Securitatea sociala

Politici de securitate sociala

Sistemele de securitate sociala
Istoricul sistemelor de securitate sociale
Probleme de drept legate de securitatea sociala
Securitatea sociala - terminologie
Termenul a fost ca atare acreditat in dreptul pozitiv in 1935 in SUA (social security act). Ne aflam in unul
din cele 4 mandat de presedinte a lui Roosevelt.
Roosevelt - scoate America din marea depresie.
Politica noii intelegeri - redresarea economica a SUA - in aceasta politica a lui Roosevelt aflandu-se si
securitatea sociala care implica interventia statului in economie (aceasta lege venea sa rezolve probleme
sociale importante).
Din punct de vedere conceptual, securitatea sociala reprezinta atat un sistem de drepturi pozitive cat
si o optiune politica sanctionata de toate textele constitutionale. Si Declaratia univ. a Dr. omului prevede la
art 22: Fiecare individ, ca membru al societatii , are dreptul la securitate sociala.
Aceasta matrice juridica care sta la baza conceptului de securitatea sociala este un factor al sec XX in
cadrul optimizarii abordarii societatii ale dreptului social(fiind drepturi de generatia a doua).
Dpdv al interpretarii strict textuale: securitatea sociala presupune un ansamblu de drepturi si
oblogatii prin care se asigura protectia diferitelor categorii de indivizi impotriva unor riscuri sociale.
Dpdv al reglementarii: securitatea sociala este un drept.(ansamblu de norme prin care se valorifica
dreptul la viata, la munca etc)
Dpdv sociologic: Securitatea sociala este o componenta a experientelor sociale.
Soft law este tipul de norma juridica ce are 2 caracteristici fundamentale :
1 este rezultatul unui acord intre adresantii normei jur. ;
2 . spre deosepbire de hard law nu impune un comportament omogen;
Exemplu de soft law : Statele membre trebuie sa asigure un raport intre pensie si salariu.
Nu iti spune care este pensia /ajutorul etc dar iti da tinte ce trebuie urmarite.
Soft law da tinte comune fara a omogeniza reglementarea.
Orice politica cu acest obiect porneste de la definirea si listarea riscurilor sociale.
Conventia 102 / 1952 - a sistematizat o actiune normativa inceputa anterior de org. int. a muncii in
privinta definirii si enumerarii riscurilor sociale.
Conventia aceasta este de baza si potrivit acesteia sunt considerate riscuri sociale:
batranetea
boala
invaliditatea
maternitatea
sarcinile familiale
protectia juridica a urmasilor
accidentul de munca si boala profesionala
somajul
In ceea ce priveste riscul social , acesta poate fi definit in raport cu 2 criterii: cauza si efectul riscului
social.
Dpdv cauzal: riscul social poate fi definit ca fiind orice risc ce decurge din participarea la viata
societatii. Ar insemna dintr-o asemenea perspectiva ca risc social si politici de recombatere a lui ar
fi necesare pentru orice situatie in care o persoana sufera o diminuare a veniturilor sau a capacitatii

sale de munca. Acest criteriu cauzal nu a fost insusit de legislatiile nationale pt ca ducea la
consecinte absurde precum " insasi viata e un risc".

Legislatiile au definit riscul social in functie de al doilea criteriu - efectele- care vizeaza securiattea
economica si intgritatea fizica si/sau psihica.

