Psihologia varstelor Perioada pubertati(preadolescenta) Aceasta perioada dureaza intre 10 -11 anii si 14 ani ,mai este denumita si perioada

scolarului mijlociu. Caracteristici ale perioadei: Ciclul gimnazial preoduce noii influente asupra copiluli ca urmare a faptului ca acesta este obligat sa se adapteze la mai multe cadre didactice si la mai multe discipline scolare ,in ceea ce priveste familia puberu realizeaza ca ocupa un loc in familie dar si in scoala si societate.In familie ca si in scoala primeste mai multe responsabilitati dar atitudinea parintilor fata de el se aseamana cu ceea de scolar mic . Un alt aspect important este ca puberu ain scoala are mai multe modele si nevoit sau nevoit isi alege unul din aceste modele pe care incearca sa la urmeze din randul cadrelor didactice . Alegerea modelului este in functie de modelul de care acest cadru didactic il adopta in predare ,de modelul comportamental al lui ,de exigentele pe care le manifesta in evaluare de model care relationeza cadrul didactic atat cu copii si cu ceilalti profesori dar si in momentul cand puberu descopera ca cadrul dicdactic are un stil personal acesta devine venerat si apreciat.Asfel prin contactul direct cu scoala si societatea se produc modificari de statute si de roluri pentru pubel statutul legat de scoala ,domonant este cel de elev .Asadar in aceasta perioada nu este vorba numai de continuare asi conservarea unor caracteristici din scolaritatea mica ci de consolidarea achizitiilor din perioada anteriaora si aparitia altora noi.In fapt este vorba de o perioada de incheiere a copilariei si de trecere la perioada adolescentei cu prezenta unor elementa de maturizare atat in planul psihic cat si in planul comportamental exterior ,de aici ideea ca perioada pubertatra este o puncte de legatura intre scolaritatea mica si aadolescenta . Dovada acestei afirmati este si faptul ca in pubertate coexita o serie de caracteristicei din cele 2 perioade ca atare copilul puber se joaca si viseza la viitor ,este receptiv la tutela parintilor dar doreste independenta ceea ce a determinat sa se afirme ca din cand in cand puberu isi depaseste copilaria . In plan biologic au loc importante si multiple modificari morfofunctionale ,cresterea este intensa si imbraca forme specifice perioadei cum ar fi crestere brusca si violenta si crestere aritmica si rar treptata ,lina.Cresterea nu este proportionala ci diferita del a un segment la altul al corpului .Cresterea inaltimi este mai rapida decat crestera in creautate ,cresc mai repede membrele decat treunchiul ceeea ce a dus la denumira la faza caricaturiala(paianjen).Apar si serie de figurari fiziologice ,dureri de cap demembre ,nervozitate ,discomfort psihic ,nesiguranta agitatie.Toate aceste aspecte si mai ales scest discomfort se amplifica prin aparitia acneelor a transpiratiei a eritmerului de pudoare ,a schimbari vocii.Segamentul facial creste in paralel cu cresterea craniana si pe mijlocul perioadei incepe sa se finalizeze osificarea mainilor a danturi permanente si se prodeuce un salt spre sfarsitul perioadei in ceea ce priveste cresterea masei musculare si structura cerebrala se modifica calitativ prin dezvoltarea plasticitati functionala a sistemuli nervos central.Totusi inhibitia ramane mai putin dezvoltata de unde si comportamente care se manifesta prin izbucniri dar si prin exhuberanta . Ritmul d functionare a glandelor cu secretie interna se modifica si el ,asfel se atrofiaza glanda timus si creste glanda tiroida ,un salt calitativ se produce la nivelul glandelor sexuale ,maturaizarea functiei de reprodeucere are loc la 14 anii la fete si 1416 la baieti .Daca in copilaria se produce adormirea sexualitati ,in pubertate se vorbeste de eroatizarea senzoriala cu treziria virilitati,se produc diferenta pe acest plan in functie de culoare ,parului ,piele mai ales la fete ., astfel brunele intre mai repede in pubertate fata de blonde ca si cei din mediul urban fata de rural . Maturizarea sexuala este marcata de dezvoltare caracterelor sexuale primare cum ar fi ,la baieti dezvoltarea organelor sexuale externe ,iar la fete dezvoltarea organelor de reproducere ,in plan secundar creste parul pubian si axial ,se schimba

vocea ,se dezvolta glandele mamare la fete si tot la ele incepe sa apara tesutul adipos pa abdomen si pe solduri .In ultimile deceni sa constatat o crestere mai rapida si o diferentiere somatica mai ferma in paralel cu dezvoltarea psihica precoce fapt pus pe seama alimentatiei dar si pe seama informatilor care se vehiculeaza.Potrivit statiscilor copiiscolari au in prezent cu circa 8-10 cm si si 5 fata de ceia de acum 7-8 decenii si varsta maturizari sexuale a coborat cu circa 2 anii fata 1850-1900 In tara noastra se produce cu 1-1,5 anii mai timpuriu fata de mediul urban . Ritmul intens ala cresteri este ultimul si totodata sunt din nou evidenti factori ereditari.D.P.V.pshic se produc niste preocupari caracteristice pentru perioda si anume inclinatii spre viata interiaora si se aotoobserva si care sunt evidente si marcate de producere primelor menstre neovulare ,apar si preocupari pentru tinuta exteriaora dar si trairi deosebite de la un sex la altul fata de raporturile de relatile care se stabilesc intre cele 2 ,astfel ignorarea fetelor de catre baietii produc deceptii la baietii se prodec decepti de 31% iar la fete de 41% in paralel cu reactii obsesive determinate de crestere.Reactile erotice sunt in acesta perioada tumultoasse iar prietenia devine tiranica si incarcata de gelozie ,Uni autori insista pe fenomenul de criza ca urmare a maturatiei bilogice si a teoriilor freudiste .Pentru fete infatisarea fizica generala se schimba la inceputul perioadei infatisarea este de femeie copil iar apoi spre sfarsitul perioadei de femeie adolescent .In plan pshic puberu este curioas si atras de tot ceea ce este nou de relatiile dintre sexe ,de viata socioprofesionala .Puberu isi dezvolta functile psihice ceea ce ii permite sa ajunga la clasificari ierarhizri conceptualizari astfel incat tot mai mult isi coordoneaza viata psihica .Piaget afirma ca acum se desavarsesc operatile concrete iar la 12 anii apar forme ale gandiri formale .Se poate sesiza sau afirma ca acum gandirea patrunde in toate procesele psihice ,iar afectivitatea invadeaza planul personalitati ,limbajul se dezvolta calitativ si cantitativ ca si desvoltarea asociativ si semantic.Debitul verbal ajunge la 60 -120 cuvinte pe minut ,fata de 60-90 de cuvinte pe minut cat erau la scolari mici .In vorbire abunda de expresi teribiliste vulgarisme si cuvinte parazite .Sub influenta profesorilor in scoala se dezvolta un stil cognitiv iar puberu devine constient de posibilitatile sale intelectuale ,frecvent incearca sa le puna in valoare prin nevoia de creatie in primele poezi schite.Dezvoltarea psihica in pubertate este marcata de 3 caracteristici fundamentale si anume de creatie ,originalitate si adoptarea unor strategi propi.Puberu simte nevoia de afectiune si de ocrotire di partea parintilor dar in paralel afectiune puberuluise extinde de la familie si invatatori la colegi care acum nu mai sunt perceputi numai ca parteneri de joaca ,ci si ca parteneri de confidente astfel incat isi daruieste afectiunea isi organnizeza acesta afectiune si treptat dispare caracteristica de instabilitate car o avea. Apare pudoarea si sensibilitatea afectiva in parale cu treaire anxietati a teamei de infrangere si de inferioritate .SE DEZVOLTA SENTIMENTUL DATORIEI ,CINSTEI prieteniei in paralel cu cele patriotice cu cele morale si convingerile morale .Apare a 2 descoperire in oglinda .Dealtfel aici odata cu autodmiratia propilor calitati fizice se instaleaza un usor narcisim .Activ este in aceasta perioad coplexul lui Oedip .Daca la scolarul mic relatile dintre copii erau reglementate de criterii situationale acum intervin criterii cognitiv apreciative ceea ce demonstreaza ca sunt aincluse aceleasi interese ,aceleasi opini ,aceleasi preferinte.I grup relatile se extind fiind mai stranse cu 2 -3 colegi si ele devin mai trainici simai intense ,prietenia devine mai pasionala si ruperea ei o drama ,devin foarte interesati spre sfarsitul perioadei de sexul opus dar se mentine conduita contradictorie ,astfel incat baieti se maAnifesta cand afectuos cand grosolan .Apartenenta la grup ii intereseaza in mod deosebit si cand grupul este guvernat de niste norme corecte se dezvolta la puber integrarea sociala ,apare asa numita frica in care puberu se simte bine securizat tocmai ca este galagioasa si exhuberanta.Grupul devine stabil si omogen ,sigur ramane ideea ca poate avea o influenta pozitiva sau negativa asupra puberului .Nu se renunta la joc dar nevoia de joaca nu se reduce acum numai la miscare sau numai la consumarea energiei fizice ci capata un scop

