea fortelor naturale – de intensitatea contractiei
musculare aparuta in mod reflex plin aplicarea ap ortodontic in cav orala ;
Fiecare forta are 3 elemente : zona de aplicare, forta in sine si zona de sprijin ;
a. Zona de aplicare pt- zona in care s emanifesta efectul fortei ;
- Se manifesta la nivel de arcade dento-alv ;
b. Marimea fortei :
- Este regalata de medic sau de elasticitatea elem active;
c. Zona de sprijin:
- E zona de reactiune care tb sa fie cel putin egala ca si zona de aplicare ;
- Poate fi repr de arc dento-alv dar in alte zone (actiune in zona frotnala si reactiunea in
zona laterala);
- Poate fi data si de calota craniana,barbia – FEO ;
 Cele 3 elemente alcatuiesc trinomul ortodontic ;

Clasificarea fortelor ortodontice:

 In functie de intensitatea fortelor ortodontice
1. Forte ortodontice usoare:
- au intesitatea cuprinsa intre 15-20 grm forta;
- Sunt f usoare sau subliminarii ;
- Produc doar modificari de vascularizatie si usoare modificari tisulare;
- Nu produc deplasari ortodontice propriu-zise ci doar largesc usor sp periodoaontal, deci
pregatesc spatiul periodontal pt deplasarea ortodontica ;
- Apozitia are nevoie de 21 de zile;
2. Forte ortodontice usoare:
- Pot fi continui intre 2-25 grm ;
- Produc deplasari prorpiu-zise si pot actiona continuu;
Exemple: ap fixe
3. Forte ortodontice medii:
- 30-40 grm/forta ;
- Tb sa fie intermitente , deoarece daca actioneaza continuu produc resorbite osoasa
patologica;
Exemple: ap mobile ;
4. Forte ortodontice mari/supraliminarii:
- Produc resorbite osoasa directa la inceput iar apoi resorbite fulminzanata
- Apare un tes hialin sticlos fibros;
- Acea zona hialinizare nu mai permite deplasarea ortodontica, astfel dintele se
mobilizeaza;
- Zona de hialinizare are nevoie de min 3 luni sa se resoarba si sa apara acolo tes osos
normal ;

29
 - Daca a aaprut tes hialin, nu se mai actriveaza ¾ luni;
-
 Dupa ritm :
- Continui;
- Discountinui;

Tipuri de deplasari dentare:

- Depinde de situarea centrului de rezistenta a dintelui = fulcrum sau hipomochlion;
- La monoradiculari la unirea 1/3 apicale cu medii a radacinii la puriradiculari se situeaza
interradicular;
 Tipuri:
- Versiune, gresiune, derotare si torque ;
a. Miscarea de torque se poate obtine doar cu aparatele fixe ;
- Este o deplasare in care coroana e mentinuta pe loc(sau se deplaseaza f putin), in schimb
obtinem o deplasare a radacinii ;
- Forta se distribuie uniform pe toata suprafata radacinii;
b. Miscarea de versiune - Se aplica o forta ortodontica punctiforma la nivel de coaroana
dentara – pt versiune si rezulta  o versiune la orice dinte ce nu e blocat sa basculeze;
punctul nde aplicare tb sa fie cat mai departe de centul de rezistenta pt a produce o
deplasare mai mare;
- Coaroana se deplaseaza intr-un sens iar radacina in sens opus;
c. Gresiunea- se obtine prin aplicarea unei forte liniare la nivel de coroana dentara ; forta se
transmite de-a lungul axului longitudinal al dintelui;
- Poate fi facuta si in plan V (egresiune sau ingresiune);
- Ingresiune- prin aplicarea la nivelul marginii incizale si cel mai bine se obtine cu ap fixe;
- Egresiunea- aplc fortei spre pl de ocluzie sau prin desfiintarea contactului ocluzal –
favorizam fenomenul natural de cautare a antagonistului;

Aparatele ortodontice

Def: Aparatul ortodontic este o constructie speciala , imaginat de autor sau de terapeut si
realizate de catre tehnicianul dentar sau de firmele producatoare , care se aplica cu scopul
de a influenta procesele de crestere si dezvolatre ale ADM (in sensul stimularii/inhibarii
cresterii in directia in care e deficitara sau in exces),precum si cu scopul de a corecta
modifcarile prezente la nivel elementelor ADM(dinti, procese alveolare, baze osoase)
sau/si in sensul mentinerii unei situatii existente.
 Clasificarea aparatelor orotodontice:
- Exista mai multe criterii de clasificare;
1. Dupa modul de ancorare la nivelul arcadei dento-alveolare a pacientului:
- Sunt fixe(fix apliance)/mobile (removable apliance );
- Fixe , mobilizabile, mobile;
- Mobilizabile/mobile prorpiu-zise si fixe;

a. Aparatul fix – aparatul fix este aplicat si indepartat doar de medic la finalul
tratamentului ortodontic ;

30
 - Ele se fixeaza prin metode de colare(bracket) ,cimentare(inele);
b. Ap mobilizabile – prezinte mijloace de retentie de gen agregare/ancorare la nuvel de
arcade repr de crosete sau gutiere ;
- Se mai numesc si biomecanice pt ca dezv forte pe tes vii si permit functiile ADM;
- Pot fi aplicate/indepartate atat de medic cat si de pacient;
c. Ap mobile propriu-zise: nu repr sist de retentie , ele stau libere in cav bucala ;
- Ex monobloc ;
- Nu permit masticatie, fonatie ;
- Se mai numesc si functionale sau bimaxilare – pt ca folosesc contractiile musculaturii
pacientului, pe care le transforma in forte ortodontice corectoare;
- Pot fi aplicate/indepartate de medic dar si de pacient;

2. Dupa natura fortelor pe care le dezvolta

a. Aparate ortodontice active biomecanice:
- Sunt ap care aplicate la nivel de ADM dezvolta forte mecanice, asupra elementelor ADM
(dinti sau procese alveolare);
Ex: placa Schwartz;
b. Aparate ortodontice activce functionale :
- Folosesc contractiile musculaturii orofaciale pe car ele transm in forte ortodontice
corectoare;
(ex: monoblocul);
c. Aparate ortodontice pasive :
- Au rolul de a mentine o situatie existenta la nivel de ADM , cum ar fi contentia, sau
mentinerea de spatiu pt dintii succesionali, aplazii, pt refacerea impalnto-protetica;
Ex: mentinatoarele se spatiu, aparatele de contentie , aparatele de inhibitie(scutul lingual);
d. Aparatele mixte:
- Combina diferite elemente ale aparatelor anterioare;
Ex: monobloc cu mentinator prin ingroasrea acrilatului (cu purtare de 10-12 h/zi);

3. Dupa situarea zonei de aplicare a fortei si respectiv zona de sprijin

a. Aparate intraorale :
- Atat zona de sprijin cat si zona de aplicare a fortei se gasesc in interiorul cavitatii orale ;
Exemple:
 Monomaxilare - atat zona de sprijin cat si de aplicare a fortei se gasesc la nivelul aceleasi
arcadei;
 Intermaxilare - la care zona de srpijin e la o arcada iar zona de aplicare a fortei e la
nivelul celeilate arcade;
- Sunr placi palatinale dar cu arcul pe frontalii inferiori;
- Sau placa linguala cu arc vestibular pe incisivii superiori;
 Bimaxilare - zonele de sprijin si aplicarea frtei se gasesc la nivelul ambelor arcade
(Monoblocul);

b. Aparatele intra-extraorale:

31
 - Zona de aplicare a fortei e in interiorul cavitatii orale , iar zona de sprijin infara cav orale
putand fi rpr de calota craniana sau de barbie;
Exemplu: Headgear si masca faciala Delaire;
Masca Delaire – doar in perioada de crestere( 9- maxim12 ani);
- Mx sup creste spre ant si in jos iar Md – e inhibata cresterea;
- Anomalii de cls a III-a ;
Headgear – pot fi high pull si low pull;
- Arcul facial vine intraoral- inele cu bara cimentate;
- In anomalii de prognatism Mx si anomalii cls II/1 sau II/2;
- Efectul high pull e si pt ingresiunea molarilor la pc cu oclz deschisa;
- Efectul low-pull(cervical) la pc cu ocluzii adanci ;
- 12 h si 2 h ziua ,mai ales seara dupa ora 18 (cand cresterea e mai mare a organismului);

c. Aparatele exratorale:
- Atat zona de sprijin cat si de aplicare se gasesc inafara cav orale;
Exemplu : barbita cu capelina;

 Materiale din care sunt confectionate aparatele ortodontice mobile si mobilizabile

Clasificare:
 Aliaje metalice – aliaje pe baza de:
- Crom nichel- da cele mai multe alergii , pot fi elastice sau neelastice, e cel mai folosit ;
- Crom cobalt – clasica wipla / otel inoxidabil; „stainless steel”- SS;
- E mai scump , rezistent ,dur;
- Rezista mai bine la zonele de sudura;
- Nichel-titan: cel mai biocompatibil , folosit mai ales la ap fixa;
- TMA-titan molibden;
 Materialele acrilice- autopolimerizabil,baropolimerizabil, ,termopolimerizabile,
fotopolimerizabile;

1. Aliaje pe baza de Cr-ni(WIPLA):

- Tabla si sarma;
- Tabla – pt confect inelelor ortodontice ;
- Sarma – pt arcuri, crosete, ligaturi ;
a. Tabla are o grosime intre 0.1-0.5mm;
- Pe o suprafata e mata (cea care vine in contact cu coroana dintelui ), iar cealalta e
lucioasa si cat mai putin aderenta – care vine in contact cu mediul oral;
b. Sarma- cu grosime intre 0.1-1.4mm;
- Se foloseste pt arcuri, crosete, ligaturi,
- Pe sectiune poate fi rotunda , ovala , semiovala ,patrata, dreptunghiulara ;
- Poarte f moale, tare, elastica, superleastica ;
- Sarma cu: diametrul intre 0.1. si maxim 0.3/0.4 mm e o sarma subtire si super elastica – e
mai mult pt ligaturile ortodontice si folosita in cabinet;
- diametru0.4 0.5 mm– E mai rigida , elatisca ;folosita pt arcuri si crosete;