Legatura/raportul intre securitatea sociala si securitatea economica se pot observa o serie de

masuri:
1. Garantarea posibilitatii pt fiecare individ de a exercita o activitate profesionala.
2. Ocrotirea juridica a activitatii profesionale impotriva evenimentelor ce o pot afecta (licentierea,
rezilierea contractelor de inchirierie)- sunt masuri care se iau ca efect al concedierii salariatilor.
3.Asigurarea obtinerii unui venit suficient. In principal e vorba de fixarea prin lege a salariului
minim pe enonomie.
In sec XX s-a spus ca : nu putem lasa ca reglarea celui mai mic salariu sa se faca exclusiv pe
principii liberale ci trebuie fixat un salariu minim. (Romania prin HG hotaraste salariul minim brut).
Salariul minim este o masura de securitate sociala.
4. Acordare aunor venituri de inlocuire a salariului care sa asigure un trai decent indivizilor. (este
vorba- in esenta- de ajutorul de somaj)
Politicile de securitate sociala au ca obiectiv urmatoarele directii:
1.Garantarea locului de munca
2. Garantarea castigului profesional
3. Politicile de protectie a muncii (siguranta si sanatatea in munca- pentru garantarea integritatii
fizice si psihice a oricarei peroane care desfasoara oa ctivitate utila)
"A garanta la nivelul aplicarii legislatiei drepturile la securitate si sanatate in munca este o forma
de garantare a drepturilor la viata si demnitate umana."
4.Instituirea unui sistem de acordare a indemnizatiilor si de castiguri in perioadele de inactivitate
profesionala.
Initial, politicile de securitate sociala s-au focalizat pe putine riscuri sociale a caror numar a crescut
odata cu trecerea timpului. (au fost adaugate batranetea, sarcinile familiale, maternitatea etc).
Prin Conventia 3/1919 titlul 12 : se protejeaza maternitatea.
Acest proces se numeste " procesul de extindere a securitatii sociale pe orizontala". El a continuat si
continua si astazi, din ce in ce mai multe riscuri sociale fiind reglementate.
Sistemele de Securitatea sociala

Se definesc prin cateva aspecte principale precum: orice sistem de securitate sociala are un obiectiv de
garantare a securitatii economice a persoanei protejate.
Este un sistem de redistribuire de ordin financiar a resurselor bugetare. Sistemele de securitate sociala
au la baza teza redistribuirii a venitului national.
Sistemele de asigurari sociale au o istorie ce porneste de la asistenta sociala bazata pe voluntariat si pe
asa-zisele societati de bine-facere. S-au convertit in sisteme de asigurare si mutualitate constand in
aceea ca membrii unui grup preiau sarcina dezdaunarii.
ISTORIC SISTEME DE ASIGURARI SOCIALE
In Romania, in 1902 a aparut a aparut o lege privind asigurarea meseriasilor, iar in ?1905 au fost
asigurati muncitorii din mina si din industria petroliera (in aceste domenii apareau, cu precadere,
accidente de munca). Ambele sisteme se bazau pe contributie egala a patronilor cu muncitorii. Pentru QAS
din industria extrativa era o conditie suplimentara aceea de buna-prestare(presupnea, in fapt,
neparticiparea la greva)
Primul Razboi Mondial a reprezentat o schimbare masiva pentru sistemele de asigurari sociale.
Prin tratatul de la Versailles s-a constituit Organizatia Internationala a Muncii prevedea dr lucratorilor de a
primi o indemnizatie in caz de accidente de munca, deces (pt succesori).