psihologic ceea ce inseamana ca puberu este din joc refacut si tonifiat .Apare distractia intelectuala prin lecturi ,vizionari de spectacole.Apare sueta ce are implicati pentru puber sentimentale si culturale.Refuza tutela si iesire cu parintilor.Se manifesta dorinta de autodeterminare printr-o organizare propie a actiunilor si intereselor. Subperioda pubertara propiuzizsa intre 10-12 ani ,subperioada postpubertara peste 14 ani .In aprecierea acestor subperioade in descrierea lor se iau in calcul aspectele biologice si psihologice ,diferentele mari intre aceste perioade se manifesta mai pregnant intre prima si ultima .In functie de rolul sociala al puberului se structuralizeaza statutul social astfel incat se contureaza sistemul identitati .Rolurile sunt de 3 feluri 1 rolurile natural e obligatori si programate ca urmare a organizari sociale si in care intervin elemente natural si elemente situationale Din aceasta categorie fac parte rolurile de varsta de sex de cetatenie de nationalitate.2 golurile de adeziune si canditatura ,aceasta categorie de roluri este determinate de organizrea sociala si presupune angajarea valorica si indeplinirea de responsabilitati ,din aceasta categorie fac parte rolurile de elev de membru al unei organizti ,club sportive si altele 3 rolurile potemtiale so prospective aceste roluri iau nastere din aspiratii dorinte ,visuri idealuri si au frcvent punctual de plecare in primele 2 categori de roluri ,toate aceste roluri enuntate isi pun amprenta pe relatile dintre puberi sip e relatile dintre puberi si ceilalti ,ele evolueaza pe o directive sip e alt ape intreaga perioada a pubertati ,astfel ele sufera si transformari I perioadele urmatoare in functie de tipul de activitate care este antrenat subiectul dar si in functie de dezvoltarea sa psihica ,rolurile si statutele se incarca treptat de noi experiente sociale si ierahizeaz in sensul ca unele devin in prim plan in timp ce altele pe plan second ,se produc schimbari pe planurile respective in functie de interesele pe care le are puberu . Ierarhia rolurilor ca si consolidare a de condutite de rezonantele affective determia formarea de subidentitati ce dau nota distinct esentiale pentru puber sunt aparitia si dezvoltarea urmatoarelor identitati:subidentitatile cultural si cele de apartenenta la familie si suidentitatile prospective care toate aceste subidentitati cunosc o relatare deosebita in adolescenta , tebuie remarcat pe acest plan ca modificarile ce se produc si modurile ce se produc in etapele urmatoare sunt indepenndente de dezvopltatre judecati morale . In dezvoltarea judecati morale ,Piaget vorbesye d 4 stadi 1 stadiul judecati egocentric care dureaza pana la 4 ani cand viata copilui se raporteaza predominant la sine 2 stadiul morale autoritati de la 4-5 ani la 8 ani cand copilu se raporteaza la adult si reuseste totodata sa faca relative correct deosebirea dintre bine sir rau 3 stadiul moralei reciprocitati de la 8-13 anii cand apare la copil tendinta de a inapoia de a raspunde cu conduite identice ale persoanelor cu care se relationeaza . 4 stadiul morale echitati ,dupa 13 ani cand copilul dobandeste abilitatile de intelegere a situatilor de viata si cand are posibilitatea sa se puna imaginativ virtual in locul celuilalt ,continuand cu opera lui Piaget ,Kolberg creeaza o noua teorie si stadializare a dezvoltari psihomorale a copilului ,teoria sa rezulta din niste cercetari directe astfel el foloseste metoda interviului structurat pe dileme morale si ajunge la concluzia ca sunt 3 niveluri de dezvoltare morala si fiecare nivel cuprinde 2 stadii astfel nivelul 1 denumit preconvetional de la 4-12 ani ,cuprinde stadiul 1 al moralei obidentei in care subiectul accepta neconditionat autoritatea adultilor si se supune regulilor pentru a evita sanctiunile si stadiul 2 al moralei conditionate cand subiectul respecte regula daca obtine o satisfactie sau un serviciu iar rspectarea regulilor se face comform hedonismului instrumental naiv adica in masura satisfaceri trebuintelor imediate .Nivelul 2 conventional intre 10 -12 ani cuprinde stadiul 3 in care se manifesta concordant interpersonala ,adica judecata morala opereaza cu aprecieri pozitiv negativ nu numai dupa consecinte ci si dupa motivatii ,astfel compoetamentul se conformeaza modelului soacial acceptat ,in acelasi timp dorinta de a intra in rolul de baiat bun contribuie la dezvoltarea credintei in reguli si autoritati stadiul 4 al sistemului social al legii si ordinii se rezuma la extinderea autoritatii in paralel cu cea a autoritatii

sociale iar ordinea personala se extinde la ordinea sociala ,tot in acest stadiu ordinea trebuie respectae nu pentru aprobare sau dezaprobare sin partea autoritati ci pentru evitaea trairi sentimentelor vinovatiei Nivelul3 numit de autor post conventional cuprinde stadiul 5 numit moralitatea contractului social ,aici se produc acceptarea democratica a legi in contextul descoperiri imperfectiuni normei ceea ce inseamna ca convingerile morale sunt puternice dar flexibile ,mai inseamna ca cu cat respecti mai multi societatea si normele ei poti cere mai multa protectie Stadiul 6 responsabilitate morala universala se refera la faptul ca principile si normele propii asumate nu trebuie sa contravina moralei universale ,deasemenea mai inseamna ca morala propie constituie sursa satisfactiei morale a respectului de sine,pemitand dezvoltarea propiei constiinte ,vorbind de constiinta morala Henryott arata ca nu poata fi studiata mijlocit ci doar evaluata pe baza modului in car evalueaza aceasta ,asfel aprecierile morale se fac dupa criteri etice estetice intelectuale ,existand in consecinta aceleasi tipuri de judecati morale ,pornind de la aceste asppecte in literatura de specialoitate se vehiculeaza frecvent teoria dezvoltari constiintei in 5 stadii corelate 5 nivele . In cadrul acestora motivatia morala se dezvolta sistematic atrgand dupa ea vointa morala in contextul a 4 domenii a experientei umane 1 morala atasamentului ce se formeaza prin trairile de simpatie de suport,de siguranta si de necesitate pentru relatia copil parinte2 sensibilitatea moral emotionala ce se refera la modul in care emotile reglementeaza conduita morala 3 evaluare a morala ce vizeazza procesele de reflectare si opreare rationala a atitudinilor si comportamentelor 4 vointa morala ce ara in vedere capacitatea de inhibare a motivatiei pentru conduitele indezirabile social si totodata de mobilizare pentru conduitele pozitive ,toate aceste aspecte se dezvolta intre 5 si 7 anii si semnifica nivelul pozitiv sau negativ al comportamentelor a atitudinilor ,al tipurilor de personalitate si a modului in care subiectul se relationeaza cu cei din jur .In toate este implicata si dezvoltarea psihica a subiectului iar unii autori precizeaza ca calitatea trasaturilor nu poate fi evaluata corect fara sa tinem seama de nivelul intelectului iar alti autori adauga la nivelul intelectuli si implicarea emotional afectiva in activitatile desfasurate astfel incat structureaza o forma de motivatie ce asigura mai mult sau mai putin succesul in activitate si in comportamentul desfasurat . Perioada adolscentei Aceasta perioda deureaza intre 14-15 ani traditional 18 si mai nou 24 se incadreaza la adolescenta prelungita .Ea mai este denumita si perioada scolarului mare este una dintre cele mai controversate perioade ,aceasta lipsa de omogenitate este leagata de afaptul ca aceasta perioada semnifica cateva caracteristici dupa care unii autorii ii dau o alata denumire perioadei perioada ingrata ,perioada varseti de acum ,perioada verstei crizelor ,a anxietati ,nesigurantei si insatisfactiei ,perioada marilor elanuri ,perioada varstei contesytatiei ,a marginalitatii si subculturi ,perioada varstei integrari sociale ,perioada varstei participari la progres social ,perioada varstei maoral psihologice .In adolescenta intervin cele mai multe multiple determinari si conditionari ,din punct de vedere al comportamentului in adolescenta subiectul oscileaza intre copilarie si maturitate fiind totusi mai mult centrat pe aceasta din urma .Adolescentul iese din pubertate si din tutela familiala si scolara pentru a se integra in societate .Totusi adolescentul ramane in buna masura dependent material de familie dar devine independent in aspiratii si ideei ,la marea majoritate a adolescentilor ,tipul fundamental de activitate ramane invatarea dar cu modificarea sensului acesteia ,modificare ce este determinat a de trebuinta sau nevoia de autoinstruire in vederea confruntarilor viitoare .Adolescenta este perioada cu cea mai dinamica si dezvoltare umana cu salturi spectaculoase in plan afectiv si motivational ca si in planul intelectual chiar si cel social .Sub acest raport grupul mare de adolescenti ,nu este mare pentru ca se manifesta evidente intre aceste . Asfel la unii adolescenti are loc o dezvoltare rapida ,iar la altii lenta fara rascoliri .In plan bioloic are loc o consolidare sin pdv somatic si totodata o maturizare a . Ritmul