32
 - diametru 0.9-1.4 mm e sarma mai tare, rigida si relativ elastica ; arcuri, bare
transpalatinale;
Pregatirea modelelor: se curata coletele , se indeparteaza suprrusurile, se umplu golurile , se
graveaza modelul si folierea modelelor;
Gravarea = indep unui strat subtire (1mm ) dp model in zonele unde urmeaza sa se aplice
elemente de retentie; ajuta pt o aplicare mai fixa si intima cu structurile ADM;
Folierea = acoperirea cu un strat de material in zonele unde nu dorim ca lementul aparatului sa
vina in contact f strans ;

 Elementele componente ale aparatelor ortodontice mobilizabile

I. Elemente de ancorare(retentie/agregare) – crosete si gutiere
II. Elementele active – suruburi , arcuri
III. Placa de baza

Curs 8
e. Model de lucru
f. Model de studiu
g. Model de reconstituire plastic – model setup diagnostic
Se obtine in anumite situatii si in special cand exista inghesuiri dentare si mai ales in regiunea
frontal inferioara ssi atunci cand se intentioneaza sa se efectueze extractii dentare pt creerea de
spatiu
- Se poate obtine fie prin duplicarea modelului de lucru (adica la reamprentarea acestuia
,fie printr-o reamprentare a cavitatii orale in cabinet si se toarna astfel;
- Se toarna prima data doar dintii (zona arcadei dentare), dupa care se acopera cu un strat
de ceara in zona unde se doreste ca dintii sa fie rearanjati ,dupa care se toarna restul
modelului , se demuleaza amprenta dupa soclare; se noteaza pe fetele V identitatea
fiecarui dinte (cu marker,creion chimic), dupa care se detaseaza portiunea cuprinsa, sau
zona in care s-a aplicat ceara , se separa cu fierastraul dintii intre ei;
- se separa dintii, se trimit in cabinet , dupa care medicul rearanjeaza dintii , simuland
extractia 1 sau 2 dinti ;
- simularea se face prin tatonari succesive , pana cand se obtine rearanjarea optima(adica
cu puncte de contact intre ei) celorlalti dinti de extras;
- astfel se poate vixualiza rezultatul de la finalul tratamentului;

h. Modelul set-up:
- E tot un model de reconstituirea plastica , dar la care se indeparteaza aproape toti sau in
unele situatii toti dintii de pe model si se apoi se reajeaza pe model in pozitia corecta ;
- E utilizat atunci cand exista f usoare malpozitii dentare,(se intampla sa existe si la finalul
tratamentului ortodontic activ si cand practic dorim finisarea pozitiei dintilor);
- Pe modelul cu dintii rearanjati se efectueaza un ap ortodontic din material usor elastic(ap
de contentie) ;
- In momentul cand aparatul e asezat pe arcada dentara a pacientului, aparatul sa conduca
la corectia acelor usoare malpozitii;

Soclarea/finisarea si etichetarea modelelor

33
3. Soclarea
- Pt a putea fi utilizate e necesar ca modelel sa fie soclate ;
- Soclul tb sa permita manipularea acestora si sa nu simuleze anumite anomalii /asimetrii
pe care pacientul nu le prezinta ;
- La arcada sup – pentagon, iar la arcada inf – hectagon ;
- Soclarea Se poate face prin mai multe procedee :prin taiere manuala , taiere cu ajutorul
motorului de fasonat , in suport standard de soclare , prin turnarea in soclator de plastic ,
prin turnarea in conformator(cand e necesar sa avem si ocluzia habituala a pc );
- Taierea manula – e accesibila oricarui laborator de tehnica dentara ;
- Metoda Schwartz – foloseste cutitul de taiat, un raportol si rindea??…Grunberg;

 Prima etapa in obtinerea soclului e trasarea planului de ocluzie , deoarece suprafata

superioara a modelului si baza modelului inferior sa fie paralele cu pl de ocluzie ;
- Pt trasarea planului de ocluzie , se aseaza modelul superior, cu arcada dentara pe o
suprafata plana(plastic, sticla, lemn) a.i. modelul sa atg suprafata respectiva , in cel putin
3 din urmatoarele puncte : marginile incizale a incisivilor centrali superiori, vf-ul
cuspizilor caninilor, vf-ul cusp ai Pm1 stg/dr, cusp vf-ul V si P ai Pm2 si vf-ul cusp M-P
ai M1 permanenti;(sau a Mtemporari);
- In situatia in care exista anomalii ce deniveleaza accentuat planul de ocluzie (oclz
deschisa sau oclz adnaca ) pe osuporafat de lemn unde se pot face mici scobituri la
nivelul dintilor ce deniveleaza accentuat pl de ocluzie;
- Pe suprafata superioara a modelului se taie paralel cu acest pl de ocluzie, respectiv cu
nivelul mesei;
- In mod similar se taie baza modelului inf, asezand modelel in oclz habitula , paralalel cu
suprafta modelului superior;
 A 2-a etapaObtinerea a suprafetelor posterioare:
- Pt suprafata post a modelului sup – se traseaza distla de tuberozitatile maxilare si
perpedinculara pe pl medio-sagital;
- Suprafta post a modelului inf – se traseaza a.i. sa fie in acelasi plan vertical cu suprafta
post a moedelului superior ;
- In momentul in care modelel se aseaz ape os uprafta plana sprijinite pe suprafta lor
posterioara ele tb sa ramana in ocluzie habituala;

 A 3- etapa Suprafetele laterale/marginale:

- exista 2 suprafete marginale premolare – se traseaza in unghi de 70º respectiv de
respecxtiv 65º la modelul inferior cu marginea posterioara a modelului , dupa care se
obtin cele 2 suprafete marginale incisive care sa se intalneasca in unghi obtus deasupra
frenului buzei superioare;
 la final se taie 2 suprafete inguste molare cu un unghi de 90º pe suprafat pentagonala
a modelului;
- inaltimea soclului tb sa fie de 13-max 15 mm , dar in total ambele socluri , ca grosime tb
sa reprezinte 1/4 din inaltimea intregului model(cel mult 1/3) ;
- restul de min 2/3 tb sa fie ocupate de arcadele alveolare ;
- inaltimea intregului model tb sa aibă cam 7/7.5cm;
- dupa soclare urmeaza finisarea si lustruirea modelelor;

34
 4. Finisarea
- finisarea consta in indepartarea suprusului dp model, curatirea coletelor si umplerea
golurilor ;
- marginile si unghiurile se rotunjez ;
- se lusturiesc modelele cu hartie abrazive, dupa care modelul se tine 24 h in solutie de apa
si sapun sau se fierbe in solutie de sapun bazic ;
- dupa care se poate lustrui dinou cu hartie abraziva ;
- etichetarea modelelor dupa finisare – se trece cu marker peste suprafata superioara a
modelului sup si pe baza model inferior numele si prenumele pacientului, data la care s-a
luat amprenta, nr de fisa , data la care s-a luat amprenta , data nasterii pc – mai rar si
etapa tratamentului;
- modele se pastreaza solidarizate cu un elastic si se pastreaza ;

Modelele se pastreaza 3-5 ani dupa incheierea tratamentului !!!!!!!!

Notiuni de biomecanica ortodontica

 In ortodontie exista 2 tipuri: forte ortodontice artificiale si naturale;

Forte ortodontice artificiale - sunt mecanice , ce sunt dezv de elemente mecanice
(arcuri, suruburi) si pt ca ationeaza pe tes vii(dinti , procese alv.) se numesc biomecanice;
Forte ortodotice naturale sau functionale – pt ca sunt dezvolatate de contractiile
musculatuii ADM a pacientului , in prezenta unui ap ortodontic in cav orala ;
- aparatul ortodontic transofrma fortele naturale in forte ortodontice corectoare – ce vor
corecta anumite anomalii;

Intensitatea fortelor artificiale e data de medic prin activarea elementului respectiv sau de
elasticitatea elementelor aparatlui, izar intensitatea fortelor naturale – de intensitatea contractiei
musculare aparuta in mod reflex plin aplicarea ap ortodontic in cav orala ;
Fiecare forta are 3 elemente : zona de aplicare, forta in sine si zona de sprijin ;
d. Zona de aplicare pt- zona in care s emanifesta efectul fortei ;
- Se manifesta la nivel de arcade dento-alv ;
e. Marimea fortei :
- Este regalata de medic sau de elasticitatea elem active;
f. Zona de sprijin:
- E zona de reactiune care tb sa fie cel putin egala ca si zona de aplicare ;
- Poate fi repr de arc dento-alv dar in alte zone (actiune in zona frotnala si reactiunea in
zona laterala);
- Poate fi data si de calota craniana,barbia – FEO ;
 Cele 3 elemente alcatuiesc trinomul ortodontic ;

Clasificarea fortelor ortodontice:

 In functie de intensitatea fortelor ortodontice
5. Forte ortodontice usoare:
- au intesitatea cuprinsa intre 15-20 grm forta;

35
 - Sunt f usoare sau subliminarii ;
- Produc doar modificari de vascularizatie si usoare modificari tisulare;
- Nu produc deplasari ortodontice propriu-zise ci doar largesc usor sp periodoaontal, deci
pregatesc spatiul periodontal pt deplasarea ortodontica ;
- Apozitia are nevoie de 21 de zile;
6. Forte ortodontice usoare:
- Pot fi continui intre 2-25 grm ;
- Produc deplasari prorpiu-zise si pot actiona continuu;
Exemple: ap fixe
7. Forte ortodontice medii:
- 30-40 grm/forta ;
- Tb sa fie intermitente , deoarece daca actioneaza continuu produc resorbite osoasa
patologica;
Exemple: ap mobile ;
8. Forte ortodontice mari/supraliminarii:
- Produc resorbite osoasa directa la inceput iar apoi resorbite fulminzanata
- Apare un tes hialin sticlos fibros;
- Acea zona hialinizare nu mai permite deplasarea ortodontica, astfel dintele se
mobilizeaza;
- Zona de hialinizare are nevoie de min 3 luni sa se resoarba si sa apara acolo tes osos
normal ;
- Daca a aaprut tes hialin, nu se mai actriveaza ¾ luni;
-
 Dupa ritm :
- Continui;
- Discountinui;

