Metode moderne de examniare

ale pacienilor cu afeciuni ale

sistemului stomatognat.
Diagnosticul.
Elaborat:Guan Irina
Gr.S1107

Scopul examenului clinic

Stabilirea diagnosticului si ntocmirea
unui plan de tratament corect

5 tipuri de pacieni care se adreseaza pentru

asistena stomatologic
1)pacienii cu dureri acute
2)pacienii cu dureri surde care apar dup aciunea
agenilor iritani
3)pacienii cu deregri estetice/ fonetice/ masticaie
4)pacienii fr acuze dar cu necesitatea de a repara
construcia protetic actual
5)pacienii care vin pentru consultaii periodice de
monitorizare astrii protezelor si sistemului stomatognat

Principiul Biologic
Este un principiu fundamental al
medicinei si prevede ca orice
metoda de tratament sau intervenie
s aib o influien pozitiv asupra
organelor si esuturilor att ale
sistemului stomatognat,ct si a
ntregului organism.

Din aceste considerente,la finisarea examenului clinic

al pacientului medicul trebuie s fie frem convins de
raionalitatea metodelor de tratament alese si c ele nu
vor duce ulterior la consecine negative.
Principiul biologic ne impune ca la confecionarea
pieselor protetice s fie alese acele materiale care n-ar
leza substratul organic ,fr nsusiri toxice,s nu
provoace alergii si alte influiene nocive.

Principiul Biomecanic
Prevede un echilibru eficient
al raportului de rezistent dintre
substratul biologic al cmpului
protetic si proteze sau alte
dispozitive.

n vederea realizrii cu succes a acestui principiu trebuie

cunoscute legittile influienei forelor ce se dezvolta in
timpul functiei piesei protetice si mecanismului de
transmitere a acestor forte substratului biologic al cmpului
protetic.Ca substratul biologic sa suporte aceste actiuni este
necesar ca materialul din care va fi confectionat piesa
protetic sa posedensusiri mecanice si fizice
respective(duritate,elasticitate,reziseteta,coeficient
corespunzator de dilatare si constrictie sub influienta
temperaturii).

Principiul Homeostazic
Prevede conservarea
morfofunctionala a sistemului
stomatognat pentru un timp
indelungat.Realizarea acestui
principiu este posibil doar in
cazul cind sunt luati in
consideratie parametrii normali
de structura si functie a tuturor
componentelor sistemului
stomatognat si a rezultatelor
unui examen minutios clinic si
paraclinic.

Pentru instalarea unei homeostazii adecvatese va tine cont

de particularitatile individuale ale tabloului clinic,de
relatiile dintre componentele sistemului,virsta,starea
general a organismului,posibilitatile de refacere a
integritaii sitemului stomatognat.Mentinerea constantelor
fiziologice in acest context,va fi eficace doar in cazul
crearii unui echilibru morfofunctional si biomecanic dintre
toate elementele ,refecndu-se astfel intergitatea de sistem.

Principiul Ergonomic
Sporirea productivitatii si eficacitatii
muncii medicului va fi posibila doat
in cazul unei organizari chibzuite la
locul de munca.De modul de
organizare a activitatii medicului
depinde in mare msur si profilaxia
maladiilor legate de
profesie(scolioza,hernii de
disc,tulburari de vedere,plexite si
artroze a mainii drepte provocate de
vibratii etc.)

Consecutivitatea examenului
clinic
Anamneza
Examenul subiectiv
Examenul obiectiv

DATE ANAMNESTICE
Starea generala a pacientului
Este foarte importanta realizarea unei anamneze exacte inainte de
inceperea propriu-zisa a tratamentului.
Exista o serie de cazuri care reclama masuri speciale de precautie
pentru personalul medical:
- hepatita B
- prezenta virusului herpetic
- SIDA( sindromul imunodeficientei umane dobandite) poate
avertiza cadrele medicale si medii in legatura cu necesitatea unor
masuri de protectie.

