ANEXA 3.1.

Cerere de finanţare Proiecte Colaborative de Cercetare

Aplicativă
PN-II-PT-PCCA-2013-4

Acest document utilizează fontul Arial, mărime 11 puncte, spaţiu între linii unic şi 2,5 cm
pentru margini. Orice modificare a acestor parametri (cu excepţia figurilor şi legendelor
corespunzătoare), precum şi depăşirea numărului maxim de pagini stabilit pentru fiecare
secţiune, poate duce la descalificarea automată a cererii de finanţare.

Acest document va fi încărcat obligatoriu ca un fişier PDF neprotejat (document generat dintr-un
fişier de text în PDF, şi NU document scanat) în platforma de depunere on-line.

1/
6
CERERE DE FINANŢARE PROIECTE COLABORATIVE DE CERCETARE APLICATIVĂ............................1
0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT...................................................................................3

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI ȘTIINȚIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT............................................3

1.1. Aria tematică a propunerii de proiect șşi relevanţa..................................................3

1.2. Contribuţia proiectului raportată la stadiul actual.....................................................4
1.3. Obiectivele şi rezultatele proiectului.......................................................................11
1.4. Originalitatea şi contribuţia inovativă a proiectului.................................................12
1.5. Caracterul inter-, multi-, sau trans- disciplinar al proiectului...................................12
2. IMPACTUL ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI.........................................................13
2.1 Diseminarea şi exploatarea rezultatelor proiectului................................................13
2.2 Aplicaţii posibile cu potenţial de piaţă....................................................................14
2.3 Estimarea îmbunătăţirii calităţii vieţii, raportată la performața actuală a
Produselor, tehnologiilor şi/sau serviciilor..............................................................14
2.4 Integrarea proiectului cu strategia de dezvoltare a întreprinderilor partenere........15
2.5 Proprietate intelectuală..........................................................................................15
3 DESCRIEREA CONSORȚIULUI...............................................................................................16

3.1 Directorul de proiect...............................................................................................16

3.2 Structura consorţiului.............................................................................................17
3.3 Responsabil partener.............................................................................................18
3.4 Structura echipei de cercetare a fiecărui partener................................................18
3.5 Complementarităţi şi sinergii în cadrul consorţiului................................................18
4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI...........................................................................................18

4.1 Plan de lucru, livrabile şi încărcarea per partener..................................................19

4.2 Coordonarea şi programul de lucru.......................................................................26
4.3 Infrastructura de cercetare disponibilă şi dezvoltarea ulterioară............................26
4.4 Alocarea resursei umane.......................................................................................27
4.5 Bugetul proiectului şi alocarea pe parteneri...........................................................30
5 referinţe......................................................................................................................... 31

2/32
0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT

Se va prezenta rezumatul proiectului redactat în secţiunea corespunzătoare din platforma de

depunere on-line , www.uefiscdi-direct.ro, (maximum 4000 caractere).

În cadrul procesului de selecţie, rezumatul va fi transmis experţilor evaluatori vorbitori de limba

română. Se recomandă să se acorde o atenţie deosebită scrierii acestui rezumat, în vederea
acceptării la evaluare a propunerii de către experţii evaluatori externi şi realizării unei evaluări
corespunzătoare.

1. DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ A PROPUNERII DE PROIECT

Pentru această secţiune nu se vor depăşi 10 pagini.

Conţinutul acestei secţiuni corespunde primului criteriu din fişa de evaluare (calitatea tehnică şi
ştiinţifică a propunerii de proiect).

1.1. ARIA TEMATICĂ A PROPUNERII DE PROIECT ŞI RELEVANŢA

Descrieţi aria tematică a propunerii de proiect şi indicaţi corelarea acesteia cu specificul

Competiţiei.
Subliniaţi relevanţa practică a problemei urmărite şi propuse spre rezolvare în cadrul proiectului.

După caz, prezentaţi produsele finale ale proiectului şi rezultatele aşteptate (inclusiv analiza şi
criteriile de succes ale acestora).

Proiectul se înscrie în direcţia cercetărilor moderne, novative, care urmăreşte obţinerea unor
soluţii terapeutice moderne, cu impact biologic optim asupra stării de sănătate şi efecte
secundare minime.
Proiectul va studia activitatea antioxidantă, in vitro şi in vivo, a unui produs natural bioactiv,
produs de către firma Santo Raphael sub numele de AntiOxiplant şi notificat în prezent ca
supliment alimentar de către Institutul de Bioresurse Alimentare Bucureşti (certificat
SNPMAPS nr. AA5839/2012).
Compusul bioactiv este constituit dintr-un amestec de componente vegetale (miere de
salcâm, ulei din nucă de cocos, cătina, struguri negri, coacăze negre cuişoare, merişor,
afine, soc), fiecare în parte cu acţiuni antioxidante independente, demonstrate de numeroase
studii.
Testarea in vitro a activităţii antioxidante a compusului natural urmăreşte evidenţierea unei
acţiuni sinergice antiradicalare a elementelor componente, care ar asigura aportul crescut al
unei mari varietăţi de antioxidanţi naturali.
Testarea in vivo a capacităţii antioxidante totale a produsului, precum şi impactul acestuia
asupra defensivei antioxidante a organismului clinic sănătos dar şi a celui aflat în stadiul
bolilor cronice, va permite recomandarea acestuia ca un veritabil nutrimedicament şi va
contura aria şi modul de administrare asociat terapiei medicale specifice.
De asemenea, produsul va permite valorificarea unor resurse vegetale sau derivate ale
acestora (coji şi seminte de fructe), cu impact benefic asupra unor verigi economice locale şi
mediului înconjurator.
Evidenţierea capacităţilor antioxidante in vitro şi in vivo ale produsului îl recomandă ca pe un
nutrimedicament modern ce oferă suport chimic în promovarea stării de sănătate, în
profilaxia unor boli cardiovasculare, metabolice, degenerative şi in ameliorarea evoluţiei unor
afecţiuni cronice.

3/32
Realizarea obiectivelor proiectului implica o cooperare interdisciplinară între părţile
constituite ca partener în proiect: UMF Iaşi (CO), Firma SC Santo Raphael SRL (P1), Spital
Universitar CF Iaşi (P2), Academia Română Filiala Iaşi –Centrul de cercetări pentru
oenologie (P3).
Notificarea produsului AntiOxiplant ca supliment alimentar de către Institutul de Bioresurse
Alimentare Bucureşti corespunde normelor moderne de bioetică ce privesc beneficenţa
(maximizarea beneficiilor pentru pacient, cu diminuarea stresului oxidativ şi a riscurilor atrase
de acesta), nonmaleficenţa (lipsa efectelor secundare a antioxidanţilor naturali, spre
deosebire de unele reacţii adverse ale celor de sinteză), respectarea drepturilor pacienţilor
de a primi cele mai bune terapii antioxidante şi nediscriminarea acestora.
Numeroase studii experimentale, epidemiologice şi clinice au demonstrat în ultimele decenii
rolul stresului oxidativ, respectiv a dezechilibrului dintre producţia de radicali liberi ai
oxigenului şi capacitatea antioxidantă a organismului, in iniţierea şi intreţinerea unor patologii
precum cancerul, ateroscleroza, bolile cardiovasculare, inflamaţiile cronice, diabetul zaharat
tip 2, afecţiunile digestive, neurologice degenerative, oculare, ischemice.
În situaţiile în care defensiva antioxidantă a organismului este depaşită, un aport suplimentar
de antioxidanţi contribuie la refacerea acestui echilibru. O dietă echilibrată ar trebui să
furnizeze nutrienţii cu efectele antioxidante necesare anihilării agresiunii antiradicalare. Din
păcate, datorită intervenţiilor agriculturii intensive asupra plantelor, deficitului nutritiv al
solului, creşterii nivelului de poluare atmosferică şi modificării stilului de viaţă, nivelul
antioxidanţilor oferit de dietele obişnuite nu mai poate contrabalansa speciile radicalare
rezultate in condiţii fiziologice sau exacerbate de vârsta înaintată, sau de anumite patologii.
Sinteza unor compuşi cu masă moleculara mică, solubili, care mimează funcţia
antioxidanţilor, reprezintă astfel un domeniu de foarte mare interes la nivel internaţional.
Administrarea antioxidanţilor sintetici pe termen lung este totusi controversată în prezent.
O altă soluţie este oferita de utilizarea unor combinaţii de compuşi naturali, în concentraţii
care să probeze acţiuni antiradicalare cât mai apropiate de antioxidanţii proveniţi din aportul
alimentar, capabile să corecteze carenţele din alimentaţie sau să anihileze agresiunea
radicalară excesivă caracteristică anumitor patologii cronice. Literatura de specialitate
recomandă deja astfel de produse (condiţionate sub forme de sucuri, siropuri, pudre, paste,
capsule, uleiuri, tincturi, ceaiuri) folosind termenul de nutrimedicamente.
Aceste proprietăţi terapeutice sunt caracteristice şi produsului Antioxiplant, care vor fi
complet descrise şi caracterizate în urma cercetărilor efectuate in vitro şi apoi verificate
clinic. Vor fi apoi formulate şi obţinute alte produse antioxidante, adaptate sindromului
metabolic, care este o patologie contemporană extrem de frecventă şi importantă prin
complicaţii.

1.2. CONTRIBUŢIA PROIECTULUI RAPORTATĂ LA STADIUL ACTUAL

Prezentaîi pe scurt stadiul actual al cunoaşterii în domeniul proiectului şi identificaţi blocajele

existente.
Evidenţiaţi contribuţia proiectului raportată la stadiul actual.
Introduceţi, în Secţiunea 5, referinţele bibliografice corespunzătoare.
Stresul oxidativ se numără între cele mai studiate şi totuşi încă incomplet elucidate provocări
ale medicinii moderne. Rolul său derivă din implicarea sa aparte în apariţia şi progresia celor
mai importante afecţiuni contemporane generatoare de morbiditate şi mortalitate:
ateroscleroza (cu toate complicaţiile sale, inclusiv infarct miocardic, insuficienţă cardiacă,
accident vascular cerebral), diabetul zaharat tip2, cancerul, afecţiuni cronice (respiratorii,
hepatice, renale), bolile degenerative, boala Alzheimer, boala Parkinson, cataractă, glaucom.
Stresul oxidativ (SO) reprezintă un dezechilibru între producerea excesivă de specii reactive
de oxigen (SRO) şi capacitatea mecanismelor naturale de eliminare şi apărare faţă de acestea
[1].

4/32
 Radicalii liberi, cunoscuţi în chimie de la începutul secolului 20, desemnau iniţial noţiunea de
compuşi intermediari în chimia organică şi anorganică. Din 1954 s-au descris efectele speciale
ale acestor radicali liberi în diferite procese biologice şi responsabilitatea acestora în procese
distructive celulare, iar în 1956 Herman Denham a sugerat rolul acestor specii în procesele de
îmbătrânire. SRO se clasifică în:
1. Radicalice: oxigen (biradical, O2˙˙), ionul superoxid (O2˙¯), hidroxil (OH˙), peroxil (ROO˙),
alkoxil (RO˙), oxid nitric (NO˙). Speciile radicalice conţin cel puţin un electron în straturile
externe ale atomului ceea ce le oferă o foarte înaltă reactivitate (prin afinitatea lor de a dona
sau de a obţine un alt electron pentru a atinge o stare de stabilitate).
2. Nonradicalice: peroxid de hidrogen (H2O2), peroxizi organici (ROOH), acid hipocloros
(HOCl), ozon (O3), aldehide (HCOR), oxigen singlet (O2), peroxinitrit (ONOOH). Dintre
compuşii nonradicalici unii sunt extrem de reactivi şi amplifică stresul oxidativ, deşi nu sunt
radicalici conform definiţiei iniţiale. În celulele vii se produc în cantităţi mari peroxidul de
hidrogen, peroxizi organici, acidul hipocloros, ozonul şi oxigen singlet [2].
Termenii de SRO (specii reactive ale oxigenului), RL (radicali liberi), oxidanţi, specii reactive
ale nitrogenului (SRN), sau specii proxidante sunt deseori întrebuinţate în literatura de
specialitate pentru a desemna acelaşi tip de compuşi).
SRO se formează:
1. În urma expunerii organismului la surse exogene: iradiere γ, UV, ultrasunete, compuşi
toxici alimentari, medicamentoşi, poluanţi, xenobiotice, toxine.
2. Din surse endogene: celulare (de ex. produşi de neutrofilele), enzimatice (enzime direct
producătoare de SRO (specii reactive de oxigen) de ex. NO sintetaza, enzime indirect
producătoare de SRO (specii reactive de oxigen)-de ex xantinoxidaza), metabolice (în
principal în mitocondrie), diferite tipuri de afecţiuni (de ex procesele ischemice) [3].
Deşi expunerea la surse exogene este foarte ridicată, expunerea endogenă este mult mai
importantă şi extensivă, fiind un proces ce are loc pe întreaga durată a vieţii, în toate celulele
organismului. Mitocondria este organita celulară cea mai implicată în producerea SRO (specii
reactive de oxigen), pe tot parcursul ciclului celular, iar odată cu vârsta se produce o
amplificare a producerii acestor SRO (specii reactive de oxigen), în măsura în care integritatea
membranei mitocondriale şi funcţiile sale sunt tot mai alterate [4].
Este iniţiată astfel o cascadă de reacţii cu efect distructiv asupra structurii componentelor
celulare şi a funcţiilor acestora, în principal prin distrucţii ale ADN, prin alterări lipidice
(peroxidare, pierdere de acizi graşi) şi protidice (degradare, fragmentare, carbonilare,
peroxidare, modificare şi inactivare [3].
Se apreciază că SRO joacă un rol dual:
1.În doze mici au rol fiziologic în activarea genelor, semnalizarea celulară, îmbătrânirea
fiziologică, modularea reacţiilor chimice celulare, în adaptarea la unele condiţii dificile- de
exemplu hipoxie (efect vasodilatator prin NO), în distrugerea celulelor infectate viral sau
bacterian şi în autofagie (proces de supravieţuire prin care celulele îndepărtează selectiv
mitocondriile deteriorate, proteinele denaturate şi metaboliţii toxici) [5].
2.În doze mari produc distrugerea ADN, a proteinelor şi lipidelor, ce duc la mutaţii genetice,
deteriorarea pereţilor celulari, perturbarea metabolismului tisular, a potenţialului de
membrană şi a activităţilor enzimatice. Ca o consecinţă în timp apar fenomene de uzură şi
degenerare cu îmbătrânire precoce şi afecţiuni cronice.
Această dualitate, generată de procesul numit hormesis (beneficiu la doze mici,
dezavantaje la doze mari), este încă un câmp insuficient explorat şi care oferă căi noi de
abordare a stresului oxidativ [6].
Sunt descrise cel puţin 200 de afecţiuni clinice în care SRO sunt responsabile de iniţierea
procesului patologic sau îi întreţin evoluţia: neoplazii, ateroscleroza, boli cardiovasculare,
inflamaţii cronice, diabetul zaharat tip 2, arsuri, afecţiuni digestive, neurologice degenerative,
oculare, ischemice (cu răsunet cerebral, cardiac, renal, hepatic, intestinal, muscular, cutanat) [3,
6, 7].
Pentru prevenirea şi/sau combaterea distrugerilor celulare există numeroase mecanisme
defensive ale organismului, clasificate în:

5/32
 1. Mecanisme defensive: mecanisme reparatorii (enzime de reparare ale ADN), mecanisme
preventive (de ex. prevenirea formării ROS prin chelatori metalici), mecanisme fizice (de
ex. stabilizarea situsurilor biologic active)
2. Defensiva antioxidantă:
a. Enzime antioxidante: cu activitate enzimatică directă (de ex. SOD, catalaza, peroxidaza),
enzime suport (de ex. G6PD, xantinoxidaza); sistemul tioredoxin/peroxiredoxin.
b. Antioxidanţi cu greutate moleculară mică (AGMM, sau „scavengers”): substanţe
sintetizate de către celulă (de ex. dipeptide histidinice: carnosina, homocarnosina,
glutationul), surse alimentare (acid ascorbic, tocoferoli, carotenoizi), AGMM cu acţiune
indirectă (agenţi chelatori), produşi metabolici (acid uric).
În cadrul mecanismelor defensive există așadar abordări indirecte, ce controlează producţia
endogenă de SRO, de exemplu prin alterarea unor enzime ce produc indirect metaboliţi ai
oxigenului [8].
Există pe de altă parte un sistem eficient de reparare ce este reprezentat de enzime şi
molecule mici ce pot repara eficient un proces distructiv oxidativ la nivel macromolecular.
Superoxidismutazele (SOD) sunt considerate cele mai importante enzime implicate în
protecţia antioxidantă, intervenind prompt în orice formă de instalare a stresului oxidativ. Ele
sunt practic o familie de enzime cu diferite structuri, mase moleculare şi constante de reacţie,
care prezintă încă numeroase necunoscute, în pofida exploziei de date şi teorii din literatură
de specialitate [9]. Catalaza, membrii familiei peroxidaza (inclusiv GPx) şi alte enzime, de
exemplu glucozo-6-dehidrogenaza (G6PD) intervin şi ele în diferite etape ale defensivei
antioxidante.
Moleculele ce pot dona atomi de H unor molecule afectate sunt considerate compuşi de
reparare, de exemplu donarea unui atom de H de către ascorbat sau tocoferol unui radical
de acid gras denaturat anterior de o specie reactivă de oxigen. Există deci astfel de compuşi,
cum ar fi tocoferolul, ce oferă o stabilitate crescută membranelor celulare, iar interferenţa
sterică împiedică specia reactivă de oxigen să-şi atingă scopurile distructive [3]..
Dintre aceste numeroase mecanisme defensive faţă de SO, cea care implică intervenţia
substanţelor antioxidante (aşa cum ne propunem să acţionăm în proiectul de faţă) este foarte
importantă prin:
- oferirea directă de substanţe prooxidante;
- varietatea compuşilor ce acţionează ca antioxidanţi în interacţiune cu diferite SRO, ceea
ce oferă protecţie pentru diferite tipuri de ţinte biologice (în cazul nostru pacienţi cu
sindrom metabolic).
Grupul moleculelor antioxidante cu greutate moleculară mică (AGMM) conţine numeroşi
compuşi ce pot preveni SO prin interacţiune directă sau indirectă cu SRO:
- mecanism indirect: de ex. chelarea cu metale de tranziţie;
- acţiunea directă a unor molecule ce donează electroni radicalului O¯ prevenind astfel
atacul acestuia asupra ţintelor biologice; ele sunt denumite şi „scavanger”, sau substanţe
ce reacţionează cu molecule sau radicali îndepărtându-le astfel dintr-o arie biologică.
Aceste molecule au numeroase avantaje faţă de grupul enzimatic al antioxidanţilor: fiind
molecule mici, ele pot penetra membranele celulare şi să se localizeze în vecinătatea ţintelor
biologice. Celula le poate regla concentraţia şi ele se pot regenera în intracelular.
Ele posedă un larg spectru de activităţi faţă de numeroase tipuri de SRO, dar programul de
curăţare („scavenging”) începe doar dacă există o concentraţie suficient de mare de molecule
de tip scavanger pentru a concura cu ţinta biologică în ceea ce priveşte speciile reactive [10].
Acţiunea AGMM (Antioxidanţi cu greutate moleculară mică) poate fi considerată sinergică, iar
interrelaţia dintre aceste molecule este deosebit de importantă pentru dezvoltarea terapiilor
antioxidante, ca în cazul produsului „Antioxiplant” studiat în acest proiect.
Scavangerii se caracterizează printr-un mecanism de acţiune comun, reacţionând direct cu RL
şi eliminându-l prin donarea unui electron. În urma acestei reacţii scavangerul însuşi devine un
radical, deşi nu unul reactiv.

RO˙ -------------------------------------------> ROH

e¯

6/32
 Scavanger --------------------------------------------> Radical scavanger R˙

Scavangerul poate suferi o oxidare ulterioară sau să fie regenerat în forma sa redusă, un
antioxidant reducător, de către un alt scavanger cu un potenţial de acţiune convenabil; de
exemplu radicalul ascorbil poate fi reciclat în forma sa redusă, acid ascorbic, de către
glutation. Acesta din urmă devine el însuşi un radical, ce poate primi electroni de la alt donor,
cum ar fi NADH. Procesul de regenerare poate recurge ca o simplă reacţie chimică, sau în
care este asociată şi acţiunea unei enzime.
Această acţiune de colaborare poate de asemenea explica sinergiile ce rezultă atunci când
acţiunea conjugată a câtorva scavangeri este aplicată ca şi efect benefic în terapii
antioxidante, ca în cazul produsului „Antioxiplant”.
Deşi antioxidanţii sunt esenţiali pentru menţinerea funcţiei celulare, în mod surprinzător
celulele produc foarte puţini AGGM, printre care:
- glutation (GSH în forma redusă şi GSSG în cea oxidată) acţionează ca un cofactor
pentru peroxidază, fiind astfel un antioxidant indirect (donează electroni necesari
decompunerii H2O2 de către aceasta) [11].
- melatonina (hormon sintetizat de glanda pineală ce ajută la reglarea ritmului circadian)
are o mare capacitate antioxidantă in vitro; in vivo ea are însă o concentraţie redusă,
astfel încât acţiunea sa este probabil indirectă, prin inducerea sintezei de enzime
antioxidante sau prin modularea altor răspunsuri celulare ce duc la secreţia şi
acumularea de alţi antioxidanţi. [12]
- dipeptide histidinice: familie de compuşi sintetizaţi intracerebral şi intramuscular, fiind
consideraţi antioxidanţi multifuncţionali, ce acţionează în multiple moduri pentru
distrugerea şi îndepărtarea SRO:
- alţii: acid uric (cu efect atât prooxidant cât şi antioxidant), acid lipoic, bilirubina [13,14].
Majoritatea agenţilor antioxidanţi provin din surse alimentare. Deşi există o mare diversitate a
obiceiurilor culinare în diferite zone geografice, iar ingredientele alimentare folosite sunt, de
asemenea, de o mare varietate, activitatea antioxidantă alimentară este comparabilă (cu
diferenţe în activitatea antioxidantă specifică).
In legume şi fructe (mai ales în cele intens pigmentate) există o mare varietate de molecule
antioxidante, în uleiuri nesauturate (acid ascorbic, tocoferoli, polifenoli, carotenoizi) şi peşte.
Acidul ascorbic (Vitamina C) este un antioxidant hidrosolubil ce poate fi sintetizat de plante şi
unele animale. Oamenii au pierdut enzimele necesare sintezei sale şi sunt complet
dependenţi de surse externe. Ca şi alţi antioxidanţi, ascorbatul (care există ca un monoanion
la pH fiziologic) are multe alte funcţii pe lângă cea de scavanger [15].
Ascorbatul poate dona 2 electroni, dar dacă cedează doar unul, produce ascorbilul, care este
relativ stabil şi transformă astfel ascorbatul într-un antioxidant foarte puternic.
În situaţii particulare ascorbatul poate acţiona ca un prooxidant şi să amplifice SO, mai ales
în prezenţa metalelor de tranziţie (în thalassemie, hemocromatoză) [16].
Familia tocoferolilor antioxidanţi (incluzând vitamina E) este un exemplu de AGGM lipofilici
derivaţi din surse alimentare. Aceşti compuşi pot „mătura” radicalul ROO˙ pentru a inhiba
procesul de peroxidare lipidică în membranele biologice.

α-tocoferol + ROO˙ ----------------> α-tocoferol + ROOH

Există 8 substanţe de origine naturală ce fac parte din familia tocoferolilor, dintre care RRR-
α-tocoferol este considerat cel mai puternic, întrucât este cel mai bine reţinut şi absorbit în
ţesuturi. Sunt cunoscute şi alte roluri ale α-tocoferolului, printre care cel de stabilizare a
membranei celulare, dar şi efect prooxidant în sisteme unde sunt prezente metale de
tranziţie [17].