cresteri se atenueaza mai ales comparativ cu perioada pubertati ,totusi si adolescenti cresc in inaltime cu 20 -30 cm iar in grutate 40 kg anual .Creste scheletul cu efecte pozitive pentru sanatate si rzistente pozitive la efort.Spre 18 ani corpul capata proporile adultului si se echilibreaza cresterea segmentelor intre ele .Inca de la intrarea in adolescenta se atinge 95 % din talia adultului iar maturizarea biologica atinge intre 16-18 ani pe cea aadultului Atat la maturizarea biologica generala cat si la maturizarea unor segment e,musculatura joaca un rol importan pentru ca ea devine deosebit de riguroasaa ,la fete corpul ia forma specifica sexului ,forma ce este data de dezvoltarea bustului si bazinului .Atat la fete cat si la baieti cei cu o dezvoltare si maturaizare sexuala precocecresc mai repede dar raman totusi fragili si obosesc relativ usor.Acum exprssia fetei devine relaxata si armonioasa iar privirea devine expresiva si calduroasa.Dar sunt prezente unele afectiuni dermatologice ce provoaca nervozitate si iritare.Caracteristica principala a sexualitati nu se reduce numa la dezvoltarea ei ,ci mai ales la faptul aca aceasta se erotizeaza.Apar insomnii si agitatii dublate de neliniste si apatie ,unii autori explica aceasta situatie prin relatia dintre subconstient si constient unde se pune accent pe constrangerile morale si sociale si care corelate impreuna determina aparitia de atitudini de revolta fata de familie si societate . Dezvoltare a biologica continua lent si in subperioada a adolescentei prelungite del a18 la 25 ani .Prin masuratori antropometice adolescenti au crescut in inaltime cu cativa cm ,acest proces este mai intens atat la fete cat si la baieti care traiesc in mediul urban si care si din pdv al greutati capata avans. IN adolescenta apar si unele fragilizari psihice si fizice pentru intreaga perioada ,cunoasterea acestor fragilizari este deoasebit de importanta pentru a se acorda o atentie deosebita educatiei si a relatilor de familie si scocietate.In perioada 18- 24 ani tensiunile cresc pt. Ca cestea sunt legate dobandirea statutului social si profesional.Asadar dezvoltarea fizica semnifica modificarrea formei si proportilor corpului ca si maturizarea fiziologica a diferitelor organe .Din aceasta ultima idee rezulta ca adolescentii ,nu sunt snici copii dar niici adulti pe deplin.Volumul si greutatea creierului nu prezinta deosebiri semnificative fata de adult mai ales pentru faptul ca se inmultesc fibrele nervoase care lega centrii creierului .Talia depaseste ritmul cresteri in greutate ,oasele devin mai rezistente si musculatura mai consistenta sub raportul continutului ,Maturizarea treptate a aparatului circulator asigura functionalitate normala a inimi si creste suprafat lamanilo ceea ce insemna ca are loc o cantitate mai mare de aer inspirat Se dezvolta si glandele cu secretie interna Hipofiza secreta mai multi hormoni si stimuleaza cresterea iar tiroida influenteaza dezvoltare asistemuli nervos central si activitate psihica . Se pefectioneaza activitate motrica sub aspectul fortei fizice ,a preciziei si coordori ,a rzistentei la efort ,efort ce poate fi de 78 % din cel al adultului pt baieti si 70% pt fete .Ca infatisare generala dispare disproportia dinre trunchi si membre crete cutia toaracica se mareste creniul facial si a muschilor mimici ceea ce duce la trasaturi asemanatoare cu a adultului .Maturizarea timpurie este mai importanta pentru baieti decat pt fete din cauza solicitarilor mai frecvente la efor dar si pt faptul ca sunt mai fragile la o serie de boli ,somatice si psihice. Dezvoltarea in plan psihic Subperioade-1 a preadolescentei 14-16 anii Stabilizarea maturizari biologice,dezvoltarea constiintei si a constiintei de sine Dezvoltarea psihica care este incarcata de conflicte interioare ,odata cu mentinerea unor stalpi de agitatie de impulsivitate de neliniste si de anxietate.Comportamentele adolescentului sunt impregnate pe planul intelectual si afectiv 2 SUBPERIOADA 16-18 ani adolescenta propiuzisa-intelectualizarea deosebit de intensa, Imbogatirea experentei afective ,Structurile de personalitate care devin tot mai complexe ,Demnitatea bazata pe valori morale si culturale care se extinde dpv al volumuli si calitati