In Romania, garantarea acestor drepturi a presupus unificarea sistemelor de asigurare sociale care
se aplicau pe teritoriul tarii. In 1933 Legea Ioan Nitescu Legea pt unificarea asigurarilor sociale pt tot
teritoriul tarii:
1) Stabilirea unei cote de asigurare sociala la nivel de 6% calculata asupra salariului platita atat de
catre patron, cat si de salariati in proportie egala
2) Subventionarea Fondului de Asigurari Sociale de ctare stat ...
3) Bolile profesionale au fost aismilate cu accidentele de munca pana atunci nu erau recunoscute ca
risc de sine statator
4) Acordarea ajutoarelor de incapacitate de munca din prima zi de boala
Inainte pt primele 3 zile de boala primeai numai 50% - ieseai in dezavantaj daca te imbolnaveai pe
termen scurt pt a nu incuraja sa te imbolnavesti
1938 s-a instaurat dictatura au fost desfintate sindicatele si patronatele indirect au fost afectate si
asig soc nu mai erau reprezentate interesele
1941 - razboiul totusi, statul roman si-a achitat intotdeuna obligatiile (s-au platit intotdeuna pensiile si
ajutoarele chiar daca nu erau multi bani, chiar daca au fost mai fost intarzieri)
Dupa 1945 in 1945 Decret pt Ajunstarea si Indexarea Pensiilor, datorita inflatiei galopante
5 aug 1947 s-a trecut la Leul nou reforma monetara
1 ian 1949 Legea 10/1949 care instituia alte reguli:
Cea mai importanta a fost scutirea salariatilor de la plata unei cote de asig soc contribuia numai
statul
Apoi au fost extinse asigurarile sociale pt toti salariatii din economie
Recunoasterea dreptului la asistenta medicala gratuita in favoarea muncitoriilor, functionarilor si a
membrilor de familie
Stabilirea unei baze unice de calcul pt cuantumul pensiilor, prin aplicarea unui procent diferentiat in
raport cu vechimea in munca, baza de calcul fiind salariile (cu cat vechimea era mai mare,
procentul era mai mare, intr-o anumita limita)
Acordarea de ajutoare materiale pe toata perioada de acordare a concediului de maternitate (era
112 zile in perioada respectiva acum e 126)
Stabilirea varstelor de pensionare diferentiat pe sexe (respectiv 60 de ani pt barbati si 55 de ani pt
femei). Exista si posibilitatea de a te pensiona la cerere (anticipat), daca aveai vechimea completa,
mai devreme cu 2-3 ani nu se diminua pensia (acum, la pensia anticipata sau pensia anticipata
partiala, se diminueaza pensia pt fiecare luna, asa se ajunge la pensii de 300 de lei)
S-a reglementat pensia de urmas
Au mai fost infintate niste pensii speciale, s-au mai acordat niste pensii de invaliditate....
Legea 3/1977 a introdus niste conditii speciale pt dreptul la pensii pt ....
in special pensia de invaliditate a suferit, pt ca s-a impus conditia unui stagiu minim de 5 ani pt
acordarea pensiei de invaliditate, in caz in care accidnetul de munca sau boala nu au avut regatura
cu activitatea (s-a pastrat si azi acest principiu).
In plus (acum nu mai e), s-a impus ca era obligatoriu sa fi incadrat in munca la data invaliditatii
(daca sufereai un accident si nu erai incadrat atunci, nu primeai nimic) , iar cei care beneficiau de
pensii deinvaliditate de gradul 3 (pana la jumatatea capacitatii de munca), erau obligati sa lucreze
cu jumatate de norma, ca sa isi poata pastra pensia pblm era ca cine te angaja, mai ales pt cei
care statusera acasa pana atunci?
s-a majorat varsta de pensionare si au fost scoase din categoria Grupa I de munca mai multe
activitati si trecute in Grupa a II-a de munca. La ora actuala, tot in legea pensiilor vorbind de
conditii speciale si.... (grupa I -in subterat, activitati cu risc mare etc., in grupa a II-a cand lcurezi
cu vopsele etc., mai putin risc si stabileste angajatorul); la grupa I te pensionai si mai inainte. O
parte din minieri au fost trecuti in grupa a II-a a dus la tensiuni sociale
Acesta Legea 3/1977 a fost valabila pana in 2001, dar cu schimbari majore dupa 1990, cand au fost
abrogate aceste masuri excesive anumite reglm nu isi mai aveau finalitatea avuta in vedere cand a
fost adoptata

Cuantumul pensiei se raporta la venitul pe ultimii 5 ani de activitate, mai precis la venitul pe 5
ani consecutivi din ultimii 10 ani lucrati in anii 70 lucrurile erau clare, inaintand in varsta iti
crestea si salariul dupa 90 nu a mai mers, pt ca multi si-au pierdut locul de munca, dar au fost
si persoane care au iesit cu pensii foarte mari

