Ingrijiri paliative in geriatrie

Cand nu mai este sansa pentru vindecare, trebuie sa punem accent pe calitatea
vietii
Paliatia reprezinta ingrijirea pacientilor aflati in faza avansata a unei boli incurabile, in
stadiul care a depasit posibilitatile curative. Prin asistenta paliativa se asigua
un tratament complex de control al simptomelor, suport emotional, social,
spiritual si respectarea demnitatii umane fiecarei persoane bolnave. Scopul
este asigurarea calitatii vietii bolnavului, atenuarea suferintelor somatice si
psihice, susinerea si ncurajarea activitilor fizice si mentale precum si
suportul pentru membrii de familie ( inclusiv n perioada de doliu). In asistenta
paliativa este implicata o echipa multidisciplinara alcatuita din medici,
ingrijitoare, psihologi/specialisti in igiena mentala, asistenti sociali, preoti si
voluntari instruiti. Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
ingrijirea paliativa este o abordare care imbunataeste calitatea vietii
pacientilor si familiilor acestora, facand fata problemelor asociate cu boala
amenintatoare de viata, prin prevenirea si inlaturarea suferintei, prin
identificarea precoce, evaluarea corecta atat a tratamentului durerii cat si ale
altor probleme fizice, psiho-sociale si spirituale. OMS a elaborat unele
principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa: atenueaza durerea si alte
simptome chinuitoare afirm viaa si consider moartea ca pe un proces
normal; 1 nu grbeste si nici nu amn moartea; integreaz aspectele psihosociale si spirituale ale ngrijirii pacientului; ofer un sistem de suport pentru
a ajuta familia s fac fa greutilor din timpul bolii ofer un sistem de
sprijin pentru a ajuta pacientul s duc o via ct mai apropiat de cea
normal pn la moarte; mbunteste calitatea vieii si poate influena
pozitiv evoluia bolii; se bazeaz pe o abordare de echip pentru a se putea
adresa tuturor nevoilor pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de suport
n perioada de doliu, dac este cazul; este aplicabil n stadii timpurii ale
bolii, n corelaie cu o serie de alte terapii menite s prelungeasc viaa, cum ar
fi chimioterapia, radioterapia, si include investigaii necesare unei mai bune
nelegeri si abordri ale complicaiilor clinice. Bolnavul n stare avansat are
dreptul ca durerile si simptomele sale somatice si suferinele psihice s fie
alinate, si s fie nconjurat de prieteni si familie. ngrijirea de tip hospice se
remarc prin implicarea aparintorilor n ngrijirea bolnavului precum si
suportul
emoional
al
acestora
n
perioada
de
doliu.
Casa de Asigurri de Sntate nu recunoaste deocamdat serviciul de ngrijire
paliativ ca fiind un serviciu finanabil, si suport prin urmare doar o mic parte a
costurilor de ntreinere. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa
reprezinta ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la
tratament curativ. Controlul durerii si al altor simptome, problemele psihologice,
sociale si spirituale au importanta majora. Scopul ingrijirii paliative este asigurarea
unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru familiile acestora. . In
Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai statelor membre UE privind
ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine din latinescul "pallium",
care inseamna "masca, "acoperamint". Aceasta etimologie indica de fapt esenta
ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau asigurarea unui
"acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate

oferi vindecare. Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere un nivel de