,Aparitia si manifestarea evidenta a valorilor evocationale si profesionale ,Aparitia dorintei de confruntare si competitie ,Fregilitatea adolescentului la unele boli -TBC ,NEVROZE ,psihoze , fragilitatea in raport de conduitele deviante 3 superioada adolescentei prelungite 18-24 anii-dobandirea independentei ,atat in plan ideal cat si in plan material ,dilaterea personalitati si afirmarea unui stil personal in conduita,ceea legata de prezenta unor atitudini moderniste in atitudini si comportament ,traieste intens dpv sentimental desi se mai mentine caracteristica instabilitati in plan afectiv CARACTERISTICI DEFINITORI IN INTREAGA PERIOADA-o dezvoltare intensa in plan psihic -note specifice care se refeera la identificarea egoului , apare o trasatura legatea de personalitate ,dezvoltarea si stabilzarea sentimentelor de onoare , aparteneta lla familie este legata. Se produce fenomenul de usor narcisism ,pentru ca se compara cu ceilalti , se admiria incearca sa-si gasesca calitati ,si tot odata sa le puna in valoare ,se dezvolta constiinta de sine care este legata dupa James de distanta care se stabileste intre eu si sine . Eul este cel ce cunoate si este constienta de realizaarile pe acest plan ,iar sinele este constituit de latura cunoscuta si este material si fizic ,spiritual si social Pentru a realiza cunoaterea sinelui adolescentu se compara cu alti si se raporteaza cu alti ,aceasta l-a facut pe Wallon sa afirme ca eul si sinele nu se pot realiza coplex dc nu se raporteaza la alti ,dar in aceasta raportare adolescentul se subeestimeza sau se supraestimeaza in raport de estimatia de sine pozitiva si negativa , din aceasta forma de stimare rezulta si un tip de comportament ,ai anume cand estimatia de sine este pozitiva ,comportamentele sunt lejere ,subiectul se simte ,bine si nu face efort ,can d este negativa subiectul se simte stingher in grup si nu se adapteaza la cerintele grupului O carateristica care influenteaza nu numai dpv cpmportamental dar si din pdv al stimulari fizici ,este faptul ca desi el e matur si viril ,condita este labila organ izata si anxioasa ,da r si din relatile dintre fete si baieti sunt relaxate ,atitudinea fata de adulti in general este mai permisiva si le caut amerite ,adopta atitudini admirative si afective . Deobesse spune din acest pdv ca entuziasmul si exalltarea inlocuiesc ,nelinistea puberului , in planul dezvoltari intelective ,esentiale sunt o serie de caracteristice generate de faptul ca gandirea devine discusiva cu forme verbale precise si elevata ,se contureaza pe acest plan si conecptia despre lume si viata ,aceasta concepte il determina pe adolescent sa urmareascs in relatile cu ceilalti prezentarea unor expunere autocontrolate ,in cazul acestora predomina memoria logica ,se formeaza o dorinta ferma de a deveni cult si de a se diferentia de ceilalti ceea ce i-a facut pe unii autorii sa afirme ca in aceasta perioada avem de a face cu criza de originalitae ,acesta se poate consttata si dein preocuparile adolescentului de a relaiza producti literare stiintifice artistice si de participare intensa la viate sociala ,chiar si lecturile si vizionarea de filme ,denota acest lucru ,asfel invat adolescentul este dornic de a asculta muzica moderna dar si de a parcurge manuale de aventuri si dragoste ,adolescentul constata ca nu totdeanuna se poate ridica la un nivel sugicient de elevat dpv al culturi ,constata ca are o serie de goluri si face efort de a completa cunstiintele ,lucru car il ajuta ca traieste o usoara forma de anxietate in rapot cu contientizarea domenilor ignorantei ,dar anxietatea adolescentului este legata si de faptul ca constientizeaza starile conflictuale si tensionale mai ales de cele legata d pierderea unor persoane dragi ,adolescentul depaseste relativ usor ,asemenea stari ,depasirea acesror stari este facilitata de aparitia unor expansiuni in relatile interpersonale si sociale ,de altfel adaptarea adolescentului este legata de invatarea sociala .Dupa Piaget exista o stransa legatura intre adaptare si invatra si inteligenta, inteligenta se exprima prin acomodare si asimilare la fel ca si adaptarea Se dezvolta in adolescenta gandirea formala cu semnificatia rasturnari raportului dintre posibil si real , la nivel structural gandirea formala cuprinde grupul de caracteristici ,identificare ,negatie reciprocitate si compatibilitate . aceasta insemna ca se produce o combinatorica mentala care permite generalizarea operatilror de

clasificare ,ca urmare adolescentul poate realiza generalizari abstractizari ,clasificari ,pentru a ajunge la esentializari si aprofundari ale caracteristicilor ,lucrurilor si fenomenelor ,asfel pe baza judecatilor si rationamentelor tot mai complexe ,Piaget afirma ca gandirea formala devine o gandire ipotetica deductiva ,gandirea ca stat major al intelectulii atinge un nivel superior al dezvoltari prin gandirea propozitionala logica abstracta ,bazata pe notiuni stiintifice ,legat de procesul de insusire a noriunilor se pot marca 4 tipuri de situatii privind relatile dintre dezvolltarea perceptiva si dezvoltarea conceptuala - 1 situati in car planul perceptiv si experienta conceptuala se dezvolta rela iv si conconmitent si in interdependenta 2 cand formare aperceptilor precede formarea conceptelor corespunzatoare 3 situatii in car notiunea se dezvolta in timp ce perceptia corespunzatoare inregistreza un regres 4 situati in care notiune este prefigurata de actul perceptiv , dat fiind aceste situatii creste volumel conceptelor al validarilor al accesibilitati si statutului lor se produc usoare diferente intre fete si baieti fetele dobandesc mai usor abilitati de exprimare si baieti o mai buna organizare inplanul gandiri , si la unii si la alti gandirea devine la fel de eficienta , pe fondul cresteri curiozaitati intelectuale se structureza aspectul critic al gandiri . pe baza gandiri critice adolescentul rezolva o problema ,ia o decizie si se orienteza independent asupra resurselor de informare ceea ce semnifica prezenta unor gandiri active ,in felul acesta se formeza in adolescenta un stil cognitiv propiu acesta insemna esentializaea informatilor ,reorganizarea lor analiza critica si prezenta argumentelor logice rezultate din stilul propiu s de exprimare . dezvoltarea limbajului este implicata in dezvoltarea cognitiva si datorita acestuia dezvoltarea psihica este orientarat sistematizata si ierahizata , dc in pubertate era in medie 14000 de cuvinte in adolescenta cca 20000 la care se adauga si competenta lingvistiva si pefectionnarae lor ,creste debitul verbal ,vorbire devine mai fluenta se folosesc termeni stiintifici ,dar subiectul are o tendinta pt structurile superlative ,cu prezenta unui jargon ,teribilism ,a cuv parazite . sridul devine in adolescenta tot mai personal ,chiar si preocupare si adoptarea semnaturi propii denota acest lucru si memoria isi aduce o contributie importanta la dezvoltarea cognitiva a adolescentului , predomina acum memoria voluntara si memoria logica fapt car e determina si o crestere a eficientei invatari , volumul memoriei atinge in adolescenta cel mai inalt nivel ,se adopta strategiile de memorare si de organizare a materialuilui si imaginatia stimuleaza creativitate cu toate ca adolescentul este tentat spre fantezie Golema n considera ca adaptare aindividului la mediu se realizeza ata prin componentele cognitive cat si prin cele afective ,personale si sociale . ele include aici inteligenta emotionala coontinta de sine autocontrolul ,motivatia aptitudinile sociale si empatia . In adolescenta se maturizeza adolescenta inte 16-18 ani ceea ce face sa atinga nivelul maxim de oprativitae .limbajul nuantat sii utlizarea conceptelor abstracte determina tendinta spre filozofare . desi exista o relatie stransa intre inteligenta si creativitate s-a constatat ca adolescenti cu un coeficient de inteligenta ridicat manifesta un interes mai mare pentru adolescentii creativi , totusi nu poti fi creator fara a atinge un anumit prag riducat al inteligentei cu exceptia unor activitati pracrice reusita scolara fat ade ADOLECENTII CREATIVI AU TENDITA SPRE AUTOPERFECTIONARE ,DAR IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE INDIVIDEUALE ,CRESTERE NIVELULUI SI AL GRADULui deinteligenta . si dup a18-20 de ani si chiar poate continua mult mai tarzziu ,asa cum afirma gillford cresterea si scaderea inteliogentei este legata de cele 4 forme de inteligenta generala , si anume , de inteligenta concreta centrata pe lucruri concrete si practice 2 de inteligenta simbolica cenntrata pe dezvoltarea limbajului si a cunostiinteleor de matematica 3 inteligenta semantica ce este esentiala pentru operarea cu noriuni verbale si comunicarea verbala , inteligenta sociala si capacitatea empatica centreata pe vehicularea inf. Nonverbale pe relatile sociale si pe capacitatea empatica . ca si in perioada prescolara dar si pe un plan indelungat adolescentul isi pune