In 2001 s-a reformat complet sistemul de pensii, s-a marit varsta de pensionare.
- A introdus la calculul pensilor intregul stagiul de contizare (vechimea in munca) nu se mai
raporta la ultmii 10 ani, ci la toti anii
- A disparut notiunea de vechime in munca, care a fost introdusa in Codul Muncii si a aparut
notiunea de stagiu de cotizare care insemna suma tutror perioadelor in care cotizai, indiferent
daca ai avut sau nu calitatea de salariat + perioadele asimilate stagiului.
Actul normativ a pastrat din vechea lege si acoperirea riscurilor:
o Boala
o Maternitate
o Deces
- S-a numit Legea pensiilor si a altor asigurari sociale, desi s-a dorit a fi o lege a pensilor a
rezultat ca in continuare aceasta contributie unica acoperea si concediul de boala, maternitate
si concediul de crestere a copilului
- Reforma a fost buna, dar efectul a fost ca fondurile care erau stranse sub forma de contributie
erau insuficiente
- A fost pozitiv ca s-a infintat Casa de Pensii organism autonom care foloseste aceste fonduri
exclusiv pt pensii ca sa nu se mai plimbe banii pe la guvern
S-a descoperit in scurt timp ca noul organism tb sa ceara bani de la buget in continuare si s-a
optat pt modificarea legii si pt ... unele riscuri catre alti asiguratori:
In 2005 OUG 148/2005 - Concediul pt cresterea si ingrijirea copilului
- OUG 158/2005 reglmm concediile medicale si concediile dematernitate
- Asigurator a fost desemnat Casa de Asigurari de Sanatate
In 2010 - Legea 263/2010
- a unificat sistemul de pensii public, in sensul ca pe langa pensiile obisnuite au fost preluate in
sistemul unic si pensiile Ministerului Apararii Nationale si pensiile platite de Ministerul de Interne
Si-au pastrat o anumita autonomie, exista sevricii speciale care se ocupa dar regulile
procedurale sunt unice (unde se ataca deciziile de pensionare etc.)
- s-a incercat sa se preia si celalalte sisteme de pensii existente cea mai mare bataie a fost pe
pensiile Avocatiilor care functioneaza bine. Dar au avut ghinion ca in Parlament sunt multi
avocati
- au lasat si cultele religioase deis clericii (bor) desi sunt angajati in sistemul public (inainte de
1990 nu erau angajati)
Au mai existata Casa Artistilor Plastici si Muzicieni - au devenit putini si nu a mai avut cine sa
contribuie, asa ca i-a preluat statul
Statul a preluat si obligatia de a plati pensile fostilor cooperativi, pt ca s-au desfintat Cooperativele
Agicole de productie si cea a mestegugarilor
Acest val de desfintare a caselor, plus ca multi s-au pensionat, iar nr salariatilor a scazut (inainte de
90 s evrobea de 3 sau 5 salariati la un pensionar) a dus la un dezechilibru (dupa se vorbea chiar de 3
pensionari la un salariat)
- acest dezechilibru nu e singular numai la noi in tara peste tot se incearca reformarea si se
vrobeste de cresterea varstei depensionare si cresterea cotizatiilor s-ar putea sa se ajunga
pana la 70 de ani
Izvoarele externe se raporteaza la 3 institutii:
a) Organizatia Mondiala a Muncii
b) Uniunea Europeana
c) Consiliul European nu prea se vorbeste de el in cursuri si tratate