Tipuri de deplasari dentare:

- Depinde de situarea centrului de rezistenta a dintelui = fulcrum sau hipomochlion;
- La monoradiculari la unirea 1/3 apicale cu medii a radacinii la puriradiculari se situeaza
interradicular;
 Tipuri:
- Versiune, gresiune, derotare si torque ;
d. Miscarea de torque se poate obtine doar cu aparatele fixe ;
- Este o deplasare in care coroana e mentinuta pe loc(sau se deplaseaza f putin), in schimb
obtinem o deplasare a radacinii ;
- Forta se distribuie uniform pe toata suprafata radacinii;
e. Miscarea de versiune - Se aplica o forta ortodontica punctiforma la nivel de coaroana
dentara – pt versiune si rezulta  o versiune la orice dinte ce nu e blocat sa basculeze;
punctul nde aplicare tb sa fie cat mai departe de centul de rezistenta pt a produce o
deplasare mai mare;
- Coaroana se deplaseaza intr-un sens iar radacina in sens opus;
f. Gresiunea- se obtine prin aplicarea unei forte liniare la nivel de coroana dentara ; forta se
transmite de-a lungul axului longitudinal al dintelui;
- Poate fi facuta si in plan V (egresiune sau ingresiune);

36
 - Ingresiune- prin aplicarea la nivelul marginii incizale si cel mai bine se obtine cu ap fixe;
- Egresiunea- aplc fortei spre pl de ocluzie sau prin desfiintarea contactului ocluzal –
favorizam fenomenul natural de cautare a antagonistului;

Aparatele ortodontice

Def: Aparatul ortodontic este o constructie speciala , imaginat de autor sau de terapeut si
realizate de catre tehnicianul dentar sau de firmele producatoare , care se aplica cu scopul
de a influenta procesele de crestere si dezvolatre ale ADM (in sensul stimularii/inhibarii
cresterii in directia in care e deficitara sau in exces),precum si cu scopul de a corecta
modifcarile prezente la nivel elementelor ADM(dinti, procese alveolare, baze osoase)
sau/si in sensul mentinerii unei situatii existente.
 Clasificarea aparatelor orotodontice:
- Exista mai multe criterii de clasificare;
4. Dupa modul de ancorare la nivelul arcadei dento-alveolare a pacientului:
- Sunt fixe(fix apliance)/mobile (removable apliance );
- Fixe , mobilizabile, mobile;
- Mobilizabile/mobile prorpiu-zise si fixe;

d. Aparatul fix – aparatul fix este aplicat si indepartat doar de medic la finalul
tratamentului ortodontic ;
- Ele se fixeaza prin metode de colare(bracket) ,cimentare(inele);
e. Ap mobilizabile – prezinte mijloace de retentie de gen agregare/ancorare la nuvel de
arcade repr de crosete sau gutiere ;
- Se mai numesc si biomecanice pt ca dezv forte pe tes vii si permit functiile ADM;
- Pot fi aplicate/indepartate atat de medic cat si de pacient;
f. Ap mobile propriu-zise: nu repr sist de retentie , ele stau libere in cav bucala ;
- Ex monobloc ;
- Nu permit masticatie, fonatie ;
- Se mai numesc si functionale sau bimaxilare – pt ca folosesc contractiile musculaturii
pacientului, pe care le transforma in forte ortodontice corectoare;
- Pot fi aplicate/indepartate de medic dar si de pacient;

Curs 9
5. Dupa natura fortelor pe care le dezvolta
e. Aparate ortodontice active biomecanice:
- Sunt ap care aplicate la nivel de ADM dezvolta forte mecanice, asupra elementelor ADM
(dinti sau procese alveolare);
Ex: placa Schwartz;
f. Aparate ortodontice activce functionale :
- Folosesc contractiile musculaturii orofaciale pe car ele transm in forte ortodontice
corectoare;
(ex: monoblocul);
g. Aparate ortodontice pasive :

37
 - Au rolul de a mentine o situatie existenta la nivel de ADM , cum ar fi contentia, sau
mentinerea de spatiu pt dintii succesionali, aplazii, pt refacerea impalnto-protetica;
Ex: mentinatoarele se spatiu, aparatele de contentie , aparatele de inhibitie(scutul lingual);
h. Aparatele mixte:
- Combina diferite elemente ale aparatelor anterioare;
Ex: monobloc cu mentinator prin ingroasrea acrilatului (cu purtare de 10-12 h/zi);

6. Dupa situarea zonei de aplicare a fortei si respectiv zona de sprijin

d. Aparate intraorale :
- Atat zona de sprijin cat si zona de aplicare a fortei se gasesc in interiorul cavitatii orale ;
Exemple:
 Monomaxilare - atat zona de sprijin cat si de aplicare a fortei se gasesc la nivelul aceleasi
arcadei;
 Intermaxilare - la care zona de srpijin e la o arcada iar zona de aplicare a fortei e la
nivelul celeilate arcade;
- Sunr placi palatinale dar cu arcul pe frontalii inferiori;
- Sau placa linguala cu arc vestibular pe incisivii superiori;
 Bimaxilare - zonele de sprijin si aplicarea fortei se gasesc la nivelul ambelor arcade
(Monoblocul);

e. Aparatele intra-extraorale:
- Zona de aplicare a fortei e in interiorul cavitatii orale , iar zona de sprijin infara cav orale
putand fi rpr de calota craniana sau de barbie;
Exemplu: Headgear si masca faciala Delaire;
Masca Delaire – doar in perioada de crestere( 9- maxim12 ani);
- Mx sup creste spre ant si in jos iar Md – e inhibata cresterea;
- Anomalii de cls a III-a ;
Headgear – pot fi high pull si low pull;
- Arcul facial vine intraoral- inele cu bara cimentate;
- In anomalii de prognatism Mx si anomalii cls II/1 sau II/2;
- Efectul high pull e si pt ingresiunea molarilor la pc cu oclz deschisa;
- Efectul low-pull(cervical) la pc cu ocluzii adanci ;
- 12 h si 2 h ziua ,mai ales seara dupa ora 18 (cand cresterea e mai mare a organismului);
- Maxilarul isi opreste cresterea si mandibula e lasata libera sa creasca ;
- Inhiba cresterea maxilarului;
- Distalizarea molarilor;

f. Aparatele exratorale:
- Atat zona de sprijin cat si de aplicare se gasesc inafara cav orale;
Exemplu : barbita cu capelina – unii spun ca afecteaza ATM
- se aplica impreuna cu un aparat intraoral- pt a putea face saltul articular;

 Materiale din care sunt confectionate aparatele ortodontice mobile si mobilizabile

38
Clasificare:
 Aliaje metalice – aliaje pe baza de:
- Crom nichel- da cele mai multe alergii , pot fi elastice sau neelastice, e cel mai folosit ;
- Crom cobalt – clasica wipla / otel inoxidabil; „stainless steel”- SS;
- E mai scump , rezistent ,dur;
- Rezista mai bine la zonele de sudura;
- Nichel-titan: cel mai biocompatibil , folosit mai ales la ap fixa;
- TMA-titan molibden;

 Materialele acrilice- autopolimerizabil,baropolimerizabil, ,termopolimerizabile,

fotopolimerizabile;

 Aliaje pe baza de Cr-ni(WIPLA):

- Tabla si sarma;
- Tabla – pt confect inelelor ortodontice ;
- Sarma – pt arcuri, crosete, ligaturi ;
c. Tabla are o grosime intre 0.1-0.5mm;
- Pe o suprafata e mata (cea care vine in contact cu coroana dintelui ), iar cealalta e
lucioasa si cat mai putin aderenta – care vine in contact cu mediul oral;
d. Sarma- cu grosime intre 0.1-1.4mm;
- Se foloseste pt arcuri, crosete, ligaturi,
- Pe sectiune poate fi rotunda , ovala , semiovala ,patrata, dreptunghiulara ;
- Porte f moale, tare, elastica, superleastica ;
- Sarma cu: diametrul intre 0.1. si maxim 0.3/0.4 mm e o sarma subtire si super elastica – e
mai mult pt ligaturile ortodontice si folosita in cabinet;
- diametru0.4 0.5 mm– E mai rigida , elatisca ;folosita pt arcuri si crosete;
- diametru 0.9-1.4 mm e sarma mai tare, rigida si relativ elastica ; arcuri, bare
transpalatinale;
Pregatirea modelelor: se curata coletele , se indeparteaza suprrusurile, se umplu golurile , se
graveaza modelul si folierea modelelor;
Gravarea = indep unui strat subtire (1mm ) dp model in zonele unde urmeaza sa se aplice
elemente de retentie; ajuta pt o aplicare mai fixa si intima cu structurile ADM;
Folierea/deretentivizarea = acoperirea cu un strat de material in zonele unde nu dorim ca
elementul aparatului sa vina in contact f strans ;

 Elementele componente ale aparatelor ortodontice mobilizabile

IV. Elemente de ancorare(retentie/agregare) – crosete si gutiere
V. Elementele active – suruburi , arcuri
VI. Placa de baza

Monoblocul – corecteaza pozitia Md;

- recomandat in faza I a dentatiei mixte;
- aparate pasive: mentinatoare de spatiu, pt contentie, de inhibitie;

39
Curs 10

I. Elementele de ancorare(rententie/agregare)

- au 3 parti componente:
 ansa – are frecent forma uneu bucle care se aplica la nivelul zonei de retentie a ADM;
 o conexiune (bucla) - care e o portiune elastica a crosetelui ce permite introducerea sau
indepartarea crosetului dp campul ortodontic al pacientului;
 portiunea retentiva a crosetului - sub forma de 2/3 cuduri(indoituri) in placa baza ;