probleme morale complexe , dc ne referim la piramida treebeuintelor a lui masloww se constat ca la puber predomina alta caractristice fata de adolescent ,spre exemplu la puber nevoia sociala si nevoia de siguranta in legatura cu eul devin critice ,in timp ce la adolescent s toate cele 8 nivelui sunt active cu exceptia trebuintelor de realizare a sinelui care in adolesce ta este usor in stare critica iar trebuintele cognitive este usor in stre critica Psihologia adolescentului 2 Gahne forme variate de invatare la adolescent,mentioneza urmatoarele forme ale invatari prin care trece adolescentul 1. Invatarea prin ghidaj emotional cand educatorul aproba sau dezabroba ,sanctioneaza sau stimuleaza verbal sau prin pantomimica, activitatea respectiva. 2. Invatarea cu ajutorul stimulilor relevanti in care predomina acumularile informationale capatand capacitatea sa utilizeze dintr-o limba straina cuvinte si propozitii ce permit stabilirea relatilor sociale sau dintr-o stiinta inrudita foloseste elemente relevante pentru a argumenta paradigmele respective. 3. Invatarea de algoritmi aplicativi care faciliteza insusirea tehnicilor acumulari informationale 4. Invatarea cu algoritmi ce contin paradigmele domeniului 5. Invatarea de cunostinte prin intermediu potentialului verbal evocator de experienta. 6. Invatarea prin discriminare multipla accetuinduse paradigma si abaterile semnificative ale elementelor la care se refera 7. Invatarea de principii si de concepte adiacente principilor pe care le stie (acumulate) 8. Invaterea sistemelor de rezolvare a determinantilor inclusi intr-o astfel de activitate. Impartirea adolescentilor sub raportul relatiei dintre intelect si activitate 1. Adolescentiilor creativi si inteligenti care sunt activi in activitatea si relatile cu cei din jur ,sociabili ,agitati dornici sa atraga atentia celor din jur debordantii si dornici de a invinge plictiseala. 2. Adolescentii creativi dar cu o inteligenta medie ,acestia sunt pedanti dar lipsiti de siguranta in activitate dar si inrelatile cu cei din jur ,sunt mai putin sociabili in schimb sunt autocritici excesivi. 3. Adolescentii creativi cu o inteligenta slaba paradoxal sunt mai siguri pei ei si mai putin ezitanti ,sociabilitatea este buna si au o expansiune sociala mare . 4. Adolescentii creativi cu retard intelectual .Ei sunt considerati creativi in domeniul abstract dar pot fi foarte buni creativi in domeniul practic ,se raporteaza la cei din jur fara realism ,traiesc pozitivi orice relatie sociala care ii aduce o apreciere verbala sau materiala. 5. Adolescenti creativi foarte inteligenti (superdotati).Acestia sunt foarte creativi in plan abstract ,au comportamente degajate au tendinta spre dependenta spre autoperfectionare si sunt slabi creativi in planul relatilor sociale si morale. Raportandu-ne la aceste categori putem trage conclusia ca orice activitate umana are la baza o activitate din care ia nastere motivul astfel incat se formeaza o abilitate de selectare si de ierarhizare a scopurilor si intereselor. In functie de aceste scopuri si interese se ajunge la aspirati legate de situatia reala in care intodeauna intervine si starea emotionala afectiva a individului .De aici la adolescent se constituie comportamentele legate de conduita de amor propie ,de rusine ,de politete de bunavointa de compasiune.Addolescentul ajunge la conduite divers3 ce sunt tot mai adaptabile la conditile din mediu.Pentru adolescent JEAN ROUSSLET evidentiaza urmatoarele conduite

1. Conduita revoltei cand adolescentul refuza in bloc ,ceea ce ainvatat si ceea ce I sa impus fortat ,manifesta extravagante ,nesupunere ,indisciplina ,ostentatie,originalitate in exprimare si limbaj ,manifesta originalitate in comportament si vestimentatie. 2. Conduita inchideri in sine ,cand adolescentul isi face un examen sever de constiinta isi analizeaza si isi diseca sentimentele ca si atitudinile si comportamentul ajunge la lungi introspectii cu intentia de a cunoaste si descoperi noii fapte dar si de a se cunoaste si a se descoperi pe sine . 3. Conduita exaltari si afirmari cand adolescentul adopta o atitudine ferma de confruntare deschisa cu altii se antreneaza in cautarii neincetate,manifesta dezinteres pentru viitorul sau material ,traieste frecvente momente de exarcerbare a satisfactiilor intelectuale ,filozofice ca si a sentimentelor a tendintelor mistice si romantate ,dezaproba minciuna si ipocrizia ,adopta tendinta totul sau nimic ,adopta placerea de a se confrunta cu dificultati majore .La randul sau Deobesse este de parere ca adolescentul isi formeaza 2 functii de adaptare la mediu: 1. Punere in acord cu adaptarile la mediu ,aceasta formand integrarea sociala si asimilarea de deprinderi adecvate in functie de depasirea situatilor ivite . 2. Depasirea de sine dar nu la nivelul caracteristicilor copilului ci la nivelul caracteristicilor adultului ,astefel incat depasirea de sine devine o sursa de progres moral si spiritual.Din aceasta functie rezulta si functia de definire a personalitati ca apoi sa se afirme treptat si sa cunoasca momente frecvente de autodepasire . Personalitatea se construieste inca de la nastere dar acest progres nu este uniform si continuu ,au loc salturi si plafonari cu inegalitati si dezvoltari dizarmonice nu numai in conduitele pozitive ci si in conduitele marginae ,In adolescente personalitatea este una din laturile cele mai mobile si mai sensibile cu modificari frcvente de la un timp la altul ,aceasta pentru ca adolescentul este dominat permanent de cautare de sine de autodescoperire de autovalorificare si de auoimplicare in viata sociala.Pentru adolescenti intrebare fundamentala este Cine sunt eu ,constiinta de sine se dezvolta ca element psihic complex tocmai prin realizarea intelegerea d catre adolescent a fenomenului domonant ,cine este el si cine sunt altii .Adolescentul gandeste si actioneaza personal ,nu se rezuma la imitatii ,reuseste sa descopere valorile materiale si morale ,cele spirituale si idealurile de viata.Nevoia adolescentului de originalitate i-a determinat pe unii autori sa vorbeasca de criza de originalitate in care adolescentul dispus la confruntari unele din ele chiar rigide si cu un pronuntat spirit de contradictie tocmai pentru a actiona asa cu m gandeste si asa cum vrea sa faca el .Dar si din aceasta rezulta manifestarile adolescentului si nevoile sale de afirmare sociala ,profesionala si creativa .In literatura de specialitate sunt descrise tipuri specifice de personalitate ale adolescentului 1 Tipul revolutionar in care se manifesta revolte pasagere ,excentricitate in limbaj ,imbracaminte inclinatii spre erotism,inclinatii spre narcisism 2.Tipul rectiliniu in care se manifesta o schimbare continua de progres ,de activitate supla si reala 3 Tipul etern revoltat in care adolescentul nu e multumit de ceea ce face ,nu e multumit de ceea ce fac altii ,nu este multumit de ceea ce aude sau citeste si este pus in situatia de aface permanenta critica si de agasi nod in papura la orice discutie 4Tipul amorf in care personalitatea adolescentului nu este marcata ferm ,nu se distinge de ceilaltii ,imita chiar comportamentele celorlalti ,bune sau proaste si nu manifesta o tendinte de originalitate nici in comportament nici verbala. In adolescenta eu devine tot mai coeziv prin faptul ca reuseste sa compare comportamentele trecute cu cele viitoare dar si prin dobandirea capacitati de reflectare si prin dobandirea unor experiente in care subiectul examineaza tot ceea ce constata ca gandesc altii despre el .Singuratatea pe care o cauta permite explorarea eului iar cautarea relatilor sociale pemite