Codul european de securitate sociala adoptat in Romania prin legea 16/2009

- Enumerate ricurile sociale care tb acoperite la fiecare risc social este enumerat un minim care
tb acordat
1) Ingrijiri medicale acopera: orice stare de boala; sarcina si nasterea, precum si urmarile lor;
2) Indemnizatiile de boala acopera incapacitatea de munca datorata unei stari de boala (durata
prestatiei poate fi limitata la 26 de saptamani pt fiecare caz de boala, cu posibilitatea de a nu
plati prestatie pt primele 3 zile)
3) Somaj riscul fiind pierderea locului de munca sau imposibilitatea gasirii unui loc de munca
perioada de acordare, difera care esti rezident sau etc, si daca se plateste din prima zi...
4) Prestatiile de batranete fiind vorba de pensii, riscul fiind imposibilitatea desfasurarii unei
activitati peste o anumita varsta
5) Accidentele de munca si boli profesionale, care sunt asemanatoare cu prestatiile de boala,
numai ca sunt altele cauzele este prevauzt c ain cauzl decesului sustinatorului sau in cazul
unei invaliditati permanente, victima (asiguratul) are dreptul la o prestatie in bani cu titlu de
compesatie, pt familie (pana la 12 luni salariul in caz de deces)
6) Prestatiile familiare riscul este responsabilitatea pt intretinrea copilului
7) Prestatiile de maternitate concediul si indemnizatia
8) Prestatiile de invaliditate (pierderea capacitatii demunca) noi avem reglm pensia de
invaliditate
9) Prestatiile pt urmasi riscul acoperit este pierderea mijloacelor de existenta reglm pensia de
urmas
Tabel - Procente minime pt fiecare beneficiu (ex: pt maternitate minim 50%, la noi e 80%) cam in toate
tarile sunt mai mari
Sistemul public de pensii
Legea 263/2010 se numeste legea privind sistemul unitar de pensii publice deoarece in sistemul de
pensii publice au fost introduse si pensiile MAPN, MAI si SRI. Aceste institutii au propriile lor sisteme de
pensii-case sectoriale de pensii dar care functioneaza sub ospiciile Casei Nationale de Pensii, de aceea se
vorbeste despre un sistem unificat. Activitatea celor care lucreaza in aceste entitati este specifica insa si
nu pot fi dezvaluite anumite date confidentiale, motiv pentru care se justifica aceasta organizare pe case
sectoriale de pensii. Dpdv al pers asigurate, sunt trecute in lege si pers care lucreaza in aceste entitati
precum si conditiile speciale pt pensionarea acestora. In sistemul public functioneaza urmatoarele principii
de baza: art. 2 din Lege:
P. unicitatii potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii pe
aceleasi norme de drept pt toti participantii la sistem: vorbim astfel de sistemul public
reglementat de L 263 si de un organism autonomat care gestioneaza acest sistem: Casa
Nationala de Pensii, avand sub ordinea sa casele sectoriale- ele sunt autonome dar au o
oarecare subordonare; Statul garanteaza odata ce o pers a cotizat la sistemul publiccontributia de asigurari sociale, atunci aceasta va primi pensia in mod obligatoriu ( spre
deosebire de asigurari unde se incearca exonerarea de raspundere, esalonarea platilor, etc).
P. obligativitatii potrivit caruia pf si pj au obligatia de a participa la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor; Conform
acestui principiu la sist public de pensii trebuie sa contribuie pf si pj. Pj nu au calitatea de
asigurat, ci doar sunt obligate sa contribuie in numele si pe seama angajatilor/salariatilor.
Mecanismul presupune :o pers are contract de munca, din banii pe care trebuie sa ii primeasca
cu titlu de salariu, indiferent de marimea acestuia sau de alte plati suplimentare, se retine o
suma cu titlu de contributie de asigurari sociale; procentele sunt fixe, stabilite prin lege- in
prezent 9,5 %. Peste aceasta parte, angajatorul este obligat sa plateasca si din fondul propriu
contribuie in numele salariatului pana ajunge la procentul pe care trebuie sa il acopere 30%.
Angajatorul nu primeste niciun folos din aceasta plata. Acest sistem este extins la toate
entitatile care detin lucratori, toate categoriile de pers care desfasoara activitati lucratoareconform noului cod fiscal, vor fi introduse si alte categorii de pers care folosesc acum alte feluri
de contracte pentru a eluda plata acestor taxe (contract de antreprenoriat, contract comercial
pe pf, etc). De asemenea, nu se poate beneficia de dr la asigurari sociale fara plata contributiei-