Altfel spus, organismul uman dispune de antioxidanţi naturali; aceştia sunt un complex de
enzime, vitamine, metale şi aminoacizi, care funcţionează în asociere pe două planuri:
a) identifică radicalii liberi şi îi canalizează către molecule antioxidante care îi vor neutraliza
şi

7/32
 b) refac celulele afectate de stresul oxidativ.
În circumstante speciale (stres, oboseală, surmenaj fizic, tabagism, alcoolism, insolaţie) sau
în numeroase patologii cronice, echilibrul între cantităţile de radicali liberi şi antioxidanţi din
organism este distrus, în sensul creşterii agresiunii radicalare. În aceste circumstanţe, un
aport suplimentar de antioxidanţi este de aşteptat să contribuie la refacerea acestui
echilibru.
În această categorie, a antioxidanţilor exogeni, regăsim antioxidanţii naturali din fructe,
legume proaspete, condimente. Clasificarea antioxidanţilor vegetali îi împarte în trei
categorii respectiv : vitamine (A, E, C), minerale (zinc, seleniu) şi polifenoli (antociani,
proantocianidine, catehine, taninuri).
Deşi există numeroşi antioxidanţi în extracte din plante şi vitamine cu capacitate de
neutralizare a radicalilor liberi, doar cinci apar ca antioxidanţi de reţea (antioxidanţi care
lucrează sinergic): vitaminele C şi E, acidul alpha lipoic, polifenolii şi coenzima Q10.
Vitaminele C, E şi polifenolii nu sunt produse în organismul nostru şi trebuiesc obţinute prin
hrana sau suplimente alimentare.
Acidul alpha lipoic şi coenzima Q10 sunt produse de organismul nostru, însă nivelul acestor
antioxidanţi scade pe măsură ce îmbătrânim, fiind necesară suplimenatrea din surse
externe. Câteva dintre beneficiile acestor constituienţi naturali sunt redate mai jos:
- vitaminele C şi E - reduc oxidarea LDL-colesterolului, previn iniţierea şi progresia
aterosclerozei, protejează împotriva distrugerii ADN-ului.
- coenzima Q10 – protecţie împotriva peroxidării lipidice, reduce leziunile ADN, activează
producerea de ATP, asigură permeabilitatea membranei celulare pentru o liberă circulaţie a
compuşilor bioactivi
- acidul alpha lipoic – ajută la regenerarea altor antioxidanţi precum glutationul, coenzima
Q10.
- polifenolii din coaja şi seminţele de struguri - au proprietăţi antibiotice, antivirale,
antiseptice, antiradicalare, anticancerigene, antitrombotice, vasodilatatoare.
- luteina– se fixează în special la nivelul ochilor scăzând incidenţa degenerării maculei.
- licopina – creşte imunitatea, efect benefic anticancerigen.
Se conturează astfel ideea că efectele stresului oxidativ se pot preveni prin formarea unor
obişnuinţe alimentare, consumând constant alimente bogate în antioxidanţi naturali, precum
condimentele, legumele şi fructele proaspete, colorate, cu frunze de un verde intens,
recoltate la maturitate (usturoi, ceapă, arpagic, pătrunjel, hasmaţuchi, rozmarin, morcovi,
tomate, spanac, varza, struguri, zmeură, coacăze negre, mure, afine, caise, pepene galben
şi roşu, piersici, citrice, nuci, ginseng, ceai verde şi negru, fructe de soc, unele ciuperci,
şofran, soia etc.). [18]
În administrarea acestora, ar trebui sa se ţine cont că antioxidanţii nu acţionează identic:
astfel, oligoelemente cum sunt cuprul, zincul, manganul şi seleniul se combină cu unele
proteine, formând antioxidanţi eficienţi în neutralizarea radicalilor liberi. Vitaminele A, C şi E
pot acţiona independent, dar funcţionează sinergic, vitamina E cu seleniul, vitamina E cu
vitamina C. [19]. Se contureaza astfel ideea importanţei diversităţii surselor de antioxidanţi
naturali de origine vegetală în combaterea eficientă a excesului de specii radicalare.
De asemenea, trebuie precizat că anumite boli cronice, digestive, metabolice pot limita
aportul sau cantitatea de fructe şi legume proaspete sau conservate, după cum agresiunea
radicalară responsabilă de apariţia bolilor cronice nu poate fi balansată de un aport aleator,
monoton sau redus de antioxidanţi naturali dietari.
Soluţia marilor laboratoare care incearca sinteza unor compuşi cu masa moleculara mică,
solubili, cu efecte antiradicalare similare antioxidantilor naturali exogeni (vegetali), reprezintă
o varianta utilă, dar limitată de capacitatea scăzută a organismului uman de a absorbi,
metaboliza şi excreta un produs de sinteză faţă de unul natural.
În acest context, soluţia terapeutică optimă pentru combaterea stresului oxidativ poate să fie
oferită de administrarea unui complex antioxidant natural, conţinând oligoelemente asociate
unor enzime, vitamine naturale, polifenoli (fenoli, flavonoide).
Gamele largi de produse alimentare vegetale oferă azi o varietate de componente alimentare
bioactive, atât nutritive cât şi non – nutritive. Acestea au potenţialul de a îmbunătăţi starea de

8/32
sănătate a oamenilor, şi pot chiar să reducă riscul sau să întârzie apariţia şi dezvoltarea unor
afecţiuni majore cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, cancerul şi osteoporoza, prin
intervenţia asupra stresului oxidativ.
Proiectul propune studierea calităţilor antioxidante in vitro şi in vivo a unui astfel de complex
natural antioxidant, urmărind impactul administrării acestuia pe termen scurt şi mediu
(beneficiile/efectele) asupra profilului metabolic, statusului antioxidant şi calităţii vieţii unor
subiecţi tineri clinic sănătoşi (studenţi) precum şi asupra unor loturi de subiecţi diagnosticaţi
cu boli cronice (sindrom metabolic).
Sindromul metabolic este una dintre numeroasele entităţi clinice în care este dovedită
intervenţia SO. Sindromul metabolic (SM) reprezintă o constelaţie de anomalii metabolice cu
risc înalt de complicaţii cardiovasculare. Definiţia sindromului metabolic este într-o dinamică
permanentă, supusă unor numeroase dezbateri pentru consens între specialişti
epidemiologi, cardiologi, specialişti în boli de metabolism şi nutriţie, internişti. Într-o dorinţă
de armonizare a definiţiior, în anul 2009 reprezentanţi ai IDF (International Diabetes
Federation Task Force on Epidemiology and Prevention), NHBLI (National Heart, Lung, and
Blood Institute), AHA (American Heart Association), WHF (World Health federation), IAS
(International Atherosclerosis Society), IASO (Internetional Association for the Study of
Obesity) au convenit următoarele criterii de diagnostic ale sindromului metabolic:
- Circumferinţa abdominală crescută (criteriu de diagnostic neobligatoriu, în prezent)
definită la populaţia europeană, prin circumferinţa abdominală ≥94 cm la bărbaţi şi ≥80
cm la femei,
- HTA (sistolică ≥130 mmHg şi/sau diastolică ≥85 mmHg) sau tratament pentru această
condiţie,
- glicemie à jeun ≥100 mg/dl sau DZ tip 2 (sau tratament pentru acesta),
- hipertrigliceridemie ≥150 mg/dl (sau tratament specific)
- HDL-colesterol scăzut <40 mg/dl la bărbaţi şi <50 mg/dl la femei (sau tratament
specific). [20]
În ultimii ani se constată o prevalenţă crescută a sindromului metabolic, asociindu-se cu o
explozie a incidenţei diabetului zaharat şi a obezităţii. În România datele studiului de la
Urziceni au precizat o incidenţă a sindromului metabolic de 17 % la populaţia de peste 25 ani
[21] iar studiul din Cluj-Napoca a relevat o incidenţă de 11,2 % a sindromului metabolic pe
2900 persoane adulte [22]. Studiul Sephar (2008) afirmă că prezenţa elementelor sidromului
metabolic la populaţia din România încadrează între ţările cu risc cardiovascular înalt, unul
dintre cele mai ridicate din Europa [23].
Sindromul metabolic se caracterizează printr-o modificare a stresului oxidativ şi o inflamaţie
subclinică, ambele responsabile de iniţierea şi progresia procesului aterosclerotic. Există
dovezi privind implicarea stresului oxidativ atât în sindromul metabolic conform definiţiei
acceptate, cât şi în fiecare dintre componentele sale [24].
Hiperglicemia şi inflamaţia cresc producţia de SRO, ducând la o creştere a SO cu creşterea
activării NADPH-oxidazei. Rezultă o scădere a biodisponibilităţii NO, ceea ce explică nivelul
scăzut al NO în sindromul metabolic şi corelaţiile cu indicele de masă corporală (IMC),
tensiunea arterială şi nivelul trigliceridelor [25].
Producerea fizilogică de NO depăşeşte producţia de O2¯ care este rapid neutralizată prin
enzime antioxidante. În cazul disfuncţiei endoteliale producţia de O2¯ depăşeşte producţia
de NO, astfel încât O2¯ oxidează NO şi produce peroxinitrit, iniţiind cascada generării de
RLO. Se produce o oxidare a proteinelor, hidrocarburilor şi lipidelor, cu următoarele
consecinţe finale:
- modificări ale proteinelor : reversibile (ca S-nitrozitarea şi metioninsulfoxidarea) sau
ireversibile (de ex. carbonilarea). Proteinele plasmatice înalt oxidate (PPIO) sunt
proteine (în special albumina) fără activitate oxidantă, ce indică stresul nitrozativ, şi al
căror nivel este crescut în sindromul metabolic
- modificări ale lipidelor; produşi finali ai peroxidării lipidice sunt malonildialdehida (MDA),
4-hidroxi-nonenal (HNE), 4-oxi-2-nonenal (ONE) ce rezultă din oxidarea acizilor graşi
polinesaturaţi
- oxidarea hidrocarburilor, cu producere de HNE, ONE.

9/32
În sindromul metabolic a fost demonstrată o scădere a statusului antioxidativ total (SAT),
ca o consecinţă a scăderii a activităţii enzimatice şi a nivelurilor de vitamina C şi E [7].
Se produce o creştere proporţională a peroxidului şi a altor markeri ai SO, în diferite
proporţii, în funcţie de preponderenţa implicării elementelor sindromului metabolic [26].
1. Corelaţia cu hiperglicemia.
La pacienţii cu sindrom metabolic există o scădere semnificativă a SOD şi a GSH-Px şi o
creştere a SAT la 2 ore după administrarea de glucoză (în cadrul testului de toleranţă la
glucoză), deci practic în momentele de hiperglicemie. Insulinorezistenţa şi diabetul zaharat
tip 2 sunt asociate cu SO, măsurat prin creşterea concentraţiei urinare de 8 epi-
prostaglandină F2α şi 11 tromboxan B, care este un indicator in vivo al activării plachetare.
SO poate contribui la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2 prin activarea căilor de
semnalizare a stresului, cum este calea NF-kβ. Activarea acestei căi induce
insulinorezistenţă prin disfuncţia endotelială ce rezultă din alterarea fluxului acizilor graşi,
creşterea concentraţiei de dimetilarginină şi afectarea NO-sintetazei [27].
2. Corelaţia cu hipertensiunea arterială
Numeroase date experimentale şi clinice demonstrează o scădere a activităţii enzimelor
antioxidante în caz de hipertensiune, independent de prezenţa celorlalte elemente ale
sindromului metabolic, astfel încât hipertensiunea arterială este considerată un factor central
pentru dezvoltarea SO şi a disfuncţiei endoteliale [28].
3. Corelaţia cu obezitatea
Există numeroase dovezi pentru legătura directă dintre obezitate şi SO. De exemplu la
adolescenţii obezi a fost evidenţiată o creştere a nivelului PPIO faţă de adolescenţii normali.
Nivelul PPIO a fost cel mai ridicat la pacienţi cu asociere de sindrom metabolic, în corelaţie
de asemenea cu obezitatea viscerală, nivelul trigliceridelor, al peroxidării lipidice şi nivelului
de insulină [29]. Peroxidarea lipidică este legată de IMC şi circumferinţa abdominală la
subiecţii obezi nondiabetici, iar la copii obezi s-a demonstart o scădere a concentraţiei de α-
tocoferol şi β-caroten, împreună cu un nivel scăzut al AOT. La pacienţi cu sindrom metabolic
există o concentraţie scăzută de acid ascorbic şi tocoferol [30]. La vegetarieni s-a evidenţiat
o concentraţie crescută a β-carotenului faţă de subiecţii omnivori [31].
4. Corelaţia cu dislipidemiile
S-a demonstrat că pacienţii cu dislipidemii asociază frecvent afectarea SO şi o creştere a
statusului proinflamator, cu o scădere a activităţii plasmatice a SOD, a β-carotenului,
creşterea expresiei NADPH oxidazei şi a producerii de O2¯ de către polimorfonucleare (9).
5. Corelaţia cu inflamaţia
Legătura dintre inflamaţie şi SO este dovedită de producţia alterată de citokine de către
SRO: expresia adiponectinei este diminuată, în timp ce sunt crescute expresia inhibitorului
de activator al plasminogenului, interleukina-6 şi proteina atractantă pentru monocite. Unii
markeri ai SO (SRO, MDA, GSSH/GSH) şi statusul inflamator (proteina C reactivă,
fibrinogen) sunt crescute la pacienţii obezi [32]. Nivelele proteinei C reactive, ale TNFα,
interleukinei 6, interleukinei 18 şi LDLoxidat sunt crescute la pacienţii obezi cu sindrom
metabolic proporţional cu numărul de elemente ale sindromului metabolic.
LDL oxidat, împreună cu TNFα şi peroxinitrit pot duce la senescenţă prematură şi apoptoză
în celulele endoteliale, contribuind la accelerarea procesului de ateroscleroză.
Sindromul metabolic se însoţeşte de asemenea de o creştere a acidului uric, ceea ce
stimulează activitatea NADPH oxidazei, inducând proteinkinaza mitogen activată p38 şi
kinaza reglată de semnale extracelulare, cu amolificarea producerii de SRO în adipocite,
scăderea biodisponibilităţii NO şi creşterea nitrozilării proteice şi a peroxidării lipidice [28].
Întrucât SO se asociază cu elemente ale sindromului metabolic, evaluarea sa ar putea
identifica subseturi de pacienţi cu risc metabolic crescut şi pe care ne propunem să-i tratăm
cu formule vegetale antioxidante diferenţiate în cadrul acestui proiect.
Datele clinice existente până în prezent au conturat necesitatea unor studii clinice care să
evalueze modul în care terapiile antioxidante pot ameliora atât SO cât şi evoluţia sindromului
metabolic în totalitate sau doar în ceea ce priveşte doar unele dintre componentele sale,
după cum va decurge din cercetarea efectuată în cadrul acestui proiect.