asimilarea valorilor sociale .Astfel se produce o relatie stransa intre aceste elemente exprimata de Ericson care spune ca se formeaza in felul acesta un concept de sine stabil si functionar .Conceptul de sine exprima atributele si expetantele pe care le avem despre noi .Conceptul de sine poate fi pozitiv sau negativ si trece adeseori prin revizuiri si reorganizari pe masura maturizari adolescentului, preocuparea fata de aspectul fizic de imbracaminte par ,forma corpului ,forma fetei demonstreaza constiinta de sine si perceperea propiului eu .La inceput eul este fragil apoi se reuseste sa-si inteleaga propia personalitate mai ales in relatiile cu cei din jur ,identitatea se castiga prin intelegerea sensului existentei sale si duce la intergrarea in societate.Diferentele dintre sexe sunt nesemnificative pe acest plan ,totusi fetele sunt mai centrate pe relatile interpersonale pe rolul de gen si pe sexualitate pe familie si pe cariera.La ambele sexe identitatea este influentata de 4 factori principali: 1DEZVOLTAREA COGNITIVA 2 DE PARINTI DE EXPERIENTA SOCIALA 4 CONTEXTUL CULTURAL Conform modelelor teoretico-metodologice ale personalitati eul este considerat nucleul central al personalitati si determina relativ identitatea continuitatea si unitatea persoanei in dezvoltarea sa eul parcurge sucesiv 3 etape :1 a eului corporal 2 eului social 3 spiritual (psihic).In perioada pubertatii si adolescentei se produc cele mai furtunoase transformari ale personalitai ,intre eu si persoana exista o stransa interactiune si interdependenta ,ambele duc la dezvoltarea personalitati ,dar atat dezvoltarea cat si eventuale le tulburatri ale personalitai se prodeuc in paralel In adolescenta se dezvolta si aptitudinile si caracterul astfel incat se creeaza contextul de aparitie a unui sistem propiu de valori si a constiintei odata cu dezvoltarea intensa a rolului de integrare si de aureglare aeului fapt ce determina consolidarea unicitati si originalitai personalitati.Prin aceasta se restructureaza fundamental capacitatea cognitiva ,constiinta in general si constiinta de apartenenta la generatie la idealul de viata ,abilitatea de ase rapotrt a la alti dar si distantarea de adult ca si moment majo de independenta fara a fi evitate esecurile care pana la o anumita limita sunt stimulative si dezorganizatoare in situatiile repatate de esec sau gravitatea acestuia ,totusi in final esecul permite conturarea imaginii de sine .Momentul principal este atunci cand adlescentul ajunge la eul cunoscu ceea ce inseamna ca are imaginea sinelui si prin aceata se dezvolta cunoasterea motivatia pentru activitate ,interesele si o buna raportare la altii si la adaptare.Psin dezvoltarea caracterului ca nucleu psihosocial ,relatiile adolescentului devin si mai complexe,caracterul este cel care controleaza si integreaza celelalte componente ale personalitati in sensul ca le valorizeaza si le valorifica in activitate .Si aici pot aparea conflicte mai cu seama cum su nt conflictele cu familia si cu cei dein jur ,si cand aceste conflicte sunt extinse contribuie si ele la asa numita criza de originalitate ,cei mai multii autori sunt de parere ca aceasta situatie incepe de l12-14 ani la fete si 14-16 la baieti si poate dura cativa anii ca urmare a structurilor fizice a individului . Dr situatia respectiva depinde si de tipul fundamental de temperament ,perticiparea adolescentului la viata sociala devine in mod activ un criteriu pentru a desprinde alte tipuri de adolescentii :1 adolescentul activist care este bun organizator dispune de initiativa ,dispune de abilitati de mobilizare ,dispune de spirit de organizare 2Adolescentul participant care este axat pe tendinta de formare profesionala 3 adolescentul participant la valorizarea verbala a evenimentelor social politice ce are o mare capacitate de a-si exprima opini de-a organiza o discutie si de a crea un context special in orientarea acesteor discutii 4adolescentul colocvial care are tendinta de a se antrena in discutii,de a face interpretari si este preocupat de problemele ideologice ca si problemele de viata .In ceea ce priveste conditile si normele morale care duc la formarea de conduite si adaptarea lor la viata sociala ,acestea pot fi

normale anormale ,si imorale .Conduitele amorale sunt exprimate prin nonconformism produs din ignorannta iar conduitele imorale privesc incalcarea deliberata a normalor morale si regulilor esentiale a acestora. La baza acestor 3 feluri de conduite stau si se constituie acceptori morali ,care pot duce la coflicte si frustrati ,si aici ca si mai sus conflictele si frustratile ponderate sunt benefice pentru adolescent ,mai cu seama cand acesta dispune de un echilibru psihic bun ,dar conflictele si frustratile accentuate mai cu seama cand actioneaza pe un fond fragil al subiectulii si pe o lipsa de un fond emotional din partea celor din jur dul la dezorganizare a activitati psihice in general .Tote aceste situatii pot fi percepute in rolurile si statutele sociale ale individului ,in final rolul sau statutul social car il indplineste contribuie la formarea de variate carateristici de socializare bazata pe onoare propie exprimata de adolescet:pe cinstea mea Unele tulburari care apar la nivelul pers. Adolescentului au la baza o imaturitate psihica ,o dezvoltare dizarmonioasa ,o dezvoltarea fizica deficitara ,unele distorsiuni mintale ,unele dreglari hormonale etc. Toate acestea creeaza un context aparte de exprimare astefel incat in relatile cu ceilalti se poate instlala teama de insucce ,teama de afi abandonat , de a fi refuzat de sexul opus. Acestea provoaca trairi de tipul melanconie anxietati ,frustratie ,conflictelor ,tensiunilor . Perioada tineretii Cea mai discutata in literatura de specialitate ,multii autori care exprima in mod contradictoriu ,nu numai pentru faptul ca incerca sa introduca si perioada prelugita a adolescentei ,si mai ales ca unii inglobeaza perioada tinereti in varstele adulte in loc de tratarea ei separata ,totusi putem aprecia ca aceasta perioada este de sine statatoare facun parte din marele ciclu al avutului ,pentru ca tineretul prezinta mai multe caracteristici propii decat comune adolescentului sau a adultului.dupa Erickson ,Buhler si JUNG perioada DULTA NU CONSTITUIE UNSTADIUMONOLITIC ADICA O FAZA DIFERENTIATA INTRE ADOLESCENTA SI BATRANETE ASTFEL INCAT OMUL TRECE PRINTR-UN PROCES DE CONTINUA DEVENIRE si problematica limetelor de varsta a perioadei tinereti este controversata ,limita inferioara del a 24 si 25 ani a adolescentei prelungite face trecerea spre perioada tinereti care este cuprinsa intre 24-25 anii la 35 ani. Pe de alta parte aceasta perioada a fost mai putin studiata in literatura de specialitate din 3 motive 1 Diferentierea de adolescenta se face relativ greu existand in continuare multe caracteristici psihofizice ce se mentin 2 Insertia sociala a tinerilor este foarte diversa ceea ce ingreuneaza adoptarea unei criteriu clar si operativ , se produc schimbari rapide de mentalitatii si de acumulari ale experientei sociale asemanatoare celor din perioada adolescentei.3In epocile anterioare tutela sociala si mai ales a parintilor era excesiva ceea ce determina ca insertia sociala sa fie lenta ,aceste caracteristici s-au perpetuat discret ca o distanta psihologica mica intre generatii.Tineretea se poate defini prin cateva caracteristici generale si anume incadrarea tinerilor in activitate ,stabilirea de noi relatii de comunicare ,adoptarea unui cerc mai restreans si mai bine delimitat de prieteni ,constituirea familiei,restructurarea statutului parental si in cadrul perioadei tineretii se pot distinge 3 subperioade 1 Subperioada de la 24 ,2528 anii ce este considerata ca o subperioada de adaptare de ucenicei si de stagierat de adaptare profesionala si familiara,dar aici nu se exclud unele dificultati de adaptare care pot aparea si care se concretizeaza prin dificultati de raportare a programului de munca si prin dificultati de raportare la ritmul vietii de familie ,odata ce apar aceste dificultaii ele se resimt ca tensinune interna si determina greutati in structurarea responsabilitailor a aspiratilor si a trairi emorionala,can functionalitatea adaptari functioneza normal apar situatii de intergrare in colectiv si in ierarhia profesionala cu conditia ca aceste 2 sa se produca concomitent ,important pentru evolutia tanarului este si situatia de adaptare la familie si la aparitia primului copil 2 Subperioada de la 28 de ani la 32 ani este considerata ca o perioada de implantatie ce determina intensificarea