ingrijire adecvat si sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi, pana la
jumatatea acestui secol, medicina a oferit putin in domeniul managementului durerii si
controlului eficient al simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase din anii
50, combinata cu o intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale ale
pacientilor in pragul mortii, au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri paliative.
Principiile ingrijirilor paliative au devenit mai cunoscute si aplicate in a doua jumatate
a secolului XX. . Prima unitate hospice moderna de educatie si cercetarea fost cea
infiintata in 1967, la Londra, de Cicely Saunders, formata din asistenta medicala,
asistenta sociala si medic care este considerata si consacrata ca pionier al miscarii
hospice moderne. Recent, o serie de studii au furnizat date despre asemanari si
diferente in dezvoltarea ingrijirilor paliative in Europa. Polonia si Rusia au cele mai
numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre republicile foste sovietice au
servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la domiciliu este cel mai obisnuit
tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile paliative in unitati cu paturi.
Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta" in patru tari (Romania,
Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt centre care au avut o importanta cruciala in
dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de centre de referinta.
Principiile ingrijirii palliative. OMS a elaborat urmatoarele principii de
baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:
- asigura inlaturarea durerii si a altor simptome; - afirma viata si considera moartea
pe ca un proces normal; - nu grabeste si nici nu amana moartea; - integreaza
aspectele psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului; - ofera un sistem de
sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai apropiata de cea 3 normala
pana la moarte; - ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca fata in
timpul bolii pacientului si dupa decesul acestuia; - se bazeaza pe o abordare de
echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor pacientului si familiei, inclusiv prin
servicii de "bereavement" (suport in perioada de doliu), daca este cazul; imbunatateste calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii; - este aplicabila
in stadii timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte terapii menite sa
prelungeasca viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si include investigatii
necesare unei mai bune intelegeri si abordari ale complicatiilor clinice. ngrijirea
vrstnicului. Populatia de vrsta a III sau batrnii constituie o categorie specifica a
societatii care ntruneste persoanele ncepnd cu vrsta de 60-65 ani, pn la deces.
n 1975 vrsta a III-a reprezenta pe glob 5,6% din populaie, iar n 2000 deja
6,3%. n Europa indicii sunt, respectiv, de 12,3% si 14,3%, ceea ce denot
mbtrnirea populaiei europene. ntre anii 1980 si 1991 numrul persoanelor avnd
mai mult de 75 ani a crescut n toate rile Uniunii Europene, cota maxim fiind
atins de cele din sudul Europei, unde s-a nregistrat o crestere de circa 30%
(Politique sociale Europeene,Luxemburg,1993). Stiina ce studiaz toate aspectele
mbtrnirii (sanitar, sociologic, economic, comportamental, de mediu s.a.) e definit
ca gerontologie. Ea face apel aproape ntotdeauna la mai multe discipline. Geriatria
este o ramur a gerontologiei si a medicinii ce se ocup de sntatea btrnilor din
toate aspectele - profilaxia, tratament, recuperare, supraveghere etc. Unii cercettori
definesc senescena drept un proces insidios,dar constant, ce urmeaz perioadei de
maturitate si se produce difereniat, n funcie de particularitile individuale, precum
si de ansamblul condiiilor de trai . Conform altor studii ,viaa btrnului, activitatea
lui, posibil profesional, dar primordial habitual, este indispensabil de problema

calitii vieii,care este determinat nu numai de boal etc., dar si de suferina

sufleteasc greu recuperabil, discomfortul psiho-emoional, readaptarea redus, n
special social. . Unii autori definesc noiunea de calitate a vieii ca nivel de
bunstare real si perceput n raport cu nivelul ideal sau dorit al unei condiii
specifice . Potrivit altor opinii, calitatea vieii este determinat de civa factori de
baz: individual, de populaie, economic si de mediu nconjurtor. Conferina
internaional ONU cu privire la dezvoltarea social (1995, Copenhaga) a
recomandat includerea concepiei securitii oamenilor n lista problemelor prioritare
ale secolului XXI. Aceasta ntruneste sase principii: securitatea economic;
securitatea alimentar; securitatea sntii, inclusiv ecologic; securitatea personal;
securitatea social; securitatea politic. Realizarea tuturor acestor principii ar permite
asigurarea unei btrnei decente. ngrijirile la domiciliu pot fi definite ca fiind gama
de servicii si faciliti acordate n comunitate persoanelor dependente, pentru ca
acestea s triasc, pe ct de independent posibil, n propriile case. Aceste ngrijiri ar
trebui sa se realizeze prin reabilitarea gerontologic, care include trei sfere:
diagnosticarea,intervenia,rezultatele. Diagnosticarea cuprinde informaia despre
problemele medico-sociale ale vrstnicului si aportul familiei si al comunitii la
soluionarea lor. Intervenia const din: 1.informarea btrnilor despre procesele de
senescen, despre tipurile de susinere a vrstnicilor, etc; 2.propagarea modului
sntos de via, alimentaie corect; 3.ameliorarea suferinelor batrnilor; 4.aciunea
asupra factorilor sociali, economici si politici negative, ce influeneaz vrstnicul;
5.recomandri despre autoajutor. Rezultatele reabilitrii vrstnicilor reprezint
dirijarea proceselor de senescen ce se petrec n organism si integrarea btrnului n
societate. Conform datelor OMS scopurile reabilitrii geriatrice sunt: Reactivitatea
antrenarea activ a btrnului n mediul su; Resocializarea rennoirea si
ntrirea comunicrii btrnului n familie si societate, evitnd izolarea; Reintegrarea
participarea activ si adecvat a btrnului n viaa social, cultural, politic,
economic etc.