10/32
 O altă provocare a aplicării de terapii antioxidante naturale pe care o vom studia este legată
de datele unor studii în care s-a evidenţiat că administrarea de doze mari de antioxidanţi nu
obţine întotdeauna doar efecte pozitive. De exemplu în studiul CHAOS administrarea
vitaminei E a redus riscul de infarct miocardic nonfatal, dar a crescut riscul total de decese
prin boli cardiovasculare [33]. De asemenea riscul de boală coronariană fatală la pacienţi
fumători cu un infarct miocardic anterior a crescut după administrarea de beta-caroten sau o
combinaţie de alfa-tocoferol şi beta-caroten [34].
Prin definiţie radicalii liberi au o viaţă foarte scurtă, dar sunt produşi continuu, astfel încât
antioxidantul ar trebui să fie aproape constant prezent la locul de formare al acestora.
Scăderea temporară a concentraţiei de antioxidant într-o zonă cu un stres oxidativ crescut
duce la acumularea de alterări oxidative ce nu pot fi prevenite de administrarea ulterioară de
antioxidanţi. Pe de altă parte administrarea excesivă de antioxidanţi poate elimina prea mulţi
RL, împiedicând acţiunea lor benefică în multe acţiuni fiziologice ale celulei. Pentru aceasta
administrarea de antioxidanţi trebuie proiectată astfel încât să permită acţiunea lor cât mai
continuă, în combinaţii multiple multiscavanger şi fără metale de tranziţie în formulă (care ar
putea amplifica efectul prooxidant). Considerăm că administrarea produsului firmei Santo
Raphael (cu o formulă naturală, din amestecuri de principii recunoscute a avea efect
antioxidant), ar răspunde în mare parte acestor deziderate.
Studiile clinice derulate în proiect pe pacienţii cu diferite elemente ale sindromului metabolic
vor permite obţinerea unor formule vegetale îmbunătăţite, particularizate necesităţilor
diferitelor entităţi clinice.
Studiile clinice derulate în proiect pe pacienţi cu diferite elemente ale sindromului metabolic
vor permite obţinerea unei formule vegetale îmbunătăţite şi adaptate necesităţilor diferitelor
entităţi clinice.
Rezultatul acestui proiect va fi dezvoltarea unei terapii moderne de combatere a stresului
oxidativ care va permite ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor cu sindrom metabolic. În
virtutea găsirii unor soluţii novatoare de evaluare a stresului oxidativ se va dezvolta în cadrul
proiectului utlizarea metodei cristalizării sensibile. Aceasta va permite evidenţierea
corelaţiilor între stresul oxidativ şi matricea energetică informaţională a sângelui, precum şi
influenţa pozitivă a produsului biologic studiat asupra câmpului morfogenetic uman.
Cristalizarea sensibilă este o metodă calitativă pusă la punct în anii 1930-1950 de către o
serie de cercetători, începând cu biochimistul Ehrenfried Pfeiffer. Ea a fost utilizată de-a
lungul timpului şi este folosită şi acum, cu rezultate bune, pentru a evidenţia calitatea
biologică superioară a produselor alimentare ecologice şi biologice faţă de produsele
alimentare convenţionale (industriale), precum şi pentru a evalua modificările biologice pe
care le suferă un aliment în funcţie de metoda de prepare aleasă. Metoda este utilizată în
prezent şi la noi în ţară de profesorul Gheorghe Mencinicopschi (Directorul Institutului de
Cercetări Alimentare), împreuna cu Departamentul Cercetare Dezvoltare al S.C. Santo
Raphael S.R.L., iar proiectul va dezvolta noi direcţii de abordare şi implementare în practică
a experienţelor acumulate anterior.

1.3. OBIECTIVELE ŞI REZULTATELE PROIECTULUI

Descrieţi obiectivele proiectului şi provocările ştiinţifice şi tehnice care vor fi rezolvate în cadrul
acestuia.
Descrieţi rezultatele proiectului şi contribuţia acestora în raport cu realizările
anterioare/preliminare.

Obiective generale:

1. Cercetare în parteneriat a unui produs antioxidant natural prin evaluarea capacităţii

antioxidante totale a acestuia in vitro şi impactul produsului asupra stresului oxidativ la
pacienţii cu sindrom metabolic

11/32
2. Colaborarea pluridisciplinară pentru obţinerea de formule diversificate a unor noi produşi
antioxidanţi naturali adaptaţi la necesitaţile pacienţilor care asociază diferite elemente ale
sindromului metabolic

Obiective specifice:

1. Evaluarea rolulului actual al antioxidanţilor în sindromul metabolic prin studierea

comparativă a eficienţei antioxidanţilor naturali şi artificiali
2. Proiectarea de studii clinice pentru administrarea produsului antioxidant
3. Evaluarea proprietăţilor antiradicalice şi antispeciaţii reactive ale unor produse
naturale şi evaluarea potenţialului benefic sinergic
4. Stabilirea metodelor optime de evaluare a efectului antioxidant al produsului
investigat
5. Demonstarea efectului antioxidant la pacienţii sănătoşi şi cu sindrom metabolic
6. Evaluarea unor metode de studiu informaţional a produsului vegetal
7. Evaluarea proprietăţilor antiradicalare a noului produs in vitro
8. Evidenţierea beneficiilor produselor optimizate prin studii clinice pe subloturi de
pacienţi cu diferite elemente ale sindromului metabolic
9. Stabilirea unor tehnici optime de stabilizare a produsului final
10. Recomandari de administrare a formulelor complexe de preparate antioxidante in
diferite tipuri de afectiuni

Rezultate:
1. Caracterizarea unui produs antioxidant (Antioxiplant) din punct de vedere chimic şi
antiradicalic, ce acţionează împotriva stresului oxidativ
2. Obţinerea de noi produse antioxidante naturale cu proprietăţi ajustate, ameliorate şi
particularizate la pacienţii cu diferite elemente ale sindromului metabolic
3. Dezvoltarea unor metode de evaluare a stării de sănătate şi de urmărire a eficienţei
tratamentului prin metoda cristalizării sensibile

1.4. ORIGINALITATEA ŞI CONTRIBUŢIA INOVATIVĂ A PROIECTULUI

Evidenţiaţi originalitatea şi/sau caracterul inovativ al proiectului.

Studiul va obţine combinaţii de compuşi naturali în concentraţii care să probeze
acţiuni antiradicalare cât mai apropiate de antioxidanţii proveniţi din aportul alimentar, cu
efect la pacienţi sănătoşi (acţiuni antistres, antiaging) şi să anihileze agresiunea radicalară
excesivă dintr-o patologie cronică de un interes major: sindrom metabolic.
Este inovatoare studierea activităţii antiradicalare, in vitro şi in vivo, a unui produs
natural bioactiv constituit dintr-un amestec de componente vegetale, fiecare în parte cu
acţiuni antioxidante independente, demonstrate de numeroase studii, la care se urmăreşte
demonstarea unei acţiuni sinergice.
Demonstrarea impactului acestui produs asupra defensivei antioxidante a
organismului clinic sănătos sau cu o patologie cronică ar permite recomandarea acestuia ca
un veritabil nutrimedicament şi defineşte indicaţiile şi modul de administrare în asociere cu
terapia medicală specifică.
Proiectul permite de asemenea utilizarea/valorificarea unor resurse vegetale sau
derivate ale acestora (coji şi seminţe de fructe), cu impact benefic asupra unor verigi
economice autohtone şi a mediului inconjurator.

1.5. CARACTERUL INTER-, MULTI-, SAU TRANS- DISCIPLINAR AL PROIECTULUI

Descrieţi componentele proiectului şi corelarea acestora în cadrul abordării inter-, multi-, sau
trans-disciplinară.

12/32
Indicaţi conexiunile dintre disciplinele ştiinţifice.
Complexitatea cercetarii derivă din aspectele multiple abordate:
a. evaluarea de către coordonator a unei probleme medicale de o deosebită
importanţă practică (sindromul metabolic) şi stabilirea unor posibile soluţii
terapeutice adjuvante
b. evaluarea este realizată de o echipă interdisciplinară complexă : epidemiolog,
medici din diferite specialităţi (medicină internă, geriatrie-gerontologie, farmacologie
clinică), chimişti, ingineri chimişti, farmacist, oenologi
c. rezultatele obţinute au relevanţă şi impact pe numeroase verigi ale practicii
medicale, bazată pe dovezi
d. obţinerea unor soluţii terapeutice de mare interes în medicina contemporană, aflată
în căutare de soluţii cât mai puţin ofensive, cu efecte secundare minime, prin
abordarea holistică a sistemului viu om
e. valorificarea complexă a unor subproduse biologice autohtone, ecologice,
caracterizate complex : fizico-chimic (HPTLC, gaz-cromatografie, microbiologic,
citotoxicologic (pe celula vegetala), farmacologic şi calitativ prin cristalizare
sensibilă
f. vor fi elaborate modalităţi originale de extracţie şi condiţionare a principiilor active,
pentru conservarea potenţialului antioxidativ maxim al produsului biologic prin
tehnologii ecologice, nepoluante

Caracterul interdisciplinar al proiectului derivă de asemenea din partenerii implicaţi în

proiect, din domenii diferite de activitate, care abordează problematica proiectului din
numeroase perspective:

- firma Santo Raphael (IMM) – furnizare elemente componente produs, preparare diferite
reţete produs bioactiv, preparare produs bioactiv de testat;

- UMF Iaşi
– Colectiv clinica a V-a Medicală - documentare, proiectare şi implementare studiu
clinic, prelucrare rezultate, concluzii, diseminare rezultate
- prof. Univ. Doina Azoicăi: epidemiologie
- prof. Anca Miron: farmacologie

- Spital CF Iaşi
- derularea studiului clinic: testare in vivo a unui produs pe termen scurt şi mediu,
- chestionare de apreciere a calităţii vieţii;

- Academia Română: Centrul de cercetări pentru oenologie - filiala Iaşi

- caracterizarea chimică a produsului urmărit; studiul activităţii antiradicalare a
produsului in vivo şi in vitro;

2. IMPACTUL ŞI DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Pentru această secţiune nu se vor depăşi 5 pagini.

Conţinutul acestei secţiuni corespunde celui de-al doilea criteriu din fişa de evaluare (impactul şi
diseminarea rezultatelor proiectului).

1.6. DISEMINAREA ŞI EXPLOATAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Descrieţi principalele mijloace de diseminare a rezultatelor, propuse în proiect.

În scopul diseminării rezultatelor obţinute din cadrul acestui proiect Parteneriat se
intenţionează publicarea de 2 articole în reviste cotate ISI, 4 articole în reviste cotate B +

13/32
indexate Copernicus, 10 participări la manifestări naţionale şi internaţionale, seminarii,
workshop-uri, redactarea unei monografii în domeniul temei de cercetare propuse,
elaborarea de capitole din teze de doctorat, 1 brevet cu potenţial aplicativ, constituirea unei
pagini web, organizarea de mese rotunde ce vor avea drept rezultat promovarea cercetării
multidisciplinare a proiectului.

1.7. APLICAŢII POSIBILE CU POTENŢIAL DE PIAŢĂ

Estimaţi exploatarea, după finalizarea proiectului, a rezultatelor obţinute, inclusiv potenţialul de

comercializare.

Studiile au demonstrat că în România doar jumătate din populaţie optează pentru

administrarea preventivă de suplimente alimentare. Având în vedere faptul că piaţa produselor
naturiste se află în plina expansiune, proiectul îşi propune îmbunătăţirea reţetei unui produs
prin eficienţa formulei inovatoare datorată amestecului mai multor extracte de fructe bogate
în principii active cu rol antioxidant, în amestec cu uleiuri bogate în acizi grazi polinesaturaţi
şi produse apicole care potenţează sinergic substanţele antioxidante vegetale.
În urma realizării proiectului vom obţine un produs caracterizat complet, standardizat şi
testat clinic, la care se vor fi stabilit şi dozele şi protocolul de administrare. Acest produs va
putea fi după aceea recomandat în patologii de tip sindrom metabolic, cât şi în alte patologii
în care intervine stresul oxidativ. Datele obţinute în urma studiului clinic vor fi ulterior
folosite la promovarea produsului pe piaţă şi îi vor creşte considerabil noului produs
potenţialul de comercializare.

1.8. ESTIMAREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII VIEŢII, RAPORTATĂ LA PERFORMAŢA ACTUALĂ A

PRODUSELOR, TEHNOLOGIILOR ŞI/SAU SERVICIILOR

Prezentaţi modalitatea prin care rezultatele proiectului vor contribui la îmbunătăţirea calităţii
vieţii, specificând aspectele ce rezultă în mod direct din proiect.
Evaluaţi avantajele rezultatelor proiectului în comparaţie cu performanţele cunoscute ale
produselor, tehnologiilor şi/sau serviciilor existente.