Stari patologice neinfectioase

- reactii alergice la anumite produse medicamentoase precum
anestezicele locale si antibioticele utilizate in cabinetul de
stomatologie, care dau cel mai frecvent reactii alergice, sau
chiar la unele materiale dentare, materialele de amprenta,
unele aliaje dentare, dezinfectante, polimeri etc.
- medicatii curente - se consemneaza in fisa inainte de
inceperea tratamentului pentru a evita o serie de accidente
ulterioare

Afectiunile cardiovasculare
- necesita un tratament special precum folosirea unor
anestezice fara vasoconstrictor, sedinte de lucru de scurta
durata;
- hipertensiune arteriala indica amanarea tratamentului pan 59;
cand aceasta este controlata sau adusa la valori normale.
Pacientii hipertensivi sau cu afectiuni ale arterelor coronare nu
trebuie sa primeasca epinefrina (deoarece aceasta creste
frecventa cardiaca - efect tahicardic, si creste tensiunea arteriala
- efect hipertensiv).
- pacientilor cu proteze valvulare li se impune administrarea
unei terapii cu anticoagulante in vederea prevenirii aparitiei
hemoragiilor.

Boli metabolice
- diabetul predispue la boli parodontale cu evolutie acuta sau la
formarea de abcese. Un diabetic compensat medicamentos poate
sa urmeze un tratament stomatologic; in cazul cand boala nu este
sub control poate apare, datorita sedintelor de tratament lungi si
solicitante, chiar posibilitatea comei diabetice.
- hipoglicemia poate de asemenea creea probleme. La un diabetic
aflat sub control (sub medicatie) care a omis o masa sau nu a
mancat de cateva ore poate apare brusc paloarea si instalarea unei
stari asemanatoare cu cea intalnita in intoxicatii. Pentru a preveni
aceasta, sedintele de tratament nu trebuie sa interfere cu
programul alimentar al pacientului. Acestor bolnavi trebuie sa li
se administreze rapid un aliment cu un continut bogat in glucide
(in lipsa de altceva o lingurita de zahar dizolvata in putina apa).

Alte afectiuni cu risc

- epilepsia este o alta afectiune de care medicul stomatolog
trebuie sa fie avertizat pentru a se putea lua masurile
corespunzatoare: evitarea sedintelor lungi si solicitante,
controlul anxietatii etc.

- alte afectiuni generale sau sarcina necesita doar

temporizarea terapiei protetice. Dintre acestea amintim:
insuficenta renala cronica cu valori crescute ale hipertensiunii
arteriale sau bolnavii hemodializati supusi unei terapii
anticoagulante (aceasta se intrerupe cu cel putin 24 de ore
inaintea de sedinta de tratament, care nu se va efectua niciodata
dupa hemodializa).

Modificari ale secretiei salivare

- Prezenta pe o perioada mai lunga a xerostomiei (datorita
radioterapiei, sindrom Sjogren etc.), duce la susceptibilitatea
crescuta la carie. Xerostomia este un simptom de care trebuie
tinut cont in cursul terapiei de restaurare protetica; la ora exista
actuala aproximativ 375 de medicamente capabile sa produca
xerostomie (anticolinergice, anorectice, antihipertensive,
antihistamine etc.).
- Sialoreea
Pacientului ii trebuie explicat detaliat planul de tratament in
conformitate cu statusul clinic, scopul si necesitatea instituirii
tratamentului, pentru a preveni o supraevaluare din punct de
vedere functional si estetic a rezultatelor de catre acesta.

Varsta, profesia, sexul

- la varstnici cu deficiente ale coordonarii neuro-musculare apar retractii gingivale,
dintii au o hipermineralizare (sunt mai casanti), apar denticuli in camera pulpara sau in
canalele radiculare, dificultati in prepararea pivoturilor parapulpare sau intraradiculare,
structurile muco-periosto-osoase sunt mai putin rezistente.
- la tineri se impun precautii la alegerea elementelor de agregare pentru a evita lezarea
organului pulpar;
- la copii camera pulpara mare impune mai putine preparatii cu santuri si puturi
parapulpare, iar prezenta unei dentitii mixte impiedica realizarea unei punti.
- Femeile la menopauza prezinta modificari ale structurii epiteliale cu predispozitie la
sangerare si uneori modificari comportamentale.
- Profesia si ocupatia pacientului impun anumite particularitati:
- la tamplari si croitori este nevoie de protectie incizala metalica;
- profesiile stresante presupun efectuarea unor suprafete ocluzale rezistente, metalice,
fara contacte premature;
- la actori, oameni politici, oratori primeaza restaurarea fizionomica si fonetica.