1. Crosetele:
- sunt elemente de ancorare conf din sarma cu diametrul intre 0.5-0.8 mm si rotunde pe
sectiune (sarma);
- sunt de mai multe tipuri:
- croset cervico-alveolar;
- croset Sthal;
- croset Adams;
- croset Schwartz;
- croset semi-Schwartz;
- croset delta;
- croset Jakson;

Clestii utilizati in ortodontie si confectionarea crosetelor – clestele universal(crampon) si clesti

specializat(pt bulce – „in ciot de papagal”, clestele Tweed, clestele de la Rosa, How, ,Weinghart,
Aderen, cleste Torque,Adams,Schwartz );
Cuter- e : pt ligaturi, distal Cuter- mentinerea segm de arc taiat !!!

a. crosetul cervico-alveolar
- se confectioneaza din sarma elastica de 0.6-0.8 mm diametru;
Descriere
 alcatuire
 zona de retentie
 carcateristici
 modul de realizare

 Alcatuire:
- ansa crosetului – se aplica pe convexitatea F.V. a dintelui subecuatorial(in 1/3 coletala);
- cuprinde liniar aproae intreaga F.V. a dinelui;
- se continua cu conexiunea crosetului;
- Conexiunea – inconjura F.D. sau F.M. a dintelui ce se continua cu portiunea retentiva;
- portiunea retentiva – a crosetului e repr de convexitatea F.V. a dintelui

 Caracteristici:
- confectionarea simpla ;
- ofera o buna stabilitatea impiedicand desprinderea ap dp campul ortodontic;

40
 - are o rezistenta buna;
- permite infundarea ap ortodontic;
- se foloseste mai rar ca mijloc de ancorare si mai frecvent ca mijloc de ancorare pt
mentinatoarele de spatiu sau la protezele acrilice in protetica;
- nu permite migrarea M sau D dintelui;

b. crosetul Sthal
- se mai numeste si ocluzo interdentar / in picatura sau in gheruta ;
- este utilizat f frecv la ap mobilizabile ;
- se confect din sarma de 0.7 mm diametru;

 Alcatuire:
Ansa
- are forma de bucla;
- se aplica la nivelul sp interdentar in nisa papilara;
- se continua cu conexiunea crostetului;
- ansa tb sa fie suficient de mare pt a oferi o buna stabilitate si pt a cuprinde intreaga nisa
papilara, dar nici prea mare pt a nu leza mucoasa;
Conexiunea:
- care traverseaza pl de ocluzie incalecand p de contact dintre 2 dini;
- portiunea de retentie –
zona de retentivitate – foloseste retentivitatea in sens V a spa interdentar(a nisei papilare);

 Caracteristici:
- simplu de confectionat;
- ofera o buna stabilitate aparatelor orotodontice ;
- se poate aplica in orice tip de dentatie;
- faptul ca traverseaza pl de ocluzie nu permite egresiunea dintilor;
- faptul ca incaleca p de contact  presupune exista a 2 dinti vecini cu p de contact intre
ei;
- are o buna rezisteta ;
- in anumite situatii cand se doreste dezorientarea ocluziei crosetul Sthal se poate acoperi
cu gutiere,a.i. dupa atg obiectivului terapeutic putem renunta la gutiere;
- pt faptul ca traverseaza pl de ocluzie  poate da contacte premature cu arc atg si astfel
necesita atentie deosebita pt a nu permite deiverii ale cinematicii Md si pozitie Md in
I.M.;
 Mod de realizare:
- se incepe cu confect ansei cu cleste de bucla sau cu cleste crampon;
- se mentine ansa in cleste si se obt conexiunea prin indoirea sarmei cu mana;
- se aseaza pe model (sau in cav orala) si se insemneaza cu marker zona in care crosetul
patrunde in placa baza ;
- urmeza efectuarea celor 2/3 cuduri pt retentia in placa baza;

c. crosetul in delta:

41
- e o varianta de croset Sthal , la care ansa are forma literei grecesti delta , adica o forma
triunghiulara si se aplica
- ansa e mai voluminoasa, crosetul e mai elastic decat Sthal , si cele 2 laturi ale literi grecesti se
aplica perpendicular pe muchiile celor 2 dinti ;

d. crosetul Adams:
- se mai numeste si croset universal;
- se confect din sarma elastica de 0.7 mm diametru cu ajutorul unui cleste Adams sau
crampon;
 Alcatuire:
- din 2 anse care se sprijina pe fetele aproximale ale dintelui la unirea cu F.V. ;
- ansele se continua cu cate o conexiune (2) care traverseaz apl de ocluzie;
- conexiunile se continua cu portiunile retentive(2) in placa baza ;
- ansele sunt unite intre ele printr-o portiune orizontala rectilinie , la distanta de F.V. a
dintelui;
- zona de retentivitate e rpr de divergenta fetelor proximale a dintelui;
 Caracteristici:
- stabilitatea e f buna pt placile ortodontice;
- se aplica in orice tip de dentatiei;atat pe d permanenti cat si pe dinti temporari;
- nu necesita prezenta a 2 dinti vecini cu punct de contact intre ei  deci se poate aplica
atat pe dinti izolati cat si pe dinti cu punct de contact intre ei ;
- nu permite egresiunea dintelui pe care se aplica ;
- Se poate aplica atat in zona posterioara cat si in zona anterioara;
- Cand se aplica anterior – se aplica pe ambii incisivi centrali un coset prelungit pe care-i
cuprinde;
- Unde dintre anse e pe F.D. a unui din incisivi si cealalta pe F.D. a celuilat incisiv central;
- Este rezistent dar daca se deformeaza se trimite la laborator;
- Se rup unde intra conexiunea in placa baza;
- Exista si variant de croset Adams cu o singura anasa , insa acolo nu are stabilitate buna ,
acolo unde avem dinte in eruptie;
- Se pot acoperi cu gutiere pt dezorientarea ocluziei;
- Portiunea rectilinie nefiind folosita pt portiunea crosetului se poate modifica sub forma de
finger, bucla sau se pot suda carlige sau butoni cu scopul de a aplica tractiuni elastice;
 Mod de realizare:
- se confect un cadru de sarma in froma liteeri U cu latura egala cu diametrul M.D. al
dintelui usor mai ingust decat diametrul M.D. al dintelui;
- cadrul respectiv sde pliaza cu 180 gr astfel se obtin cele 2 anse;
- port rectilinie se obtine prin orizontalizarea sarmei ,
- se confect conexiunile prin mentinerea anselor in cleste ;
- se aseaza pe model si se markeaza zona unde cele 2 comexiuni vor intra in placa baza ;
- se obtin port retentive in placa baza;

curs 11
e. Crosetul Schwartz:

42
  Alcatuire:
- Se mai numeste si croset in sageata, intrefa sau pluridentar;
- Poate avea
- E format din sarm de 0.7mm
- Paote avea 1,2,anse ;
- Ansele se continua cu o conexiune distla ce incoj fata d a ultimului dinte prezent pe
arcada;
- Conexiunea mezial traverseaza pl de oclz intr pm1 si canin’
- Se aplica doar pe dinti permanenti;
- E croset pluridentar;
 Zona de retentie:
- Ansele patrund in sp dintre 2 dinti in nisa papilara;
- Retentivitatea in plan Va sp interdentar
 Caracteristici :
- ofera o buna stabilitate ;
- este greu de confectionat ;
- se aplica doar pe dinti permaneti;
- permite egresiunease aplica in oclz adanca;
- se aplica doar in zona laterala a arcadelor;
- e un croset mai elastic , cu actiune blanda;
- se reface in laborator;
- rezistenta mai slaba ;
- retetioneaza mai usor resturi alimentare datortia multiplero indoiuri;
 Mod de realizare:
- ansa are forma de sageata ;
- se alege uns gm de asarma intre 14-16cm ;
- prima ansa se executa dupa primii 3-4 mm de ansa;
- se executa inati ansa D ;i se da ansei forma de sageata(trefla) dupa care orizontalizam ,
anasa vine in nisa papilara si se insemneaa pe sarma zona urmatorului sp interdentar pt
confect urmatoarei anse;
- se aseaza dinou pe model se incrubeza port M , cu mana se indoaie sarma pt conf D care
se afla la 1 mm de FD a ultimului dinte pe arcada;
- se incurbeaza sageata in unghi de 90 gr dar usor rotunjit, pe diametrul mic al rombului pt
a patrunde in nisa papilara;
- la 1 mm de marg gingivala sa nu jeneze;
- vf-ul sagetii vine perependicular pe muchiile proximale ale dintilor vecini;

f. crosetul semi-Schwartz:
- ansa e in forma de jumatate de sageata des[icata pe axul lung al rombului;
- vine in contact doar cu un dinte la 0.5 mm;
- pt mezializare sau distalizarea unui dinte;

Gutiera ortodontica
 Caracteristici:
- e confectionata din acrilat;
- se poate extinde in sectoarele laterale, frontale sau pe intreaga arcada;

43
 - are grosime uniforma ;
- se prelungeste din placa baza pe fetele orale , ocluzale si se extinde si pe fetele V pana la
festonul gingival, fara a jena mucoasa;
- are forma unor coroane de invelis solidarizantge intre ele si separate la nivelul sp
interdentare;
- urmareste morfologia coroanelor dentare pt a se aplica cat mai intim;
- se foloseste acrilat usor elastic pt a permie depasirea convex maxime a dintilor si sa se
adapteze cat mai bn la colet;
- cu cat e mai elastic , frictiunea e mai mare dar scade rezistenta proportional cu
elasticitatea;
- e lusturita cat mai bn pe fata extern ce vine in contact cu mediul bucal , iar pe cea interna
e mata , pt a fi mai stabila;
- avantaj  la pc cu angrenaje inverse – dezorienteaza ocluzia ;
- se poate aplica in combinatie cu crosetele , peste c sthal sau Adams, dupa obiectivul
terapeutic se indep gutiera si raman crosetele pt retentie;
- se micsoreaza sp pt limba ;
- apar leziuni de gutiera la cei alergici la acrilat ;
- fetele laterale pot fi netede sau cu impresiunile arcadei antagoniste;
- medicul isis poate aplica in cabinet o port de acrilat si astfel se iau impresiunile ;
- cand activam surub se dilata unde e gutiera neteda ;