care reprezinta oblig corelativa. In anumite situatii insa, cand neplata contributiei nu este
imputabila pers asigurate, se recunoaste si pt perioada respectiva cotizarea- de exemplu: o pers
desfasoara activ la o societate comerciala prin contract de munca si dupa 6 luni inceteaza
raportul de munca; mai tarziu se constata ca angajatorul nu a inregistrat contractul de munca si
ca munca a fost la negru, salariul fiind insa primit. In aceasta situatie ar fi nedrept ca pers careia
i s-au retinut contributiile sa fie prejudiciata, astfel ca daca exista dovezi clare ca s-a retinut
contributia dar nu s-a virat aceasta catre stat din culpa exclusiva a altei persoane, atunci
perioada respectiva este recunoscuta ca stagiu de contributie. Astfel de situatii apar si in cazul
in care angajatorii care au fost nevoiti sa faca restructurari masive nu au mai platit deloc
salariile dupa care unitatea s-a inchis- in aceasta situatie, desi nu au primit salariul, ei au figurat
ca si salariati chiar daca nu s-a platit nicio contributie, pe acelasi rationament perioada
respectiva este recunoscuta ca stagiu de cotizare.
P. contributivitatii care statueaza ca fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de pf si pj, iar drepturile de asigurari cuvenite se acorda in functie de
durata si marimea contributiei. L reglementeaza un minim si un maxim de contributie.
P. egalitatii prin care se asigura un tratament nediscriminatoriu intre pers aflate in aceeasi
situatie juridica in ceea ce priveste dr si oblig prevazute de lege. De ex daca doua pers au
contribuit aprox aceeasi perioada de timp cu aceeasi suma, cuantumul pensiei trebuie sa fie
apropiate- lucru care nu se intampla de fiecare data in practica, pensia fiind calculata prin
intermediul unor programe pe baza unor date introduse de multe ori eronat sau din cauza
faptului ca anumite perioada de activitate nu sunt recunoscute ( fie din cauza lipsei de
documente, fie ca nu s-a platit contributie etc).
P. repartitiei - fondurile de asig sociale se redistribuie pt oblig ce revin sist public de pensii banii care sunt stransi cu titlu de contributii sunt gestionati de casa de pensii si sunt folositi in
cea mai mare masura pt plata pensiilor care se gasesc in plata la momentul respectiv- banii nu
pot fi folositi in alte scopuri. Daca nu ajung banii, se completeaza cu sume de la bugetul de stat.
P. solidaritatii sociale participantii la sist de pensii isi asuma reciproc oblig si beneficiaza de
drepturi pt prevenirea limitarea sau inlaturarea riscurilor asig.
P. solidaritatii intre generatii se subintelege desi nu este inscris in lege.
P autonomiei sist public de pensii se administreaza de sine statator- exista o casa unica ce
cuprinde si casele sectoriale, iar banii sunt gestionati exclusiv de aceasta casa. Exista si un
Consiliu de Administratie in care sunt reprezentanti ai dialogului social-sindicate, patronate.
P. imprescriptibilitatii - dr la pensie nu se prescrie; Avand in vedere ca dr la pensie trebuie
sa fie cerut pt a fi primit- nu se pune probl prescriptiei in aceasta situatie.
P. incesibilitatii- dr la pensie nu poate fi cedat, total sau partial; dreptul in sine nu poate fi
cedat, fiind un drept personal care inceteaza prin moartea persoanei, dar acest lucru nu
inseamna ca pensia nu poate fi poprita sau nu se pot face retineri in conditiile legii sau poate sa
se transforme in pensie de urmas;