Examenul loco-regional
Examenul exobucal si al articulatiei temporo mandibulare
a)Prin inspectie se urmareste :
- simetria faciala
- proportia etajelor fetei
- linia surasului
- hipertrofiile musculare uni sau bilaterale (de exemplu a
maseterului), tradeaza existenta unei parafunctii ( bruxism).
- rosul buzei, treapta buzelor
- deschiderea gurii.

 linii importante in
aprecierea esteticii si
simetriei fetei si figurii:
a. - linii de orientare,
b. - liniile care
delimiteaza cele trei etaje
ale figurii;
c. - linia intercomisurala
imparte etajul inferior in
doua compartimente,
cu o proportie de 2:1.

b)Prin palpare verificam:

- contururile osoase,
- punctele de emergenta ale nervilor supraorbitali,
infraorbitali, mentonieri,
- punctele sinusale,
- muschii mobilizatori, ca si eventualele deformatii,
- aspectul grupelor ganglionare,
- aspectul glandelor salivare.

Examinarea extraorala a m. temporal

Examinarea extraorala a m. maseter

Palparea emergentei n. infraorbital

Examinarea ATM
- Examinarea ATM se face simultan stanga dreapta,
urmarindu-se prin inspectie comparativa regiunile
pretragiene, apoi prin palpare (introducerea indexelor in
conductele auditive externe), policele stang si drept fiind
situate pretragian, bolnavul va executa cateva miscari lente de
deschidere - inchidere a cavitatii bucale; la nivelul ATM se pot
percepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificatie
patologica: cracmentele (asemanatoare pocnetelor) si
crepitatiile (sunete asemanatoare scrasnetului zapezii').
- Se va urmari amplitudinea deschiderii gurii (normal - 4 cm;
limitata - 2-3 cm; redusa -1-2 cm), dupa care vom decela
excursia mentonului, care poate fi normala (in arc), in
baioneta sau sacadata.

- Examenul ATM trebuie corelat obligatoriu cu o serie

de date culese la examenul endobucal: uzura coronara,
gradul de supraacoperire frontala, brese edentate,
contacte premature si interferente. Un examen radiologic
poate completa investigatia clinica a ATM.

Examinarea extraorala a ATM

Examenul endobucal
Examenul endobucal incepe cu observarea mucoaselor bucale
(aspect normal sau nu, culoare, iritate, fisurate, umede, uscate
etc.) si continua cu bolta palatina, valul palatin, planseul
bucal si limba (aspect, marime, tonicitate, insertie). Urmeaza
examenul arcadelor dentare, al restaurarilor protetice
existente si statusul parodontal.

Examenul mucoasei bucale

- coloratia mucoasei bucale, pot exista anumite semne
caracteristice pentru bolile generale, leziuni degenerative cu
potential de malignizare (de tip eritroplazie, leucoplazie, lichen
plan bucal),pot exista semne de intoleranta la metale aur, argint;
- semne de muscare a mucoasei bucale la nivelul obrazului,
atunci cand lucrarile vechi au contact cap la cap;
- se examineaza canalele de secretie ale gl.parotide si
submandibulare
- poate evidentia existenta unor fistule, chisturi, modificari la
nivelul planseului bucal;
- se verifica volumul si tonicitatea limbii.

Examenul arcadelor dentare

Prin inspectie se examineaza:
a)

Dintii restanti din punct de vedere al:

- numarului, al topografiei;
- leziunilor carioase tratate sau netratate, stadiul tratamentului
si corectitudinea lui;
- tipului de abraziune(fatete de abraziune, abraziune
localizata, abraziune generalizata, abraziune ad-palatum)

- gradul de mobilitate dentara

- defecte cuneiforme de colet;
- distrofii dentare;

b)Lucrarile protetice vechi , din punct de vedere al elementelor

de agregare,a corpului de punte, a numarului de stalpi alesi.
c)
Pozitia dintilor, acestia pot prezenta rotatii, treme,
disteme, inclinari.
d)Migrarile dentare secundare edentatiei pot fi :
*orizontale de tip basculare-inclinare(cand dintele se inclina cu
coroana dentara spre spatiul edentat, radacina ramane pe loc)
sau prin translatie(cand dintele migreaza corporeal catre spatiul
edentat, uneori il poate inchide);
*verticale de tip egresiune (cand dintele migreaza spre spatiul
edentat cu tot cu proces alveolar) sau de tip extruzie (cand
dintele migreaza fara proces alveolar).