Elementele active ale aparatelor ortodontice

1. Surubul ortodontic
- e elem activ – dezv fortele ortodontice; pe tes vii;
- Transf forta printr-o miscare de rotatie in miscare de translatie – se indep cele 2 fragm de
aparat ortodontic;
- Primul ce le-a descris a fost Fisher si au fost introdu-se in placile Schwartz;
 Clasificare:
- Surubuuri monomaxilare;
- Monodentare ;
- Intermaxilare - surub ce se pozitioneaza pe verticala pt placa palatina si verticala;
a. suruburi monomaxilare:
- Sunt suruburi clasice , tridimensionale ;
- O placa sectionata in „Y” e echivalent cu surubul tridimensional;
- Surub in „V” – in balama ;
- Surub pt disjunctor;
b. Intermaxilare - surub ce se pozitioneaza pe verticala pt placa palatina si verticala;

 Elemente componente ale surubului:

 5 elemente componente (2 semirame si 3 tije ):
- 2 semirame ce patrund in acrilatul placutei- sunt port cu care surubul se ancoreaza in
placa baza ;
- Tijele : 2 tije de ghidare care la extremitati sunt netede;
- Tija infiletata pe mijloc – 1 tija ;
- Cheita de activare ;

44
 - Suportul de plastic ;
 Caracteristici:
- Fiecare semirama are 3 tunele : 2 la extremitati si unul pe mijloc ;
- 2 sunt netede si una e filetata , in spirala;
- 2 tunele prin care intra cate o extremitate a fiecarei tija ;
 Rolul fiecarui element :
- Semiramele- asigura introducerea tijelor in semirame;indica sensul de activare
- Tijele netede au rol pt transforma misc de rotatie(aplicata pe tija filetata) in o miscare de
translatie ;
- Tija infiletata p- are un cilindru cu diametru mai mare si cilindrul are 2 tunele in el
perpendiculare ; cu 4 orificii – cu rotatie 360 a 90 grade ;
- Cheita de activare- sarma ortodotica rigida cu diametru usor mai mic decat diametrul ;
- Suportul de plastic – dedesubt sa fixese surubul pe modelu de lucru
- O activare = o rasucire in sensul indicat cu 90gr , adica 0,25;
- 1 mm la o tura completa ;
- Depinde de firma producatoare;
!!! Deplasarea dentara fiizologica oretodontica e de 1 mm/ luna ;
- Maxim 4 activ pe luna : dupa dr. Vaida  1data la 2 sapt X/luna;La 2 sapt la palatinal si
saptamanal la lingual(la cele cu 1 mm/luna);
- Surubul clasic la monobloc – 1 data /luna ;se recomanda pt a tine pasul cu procesel de
crestre si dezv a ADM al pc prea putin pt dilatare;

Despicarea placutei:
- In „L” – distalizarea dintilor laterali pe port scurta;
- median – dilata apoi, alungeste arcada ;
- in „Y” – dilatare si alungire – marire radiara a arcadei – adica expansiune;laturile Y in
dreptul caninilor – cu cat unghiul e mai alungit – se alungeste cu cat e mai obtuz se dilata
mai mult arcada;la nivel de laterali – efect de vestibularizare a lor;
- in „T”- efect de expansiune a arcadei;
- in trapez – cu efect sagital – de alungire ;

Suruburile pt disjunctor: - completare

Croşetul Schwarz

- este croşetul în formă de săgeată sau de treflă, fiind un element de retenţie

pluridentar, care se confecţionează din sârmă elastică de 0,7 mm (Fig. 11-4).

45
 Fig. 11-4. Croşetul Schwarz

Alcătuire

Este format din 2 sau 3 anse, care se aplică în spaţiile interdentare, la nivelul nişei
parodontale. Ansele au formă de săgeată şi sunt perpendiculare pe muchiile proximale ale
dinţilor. Ansele se continuă cu două conexiuni, una distală, care înconjoară faţa distală a
ultimului dinte prezent pe hemiarcadă, şi o conexiune mezială, care încalecă spaţiul
interdentar dintre canin si premolar, prin nişa masticatorie. Ambele conexiuni se termină
printr-o retenţie în placă.

Zona de retenţie este reprezentată de retentivitatea în sens vertical a spaţiului

interdentar.

Caracterisitici:

 oferă o bună stabilitate plăcilor;

 se aplică doar în sectoarele laterale ale arcadelor;
 se aplică doar în dentaţia permanentă;
 necesită existenţa a doi până la patru dinţi;
 deoarece nu încalecă planul de ocluzie decât cu conexiunea mezială, permite
egresiunea dinţilor;
 stabilitatea lui depinde de corectitudinea realizării, respectiv a angajării anselor
în spaţiile interdentare;
 fiind realizat dintr-o cantitate mai mare de sârmă, prezintă o elasticitate mai
mare şi astfel are o acţiune mai blândă;
 datorită lungimii sale se poate deforma sau fractura cu uşurinţă;
 ansele “se activează” cu un cleşte special astfel încât să vină în contact intim cu
nişa parodontală;
 în cazul în care se deformează, în cabinet sunt permise doar ajustări cu mâna,
iar în cazul în care nu se pot face aceste ajustări manuale aparatele sunt trimise în laborator
pentru refacerea croşetelor;
 având multe îndoituri va retenţiona mai uşor resturi alimentare, fiind necesară
o igienă mai riguroasă.
Mod de realizare

Necesită un cleşte special, cleştele Schwarz şi o bucată de sârmă de 14 -

16 cm. Prima ansă se efectuează după primii 3-4 cm de sârmă, după care săgeata se strânge,
astfel sârma se orizontalizează şi se aplică pe model. Se marchează pe sârmă zona
următorului spaţiu interdentar unde se va efectua a doua ansă. După aceea se îndoaie sârma
în porţiunea mezială a croşetului pentru a încăleca spaţiul interdentar dintre canin şi
premolar. Se îndoaie şi porţiunea distală astfel încât să ocolească faţa distală a ultimului
molar prezent şi să se găsească la o distanţă de 1-2 mm de faţa distală a ultimului dinte.

46
 Pentru a “activa” ansele, acestea trebuie încurbate cu cleştele în unghi rotunjit pe
diametrul mic al rombului, astfel încât vârful săgeţii să se aplice în spaţiul interdentar,
perpendicular pe muchiile proximale ale celor doi dinţi vecini. Porţiunile orizontale dintre
două anse vor fi paralele cu marginile gingivale şi la o distanţă de 0,5 - 1 mm de acestea.

Croşetul semi-Schwarz

- are aceeaşi alcătuire şi aceleaşi caracteristici ca şi croşetul Schwarz, însă ansa are
formă de jumătate de săgeată, respectiv jumătate de romb „despicat” pe axul lung al
rombului. Acesta se sprijină doar pe o muchie proximală, mezială sau distală şi se găseşte la
o distanţă de 0,5 - 1 mm de muchia dintelui vecin.

Croşetul semi-Schwarz permite egresiunea dinţilor şi mezializarea sau distalizarea

unui grup de dinţi.

Gutiera ortodontică

Caracteristici:

 Este confecţionată din acrilat, se poate aplica în diferite sectoare ale arcadelor, de
obicei în sectorul lateral, dar se poate extinde la nivelul întregii arcade (Fig. 11-5) .
 Gutiera ortodontică prelungeşte placa bază, cuprinzând feţele orale ale dinţilor.
Aceasta se extinde şi pe feţele ocluzale, iar apoi pe feţele vestibulare aproape de marginea
gingivală, fără a deranja festonul gingival, aproximativ la 1 mm distanţă de marginea
gingivală.
 Gutiera ortodontică trebuie să aibă o grosime uniformă pe toată suprafaţa şi se
aplică pe dinţi neşlefuiţi.

Fig. 11-5. Gutiera ortodontică

 Se prezintă sub forma mai multor coroane de înveliş solidarizate, secţionate la

nivelul spaţiilor interdentare.
 Urmăreşte îndeaproape morfologia dinţilor.

47
  Se realizează din acrilat elastic astfel încât în momentul aplicării să poată depăşi
convexitatea maximă a dinţilor pe care se aplică şi cu cât acrilatul este mai elastic cu atât
fricţunea este mai bună, astfel rezultă o stabilitate mai bună, dar are o rezistenţă mai
redusă.
 Marginile sale gingivale se bizotează astfel încât să nu reţină resturi alimentare.
 Se lustruieşte foarte bine pe feţele externe, dar nu şi pe feţele interne.
 Dezorientează ocluzia, favorizând ingresiunea, atât a dinţilor pe care se aplică, cât
şi a dinţilor antagonişti. De regulă trebuie să vină în contact uniform cu cu toţi dinţii
antagonişti.
 Pot să prezinte ambele suprafeţe laterale netede sau pot fi cu impresiuni ocluzale.
Pe o hemiarcadă, gutiera poate să fie netedă, iar pe cealaltă hemiarcadă poate să prezinte
impresiuni ocluzale.
 Prin înălţarea ocluziei se măreşte spaţiul enoral pentru limbă.
 La pacienţii alergici la acrilat apar leziuni de gutieră.

Elementele active

Sunt acele elemente ale plăcilor ortodontice care dezvoltă forţe ortodontice
corectoare la nivelul dinţilor, proceselor alveolare şi influenţează procesele de creştere ale
oaselor maxilare. Aceste elemente active sunt şuruburile ortodontice şi arcurile vestibulare
sau palatinale.

Şuruburile ortodontice

Sunt acele elemente active ale plăcilor orotodontice care transformă mişcarea de
rotaţie într-o mişcare de translaţie, necesară deplasări celor două porţiuni de plăcuţă.
Acestea se aplică la nivelul plăcii bază, iar primul autor care descrie şuruburile Schwarz este
Fischer. Acestea se confecţionau din Cr-Ni, iar acum se confecţionează din oţel inoxidabil de
calitate superioară.

Clasificare:

 Şuruburi monomaxilare:
a. clasic;
b. tridimensional;
c. de mezializare - distalizare;
d. balama: simetrice şi asimetrice;
e. pentru disjunctoare.
 Şuruburi monodentare:

48
 a. clasice;

b. pentru îndreptarea molarilor secunzi înclinaţi.