Produsul de la care se porneşte iniţial, pentru studiul dislipidemiei şi caracterizare, are în

compoziţia sa următoarele ingrediente: miere BIO pura de salcam (Mellis), ulei BIO din nuca
de Cocos (Cocos nucifera oelium), extracte din coji şi seminţe de: cătina BIO (Hippopheae
rhamnoides fructus), struguri (Vinis vitifera fructis), coacaze negre (Ribes nigrum fructus),
merisor (Vaccinum vitis-ideea fructus), afine BIO (Vaccinum myrtilus fructus), soc
(Sambucus nigra fructus), la care se mai adaugă cuişoare (Szygium aromaticum) (având
remarcabile proprietăţi antioxidante), şi este recomandat ca adjuvant în: boli degenerative
(ateroscleroză, fibroze etc.) şi autoimune (sclerodermie, lupus, vasculite, scleroză multiplă,
spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă etc.), hipercoagulabilitate, dislipidemii, boli
articulare cronice (reumatism, artroze), boli cronice ale pielii (eczeme, psoriazis etc.), stări de
stres, îmbătrânire precoce.
Fructele de cătina albă (Hyppophae Rhamnoides) conţin un procent ridicat de vitamine, în
special de vitamina C (care depăşeşte de 10 ori conţinutul de vitamina C din citrice) , vitamina
E, beta-caroten, vitamina A, vitamina F, acizi graşi esenţiali.
Seminţele de cătina sunt tari, emoliente şi astringente şi conţin în plus acizi graşi nesaturaţi:
acidul linolenic şi acidul linoleic. Prin acest conţinut fructele de cătină se dovedesc printre
cele mai bogate fructe în antioxidanţi, fiind de asemenea tonifiante, nutritive, vitaminizante şi
puternice stimulatoare ale imunităţii.
Strugurii contin un numar foarte de mare de substante antioxidante, pe langa resveratrol:
vitamina C, beta caroten, mangan, melatonina şi au ca particularitate faptul că aceste

14/32
substante antioxidante se gasesc in special in samburii si in coaja strugurilor si nu in pulpa
fructului (care sunt valorificate în produsul Antioxiplant).
Afinele sunt fructele care contin cea mai mare cantitate de antocianozide, principii active cu
valoroase actiuni terapeutice, si totodata responsabile de culoarea lor indigo. Fructele de afin
au următoarele proprietăţi: antioxidant puternic, antiinflamator, fluidifiant sangvin.
Cuisoarele sunt o sursa excelenta de antioxidanti fiind considerate condimentul cu cea mai
mare capacitate antioxidanta, prin continutul mare de compusi polifenolici (eugenol) care
au tendinta ridicata de a emite oxigen si de a impiedica oxidarea lipidelor. Cuisoarele contin
vitamina C, acizi grasi nesaturati, magneziu, mangan. Ele au următoarele proprietăţi:
imunostimulent, hipolipemiant, bun antiinflamator, antiagregant plachetar.
Uleiul de cocos este un ulei vegetal deosebit de valoros, cu multiple valente terapeutice. Ca
şi proprietăţi, este antioxidant, cicatrizant, stimulant digestiv, îmbunătăţeşte imunitatea.
Având în vedere implicaţiile stresului oxidativ în patologiile majore şi în îmbătrânire, produsul
testat şi caracterizat (Antioxiplant) va putea fi recomandat atât preventiv, cât şi curativ, unor
pacienţi cu diverse patologii. Acest produs are numeroase beneficii şi va îmbunătăţi funcţiile
organismului în general, în toate afecţiunile determinate de prezenţa radicalilor liberi, în
particular în sindromul metabolic.
În proiect se vor obţine formule noi de produse vegetale antioxidante adaptate necesităţilor
pacienţilor cu diferite elemente ale sindromului metabolic (produse specifice pentru pacienţi
cu obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat tip 2).
Din punct de vedere economic finalizarea cu succes a proiectului va implica valorificarea
resurselor naturale autohtone, tradiţionale şi reducerea importurilor. Pe termen mediu şi lung,
succesul acestui proiect va duce la creşterea cifrei de afaceri a firmei şi apariţia de noi locuri
de muncă

1.9. INTEGRAREA PROIECTULUI CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERILOR

PARTENERE

Descrieţi pe scurt corelarea dintre strategiile de dezvoltare ale întreprinderilor partenere şi

tematica/rezultatele proiectului.
Specificaţi modalitatea prin care proiectul răspunde nevoilor întreprinderilor partenere.

Firma Santo Raphael are o strategie de dezvoltare în care marketingul are un rol principal. De
asemenea, firma urmăreşte ca, prin intermediul acestui proiect, să obţină cea mai bună formulă
antioxidantă, cu care să obţină creşterea eficienţei terapeutice.
Acest proiect răspunde totodată nevoii firmei de standardizare a produselor şi de testare a
eficienţei clinice a acestora.
Necesitatea de a avea produse caracterizate ştiinţific va face ca, după finalizarea cu succes a
proiectului, datele legate de studiile clinice derulate în proiect să fie folosite la promovarea
produselor ce vor fi obţinute în urma derulării proiectului.

1.10. PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Prezentaţi componenta acordului de parteneriat cu privire la proprietatea intelectuală,

specificând principalele acţiuni în vedere protejării acesteia.
În vederea protejării proprietăţii intelectuale, după prepararea, obţinerea şi testarea clinică a
formulei antioxidante şi după stabilirea protocolului de administarare, se va urmări obţinerea
unui brevet de invenţie pentru noul produs, cât şi unui brevet pentru metoda de analiză prin
cristalizare sensibilă.

15/32
2. DESCRIEREA CONSORŢIULUI

Conţinutul acestei secţiuni corespunde celui de-al treilea criteriu din fişa de evaluare (calitatea
consorţiului).

2.1. DIRECTORUL DE PROIECT

Directorul de proiect va prezenta un scurt curriculum vitae (maximum 1 pagină) care va

conţine:
nume, prenume, vârstă, profesie, poziţia actuală deţinută;
- experienţa profesională în domeniul proiectului;
- lista celor mai importante cinci realizări în domeniul proiectului (publicaţii în jurnale
ştiinţifice,
- patente naţionale/internaţionale, prototipuri, demonstratoare, tehnologii şi servicii
inovative);
- proiecte anterioare în domeniul proiectului;
- premii, distincţii, apartenenţă la asociaţii profesionale de prestigiu la nivel internaţional.

3. DIRECTOR DE PROIECT
- Nume GAVRILESCU (nume purtat anterior: CIREAŞĂ), prenume: CRISTINA-MARIA
- Vârsta: 52 ani
1. Studii (selectiv)
- Medic primar Medicină Internă, specialist Farmacologie Clinică, specialist Geriatrie-
Gerontologie,
- Manager proiect, dec 2007
- Atestat studii complementare în Apiterapie, Fitoterapie şi Aromaterapie, sept 2007
- doctor în ştiinţă din 2000, cu tema “Studiu clinic şi farmacoepidemiologic asupra reacţiilor
adverse la personalul feroviar”
- masterat în Farmacie “Medicamentul vegetal de la obţinere la utilizare”, 2005
2. Activitate didactică, profesional-ştiinţifică
- şef lucrări Clinica a V-a Medicală şi de Geriatrie-Gerontologie UMF Iaşi din 2000 şi în
prezent, director de Cercetare –Dezvoltare Spitalul CFR Iaşi în perioada septembrie 2009-
mai 2010
- 121 lucrări ştiinţifice publicate, 3 articole ISI, 3 cărţi publicate, colaborator la 2
- colaborare la 3 proiecte de cercetare
Dintre lucrări publicate în tema proiectului
1. Cristina-Maria Gavrilescu, V. Cireaşă: Valoarea sanogenă a unor arbuşti fructiferi;
Ecologie şi Politologie (Academia Ecologies din România), 2002, pag. 197-202.
2. Cristina-Maria Gavrilescu, Elena Răucescu, Rodica Waszkiewicz, J. Hurjui, Actualităţi
cu privire la rolul substanţelor antioxidante în prevenţia bolilor cronice, Zilele Spitalului
Universitar CF Iaşi 26-28 septembrie 2003, Supliment Revista Medico-Chirurgicală
vol. 107, nr. IV, pag. 63-68.
3. Cristina-Maria Gavrilescu, D.Munteanu, Crânguţa Paraschiv, Rodica Ghiuru : Rolul
sanogen al substanţelor antioxidante naturale, supl. Revista Medico-Chirurgicală,
2005, vol 109, nr 1, pag 52-54.
4. Rodica Ghiuru, Cristina-Maria Gavrilescu, Munteanu D, Cotea I. The correlations
between the particularities of the lipid profile in the elderly with the alteration of the
oxidative stress, Revista Medico-Chirurgicală, 2008; 112 (1): 522-525, ISSN: 0048-
7848.
5. Elena Răucescu, Ileana Sânziana Ignat, Roxana Feidoc, Cristina-Maria Gavrilescu.
Substanţele antioxidante şi maladiile prezentului, Medicina modernă 2009, vol XVI,
nr.6, pag 321-325

16/32
Proiecte în domeniul proiectului
“Cercetări pentru realizarea unui nou produs antioxidant şi anxiolitic în algoritmul antiaging la
pacienţii hipertensivi”, depus şi acceptat la Competiţia IMPACT 2008, Director de proiect -
Prof. dr. Rodica Ghiuru.

3.1. STRUCTURA CONSORŢIULUI

Descrieţi pe scurt fiecare partener (CO, P1-Pn) şi evidenţiaţi elementele necesare demonstrării
competenţelor acestuia în domeniul proiectului („de ce, cine, ce face”). Aceste elemente pot fi
realizări anterioare, indicatori (publicaţii, patente), interesul partenerului în proiect, etc.
(maximum 0.5 pag. per partner)
CO – Instituţie Coordonator de proiect
P1-Pn – Instituţie Partneră

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi este una dintre cele mai
vechi şi renumite universităţi din România, având în vedere aportul considerabil privind
dezvoltarea şi progresul cercetării ştiinţifice în medicină şi farmacie. În 2011 a fost clasificată
în prima categorie din România, cea a universităţilor de cercetare avansată și educaţie. Ca
dovadă stau numeroasele simpozioane şi congrese interne şi internationale la care medicii
ieşeni au participat. De altfel, preocupate de activitatea de cercetare, cadrele didactice din
cadrul Universităţii de Medicina şi Farmacie „Gr.T. Popa” au obţinut numeroase contracte de
cercetare, dezvoltare şi inovare atât în ţară cât şi în străinătate. Rezultatele acestor teme de
cercetare, şi nu numai, au fost publicate sub formă de articole în reviste româneşti de
specialitate, precum şi în reviste din strainatate.
Santo Rafael produce peste 200 de produse 100% naturale din plante medicinale şi
aromatice, pentru uz intern şi extern, distribuite în peste 3000 de magazine naturiste şi
farmacii din întreaga ţară prin reţeaua de distribuţie proprie şi prin intermediul marilor
depozite de produse parafarmaceutice. Cu 12 ani de experienţă pe piaţă, firma are o gamă
valoroasă de siropuri, tincturi, capsule, creme, ceaiuri, cosmetice, ce se bazează pe sute de
plante româneşti, indiene şi braziliene; firma deţine culturi proprii de busuioc, mentă,
trandafir, roiniţă, sunătoare, sânziene, fenicul, lavandă, lemnul domnului, crăiţe, etc. Terenul
pe care sunt cultivate plantele este în conversie bio. Şapte mii de metri pătraţi pentru
recoltele cu înalt nivel de puritate. Echipa este alcătuită din specialişti pasionaţi, creativi,
devotaţi terapiilor alternative, cu experienţă şi competenţe complexe. Anul 2011 a ridicat
tehnologia de producţie Santo Rafael la nivelul performanţelor internaţionale accesând
fonduri europene de 200 000 de euro.
Spitalul Clinic CF Iaşi este un spital general pentru bolnavi acuţi şi cronici, organizat
într-o structura de 8 secţii cu specialităţi de bază din care 6 sunt secţii clinice universitare:
medicină internă, chirurgie, ORL, oftalmologie, dermatologie, balneologie şi 2 neclinice:
neurologie, ATI. Unitatea desfăşoară activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal,
universitar şi postuniversitar precum şi de cercetare ştiinţifică medicală ceea ce ridică
calitatea actului medical şi prestigiul Spitalului. Serviciile medicale asigurate de spital sunt
preventive, curative, de recuperare, paleative şi de îngrijire. Este autorizat sanitar, iar
serviciile acordate în spital corespund normelor sanitare elaborate de Ministerul Sănătăţii
pentru tratament, diagnostic, investigaţie paraclinică şi îngrijire.
Dotarea specifică de la Centrul de Cercetări pentru Oenologie asigura bazele necesare
realizarii studiilor propuse in prezentul proiect in vederea valorificarii rezultatelot stiintifice in
reviste de referinta la nivel international, cu un impact crescut atat asupra mediului stiintific si
economic, cat si celui social. Printre obiectivele acestui proiect  se urmareste dezvoltarea,
formarea şi perfecţionarea resurselor umane din infrastructura de cercetare şi inovaţie de
produse versatile şi eficiente în profilaxia unor afecţiuni cu spectru larg.