Notiuni:
Angajat conform art. 3= Pf pt care angajatorul este obligat sa retina si sa plateasca contributia de asig
sociale precum si pf ce achita in nume propriu contributia de asig sociale; Rezulta 2 tipuri de asigurati:
Pers care se afla in raport de subordonare fata de angajator (latosensul) dar si alte pers pt care
nu exista angajator : de ex primarul care este ales, pers care primesc retributii de ex
administratorul in cazul unei societati comerciale
Pers ce achita contributii in nume propriu-> pers fizice asigurate pe cont propriu
Casele de pensii sectoriale = funtioneaza in cele 3 domenii enumerate mai sus cu respectarea
legislatiei privind protectia informatiilor clasificate
-celelalte definitii vor fi doar citite, dar vor fi analizate atunci cand se va ajunge la fiecare notiune in parte;
Cine pot fi asiguratii?
- Cetateni romani conform art.5 din Lege sau cetatenie ai altor state sau apatrizi pe perioada in care
isi desfasoara activitatea in Romania si au domiciliul sau resedinta in Romania.

In cazul cetatenilor romani care desfasoara activ in strainatate trebuie observat daca contractul de
munca este incheiat cu un angajator din Romania, caz in care exista stagiu de cotizare in sistemul
public, sau cazul in care angajatorul este strain- situatie in care NU exista stagiu de cotizare intrucat
nu se plateste contributie, dar cum stagiul de cotizare dintr-o tara se recunoaste in toate tarile din
lume sub conditia rezidentei in functie de legislatia fiecarei tari;

Asiguratii au obligatia de a plati contributia de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii.

Pers asigurate obligatoriu prin efectul legii ( art. 6 lege) :
a) Pers. care desfasoara activitati in baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii
voluntari ;
o Avand in vedere ca stagiul militar nu mai este obligatoriu-este suspendat, exista doar stagiul
voluntar- in baza unui contract special de munca din legea apararii nationale; cei care
activeaza in acest domeniu sunt salariati (acestia nu sunt insa profesionistii din domeniu
care se gasesc inclusi in casele sectoriale).
b) Functionarii publici (astfel cum sunt definiti in lege)
o
exista personal contractual (au contr individual de munca), exista functionari publici si
exista si demnitari se supune fiecare categorie unor reguli diferite.
c) Cadrele militare in activitate politisti, funct publici cu statut special, toti cei care lucreaza in
apararea nationala, ordinea publica, sist de penitenciare. Desi sunt enumerati si la litera (a),
acestia din sistemele enumerate mai sus detin un statut special.
d) Alte categorii- pers care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura
salariala, din dr de autor si dr conexe precum si din conventii sau contracte civile;
o Conventiile civile sunt un substitut al contr de munca si au aparut odata cu aparitia
decretului care a permis activitatile pe cont propriu pt ele nu se platea contributie sociala,
ci doar impozit pe venit.Odata ce au devenit excesive, acestea s-au limitat prin lege si apoi
s-a introdus obligatia de a se plati contributiile si pt aceste tipuri de conventii.Ulterior s-a
prevazut expres in 2003 ca munca se face doar in baza unui contract de munca, insa pt ele
nu se plateste somaj, aceasta fiind in prezent singurul avantaj fata de CIM. Ele continua sa
existe pt anumite obiective, activitati punctuale si anumite situatii determinate, desi ele nu
sunt agreate in DSS sunt recunoscute si alte tipuri de raporturi care nu sunt incadrate ca
fiind contracte de munca. Un exemplu de conventie civila ar fi contractul de voluntariat.