 Şuruburi intermaxilare.

Şuruburile monomaxilare

Şuruburile clasice sunt alcătuite din:

 Două semirame, care intră în placa bază şi care prezintă câte un tunel filetat pe
mijloc şi câte unul sau două tunele netede în care culisează tijele de ghidare. Porţiunile
externe ale semiramelor prezintă diverse denivelări care deservesc ca retenţii pentru acrilat.
Una din semirame are inscripţionată o săgeată colorată, care indică sensul de activare al
şurubului.
 Tija filetată, are la exterior un filet care pătrunde în tunelurile filetate ale celor
două semirame, de o parte şi de alta. Pasul filetului este egal cu pasul de activare al
şurubului. Tija filetată are în centrul ei un cilindru cu diametrul mai mare decât cel al tijei.
Acesta este nefiletat şi are două tunele perpendiculare unul pe celălat, astfel încât la
suprafaţa cilindrului apar patru orificii distanţate între ele ele cu 90 de grade. În aceste
tunele va pătrunde cheia de activare.
 Două tije de ghidare paralele cu tija filetată, dar poate să fie prezentă şi o singură
tijă de ghidare în cazul şuruburilor mici. Aceste tije culisează prin cele două tuneluri de la
nivelul semiramelor. Ele transformă mişcarea de rotaţie într-o mişcare de translaţie.
 Porţiunea de plastic, care umple cele patru orificii ale cilindrului tijei filetate,
având rolul de manipulare a şurubului şi de fixare în momentul confecţionării plăcii bază.
Astfel, extremitatea lungă a plasticului se ţine între degete, iar cealaltă extremitate, mai
scurtă, se aplică într-un şanţ făcut în modelul de lucru, în dreptul premolarilor superiori sau
a molarilor temporari, unde se fixează cu ceară.
 Cheiţa de activare este o sârmă rigidă cu un diametru uşor mai mic decât cel al
tunelului de la nivelul cilindrului tijei filetate.
Cu ajurorul cheiţei se face o activare de 90 de grade, la o săptămână sau două.
Printr-o activare completă, de 360 de grade se obţine o distanţare de 0,8 - 1 mm între cele
două fragmente de placă. Cel mai frecvent se fac activări de 90 de grade pe săptămână,
adică o distanţare de 0,2 - 0,25 mm pe săptămână. În urma unor studii s-a demonstrat că
acesta este ritmul optim în care procesele de apoziţie şi resorbţie se află în echilibrul
necesar producerii mişcării ortodontice.

Acţiunea şurubului este în funcţie de orientarea lui în placa bază şi în funcţie de

felul în care a fost secţionată placa bază.

Cel mai frecvent şuruburile se aplică median, placa bază fiind secţionată în plan
medio-sagital astfel încât şurubul are acţiune de dilatare, adică de mărire transversală a
arcadei (Fig. 11-6).

49
 Fig. 11-6. Plăcuţe palatinale şi plăcuţă linguală secţionate sagital cu şurub monomaxilar
cu acţiune transversală (de dilatare)

Prin aplicarea transversală a şurubului, placa bază fiind secţionată în trapez, în

dreptul feţelor palatinale ale caninilor, se obţine o acţiune de alungire a arcadei sau mărire
sagitală a arcadei. Dacă secţiunea ar fi realizată mai anterior ar rezulta o vestibulo-versiune
a incisivilor (Fig. 11-7).

Fig. 11-7. Plăcuţă palatinală ancorată cu gutiere,

secţionată în trapez

Secţionarea plăcuţei în „L”

Produce efecte variate în funcţie de poziţionarea şurubului, astfel, poziţionarea

şurubului pe latura lungă a „L”-ului (care este paralelă cu linia mediană), produce un efect
de vestibularizare a dinţilor laterali (dinţii cuprinşi în porţiunea plăcii distal de linia de
secţiune).

Poziţionarea şurubului pe latura mică a L-ului, perpendicular pe linia mediană are

efect de distalizare a dinţilor laterali cuprinşi în porţiunea de plăcuţă secţionată.

50
 Efectul de distalizare e mai bine exprimat atunci când dinţii laterali sunt cuprinşi
într-o gutieră, care prelungeşte placa bază a plăcuţei.

Dacă se aplică la nivelul unghiului format de cele 2 laturi ale L-ului, efectul e
combinat, adică de disto-vestibularizare.

Secţionarea plăcuţei în „Y” necesită aplicarea a două şuruburi şi are ca efect

mărirea radiară a perimetrului arcadei (efect de expansiune).

Liniile de secţiune laterale ale „Y”- ului sunt poziţionate de obicei la nivelul
mijlocului feţelor palatinale ale caninilor. Axele lungi ale celor două şuruburi trebuie să facă
un unghi de 90°. Dacă acest unghi este mai mare, efectul predominant este de dilatare a
sectoarelor laterale. Dacă unghiul este mai mic, efectul este de alungire a arcadei spre
anterior.

Arcadele pot fi secţionate în Y sau T, iar în centru se poate aplica un şurub triplu
(tridimensional), şurub mai voluminos care are trei semirame şi trei cilindri de activare. În
urma activarii acestui şurub rezultă o expansiune (mărire radiară) a arcadei.

Şuruburile monomaxilare se folosesc frecvent şi pentru aparatele funcţionale

(mobile, bimaxilare). În cazul secţionării sagitale a aparatului, efectele sunt asupra ambelor
arcade şi în aceste situaţii se urmăreşte, în general, nu dilatarea arcadelor, efectul fiind
pasiv, de adaptare a aparatului la modificările produse prin creşterea aparatului
dentomaxilar. Activările se fac mai rar, în medie o tură, adică de 90° la interval de 3 - 4
săptămâni (Fig. 11-8).

Fig. 11-8. Aparat monomaxilar cu şurub. Aparat bimaxilar cu şurub.

Şuruburile în V (balama) sunt de două categorii:

a) cu tija filetată unită cu balamaua;

b) cu tija filetată la distanţă de balama.

51
 Se secţionează plăcuţa sagital, efectul fiind de dilatare a arcadei doar în regiunea
frontală. Aceste şuruburi sunt folosite când arcadele sunt îngustate în formă de V.

La şuruburile la care tija este unită cu balamaua (Fig. 11-9) se poate ca un braţ al
balamalei să fie mai scurt decât celălalt şi astfel şurubul are efect asimetric de dilatare a
arcadei, mai pronunţat în zona în care hemiarcada este mai apropiată de linia medio-
sagitală, respectiv la nivelul braţului mai scurt al balamalei.

Fig. 11-9. Şurub în V aplicat într-un aparat monomaxilar

Şuruburile în V asimetrice sunt folosite mai ales la pacienţii cu despicături labio-

maxilo-palatine unilaterale.

Şuruburi pentru mezializare şi distalizare

Cele pentru distalizare sunt şuruburi unidirecţionale aplicate în plăcuţa secţionată

în L astfel încât să producă distalizarea unui grup de dinţi.

Şuruburile pentru mezializare sunt şuruburi destinate special pentru acest scop, dar
frecvent se folosesc şuruburile pentru distalizare pregătite în prealabil de tehnician. Şurubul
se aplică deschis complet la nivelul plăcuţei.

Pregătirea şurubului constă în aplicarea unor “butoni ” acrilici la nivelul şurubului

înainte de deschiderea completă a acestuia. Tehnicianul deschide şurubul complet astfel
încât tijele îşi fac loc în acest acrilat, după care şurubul astfel deschis se va încorpora
împreună cu porţiunile acrilice în placa bază.

Şurubul pentru disjunctor este un şurub robust, puternic. Fiecare semiramă prezintă
la extremităţi două tije de sârmă care se vor conforma după forma bolţii palatine a
pacientului.

52
 Aceste tije metalice se fixează prin sudare la nivelul elementelor de fixare a
disjunctorului - inelele care se vor cimenta pe dinţi (Fig. 11-10, Fig. 11-11, Fig. 11-12).

Fig. 11-10. Poziţionarea inelelor pe model. Adaptarea disjunctorului pe model

Fig. 11-11. Unirea prin Lipirea cu aliaj de Disjunctorul după prelucrare sârmă a
inelelor argint

53
 Fig. 11-12. Disjunctor cu şurub în V

Activarea acestui şurub trebuie să se facă dinainte-înapoi pentru că aceste activări

se fac endooral, cu disjunctorul cimentat. Activarea se face zilnic.

Şuruburi monodentare sunt speciale, de dimensiuni mici; tija filetată prezintă filetul
la exterior, iar în interior are un tunel în care pătrunde un arc spiralat şi activarea produce
comprimarea acelui arc spiralat, ceea ce produce deplasarea dentară.

Şurubul monodentar are rol de a corecta poziţia molarului doi permanent

lingualizat.

Şurubul se aplică după ce plăcuţa e gata confecţionată, semirama şurubului se

introduce şi se fixează într-un şanţ frezat în porţiunea distală a plăcuţei, iar cealaltă
extremitate a şurubului se aplică direct pe faţa linguală a molarului doi permanent sau a
molarului de 12 ani supraecuatorial.

Şuruburile intermaxilare sunt şuruburi care produc propulsia sau retropulsia

mandibulei. În acest scop se confecţionează două plăcuţe separat, una palatinală şi una
linguală, se aplică pe cele două modele superior şi inferior şi astfel se aplică în ocluzor.

Se stabileşte poziţia în care se va aplica şurubul, se frezează astfel două şanţuri –

unul în plăcuţa superioară unde va pătrunde una din semiramele şurubului, iar celălalt şanţ
va fi frezat în plăcuţa linguală unde se va fixa cealaltă semiramă a şurubului.

Arcurile

Arcul vestibular

- este element de acţiune care se aplică la nivelul feţelor vestibulare ale dinţilor
frontali superiori sau inferiori. Există 4 variante:

1) Arcuri vestibulare active;

2) Arcuri vestibulare pasive;
3) Arcuri vestibulare funcţionale;
4) Arcuri vestibulare pentru pacienţii cu despicături.
Alcătuire

1. Curbura principală se confecţionează după forma ideală a arcadei (nu urmăreşte

dinţii în malpoziţie, altminteri ar menţine malpoziţia).

