Adenomul

Pleomorf
Reprezintă 70% din tumorile glandelor salivare.
Localizare: cel mai frecvent în parotidă dar poate să apară și în
glandele submandibulare sau glandele salivare mici
Pleomorf: conține mai multe tipuri de structuri care coexistă în
aceeași tumoră. Are și structură epitelială și structură
mezenchimală, într-un amestec tisular.
Este o tumoră mixtă: structură de epiteliu și mezenchim.

Adenomul pleomorf este o tumoră nodulară, care poate fi mică și

greu observabilă, mai ales dacă e în interiorul parenchimului
glandular (la o ecografie sau palpare întâmplătoare).
!! este o tumoră multifocală, i se mai spune popular “cloșca cu pui”
pentru că niciodată nu e singură, mereu are mici sateliți distribuiți
în parenchim și atunci simpla enucleere (care de multe ori ne
tentează, mai ales în localizările superficiale, subcapsulare, unde
se face abord minim, nu se mai descoperă facial) nu e suficientă
pentru că scoatem tumora principală dar rămân acei multipli nuclei
tumorali.
 Clinic are o formă nodulară cu:
Suprafața lobulată sau boselată
Nodulii sunt bine delimitați, frecvent unici (la ex clinic)
Consistența: variabilă, în general elastică;
Mobili, nedureroși spontan sau la presiune;
Crește foarte încet, deformând treptat regiunea
Nu dă dureri sau tulburări funcționale;
Fără adenopatii
Secreția salivară normală;
Starea generală nu e alterată.
Clinic, adenomul pleomorf este un nodul. Dacă nodulul
este foarte mic și e înăuntrul parenchimuui sau în polul
profund, nu avem cum să îl depistăm clinic. Dacă începe să
crească, se poate observa o asimetrie la nivelul parotidei,
dată de conținut, de profunzime, fără să fie afectate părțile
moi (părțile moi nu sunt modificate).
• Nodulii sunt bine delimitați, când cresc pot fi palpați. Această
palpare e ușoară dacă sunt localizați în polul inferior și
superficial sau dificilă dacă sunt în polul profund și au
dimensiuni reduse (deoarece în polul profund/faringian
mobilitatea dată de țesut este redusă). Nodulii din polul profund
pot fi văzuți mai degrabă în peretele lateral faringian, sau se pot
palpa în acea zonă (tumora poate bomba în faringe și nu în
exterior).
 Localizările adenomului pleomorf
• Parotida
• Sub lobulul urechii.
• Prelungirea anterioară, maseterină a glandei.
• În lobul superficial
 Poate fi localizată și în lobul parotidian accesor (aproape spre
infraorbitar).
 Submandibulara: în plin parenchim (corp comun cu glanda). Glanda e
suficient de mică încât să fie localizat în plin parenchim, tumora poate să
ajungă la dimensiuni mai mari decât glanda în sine.
 Palat:
 Pe palatul dur, unde concentrația glandulară e cea mai mare. : în 1/3
posterioară, de jur împrejurul găurii palatine mari/anterioare, deci
paramedian în dreptul molarilor.
• Pe vălul palatin: dă tulburări fonetice.
• Glande salivare mici
 Pe obraz, pe mucoasa jugală: unde trebuie făcut diagnostic diferențial cu
carcinomul adenoid chistic;
 La nivel labial, pe buze: o formațiune care deformează roșul și albul de
buză, se dezvoltă dinspre interior de unde există glande salivare minore.
• Diagnostic diferențial
• 1. Adenopatii cronice intraglandulare
• 2. Parotidite cronice
• 3. Alte adenoame
• 4. Sialoze
• 5. Parotidomegalii
• 6. Alte tumori, inclusiv carcinoame etc.
 Evoluție:

Lentă, îndelungată.
Își păstrează multă vreme forma și delimitarea.
Reapare după enucleere (în cazul în care nu s-a făcut
parotidectomie). E foarte importantă atitudinea terapeutică : nu se
enucleează aceste tumori ci se îndepărtează lobul parotidian din
care s-au format (lobectomie, parotidecomtie superficială sau
dacă e lobul profund se face parotidectomie totală).
• E foarte important : nu se biopsiază incizional aceste tumori
pentru că o dată ce capsula e spartă el se poate răspândi în toată
parotida. Cele mai frecvente recidive apar la pacienții la care s-au
realizat biopsii. (ex: caz care a avut în serviciu de ORL tentativă de
anestezie locală, incizie deoarece s-a confundat tumora de
parotidă cu tumorile țesutului superficial. Ce este profund de
SMAS: sunt tumori de parotidă, poziționate în loja parotidiană,
sub aponevroza parotideo-maseterină, superficial de SMAS: se
poate exciza în AL, se îndepărtează chistul de glandă sebacee.
Dacă există dubiu trebuie trimis pacientul la ecografie unde se
vede dacă leziunea aparține glandei sau țesutului celular
subcutanat sau tegumentului). Nu se incizează aceste tumori, nu
se biopsiază incizional!!
 atenție la adenoamele de palat. Nu se biopsiază incizional. Cazuri
în care au fost incizii la nivelul palatului unde au fost confundate
cu abcese, deși nu au treabă cu durerea sau cu fenomenele
celsiene.
• Investigații imagistice
• Sialografie
• Fiind o tumoră benignă, împinge toate canalele, așadar dacă
injectăm substanță de contrast se vede că substanța de contrast
e distribuită de jur împrejurul unei forme rotunde sau ovalare (se
numește “mingea ținută în mână”). Aceste canale vin peritumoral.
Zona tumorii rămâne o zonă vidă.
• - Nu se fac sialografii în cazul tumorilor (overtreatment)
• Ecografie
• CT
• Cu substanță de contrast, dacă avem tumori în lobul profund
• În multe centre, CT-ul este investigația imagistică de rutină. Pe
CT se vede cel mai bine tumora. Un ecografist bun poate vedea
inclusiv ramurile facialului în raport cu tumora (făcând suficientă
ecografia)
• RMN
Figura 1. Adenom pleomorf Figura 2. Patul tumoral cu nervul facial
prezervat
Аденома малых слюнных
желез