Palparea cu sonda dentara urmareste:

- prezenta cariilor si adancimea lor, carii secundare sau sub
elementul de agregare;
- calitatea tesuturilor dentare de la nivelul resturilor radiculare;
- adaptarea obturatiilor, incrustatiilor,calitatea obturatiei de canal;
- fracturarea obturatiilor sau mobilitatea lor;
- adaptarea cervicala a coroanelor, incrustatii, obturatii;
- adancimea pungilor parodontale;
- mobilitatea dentara ;
- eventualele decimentari ale puntilor dentare sau existenta
cimentului sub corpul de punte.

Examenul intraoral
Palparea cu degetul:
- depisteaza exietenta ciocurilor osoase la nivelul crestei edenate;
- existenta chisturilor, mobilitatea dintilor;
- spasme musculare dureroase;
- tonicitatea musculara.
Percutia se face cu manerul sondei:
- o durere in axul dintelui denota o inflamare periapicala acuta sau
subacuta;
- o durere surda indica o trauma ocluzala;
- durere la percutie in sens V-O arata un proces periapical;
- sunetul mat la percutie indica un dinte devital.

Statusul parodontal
Examenul clinic parodontal se va corela cu
examenul radiologic parodontal. De asemenea, vom
da o atentie deosebita indicelui de sangerare a
papilelor si vom aprecia starea de igiena bucala

Inspectia
Prin inspectie se examineaza:
- culoarea mucoasei si a papilelor interdentare, normala/congestiva/paloarea
denota o circulatie deficitara/hiperemia arata un proces inflamator;
- hipertrofii, leziuni ulceroase, necrotice, unoeri gingia acopera dintele, leziuni
ce decapiteaza papila(gingivita ulcero-necrotica);
- retractiile gingivale;
- ghirlandele McCall;
- fisurile Stillmann
- fistule la dintii stalpi;
- retractii parodontale;
- pungi parodontale;
- prezenta placii bacteriene sau a tartrului.

Crestele alveolare sunt examinate din punct de vedere al formei, inaltime,

latime, directie, neregularitati, spatiul protetic orizontal si vertical

Camerele intraorale au revolutionat dialogul medic-pacient influentand

decisiv intelegerea diagnosticului si a planului de tratament de catre pacient.
- Camera intraorala permite si pacientului sa-si priveasca status-ul dentoparodontal, mai mult, el poate vedea o imagine marita de 30-50 ori.
- Leziuni si detalii de finete (fisuri, carii secundare, fracturi etc.), greu de
explicat devin o realitate pe care pacientul o percepe foarte clar. Majoritatea
instalatiilor pot pastra o serie de imagini initiale care se pot compara ulterior
cu rezultatele finale ale reconstituirilor, ceea ce elimina discutii ulterioare in
contradictoriu cu pacientii dificili.
- Medicul poate apela la o serie de modele cu diferite proteze fixe.
explicand si demonstrand pacientului cum va arata viitoarea reconstituire
protetica.

Diagnosticul
La baza stabilirii si formularii diagnosticului vor fi puse
rezultatele unui examen competent,complex si
consecutiv,clinic si paraclinic.In protetica dentara diagnosticul
nu se reduce numai la stabilirea formei nozologicea
afectiunii,dar dar si la descrierea dereglarilor
morfologice,topografice,de functie,a factorilor
etiologicie,patogenetici,complicatiilor dereglarilor fizionomice
si deci poarta un caracter descriptiv.

Prin urmare diagnosticul este compus din 3 parti:

Afectiunea principala
Complicatiile provocate de afectiunea principala
Afectiunile concomitente