54
 2. Buclele de activare;
3. Buclele de retenţie la nivelul plăcii bază.

Arcuri vestibulare active

a) Cu bucle de activare rotunjite în „U” sau dreptunghiulare;

b) Cu bucle de activare triunghiulare (Fig. 11-13).

Fig. 11-13. Arc vestibular activ cu bucle de activare în „U” şi triunghiulară

a) Arc vestibular cu bucle de activare rotunjite în „U” sau dreptunghiulare :

- se confecţionează din sârmă elastică de 0,7 mm;

- se confecţionează curbura principală după forma ideală a arcadei;

- se însemnează mijlocul curburii principale;

- se aplică pe model cu mijlocul la nivelul liniei medio-sagitale, după care se va

însemna cu un marker locul de unde pornesc buclele de activare; acest reper e situat la
unirea 1/3 meziale a feţei vestibulare a caninului (stâng, respectiv drept) cu cele 2/3 distale
ale feţei vestibulare ale caninului;

- se îndoaie buclele cu degetele, curbura principală fiind menţinută în crampon;

- se conformează buclele în formă de U (bucla se poate face şi cu un cleşte special

care are o falcă concavă şi una convexă) sau dreptunghiulare, în unghiuri ascuţite, astfel
încât piciorul distal al buclei de activare să coboare la nivelul feţei distale a caninului (drept,
respectiv stâng);

- piciorul distal al buclei se prelungeşte, încălecând arcada prin spaţiile dentare

dintre canin şi premolar sau molarul prim temporar, pentru a se termina sub formă de
retenţii ondulate în placa bază;

- bucla trebuie să depăşească cu 3 mm coletul caninului, lungimea ei totală fiind de

aproximativ 6 mm;

55
 - modul de activare diferă la aceste bucle: cele rotunjite se activează prin
strângere/desfacere a buclei, iar la cele dreptunghiulare se strâng/deschid unghiurile buclei.

Bucla trebuie să fie la 1 mm maxim 2 mm distanţă de mucoasa gingivală şi paralelă

cu aceasta.

Poziţionarea verticală a curburii principale – tehnicianul poziţionează curbura

principală la mijlocul înălţimii feţelor vestibulare ale dinţilor frontali, medicul putând
modifica poziţia curburii principale în funcţie de obiectivele terapeutice urmărite.

Mod de acţiune / efecte

1) Oralizarea dinţilor frontali (deplasarea vestibulo-orală)

Acest efect se obţine printr-un mecanism de basculare (înclinare) a dintelui; arcul

vestibular acţionează pe dinte într-un punct pe coroana dintelui care se află la distanţă de
centrul de rezistenţă al dintelui. Cu cât arcul vestibular este plasat mai aproape de marginile
incizale ale dinţilor cu atât efectul de basculare e mai pronunţat. Cu cât arcul vestibular e
plasat mai înspre colet cu atât efectul de înclinare e mai redus, putându-se asocia şi o
deplasare corporală (gresiune) a dintelui.

2) Derotarea dinţilor

Pentru obţinerea acestei mişcări e nevoie de un cuplu de forţe; arcul vestibular

acţionează pe muchia dintelui orientată spre vestibular, iar pe muchia opusă a dintelui,
orientată spre oral, va trebui să acţioneze o altă forţă dezvoltată de placa bază (conform
principiului acţiune - reacţiune enunţat de Newton) sau dezvoltată de un resort auxiliar
plasat oral.

3) Ingresiune / egresiune a dinţilor frontali

Pentru obţinerea acestui efect e obligatoriu ca pe feţele vestibulare ale dinţilor

frontali să se aplice prin cimentare sau colare - butoni, cârlige, brackets-uri direct sau prin
intermediul unor inele. În aceste situaţii, când se doreşte egresiunea dinţilor, tehnicianul va
confecţiona curbura principală în vecinătatea marginii incizale astfel încât la aplicarea
aparatului, pacientul îşi tracţionează arcul vestibular, aplicându-l deasupra elementelor
fixate pe incisivi (cârlige, butoni etc.).

Dacă se doreşte ingresiunea, curbura pirncipală va fi poziţionată în apropierea

coletului de către tehnician, astfel încât în momentul aplicării aparatului, pacientul îşi
tracţionează curbura principală dedesubtul elementelor aplicate pe incisivi.

56
 b) Arc vestibular cu bucle tringhiulare se confecţionează din sârmă de 0,7 mm
Federhart. Curbura principală urmăreşte forma ideală a arcadei, dar se întinde până la
nivelul feţelor distale ale caninilor (Fig. 11-14).

Fig. 11-14. Arc vestibular cu bucle tringhiulare

În dreptul feţelor distale ale caninilor începe îndoirea buclei triunghiulare, prima
îndoire făcându-se spre gingival până la nivelul feţei meziale a caninului, în unghi de 45°,
după care coboară celălalt picior al buclei la nivelul feţei meziale a caninului, va încăleca
arcada între canin şi incisivul lateral, după care se termină cu retenţii ondulate în placa bază.

Acest arc poate produce distalizarea caninilor, oralizarea caninilor sau disto-
oralizarea acestora.

Un efect asemănător asupra caninilor l-ar putea avea şi modificarea buclei de

activare a arcului vestibular sub formă de deget de mănuşă sau sub forma literei „T”.
Arcurile vestibulare cu bucle modificate permit obţinerea de diverse efecte suplimentare
(Fig. 11-15).

Fig. 11-15. Arcul vestibular cu buclă „finger”. Arcul vestibular cu buclă în „T”

57
 Arcul vestibular pasiv

- nu vine în contact cu dinţii frontali superiori, are doar rolul de a inhiba acţiunea
buzei superioare, hipertonă, asupra grupului frontal.

Se aplică de obicei la aparate funcţionale. Curbura lui principală poate fi acoperită

cu o pelotă acrilică, iar porţiunea terminală a buclei de activare nu mai încalecă arcada, ci se
termină la nivelul masei interocluzale acrilice.

Se confecţionează din sârmă de 0,8 mm.

Arcul vestibular funcţional

Retenţia lui se găseşte în placa bază aplicată pe o arcadă, iar curbura principală şi
buclele de activare sunt plasate la nivelul arcadei opuse. Efectul principal al acestui arc este
de propulsie sau retropulsie a mandibulei. Efectul de retropulsie a mandibulei este necesar
în anomaliile de clasa a III-a Angle sau sindromul progenic, iar în acest caz retenţiile arcului
vestibular se găsesc la nivelul plăcii palatinale, curbura principală şi buclele de activare fiind
plasate la nivelul grupului frontal inferior, fără a exercita presiuni asupra dinţilor frontali
inferiori (când incisivii inferiori sunt vestibularizaţi se acceptă exercitarea de forţe asupra
acestora).

Când se doreşte propulsia mandibulei, retenţiile arcului vestibular sunt cuprinse

într-o placă linguală, iar curbura principală împreună cu buclele de activare sunt plasate în
contact cu grupul frontal superior, care de obicei este în protruzie.

Placa acţionează având efect combinat - de retrudare a frontalilor superiori şi de

stimulare a propulsiei mandibulare.

Aceste arcuri funcţionale se confecţionează cu modelele montate în ocluzor şi

orientate în funcţie de ocluzia de construcţie înregistrată de medic în cabinet.

Arcul vestibular pentru pacienţii cu despicături labio-maxilo-palatine – prezintă nişte

porţiuni ondulate la nivelul curburii principale peste care se aplică o pelotă acrilică.

Are rol de conformator pentru cicatrizarea buzei superioare după plastiile

chirurgicale de buză şi în acelaşi timp eliberează arcada superioară de sub efectul inhibant
exercitat de buză, permiţând astfel dezvoltarea nestingherită a arcadei superioare.

58
 Resorturile auxiliare

Resorturile auxiliare (R.A.) sunt elemente active.

Se confecţionează din sârmă 0,5 - 0,6 mm Federhart.

Au rolul de a corecta diferite malpoziţii dentare.

R.A. după modul de acţiune sunt de două tipuri :

- cu acţiune oro-vestibulară

- cu acţiune mezio-distală.

Caracterstcile resorturilor auxiliare:

- se pot aplica atât pe feţele orale ale dinţilor frontali cât şi pe feţele orale ale
dinţilor laterali;

- pentru ca acestea să acţioneze corect, trebuie să se aplice perpendicular pe feţele

orale ale dinţilor;

- cuprind de regulă 1 - 2 dinţi, mai rar 3 - 4 dinţi.

R.A. - cu acţiune oro-vestibulară

- sunt aplicate la nivelul plăcii bază înapoia arcadei dentare;

- pot avea diverse forme:

R.A. "în S" - este cel mai frecvent utilizat (Fig. 11-16);

- porţiunea activă are forma literei S cu două bucle care se continuă

cu retenţia înglobată în placa bază;

- porţiunea deschisă a “S”-ului se aplică la nivelul porţiunii celei mai

malpoziţionate a dintelui;

- are acţiune oro-vestibulară, dar în acelaşi timp, în cuplu de forţe cu

arcul vestibular, poate acţiona pentru derotarea dintelui.

R.A. în "semi S" - este mai rigid decât R.A. în “S”;

- se termină prin două retenţii în placă.

59
 Fig. 11-16. Resort auxiliar "în S"

R.A. în " 8 " - are forma a două arcuri în S suprapuse (Fig. 11-17);

- este mai rigid;

- se aplică doar pentru efectul de vestibularizare a dinţilor.

Fig. 11-17. Resort auxiliar "în 8"

R.A. în "U întors" – are două retenţii în placă, este şi mai rigid aplicându-se doar pe
feţele orale ale caninilor.

Arcurile în S acţioneză pe 1 - 2 dinţi. Arcurile în 8, semi S, în U întors acţionează pe

un singur dinte. Pentru a fi active este necesar să nu fie deformate prin acţiunea arcadei
antagoniste. În acest scop, pentru a evita deformarea, se poate prelungi placa bază peste
aceste resorturi.