17/32
Pentru fiecare partener, indicaţi în tabelul de mai jos proiectele aflate în derulare, având legătură cu activitatea
de cercetare desfăşurată în prezentul proiect.

Nume proiect, instituţie Dată început,

Partener Persoane implicate
finanţatoare, program finanţare dată finalizare

P1

P2

Pn

3.2. RESPONSABIL PARTENER

Responsabilul echipei de cercetare a fiecărui partener va prezenta un scurt curriculum vitae

(maximum 0.5 pagini) care va conţine:
- nume, prenume, vârstă, profesie, poziţia actuală deţinută;
- experienţa profesională în domeniul proiectului, legată de activitatea partenerului;
- lista celor mai importante trei realizări în domeniul proiectului (publicaţii în jurnale
ştiinţifice, patente naţionale/internaţionale, prototipuri, demonstratoare, tehnologii şi
servicii inovative);
- premii, distincţii, apartenenţă la asociaţii profesionale de prestigiu la nivel internaţional.

3.3. STRUCTURA ECHIPEI DE CERCETARE A FIECĂRUI PARTENER

Pentru fiecare partener indicaţi structura echipei de cercetare (poziţie, alta decăt cea de
responsabil echipă), legată de activităţile în proiect.
Pentru persoane cheie din cadrul echipei de cercetare, prezentaţi un scurt curriculum vitae
(maximum 0.5 pagini) cu aceeaşi structură ca şi a responsabilului echipei de cercetare.

3.4. COMPLEMENTARITĂŢI ŞI SINERGII ÎN CADRUL CONSORŢIULUI

Prezentaţi complementarităţile şi valoarea adăugată a colaborării dintre parteneri. Caracterul

interdisciplinar şi deschis către diverse colaborări trebuie să fie justificat în concordanţă cu
tematica proiectului.
. Partenerul1 va oferi materialul de studiu (produsul vegetal), care va fi cercetat in vitro şi
in vivo de ceilalţi parteneri. Coordonatorul proiectului (UMF) va colabora cu partenerii 2 şi 3
pentru elaborarea protocoalelor de cercetare pe care parteneriul 3 îl va aplica în realizarea
de studii in vitro, iar P 2 îl va aplica în studii clinice. Partenerul 1 va elabora, în colaborare cu
coord şi P3 formule noi de produse vegetale, care să conţină amestecuri antioxidante
complexe, sinergice.

4. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Pentru această secţiune nu se vor depăşi 5 pagini (neincluzând tabele şi grafice).

Conţinutul acestei secţiuni corespunde celui de-al patrulea criteriu din fişa de evaluare
(management, metodologie, plan de lucru, puncte critice şi buget).

18/32
4.1. PLAN DE LUCRU, LIVRABILE ŞI ÎNCĂRCAREA PER PARTENER

Descrieţi „cine, ce face”: prezentaţi activităţile ştiinţifice ale fiecărui partener şi justificaţi
împărţirea planului de lucru în pachete de lucru, corelate cu obiectivele.

Descrieţi pachetele de lucru, cu evidenţierea contribuţiei fiecărui partener. Pentru fiecare pachet
de lucru se vor preciza:
- obiectivele şi indicatorii de succes (dacă este cazul),
- coordonatorul pachetului de lucru şi partenerii implicaţi (se vor utiliza tabelele de mai jos),
- planul de lucru detaliat,
- livrabile,
- contribuţia partenerilor (“cine, ce face”),
- descrierea metodelor şi căilor prin carevor fi găsite soluţii,
- riscuri şi planuri de contingenţă.

LISTA PACHETELOR DE LUCRU

Pachet Coordonator Lună

Person/ Lună
de lucru Titlu pachet de lucru pachet de finalizar
month3 începere4
Nr1 lucru2 e5

1 Studii de evaluare a CO (UMF), 1 3

stadiului actual al P1, P2, P3
problematicii proiectului şi
posibilităţi de dezvoltare

2 Testarea eficienţei CO (UMF), 4 9

terapeutice a produsului in P1, P2, P3
vitro şi la pacienţii cu
sindrom metabolic

3 Optimizarea anumitor CO (UMF), 10 18

componente ale produsului P1, P2, P3
antioxidant şi reevaluarea
eficienţei sale
Concluzii finale cu privire la
4 CO (UMF), 19 24
caracteristicile produsului
P1, P2, P3
optimizat şi recomandări de
implementare în practica
medicală
TOTAL

1
Număr pachet de lcuru: WP 1 – WP n.
2
Numărul partenerului care coordonează pachetul de lucru
3
Numărul total de person-months alocat fiecărui pachet de lucru.
4
Data relativă de începere a activităţilor din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data
de începere a proiectului, iar toate celelalte date de pornire fiind relative la aceasta.
5
Data relativă de sfârșit a activităților din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcând data
de începere a proiectului, iar toate celelalte date de sfârşit fiind relative la aceasta.

19/32
Utilizând tabelul de mai jos, descrieţi fiecare pachet de lucru, specificând punctele critice, blocaje sau riscurile
care pot pune în pericol rezultatele proiectului.

P1 SC Santo Raphael
P2 Spital Universitar CFR Iaşi
P3 Academia Română Filiala Iaşi

DESCRIEREA PACHETELOR DE LUCRU

Nr. WP 1
Studii de evaluare a stadiului actual al problematicii proiectului şi posibilităţi de
Titlu WP
dezvoltare

Coordonator WP UMF Iaşi

Parteneri
CO P1 P2 P3 Pn Total
implicaţi
Person-months
Lună începere lună 1
Lună finalizare lună 3
Obiective
1. Documentarea cu privire la rolul actual al stresului oxidativ şi al antioxidanţilor în sindromul metabolic
2. Studierea comparativă a eficienţei antioxidanţilor naturali şi artificiali
3. Proiectare de studii clinice pentru adiministrarea produsului antioxidant în etapa următoare
4. Evaluarea unor metode de determinare a calităţii vieţii
5. Evaluarea proprietăţilor antiradicalice şi antispeciaţii reactive ale unor produse naturale şi evaluarea
potenţialului benefic sinergic
6. Evaluarea compoziţiei chimice a produselor materii prime
7. Stabilirea metodelor optime de evaluare a efectului antioxidant al produsului investigat

5. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI ROLUL PARTICIPANŢILOR

Activităţi CO
1. Documentare privind noile direcţii de cercetare din domeniul stresului oxidativ şi al antioxidanţilor
şi identificarea cerinţelor specifice proiectului pentru realizarea planului de dezvoltare a acestuia
2. Documentare-analiză: principii şi metode moderne de tratament a sindromului metabolic
3. Documentare: identificarea componentelor sindromului metabolic în care administrarea
antioxidanţilor are eficienţă optimă
4. Documentare despre locul antioxidanţilor naturali şi artificiali în strategia de lupta antiradicalică
5. Efectuarea unei pagini web a proiectului
6. Realizarea raportului de cercetare
7. Diseminarea rezultatelor de cercetare: 1 Worksop pentru medici specialişti, 1 seminar pentru
medici rezidenţi
8. Elaborarea unui articol B+

Activităţi P1
1. Documentare: utilizarea produşilor bioactivi din diferite resurse vegetale în defensiva
antioxidantă
2. Documentare: variante de produse antioxidante complexe
3. Documentare: variante de combinaţii inovatoare de antioxidanţi
4. Documentare: metode de determinare a matricei informaţionale a produselor vegetale

Activităţi P2
1. Documentare privind direcţii de cercetare din domeniul stresului oxidativ şi al antioxidanţilor şi

20/32
 identificarea cerinţelor specifice spitalului pentru realizarea planului de dezvoltare a acestuia
2. Documentare: inventarierea şi clasificarea populaţiilor ţintă care vor intra în studii
3. Documentare: căutarea celor mai potrivite tipuri de fişe de evaluare a calităţii vieţii pacienţilor ce
vor fi studiaţi în etapa următoare
4. Diseminarea rezultatelor de cercetare: workshop pentru medici specialişti, workshop pentru
medici de familie, training pentru personal mediu

Activităţi P3
1. Investigarea compoziţiei chimice a produselor-materii prime care vor intra în compoziţia
produsului nutraceutic
2. Evaluarea proprietăţilor antiradicalice şi antispeciaţii reactive ale unor produse naturale
3. Evaluarea potenţialului benefic sinergic al antioxidanţilor vegetali
4. Măsurarea efectului antioxidant al produsului investigat prin diferite metode
5. Stabilirea de metode adecvate pentru cercetarea produsului testat

Livrabile (scurtă descriere şi luna livrării)

1. Pachet de lucru cu privire la eficienţa antioxidanţilor naturali
2. Protocol de studiu clinic pentru testarea produsului antioxidant
3. Protocol de evaluare a calităţii vieţii pacienţilor ce vor fi evaluaţi
4. Protocol de administrare a antioxidantului în etapa următoare
5..Produs antioxidant caracterizat din punct de vedere chimic şi parţial antiradicalic
6. Raport de cercetare
7. 1 Articol B+
8. Worksop pentru medici specialişti, 1 seminar pentru medici rezidenţi, training pentru personal
mediu

Nr. 2
Testarea eficienţei terapeutice a produsului antioxidant la pacienţi cu sindrom
Titlu
metabolic
Coordonator CO, P2

Parteneri implicaţi CO P1 P2 P3 Pn Total

Person-months
Lună începere lună 4
Lună finalizare lună 9
Obiective
1. Sistematizarea datelor obţinute din stadiul anterior în vederea implementării lor
2. Evaluarea populaţiilor ţintă pentru administrarea produsului antioxidant
3. Evaluarea efectului antioxidant la pacienţii sănătoşi
4. Evaluarea efectului antioxidant la pacienţii cu sindrom metabolic
5. Prelucrarea rezultatelor şi prefigurarea unor concluzii preliminare ce permit realizarea
obiectivelor stadiului următor
6. Evaluarea unor metode de studiu informaţional a produsului vegetal
Descrierea activităţilor şi rolul participanţilor
CO:
1. Particularizarea protocolului de selectare a subiecţilor (lot martor şi cazuri studiate)
2. Stabilirea calendarului de administrare a produsului în etapa 1
3. Stabilirea calendarului de recoltare a probelor în funcţie de caracteristicile subiecţilor studiaţi
4. Caracterizarea loturilor luate în studiu din punct de vedere al abordării complexe clinice şi
biologice
5. Interpretarea statistică a datelor ce descriu stresul oxidativ la subiecţi sănătoşi şi la pacienţi cu
sindrom metabolic

21/32
 6. Diseminarea rezultatelor : simpozion, conferinţă, 1 articol ISI, 1 articol B +

P1
1. Prepararea produsului antioxidant
2. Livrarea produsului antioxidant adaptat loturilor de pacienţi (subtipuri de pacienţi cu diferite
elemente ale sindromului metabolic)
3. Achiziţionarea unui aparat de de măsurat stresul oxidativ
4. Testări ale produselor biologice de la subiecţii selectaţi prin metoda cristalizării sensibile
5. Analiza calităţii informaţionale a produselor furnizate în studiu prin metoda cristalizării sensibile
6. Evaluarea stării de sănătate şi a eficienţei administrării produsului antioxidant prin metoda
cristalizării sensibile

P2
1. Caracterizarea loturilor luate în studiu
2. Realizarea consimţământului informat al subiecţilor investigaţi
3. Evaluarea subiecţilor martor (clinic, biologic)
4. Evaluarea pacienţilor cu sindrom metabolic (clinic, paraclinic: biologic, radiologic,
electrocardiogarafic, ecografic: ecografie abdominală, ecocardiografie, ecografie Doppler
vasculară)
5. Stabilirea unor subseturi de pacienţi cu diferite elemente ale sindromului metabolic
6. Aplicarea de chestionare pentru aprecierea calităţii vieţii la începutul studiului
7. Administrarea produsului antioxidant la subiecţii martor şi la pacienţii cu sindrom metabolic
8. Prelevări de probe biologice la o zi şi la 7 zile de la începutul administrării
9. Prelevare de probe biologice la o lună şi la 3 luni de la administrarea produsului antioxidant
10. Reevaluare prin chestionare de apreciere a calităţii vieţii la 7 zile şi la 3 luni de administrarea
produsului antioxidant
11. Diseminarea rezultatelor: workshop, training pentru medici de familie, pentru medicii din spital

P3
1. Efectuare de analize chimice prin cromatografia de lichide pentru compuşi bioactivi la intervale
seriate: la o zi de la începutul administrării (pentru determinarea stresului oxidativ de faza acută),
la o lună şi la 3 luni de la administrarea produsului antioxidant
2. Evaluarea unor markeri moleculari rezultaţi din procese fiziologice la administrarea de produse
bioactive.
3. Stabilirea metodei optime pentru cercetarea produsului testat

Livrabile (scurtă descriere)