experientei profesionale si de dezvvoltare a statultulii de parinte ,acum se primesc responsabilitati sociale tot mai ferme ,responsabilitati familiale ce duc la formarea constiintei de sine si a valorificari atitudinilor corect exprimateTot in aceasta subperioada distractile devin mai putine mai ale s atunci cand mai apare un copil ,spre deosebire de barbati in aceasta subperioada devin mai interesate de educatie si sanatate 3Superioda de la 32-35 ani cand se prodeuce o stabilitate relativa aadaptari ,a conduitelor si a aspiratilor ,statutul profesionala si social este in progres ,se extind relatile sociale si responsabilitatile profesionale,apar in aceasta subperioada si unele dificultai de adaptare similare cu prima subperioada. In literatura de specialitate sunt abordari diferite pe ansamlu perioadei .Urmatoarele abordari: Levinson numeste perioada de la 17-22 anii ca varsta de adult tanar in care coexista statutul de adolescent cu cel de tanar cu caracteristici de adult ,dupa autorul respectiv este o perioada de tranzitie de la starea de copil barbat ,la ceea de barbat tanar Rousllet este de parere ca fetele trec printr-o astfel de evolutie ceva mai devreme odata cu stabilirea cicluluiEricson apreciaza ca perioada tineretii ii corespunde stadiul intimitatii verus izolari ,acum se amplifica identitatea sociala si ceea de angajare odata cu trairea experientei dragostei si a infinitatii de familie ,tot acum tanarul se identifica cu partenerul iar cei ce se tem de aceasta relatie se izoleaza ,astfel incat pot aparea dereglari generale ,nu numai in relatie cu familia la nivelul profesie I ,la nivelul relationari cu cei din jur .In unele imprejurari cand se produc asemenea situatii unii tinerii se izoleaza dar pot stabili o relatie deosebit de apropiata cu un prieten sau cu o prietena care se reduce la destainuiri si confidente .Lovinger ,porneste in aprecierea perioadei tinereti de la teori psiho-sociala a dezvoltari a lui ericson si considera ca sunt 8 stadii ale dezvoltari eului dintre care 6 apartin varstei adulte :1 Nivelul conformist cand se produce o influenta mare a normelor sociale ceea ce genereza o gandie dominata de clisee ,de stereotipuri ,de acceptarea sociala fara rezerve ,de acceptarea aparentelor 2Nivelul constient conformist cand tanarul face diferenta dintre dorintele propi si normele sociale dar si can pot aparea contradictii si acestea fapt ce genereaza o tendinta la suprimarea tendintelor propii 3 Nivelul constient ,cand are loc o dezvoltare a caraterului pe baza unor standarde propi can se dezvolta o gandire critica ,cand apar scopuri si idealuri nu dupa ceilalti ci dupa propile valori ,iar evaluarea acestora se face pe baza de repere interne 4 Niveleul individualitati ,cand tanarul are si isi manifesta respect pentru unicitatea fiecaruia dar si toleranta in relatile cu altii ,manifesta grija pentru problemele sociale si reuseste sa faca o distinctie propie si clara intre scopuri si mijloace 5 Nivelul autonomiei ,cand tanarul recunoaste independenta persoanelor si are constiinta interdependentei dintre oameni ,accepta punctele de vedere diferite de ala sale 6 Nivelul intervieri caracterizat de reconciliere a conflictelor interne ,iar tanarul renunta la scopurile care nu pot fi atinse si se declara multumit de ceea ce a devenit. In concluzie perioada tinereti se caracterizeaza prin intesificarea sinuoasa in realitati profesionale ,maritale si a intergrari diferentiate in rolurile si statultele sociale,din pdv biologic putem dsprinde si pentru aceasta perioada cateva caracteristici propii: aspectul si forma fizica se apropie cel mai mult de idealul uman ,tanarul este viguros si sanatos pana la 50 anii declinul fizic este nesesizabil ,pana la 45 anii inaltimea ramane neschimbata dar dupa aceasta perioada tanarul incepe sa scada ,forta musculara atinge punctul maxim pana la 30 de ani ,dupa care scade gradat cu 10% ,la fel stau lucrurile cu privire la timpul de reactie si a acuitati senzoriale pe ansamblu perioadei sanatatea este buna dar pot exista unele afectiuni mionore la nivelul cailor respiratorii si o oarecare fragilitate la bolile sexuale pot aparea dificultati de tipul atrozei si hipertensiuni arteriale ,femeile sunt mai preocupate de starea de sanatate decat barbatii ,rata mortalitati este dubla fata de femei ,accidentele rutiere ocupa primul loc ,iar la femei primul loc este ocupat de cancer .Fenomenul la ambii este dependent si de ereditate si de stilul de

viata .S-a constatat statistic ca cei casatoriti sunt mai putin bolnavi decat cei necasatoriti .Din pdv psihic apar cateva aspecte specifice planurile senzorial-perceptive nu sufera modificari evolutive fata de adolescentii ,totusi se produc anumite modificari in exercitarea unor profesi in care se solicita unele functii Cuma r fi afectare vazului sau reducerea capacitai discriminative dupa 8-10 ani de profesie .Dar in aceasta perioada se dezvolta foarte mult adaptarea la intinerec odata cu crestera capacitati de estimare vizuala car devine foarte fina ,dar dupa 28 ani aceasta intra in declin cam la fel stau lucrurile si cu auzul si cu tactul ,in schimb simtul echilibrului se conserva bine ,pe ansamblu intregul plan senzorial se stabilizeaza,si planul mental prezinta unele modificari dar si aici conteaza foarte mult cunostintele si abilitatile dobandite ,reciclarea profesionala recunoscuta in lume de a se produce la 15 ani are la baza 3 motive 1perimarea profesionala ca urmare a progreselor tehnico stintifice 2 disparitia unor profesii si aparitia altora 3 perimarea unor insusiri individuale sau aparitia unui handicap.Din aceste 3 caracteristici a rezultat si ideea necesitatii unei invatari permanente .Procesele superioare se dezvolta maximal prin acumularea de cunostiinte prin acumularea de experiente si prin cresterea capacitati de creativitate .Din aceasta rezulta ca forma principala de invatare este invatarea de autodidacticism ,in cazurile de oboseala aceasta se recupereaza in tinerete rapid .Atitudine a fata de activitate se schimba in peioada de criza economica devenind mai permisiva ,si in aceasta perioada intergrarea are grade de acomodar ,de adaptare de participare si integrare propiuzisa care se coreleaza cu modificarile motivatiei. Pentru intreaga subperioada a tineretii devin foarte active urmatoarele subidentitatii profesionale social cetatenesti si familiale de sot si parinte .Aparitia copiilor modifica stilul de viata al familiei iar femeile traisc mai intens aceste situatii devenind mai anxioase cu unele obsesi cu unele depresi si cu disconfort se produc di 2 motive pe de o parte ca sunt mai preocupate mai grijului fata de starea membrilor familiei si pe de alata parte pantru ca se poate vorbi asa cu se poate vobi de dependenta copilului de mama si de dependenta mamei de copil .Abaterile comportamentale cresc la femei intre 18-30 anii si 20-24 la barbatii iar dupa 35 ani acestea scad la ambele sexe .Se constata ca scaderea acestor abateri comportamenntale su pastrarea unui echilibru se produc printr-o serie de compensari ce se realizeaza prin antrenarea tanarului in activitatile ludice mai intense si mai ales de tip loasir ,participarea cu rabdare si interes la jocul copiilor 3 prin interiorizare rolului a subiectului ceea ce demonstreaza nu numai complexitatea activitati dar si o descsracare psihica 4 adopatera unor jocuri cum ar fi sahul ,rebusuri 5 adoptarea de activitati de tip loasir cum ar fi lectura ,desenul sueta .cu cat tanarul este mai mare consumator de cultura cu atat echilibru este mai accentuat . In literatura de specialitate se apreciaza ca personalitatea tanarului este mai afectata si echilibru mai fragil pentru cei care au avut modele negative de comportament sexual sau a avut incidente de tipul acesta pe parcursul vietii. Perioada varstelor adulte (mature) In aceasta perioada evolutia se realizeaza fara seisme majore pt. ca se produce un fel de platou in modul in care se realizeaza individul ,un platou al stabilitati pe plan familial ,profesional si fizic . Din aceste motive perioada ,se mai numeste si perioada varstelor active,deorece individul se antreneaza in activitatea profesionala si familiala cu o perticipare buna in viata sociala .Totusi unele dificultati apar in acesta perioda si ele sunt legate ca oameni traisc in medi eterogene fata de copii care traiesc in medii mai omogene .Pana prin anii 60 se considera ca psihologia generala era o psihologie a adultului si toata activitatea de cercetare si constituire a ideilor despre om ,in paralel psihologia sociala se considera fiind o psihologie a adolescentului ,ca atare psihologia era centrata pe studiul copilului si a adolescentului.De atunci eforturile facute de psihologi erau destinate diferentieri perioadelor de varsta.Unii autorii considera si astazzi ca pentru varstele adulte le este specifica o dezvoltare sub forma de piramida ca si ontogeneza ,numai ca varful