Dezavantaje - se înfundă în mucoasă, activarea fiind mai dificilă;

- se confecţionează în contact intim cu modelul de studiu, doar

60
 porţiunea lor terminală (retenţia) se fixează cu ceară la un
milimetru distanţă de modelul de lucru.

Arcul în ciupercă

 se aplică pe minimum 2 dinţi şi pe maxim 4 dinţi;

 este format din două “S”-uri suprapuse, mai mari (Fig. 11-18);
 dacă placa bază este despicată pe mijloc, este mai indicată aplicarea unui arc
în “ciupercă întreruptă”;
 are două bucle de activare şi retenţiile în placă.
Se pot adăuga bucle suplimentare de activare (îi mărim astfel posibilitatea de
activare, flexibilitatea, elasticitatea).

Fig. 11-18. Arcul în ciupercă

R.A. cu acţiune mezio-distală

R.A. în “V” – se aplică intim pe faţa proximală a dintelui;

- vine în contact cu muchiile vestibulară şi orală a feţei proximale;

- se continuă cu o buclă de activare şi apoi retenţia;

- în funcţie de faţa dintelui pe care se aplică, mezială sau distală şi de

activarea lui care poate fi mai accentuată la nivelul vârfului V-ului sau a porţiunii mai
deschise a V-ului, putem obţine mezializarea sau distalizarea, cât şi redresarea axului
dintelui respectiv.

R.A. în diapazon - vine în contact cu faţa mezială sau distală a dintelui pe care se
aplică în funcţie de acţiunea care se urmăreşte - mezializare sau distalizare (Fig. 11-19).

61
 Fig. 11-19. Resort auxiliar în diapazon

- este un resort simplu liniar, cu o buclă de activare; se termină printr-o retenţie în

placa bază;

- porţiunea terminală este încurbată pentru a nu leza mucoasa;

- în funcţie de activarea buclei poate determina mezializări sau distalizări, atât pe

dinţii frontali cât şi pe cei laterali.

R.A. în „ac de siguranţă”

 utilizat pentru corectarea poziţiei caninului ectopic (aflat în mezio- vestibulo-

infra- gresiune);
 porţiunea activă a arcului este încurbată deasupra convexităţii maxime a feţei
vestibulare a caninului ectopic cuprinzând şi faţa mezială a caninului, această porţiune
activă se continuă orizontal, paralel cu mucoasa gingivală, după care face un helix şi se
termină de obicei în porţiunea vestibulară a unei gutiere laterale (Fig. 11-120).

Fig. 11-20. Resort auxiliar în „ac de siguranţă”

 se activează prin strângerea sau destrângerea buclei helixului;

 are acţiune de disto-palatinizare, de stimulare a egresiunii şi de derotare a
caninului.

62
 Placa bază

 Aceasta are rol de a solidariza toate elementele aparatului ortodontic, respectiv

elementele de retenţie şi elementele active.
 Poate să fie palatinală sau linguală.
 Poate să fie confecţionată din acrilat auto-, baro-, termo-, sau fotopolimerizabil.
 Există o paletă variată de culori astfel încât să fie agreată de pacienţi, iar în baza
plăcii pot fi incluse modele, abţibilduri, sclipici etc.
 Trebuie să se extindă la nivelul tuturor suprafeţelor orale ale dinţilor prezenţi pe
arcadă. De asemenea, trebuie să vină în contact cu faţa orală la unirea treimii mijlocii ce cea
ocluzală, iar în zona frontală poate ajunge chiar până la nivelul marginii incizale, în funcţie
de obiectivele terapeutice.
 Se răscroieşte la nivelul coletelor dentare. Placa superioară se răscroieşte în plan
sagital până la nivelul unei linii tangentă la feţele meziale ale molarului de şase ani.
 Placa linguală trebuie să se extindă până la nivelul inserţiei planşeului oral, fără a
deranja planşeul.
 Ele pot fi secţionate în diverse variante, în funcţie de anomaliile prezente la
pacienţi, astfel: - sagital, în „Y” , în trapez, în „T”, asimetric în „L” etc.
Mod de acţiune:

Modul de acţiune este în funcţie de contactul pe care îl are cu feţele orale ale
dinţilor şi de modul în care este secţionată plăcuţa.

Dacă vine în contact strâns cu dinţii va rezulta o vestibularizare a dinţilor.

Dacă placa este secţionată sagital rezultă o dilatare a arcadei, dacă este în “Y”
rezultă o expansiune, o mărire radiară, dacă este în trapez, secţiunea se realizează la nivelul
feţelor palatinale ale caninilor şi produce alungirea arcadei în plan sagital.

În cazul în care placa este secţionată asimetric va rezulta dilatarea mai accentuată a
hemiarcadei care este mai aproape de linia de secţiune a plăcii.

Dacă secţionarea este în “L”, modul de acţiune al plăcii va fi în funcţie de locul în

care va fi plasat şurubul. Astfel dacă şurubul este plasat pe latura lungă a “L”-ului va rezulta
o vestibularizare a dinţilor, iar dacă şurubul este plasat pe latura scurtă, va rezulta o
distalizare a grupului de dinţi.

Mod de realizare

Modelul de lucru se pregăteşte adecvat, acesta trebuie să fie umed. Se menţine în

apă sau sulfat de calciu timp de 30 de minute, iar pe model se confecţionează plăcuţele. În
acest mod se evită apariţia de bule la nivelul plăcii.

Se pregătesc toate elementele de retenţie şi elementele active necesare, după care

se poziţionează şi se fixează corect pe model, iar apoi se aplică acrilatul prin diverse tehnici:

63
 1. Tehnica spray sau tehnica pulbere-lichid.
2. Tehnica pastă.
Tehnica pulbere-lichid (tehnica spray)

Se presară un strat de pulbere peste care se aplică lichid până la saturarea pulberii,
se presară încă un strat de pulbere şi un strat de lichid şi se continuă în acest fel până la
obţinerea grosimii dorite. Fiecare strat de pulbere trebuie să fie bine saturat cu lichid (Fig.
11-21).

Fig. 11-21. Faze de lucru in tehnica spray: stoparea acrilatului

Pe urmă se baropolimerizează la 40 grade C şi 2,5 atmosfere, timp de 20-30 de

minute.

Această metodă are avantajul că acrilatul pătrunde sub toate elementele plăcuţei,
pe care le încorporează.

Tehnica pastă

Se prepară într-un godeu o cantitate de pulbere cu lichid, se lasă timp de 3 minute

până când acrilatul se trage în fire, după care se aplică la nivelul palatului, unde se
uniformizează. Apoi acrilatul se va baropolimeriza.

Unii autori preferă să combine tehnica spray cu tehnica pastă, deoarece prima are
avantajul că permite pătrunderea acrilatului profund sub elementele plăcuţei.

Acrilatul autopolimerizabil are o transparenţă scăzută şi nu este atât de rezistent.

Acrilatul termopolimerizabil oferă o calitate superioară plăcuţei, însă presupune o

tehnică laborioasă, deoarece necesită confecţionarea unei machete din ceară, a plăcii bază,
care se va ambala şi din care va rezulta tiparul. Acest tipar se va umple cu acrilat, după care
se va termopolimeriza.

Placa bază se va lustrui în porţiunea superioară şi pe margini, după care se va

secţiona cu discul, cu freze cilindrice sau cu fierăstrăul (Fig. 11-22).

64
 Fig. 11-22. Etape în realizarea aparatelor ortodontice biomecanice

Elemente pasive şi funcţionale care se pot aplica plăcilor ortodontice

Platoul retro-incisiv

Este o îngroşare a porţiunii acrilice a plăcii bază în regiunea anterioară a plăcii,

înapoia incisivilor superiori.

Există două posibilităţi de realizare, în funcţie de scopul urmărit:

1. - platou retro-incisiv drept

 permite egresiunea dinţilor laterali deoarece contactul este doar între

marginea incizală a incisivilor inferiori şi platoul retro-incizal;
 poate avea şi un efect de uşoară ingresiune asupra frontalilor inferiori;
 se aplică în caz de supraacoperire frontală mare a pacientului, asociată cu un
etaj facial inferior micşorat.
2. - platou retro-incisiv înclinat - produce mezializarea mandibulei, cu menţiunea că
are şi un efect secundar de vestibularizare a incisivilor inferiori (Fig. 11-23).

Fig. 11-23. Platou retroincisiv înclinat

Gutiere laterale sub forma masei interocluzale

- necesită ancorarea plăcuţei cu croşete peste aceste croşete prelungindu-se placa

bază pe feţele orale şi pe feţele ocluzale ale dinţilor laterali.

65
 - au doar rolul de dezorientare a ocluziei.

Scutul lingual

- este un element pasiv, care se aplică tot la nivelul plăcii bază, retroincisiv, la
pacienţii cu ocluzie deschisă frontală, unde persistă deglutiţia infantilă (obicei de
înterpunere a limbii între arcade).

- acest element se poate face sub forma unui grilaj de sârmă de 0,8-0,9 mm, dar
poate fi şi din acrilat.

- se confecţionează retroincisiv.

- se marchează, la nivelul plăcii superioare, locul unde se proiectează marginile

incizale ale incisivilor inferiori şi platoul se realizează în spatele acestei zone.

- se introduce în placa bază, în final, după confecţionarea acesteia.

- modelul se fixează în ocluzor, se frezează un şanţ la nivelul plăcii bază, unde se

fixează, cu acrilat acest scut lingual.

- acolo unde plăcile sunt secţionate, scutul se realizează din două bucăţi.

- extindere: are - o dimensiune orizontală, care trebuie să se întindă de la un capăt

până la celălalt capăt al spaţiului de inocluzie verticală din zona frontală. Acesta trebuie să
se extindă de o parte şi de alta, până la nivelul unde dinţii vin în contact.

- o dimensiune verticală – trebuie să se extindă cu 1-2 mm sub

coletul incisivilor inferiori când pacientul este în intercuspidare maximă, fără a deranja
mucoasa.

66