1. Un nou produs antioxidant natural cu acţiune generală de ameliorare a stresului oxidativ
2. Obţinerea unui produs antioxidant natural cu o formulă adaptată pacienţilor cu sindrom metabolic
3. Un nou produs antioxidant natural cu acţiune generală de ameliorare a stresului oxidativ, activ la
pacienţii cu sindrom metabolic
4. Rezultatele tuturor analizelor materiilor prime şi produsului finit şi ale produselor biologice de la
pacienţi
5. Raport de cercetare
6. 2 articole B+, 1 articol ISI
7. 1 Worksop pentru medici specialişti, 1 seminar pentru medici rezidenţi, training pentru personal
mediu

Nr. 3
Optimizarea anumitor componente ale produsului antioxidant şi reevaluarea
Titlu
eficienţei sale

Coordonator CO, P2

22/32
Parteneri implicaţi CO P1 P2 P3 Pn Total
Person-months
Lună începere lună 10
Lună finalizare lună 18
Obiective
1. Valorificarea experienţei acumulate în etapa următoare prin optimizarea compoziţiei produsului
2. Evaluarea proprietăţilor antiradicalare a noului produs in vitro
3. Evidenţierea beneficiilor produselor optimizate prin studii clinice pe subloturi de pacienţi cu diferite
elemente ale sindromuli metabolic
4. Stabilirea unor tehnici optime de stabilizare a produsului final
Descrierea activităţilor şi rolul participanţilor
CO
1. Evaluarea caracteristicilor particulare ale subseturilor de pacienţi cu sindrom metabolic
2. Stabilirea calendarului de administrare a produsului în etapa 3
3.Eşalonarea calendarului de recoltare a probelor în funcţie de caracteristicile subiecţilor studiaţi
4.Redefinirea loturilor luate în studiu din punct de vedere al abordării complexe clinice şi biologice în
funcţie de evoluţia pacienţilor faţă de etapa anterioară
5.Interpretarea statistică a parametrilor stresului oxidativ la subiecţii sănătoşi şi la pacienţi cu sindrom
metabolic comparativ faţă de etapa anterioară
6.Realizarea raportului de cercetare de etapă
7.Diseminare a rezultatelor : simpozion, conferinţă, 1 articol ISI, 1 articol B +

P1
1. Prepararea produsului antioxidant cu proprietăţi ajustate, ameliorate şi particularizate la pacienţii
cu diferite elemente ale sindromului metabolic
2. Achiziţionarea de echipamente pentru dezvoltarea produsuluii
3. Analiza calităţii informaţionale a produselor furnizate în studiu prin metoda cristalizării sensibile
4. Evaluarea stării de sănătate a subiecţilor incluşi în studiu prin metoda cristalizării sensibile.
5. Evaluarea eficienţei administrării produsului antioxidant la subiecţii incluşi în studiu prin metoda
cristalizării sensibile
6. Testări ale produselor biologice de la subiecţii selectaţi prin metoda cristalizării sensibile
7. Analiza calităţii informaţionale a produselor furnizate în studiu prin metoda cristalizării sensibile

P2
1. Caracterizarea noilor loturi luate în studiu (evaluare a subiecţilor care au abandonat studiul)
2. Reevaluarea subiecţilor martor (clinic, biologic)
3. Reevaluarea pacienţilor cu sindrom metabolic (clinic, paraclinic: biologic, radiologic,
electrocardiogarafic, ecografic: ecografie abdominală, ecocardiografie, ecografie Doppler
vasculară)
4. Redefinirea subseturilor de pacienţi cu diferite elemente ale sindromului metabolic
5. Aplicarea de chestionare pentru aprecierea calităţii vieţii în această nouă etapă a proiectului
6. Administrarea produsului antioxidant ameliorat la subiecţii martor şi la pacienţii cu sindrom
metabolic
7. Prelevări de probe biologice la o zi şi la 7 zile de la reînceperea administrării
8. Prelevare de probe biologice la o lună şi la 3 luni de la administrarea produsului antioxidant cu
proprietăţi ajustate, ameliorate şi particularizate la pacienţii cu diferite elemente ale sindromului
metabolic
9. Diseminarea rezultatelor: workshop, training pentru medici de familie, pentru medicii din spital

P3
4. Stabilirea metodei optime pentru cercetarea noului produs antioxidant cu proprietăţi ajustate,
ameliorate şi particularizate la pacienţii cu diferite elemente ale sindromului metabolic
5. Efectuare de analize chimice prin cromatografia de lichide pentru compuşi bioactivi la intervale

23/32
 seriate: la o zi de la începutul administrării (pentru determinarea stresului oxidativ de faza acută),
la o lună şi la 3 luni de la administrarea noului produs cu proprietăţi ajustate, ameliorate şi
particularizate la pacienţii cu diferite elemente antioxidant, ale sindromului metabolic
6. Evaluarea unor markeri moleculari rezultaţi din procese fiziologice la administrarea de produse
bioactive.
7. Stabilirea unor tehnici optime de stabilizare a produsului final, cu o formulă ameliorată pentru
pacienţii cu diferite elemente ale sindromului metabolic
Livrabile (scurtă descriere)
1. Un produs antioxidant natural cu acţiune generală de ameliorare a stresului oxidativ
2. Obţinerea de produse antioxidante naturale cu proprietăţi ajustate, ameliorate şi particularizate la
pacienţii cu diferite elemente ale sindromului metabolic
3. Raport de cercetare
4. 1 articol B+, 1 articol ISI
5. 1 Worksop pentru medici specialişti, 1 seminar pentru medici rezidenţi, training pentru personal
mediu

Nr. 4
Concluzii finale cu privire la caracteristicile produsului optimizat şi recomandări de
Titlu
implementare în practica medicală

Coordonator WP

Parteneri
CO P1 P2 P3 Pn Total
implicați
Person-months
Lună începere lună 19
Lună finalizare lună 24
Obiective
1. Evaluarea statistică a datelor
2. Stabilirea caracteristicilor optime a produsului
3. Recomandări de administrare a formulelor complexe de preparate antioxidante în diferite tipuri
de afecţiuni
4. Diseminare rezultate
Descrierea activităţilor şi rolul participanţilor
CO
1. Interpretarea statistică comparativă a datelor subseturilor de pacienţi cu sindrom metabolic
2. Conturarea statistică a unor observaţii în ceea ce priveşte stresul oxidativ la subiecţi sănătoşi
înainte şi după administrarea produsului antioxidant
3. Interpretare statistică a datelor din fişele de apreciere a calităţii vieţii
4. Interpretare statistică a modificărilor statusului oxidativ în dinamică la diferitele subseturi de
pacienţi cu sindrom metabolic
5. Conferinţa de presă de închidere
6. Diseminarea rezultatelor: simpozion, conferinţă, 1 articol B +, broşură despre rolul produsului
antioxidant obţinut
7. Evaluare şi audit final

P1
1. Prepararea produselor antioxidante finite cu proprietăţi ce decurg din aplicarea concluziilor
studiului
2. Identificarea şi utilizarea mark-erilor de cristalizare sensibilă utili pentru evaluarea stării de
sănătate şi pentru urmărirea eficienţei administrării produsului antioxidant.

24/32
 3. Prezentarea calităţii şi eficienţei produsului obţinut către personalul medical din clinici şi cabinete
medicale
4. Prepararea produselor antioxidante finite cu proprietăţi ce decurg din aplicarea concluziilor
studiului
5. Formulare de patternuri diagnostice prin metoda cristalizării sensibile
6. Mediatizarea lansării pe piaţă a unor noi produse antioxidante
7. Aplicaţii în cabinetele medicale din firmă

P2
1. Interpretare statistică comparativă a datelor subseturilor de pacienţi cu sindrom metabolic
2. Conturarea statistică a unor observaţii în ceea ce priveşte stresul oxidativ la subiecţii sănătoşi
înainte şi după administrarea produsului antioxidant
3. Interpretarea statistică a datelor din fişele de apreciere a calităţii vieţii
4. Interpretare statistică a modificărilor statusului oxidtiv în dinamică la diferitele subseturi de
pacienţi cu sindrom metabolic
5. Conferinţa de presă de închidere

P3
1. Stabilirea metodei optime de stabilizare a produselor finite
2. Testare finală şi aplicaţie experimentală in vitro

Livrabile (scurtă descriere)

1. Broşură despre indicaţiile produselor antioxidante naturale obţinute
2. Raport de cercetare
3. Conferinţa de presă de închidere
4. Diseminare a rezultatelor : simpozion, conferinţă, 2 articole B +
5. Evaluare şi audit final

Prezentaţi în tabelul de mai jos livrabilele proiectului.

LISTA LIVRABILELOR

25/32
 Nr. Natura
Nr. Coord. Nivelul de Data livrării9
livra Denumire livrabil livrabilului7
WP WP diseminare 8
bil 6
1 1 UMF
2
n

5.1. COORDONAREA ŞI PROGRAMUL DE LUCRU

Prezentaţi programul de lucru şi secvenţa activităţilor corespunzătoare, utilizând graficul

Gantt.

5.2. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE DISPONIBILĂ ŞI DEZVOLTAREA ULTERIOARĂ

Prezentaţi o listă a echipamentelor de cercetare principale (cu o scurtă descriere) şi

infrastructura disponibilă la fiecare partener, cu referire la tematica proiectului şi activităţile
specifice.
Specificaţi dacă şi cum infrastructura va fi dezvoltată ulterior pe parcursul derulării
proiectului.

CO (UMF):
P1:Firma Santo Raphael

Firma are un laborator de microbiologie, laborator de analize fizico-chimice a produselor

naturale, utilaje de producţie, laborator de analiză prin metoda cristalizării sensibile.
Infrastructura se va dezvolta pe parcursul derulării proiectului cu un sistem modern,
automatizat şi asistat de computer, de obţinere a amprentelor de cristalizare sensibilă şi un
sistem performant de micronizare a pulberilor materiilor prime (atomizor).

P2: Spitalul CF Iaşi dispune de un laborator acreditat RENAR (nr. LM 726 din 17.10.2011)
dotat cu aparatură modernă pentru determinarea umătoarelor analize: glicemia, colesterolul,
trigliceridele, ureea, hemoleucograma, transminazele, TGO, TGP, creatinina, acidul uric,
proteina C reactivă

P3: Centrul de Cercetări pentru Oenologie IAŞI (CCO Iaşi) Academia Română – Filiala Iaşi
dispune de aparatură ultramodernă cum ar fi :

GC-MS Shimadzu QP–2010 plus- Unitatea gaz cromatografică este compusa din:
Cuptorul de coloane are posibilitatea de lucru până la temperatura de 450 oC, incrementul
termic este de ± 0,05 oC, se pot face calibrări cu o precizie de 0,01 oC
Sistemul de injecţie este de tip split/splitless.
6
Numărul livrabilului, în ordinea datei de livrare: D1 – Dn
7
Indicaţi natura livrabilului, utilizând unul din următoarele coduri:
EM = Model experimental; FM= Model funcţional; P = Prototip, D = Demonstrator/ Model
demonstrativ, IT = Tehnologie inovativă, IS = Servicii inovative.
8
Indicaţi nivelul de diseminare, utilizând unul din următoarele coduri:
PU = Public
PP = Restricţionat la alţi participanti în program (inclusiv Autoritatea Contractantă)
RE = Restricţionat la un grup specificat de către consorţiu (inclusiv Autoritatea Contractantă)
CO = Confidenţial, numai pentru membrii consorţiului (inclusiv Autoritatea Contractantă)
9
Luna în care livrabilul va fi disponibil. Luna 1 marchează data de început a proiectului şi toate
datele de livrare fiind relative la această dată.

26/32
Autosamplerul tip Head space AOC 500 permite injecţii cu viteză controlabilă cu volume de
la 0,1 – 250 μL şi 0,1 – 5 mL de aerosol. prezintă funcţie de autodiagnosticare şi
autocurăţare.
Spectrometrul de masă QP 2010, quadrupolar
Prezintă posibilitatea de ionizare cu electroni de impact (EI), ionizare chimică pozitivă (PCI)
şi ionizare chimică negativă (NCI)
domeniu de masă : 1,5 ... 1024 amu
domeniu dinamic: 106
sensibilitate: SCAN : S/N>60 – m/Z 272 la 1pg OFN
SIM: S/N>60 – m/Z 272 la 100 fg OFN
CI SCAN: S/N – m/Z 183 la 100 pg benzofenon
NCI SCAN: S/N>100 – m/Z 272 la 100 fg OFN
tensiunea surse de ionizare 10-200 V,
curentul sursei de ionizare : 10-250 μA
Spectrometrul de masă este dotat şi cu o interfaţă de introducere directă a probelor pentru
îmbunătăţirea bibliotecii de spectre.

Lichid cromatograf: Hewlet Packard HP1100

Se poate utiliza în determinarea:
- alcoolului din băuturile alcoolice;
- carbohidraţilor din băuturile dietetice;
- atrazinei şi a unor compuşi ai ei de degradare;
- aminoacizilor, folosind detecţia prin fluorescenţă;
În cazul cromatografului de lichide de înaltă presiune s-a reuşit punerea la punct a
următoarelor metode de analiză cu privire la calitatea produselor horticole: analiza acizilor şi
eventual depistarea fraudelor prin adaosul de acizi care prin legislaţia ţării sunt interzişi la
folosirea în produse agroalimentare, analiza zaharurilor şi verificarea naturaleţii produselor
horticole obţinute, studii privind evoluţia în timp şi la prelucrare a antocianilor şi compuşilor
fenolici, în vederea conservării lor în procesul de prelucrare a materiei prime.