acestei periozi este orientat in jos .Allport enumera ca trasaturi specifice ale varstei adulte urmatoarele: constiinta de sine larga ,relatii si raporturi intime ,securitate emotionala,preocupari obiective ,obiectivare de sine ,armonie relativa cu achiziitile din experienta personala.Au fost mai multe incercari de pereodizare ,dintre care citam pe Super si colaboratori care vorbesc de 5 stadii de dezvoltare in care caracteristica principala a adultului este de implinire sociala .Acestia numesc acest stadiu o perioada de mentinere a caracteristicilor respective si plaseaza intre44 -45 ani .Dupa aceasta urmeza perioada varstelor inaintate .Alte incercari de periodizare iau in considerare aspecti bio-fizice de tipul activitati si statului psiho social chiar si numarul copiilor pe care il au dar si intrarea in activitate a copiilor si constituirea famililor de catre acestia.Se remarca faptul ca exista unele diferente intre barbatii si femei ,difernte de modul in care se raporteazala familie EX femeile adulte sunt mai independente decat barbatii de evolutia familiei .Sepoate remarca un pdv comun la totii autorii si anume ca perioda adulta este considerata ca un moment al maximei realizari a inaltei productivitati a armonizari intereselor ,aptiitudinilor ,deprinderilor a modalitatilor de relationare si chiar a conceptiei despre viata Perioada adulta poate fi impartita in umatoarele subperioade:Prima perioda intre 35-45 anii cand omul este activ stabil creator ,se afirma ca specialist,se afirma ca parinte .A2 SUBPERIOADA intre 45 45-55 cand are loc o stabilitate sociala si profesionala dar se diminueaza identitatea de sot si de parinte mai ales si pentru faptul ca copii intrea in activitate si parasesc domociliu .Femeile sunt tensionate cau urmare amodifcarilor bilogice .A3 seste subperioada adulta prelungita ,este cuprinsa intre 55-65 anii cand scade forta fizica si este o perioada critica pentru femei .DPV fizic se produc o serie de modificari care dergleaza partial organismul individului dar aceste modificari nu tulbura echilibru generala si stabilitatea pana la 60,70 anii cu exceptia unor boli .Tptusi partea ceea mai perisabila se instaleza la nivelulcortexului si creierului mic ,dealtfel numarul neuronilor care se distrug creste chiar de dupa 25 ani .Este importan pentru mentinerea activa a neuronilor antrnarea individului in activitate ,dupa 40 ani scade usor forta fizica ,scade tonusul muscular ,creste cavitatea de grasimi se produce declinul vederii piele devine mai putin colorata ,apar cearcane si riduri la ochii ,creste pantecul se rareste parul .Se produce o scadere in inaltime spre sfarsitul perioadei .Numarul de zile si durata bolilor care apar este mai mare ,in jurul varstei de 55 de ani se produce un declin pe toate planurile ,inprincipal acest declin este marcat de erodarea caracterului arzator al intimitatii in timp ce libidoul ramane activ de unde adeseori si crizele in casnicie.Pe acest fond apar forme de melanconie cu dominanante depresive ce se acentueaza odata cu iesirea la pensie si odata cu faptul ca sexul opus acorda persoanelor mai putin I nteres .Un factor stimulator si de mentinere a echilibruli se produce prin aparitia nepotilo care creaza o stare de liniste de tihna pt se proiecteaza in acestia propile aspiratii mai ales acelea care nu au fost realizate decatre individ .Stabilitatea in familie creste in aceasta perioada ca urmare a ajutorului din partea partnerului .Uneori se adopta comportamente compensatori prin instalarea unor conditionari si tabieturi ,aceste tabieturi sunt mai frecvente la barbati decat la femei ,dara cele care se instaleza la femei sunt mai profunde .Dintre subidentitatile caracteristici acestei subperioada se remarca acele profesionale si sociae ar si cele parentale si maritale si ele sunt legate de succese si insucese ,de aspiratii si dorinte .In plan psihic are loc un declin major in domeniul senzorialulii ,a vazului ,mirosului si a gustului. La nivelul memorie se constata ca se retin mai bine incidentele critice legate de succes si insucces ,scad calitatile legate de memorie cum ar fi suplete a volumul fidelitatea si orientarea ,dupa 55 de ani memoria mecanica scade dar se mentine activa memoria logica ,in plan verbal se reduce debitul verbal dar este compensat de preocuparea individului pt constructia verbala si logica argumentului .La nivelul inteligentei se produc modificari . La varsta de 25 de ani se produc o scadere a valorilo coeficientulii de inteligente iar la 45 devine mai evidenta . Prin compensare cunostiintele devn maxime 40 -50 ani

si sunt stabile pana la 60 ani ,dea aici si creativitatea mare care prin antrenament la unele persoane dureaza toata viata .Dupa 30 anii se produce o scadere lenta a vitezei si a randamentulu invatari si un platou al acestei pana la 45 -50 ani Ulterior are loc o scadere cu un procent pe an si poate fi compensata printr-o orientare mai buna in sarcina prin perezenta unei capacitati de selectare a materialuli si exp mai bogata .In principal dificultatile sunt determinate de stres si de anxietate in fata competitie de mentinerea streotipilo de prezenta unei motivatii mai reduse ,de lipsa de timp ca urmare a angajari sociale si familiale.Importanta este in acest context pentru mentinerea echilibrului psihic si fizic relatia ce se stabileste intre natura individelui sieducatie si invatare si maturizare . PERIODA VARSTELOR DE REGRESIE Varstele de dupa 65 de ani sunt fragile si de involutie dar si de intelepciune si anticamera a mortii si bilanturilor.Aceste varste au stat in atentia cercetatorilor pe unele perioada de timp chiar mai mult ca cele a copilarie .Preocuparile nu au venit doar din partre specialistilor dar si de partea altor oameni de stiinta ,filozofi. TOti filozofii antici fac referiri la batranete si fac recomandari pt longetivitate .Exista si conceptii care iiconsiderau pe batrani o povara si pt a usura societatea erau lasati sa moara in desert sau pur si simplu erau mancati de animale . Odata cu renasterea s-a produs o intoarecere spre umanism si au fost infiintate aziluri pentru batranio si handicapati IN sec 15 se produce un nou eveniment pe acest plan ,aparitia unor medicamente elixiruri extrase din plante sa animale avand scop mentinerea tineretii.La noi in tara scoala initiata de ghe marinescu ,c-tin parhon si ana aslan au determinat cotituri importante in tratarea batranilor in special prin folosirea plantelor .Odata cu iesirea din activitate apar probleme deosebite mai ales la cei care sunt legati de profesie .Varstele de regresie se imparte in 3 superioada .Prima e aceia a treceri spre batranete cuprine 65-75 ani . a dou a e batraneti medi 75 -85 iara a 3 a mari batraneti e dupa 85 de ani . LONGEVITATEA ESTE ESTIMATA la 85 de ani pt barbati 90 femei .Regresia bilogica se produce prin urmatoarele caracteristici scaderea energiei instinctelor a libidoului procreatie ,scade capacitatea de adaptare si creativitate ,reducerea perioadi de som iar visele devin confuze intre realitate si subiectivism ,piele devine subtire ,uscata palida si pigmentata adeseori cu spargeri de vase de sange ,are loc incaruntirea si caderea parului ,miscarile greoaie lipsite de suplete scade forta musculara ,apar bolii de inima de plamani se micsoareaza si volumul creierului .In planul; regresie psihice se produce o scadere a senzorialuli a vazului si aa uzului ,memoria de scurta durata se degradeaza mai repede fata de scurta durata ,atentia si gandirea devin confuze vocea se modifica se instaleaza irascibilitatea si anxietatea se poate produce un vid intelectual si verbal cu reticiente verbale ,scade si fluxul vorbiri .Batranul este meditattiv adoptan conduite de contemplare de spectator ,apare o confunzie in aprecierea timpului si spatiului.Apar tulburari de afectivitate legate de depresie si d teama de moarte ,in acest contest unii batrani sunt agitati altii sunt inhibatii in unele situatii se produce un fenomen de despersonalizare si mai ales subiectul raportaza totul la sine si este mai frecventa la femei in schimb can apare este mai grava la barbati si cand se coreleaza cu ideea de persecutier de parkionism ,parasirea domiciliulii consum d alcool sinucideri .Ultima perioada - e stagiul terminal acesta se poate reduce la 3 niveluri si anume moartea biologica cand nu toate organele mor in acelasi timp si nu se stie dc este dureroasa .Moartea psihologica unde s-a constatat ca unii indivizi sunt lucizi si fac reflactii si eforturi de mentinere a constiintei clare si atunci cand intra in moarte biologica.Moartea sociala care este data de ritualuri de comemorari de reculegeri .Important e ca omul ramane in memoria celor vii prin ceea ce a realizat .Dintr-o alta perspectiva se poate vorbii de moarte neasteptata produsa de un eveniment neprevazut ,de moarte intentionata ,can individul isi pune capat zilelor pri suici d. de moartea neintetionata cand este provocata de boli fatale si de moartea intetionata ca re individul aduce o contributie in timp- alcool .