Analytik Jena Photochem-Spectrofotometru UV pentru determinarea prin chemiluminiscenţă

a activităţii anti-speciaţii (cvasi-ioni şi radicali liberi: ion-radical superoxid, ion hidroxid şi alte
specii de radicali peroxid) atât din probele hidrosolubile cât şi liposolubile; sensibilitate şi
acurateţe la nivel de femtomoli; metoda de determinare cu kituri standardizate.

Aparatura ce urmează a fi achiziţionată în scopul derulării proiectului (Analizor Hematologic

CR3000 RC şi centrifuga, consumabile pentru CR3000 RC, analizor Hematologic Form Ox şi
centrifuga, reagent FORT (radicalii liberi), un electrosomatograf tridimensional, etc) este de o
deosebită importanţă pentru buna desfăşurare a lucrărilor propuse în cadrul temei de
cercetare a prezentului proiect.

5.3. ALOCAREA RESURSEI UMANE

Utilizând tabelul de mai jos, prezentaţi alocare de person-months pentru fiecare membru al
echipei de cercetare, corespunzător complexităţii activităţilor întreprinse.

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI DE CERCETARE

Nume şi Poziţie în Om-lună** Cheltuieli de

prenume* proiect personal (Lei)
Coordonator (CO) Cristina Maria Director de 12
Gavrilescu proiect
Doina Azoicăi membru 1,5

27/32
 Rodica Ghiuru membru 6
Anca Miron membru 1,5
Maria Doctorand 6
Mădălina
Bodescu
Crenguţa Membru
Paraschiv
Dragoş Membru
Munteanu
Paloma Manea Membru
Paraschiva Membru
Postolache
Victor-Florin Responsabil
Lazo proiect
Rodica Dupont Membru
Cristina Pavel Membru
Andreea Membru
Dragomirescu
Cristina Membru
Câmpean
Partener 1 Ana Maria Membru
Ghenea
Mihaela Coca Membru
Cornel Hoţiu Membru
Marius Membru
Sebastian
Secula
Cristina-Alina Membru
Botez
Irina-Anca Responsabil
Cotea proiect
Mihai Glod Membru
Izabela Frunză Membru
Partener 2
Doina Membru
Hanceriuc
Daniela Membru
Pantalon
Maria Spiridon Membru
Partener 3 Constantin Responsabil
Bogdan proiect
Nechita
Cristinel Membru

28/32
 Zănoagă
Marius Membru
Niculaua
Gheorghe Membru
Odăgeriu
Ioan Cătălin Membru
Zamfir
Lucia-Cintia Membru
Colibaba
Camelia Cercetător
Luchian post-doc
Roxana Cercetător
Tucaliuc post-doc
Ioan Muraru Doctorand
Maria Doctorand
Codreanu
Diana Dumitru Doctorand
Florin Văraru Doctorand
Total
* Indicaţi, de asemenea, staff-ul nepermanent (poziţii vacante în vederea ocupării): cercetători la doctorat şi

post-doctorat, personal cu contract pe perioadă determinată, interni, etc.

** Pentru intreaga durată a proiectului.

29/32
5.4. BUGETUL PROIECTULUI ŞI ALOCAREA PE PARTENERI

Prezentaţi bugetul total al proiectului, în concordanţă cu structura cheltuielilor eligibile, precum şi alocarea bugetului pe categorii de cheltuieli.
Specificaţi alocarea bugetului pe parteneri, din ambele surse de finanţare (buget public şi contribuţie proprie).

Alocarea bugetului / categorie de cheltuieli (Lei)

Cheltuieli de Cheltuieli
Logistică* Deplasări Total
personal indirecte

Coordonator Buget public 297 000 462 000 99 000 132 000 990 000
(CO) Contribuţie proprie 0 0 0 0 0
Buget public 690 000
Partener 1
Contribuţie proprie 375 000
Buget public 440 000
Partener 2
Contribuţie proprie 0 0 0 0 0
Buget public 380 000
Partener 3
Contribuţie proprie 0 0 0 0 0
Total 2 875 000
* Costurile de subcontractare nu vor depăşi 15% din bugetul public alocat proiectului.
Menţionaţi/detaliaţi costurile de subcontractare.

30/32
 6. REFERINŢE

Prezentaţi lista referinţelor bibliografice utilizate în secţiunea „Contribuţia proiectului raportată la

stadiul actual” şi referinţele bibliografice ale partenerilor relativ la proiect.

1. Dhalla NS, Temsha RM, Netticadan T. Role of oxidative stress in cardiovascular diseases.
J.Hypertension 2000; 18: 655-73.
2. Halliwell B, Gutteridge JM. Free radicals in biology and medicine, 3rd edit, 1999, Oxford
University Press, Midsomer Norton, Avon, England
3. Kohen R., Nyska A.. Oxidation of biological systems: oxidative stress phenomena,
antioxidants, redox reactions, and methods for their quantification. Toxicologic pathology
2002; 30; 6: 620-650.
4. Brunk UT, Terman A . The mitochondrial- lysosomal axis theory of aging: accumulation of
damaged mitochondria as a result of imperfect autophagocytosis. Eur J Biochem 2002. 269;
1996-2002.
5. Marchi S., Giorgi C., Suski J., Agnoletto C., Bononi A., Bonora M., De Marchi E., Missiroli S.,
Patergnani S., Poletti F., Rimessi A., Duszynski J., Wieckowski M., Pinton P., 2012.
Mitochondria-ros crosstalk in the control of cell death and aging. J.Signal Transduct. 2012
(329635 Eectronic publication)
6. Rosenfeldt F., Wilson M., Lee G., Kure C., Ou Ruchong, Braun L., Hann de J. Oxidative
stress in surgery in an ageing population: pathophysiology and therapy. Experimental
Gerontology 2013; 48: 45-54.
7. Kaul M, Garden GA, Lipton SA. Pathways to neuronal injury and apoptosis in HIV-associated
dementia. Nature 2001; 410: 988-994.
8. Kohen R. Skin antioxidants: their role in aging and in oxidative stress – new approaches for
their evaluation. Biomed Pharmacother 1999; 53: 181-192
9. Miyata T, Takizawa S, van Ypersele de Strihou C. Hipoxia. Intracellular sensors for oxygen
and oxidative stress; novel therapeutic targets. Am J Physiol Cell Physiol 2011; 300 (2):
C226-C231.
10. Kohen R, Gati I. Skin low molecular antioxidants and their role in aging and in oxidative
stress. Toxicology 2000; 148: 149-157.
11. Gul M, Kutay FZ, Temocin S, Hanninen O. Cellular and clinical implications of glutathione.
Ind J Exp Biol 2000; 38: 625-634.
12. Reiter RJ, Tan DX, Allegra M. Melatonin: Reducing molecular pathology and dysfunction due
to free radicals and associated reactants. Neuroendocrinol Lett. 2002; 23: 3-8.
13. Packer L, Kraemer K, Rimbach G. Molecular aspects of lipoic acid in the prevention of
diabetes complications. Nutrition 2000; 17: 888-895.
14. Stocker R, Yamamoto Y, McDonagh AF, Glaser AN, Ames BN. Bilirubin is an antioxidant of
possible physiological importnace. Science 1987; 235: 1043-1046.
15. Rigoni O, De Tulio MC. Ascorbic acid: Much more than just an antioxidant . Biochim Biophys
Acta 2002; 1569: 1-9.
16. Emerit J, Beaumont C, Trivin F. Iron metabolism, free radicals and oxidative injury. Biomed
Pharmacother 2001; 55: 333-339.
17. Thomas SR, Stocker R. Molecular action of vitamin E in lipoprotein oxidation: Implications for
atherosclerosis Free Radic Biol Med 2000; 28: 1795-1805.
18. Chun OK, Floegel A, Chung SJ, et al. Estimation of antioxidant intakes from diet and
supplements in U.S. adults. Journal of Nutrition. 2010;140(2):317–324.
19. Kennedy CH, Church DF, Winston GW, Pryor WA: Tert-butyl hydroperoxide-induced radical
production in rat liver mitochondria. Free Radic Biol Med 12: 381-387, 1992
20. K.G.M.M. Alberti, Robert H. Eckel, Scott M. Grundy, Paul Z. Zimmet, James I. Cleeman,
Karen A. Donato, Jean-Charles Fruchart, W. Philip T. James, Catherine M. Loria, and Sidney
C. Smith, Jr . Joint S. Harmonizing the Metabolic Syndrome: A Joint Interim Statement of the
International Diabetes Federation Task Force on Epidemiology and Prevention; National
Heart, Lung, and Blood Institute; American Heart Association; World Heart Federation;

31/32
 International Atherosclerosis Society; and International Association for the Study of Obesity.
Circulation. 2009;120:1640-1645
21. E. Apetrei, I Kulcsar, C. Matei, M Rugină, C. Cochino, C Ginghină . Studiul „Urziceni“ – Studiu
populaţional prospectiv de depistare a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare. Partea
a II-a. Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII, Nr. 4, 2008, pag 305-315.
22. Hancu N.(coordonator), Recomandari pentru managementul clinic al pacientilor cu diabet
zaharat tip 2, Jurnalul Roman de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice 2001, II (supl.2), 41-67
23. M Dorobanţu, E Bădilă, S Gheorghe, RO Darbont, M Olteanu, P Flondor Total cardiovascular
risk estimation in Romania Data from the SEPHAR Study. Rom J Intern Med , 2008, 46, 1,
29–37.
24. Guerrero-Romero F, Rodriguez-Moran M. Hypomagnesemia, oxidative stress, inflammation
and metabolic syndrome. Diabetes Metab Res Rev 2006; 22:471-6.
25. Sun YX, Hu SJ, Zhang XH, Sun J, Zhu CH, Zhang Zj. Plasma levels of vWF and NO in
patients with metabolic syndrome and their relationship with metabolic disorders. Zhejiang
Da Xue Xue Bao Yi Xue Ban 2006; 35:315-8.
26. . Demircan N, Gurel A, Armuctu F, Unalacak M, Aktunc, Atmaca H. The evaluation of serum
cystatin C, malonildialdehyde and total antioxidant status in patients with metabolic
syndrome. Med Sci Monit 2008;14:97-101.
27. Demirbag R, Yilmaz R, Gur M, Celik H, Guzel S, Selek S. DNA damage in metabolic
syndrome and its association with antioxidative and oxidative measurements. Int J Clin Pract
2006;60:1187-93.
28. E Hopps, D Noto, G Caimi, MR Averna. A novel component of the metabolic syndrome: the
oxidative stress. Nutr, Metab& Cardiovasc Dis 2010 ; 20:72-77.
29. Abdilla N, Tormo MC, Fabia MJ; Chaves FJ; Saez G. Impact of the components of metabolic
syndrome on oxidative stress and enzymatic antioxidant activity in essential hypertension. J
Hum Hypert 2007;21:68-75.
30. Krzystek-Korpacka M, Patryn E, Boehm D, Berdowska I. Advanced oxidation protein
products (AOPPs) in juvenile overweight and obesity prior to and following weight reduction.
Clin Biochem 2008; 41:943-9.
31. Palmieri VO, Grattagliano I, Portincasa P, Palasciano G. Systemic oxidative alterations are
associated with visceral adiposity and liver steatosis in patients with metabolic syndrome. J
Nutr 2006; 136:3022-6.
32. Sebekova K, Boor P, Valachovicova M, Blazicek P. Association of metabolic syndrome risk
factors with selected markers of oxidative status and microinflammation in healthy omnivores
and vegetarians. Mol Nutr Food Res 2006; 50:858-68.
33. Stalicky J, Muzakova V, Kandar R, Meloun M, Rousar T. Evaluation of oxidative stress and
inflammation in obese adults with metabolic syndrome. Clin Chem Lab Med 2008; 46:499-
505.
34. Mitchinson MJ, Stephens NG, Parsons A, Bligh E, Schofield PM. Mortality in the CHAOS
trial. Lancet 1999; 353:381-382.
35. Rapola JM, Virtamo J, Ripatti S, Huttunen JK, Albanes D, Taylor PR, Heinonen OP.
Randomised trial of alpha-tocopherol and beta-carotene supplements on incidence of major
coronary events in men with previous myocardial infarction. . Lancet 1997 ; 349:1715-20.
36. Cîmpean, C; Hoţiu, C – Cristalizarea sensibilă a polenului, Al doilea Congres de Apiterapie,
Iaşi, 2008
37. Cîmpean, C; Hoţiu, C – Aprecierea nivelului de vitalitate a produselor apicole, Primul
Simpozion de Apiterapie, Bucureşti, 2009
38. Mencinicopschi Gh., Bojor O, Ionescu –Calinesti L- Compendiu de terapie naturala,ed
Medicala, bucuresti,2009

32/32