Persoanele asigurate
Continuarea
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, drepturi de autor si
protectii civile.
II) cei care desfasoara activitati in functii elective sau sunt numiti in cadrul aut legislative, executive sau
judecatoresti
III) cei care beneficiaza din dr de la bugetul de somaj: somerii si asimilatii acestora. Somerii sunt asigurati
la pensii si la indemnizatiile de sanatate. Au o acoperire totala.
IV) pers care realizeaza in mod exclusiv un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de patru
ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se
afla in una din situatiile urmatoare:
Acest indicator se stabileste in general prin legea bugetului de asigurari sociale de stat. Se stabileste in
baza unor studii aprofundate etc.
Sunt asigurati si urmatoarele categ dar numai daca intr-un an castiga mai mult de atat:
- administratorii sau managerii care au incheiat ctr de administrare sau de management. Este vb de ctr cu
societatile comerciale, este un ctr de performanta, nu vb de admin de proprietari. In ctr respectiv se
prevad si alte dr care sunt specifice salariatilor, de ex concediu de odihna, o participare la profit si pierderi,
concediu medical, indemnizatie etc.
- membrii ai intreprinderilor individuale si ale intreprinderilor familiale

-PFA.
-pers angajate in institutii internationale daca nu sunt asiguratii acestora
- alte pers ce realizeaza venituri din activitati profesionale. Acestia sunt obligati sa se asigure.
Alte categorii care sunt asigurati obligatoriu:
- cadrele militare trecute in rezerva
-politisti si functionari publici cu statut special al caror raporturi de serviciu a incetat si beneficiaza de
ajutoare lunare ce se platesc din fonturile statului.
Se pot asigura in sistemul public, in cond prev de legea 263, avocatii, personalul medical care a nu a fost
inclus in sistemul public si oricine doreste.
Cei care fie sunt asigurati in alte sisteme, fie de pers care doresc sa se asigure pe cont propriu.
Pers fiz sau juridice la care isi desf activitatea asiguratii precum si AOFM ce se ocupa de plata dr de somaj
sunt obligate sa depuna declaratii nominale de asigurare iar modul in care sunt intocmite, dar si
transmiterea lor este reglem de codul fiscal, toate contributiile sociale sunt reglementate de codul fiscal.
Angajatorul treb sa dea niste declaratii lunare care ajung la ANAF si in functie de ele se stabileste care este
cota de contributie a angajatului.
Plata contributiilor li se retine din drept, angajatorul este obligat sa le plateasca, angajatii sunt exonerati
de raspundere in privinta asta. Chiar daca nu s-a facut contributie ei nu pierd f mult, nu raspund ei. Cei
asigurati pe cont propriu, ei isi depun declaratiile, contributia, daca nu au platit ei suporta consecintele,
sunt urmariti silit etc.
Persoanele care sunt in situatia in care desf activitati pe cont propriu sau cei care sunt administratori,
manageri si care au cel putin varsta de 18 ani, sunt obligate sa se asigure.
Nu exista functia de gestionar, exista calitatea de gestionar, deci nu pot fi angajat ca gestionar.
Venitul lunar asigurat Pt persoanele asigurate pe cont propriu, acesta nu poate fi mai mic decat suma
reprezentand 35% din castigul salairal minim brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale
de stat si mai mare decat de cinci ori valoarea corespunzatoare a castigului salarial minim brut. Maximul
este prevazut in ideea ca daca cotizezi cu sume f mari s ar putea la mom la care vei iesi la pensie sa iti
iasa pensie foarte mare, dar exista o formula de calcul a pensiei care nu permite sa iasa pensii foarte mari
cand vine vb de pensiile oamenilor normali, nu pensiile speciale.
Cat cotizeaza o persoana normala? Daca o pers se situeaza intre minimul si maxim e ok, daca depaseste
sau este sub, se reduce la minim sau la maxim.
Cei care sunt asigurati pe cont propriu, daca se face dovada ca intr o anumita pers de timp nu s au realizat
venituri, la cererea asiguratului sau la initiativa casei teritoriale de pensii contractul de asigurare sociala
poate fi suspendat.
Stagiul de cotizare
Pana in 2001 nu exista notiunea de stagiu de cotizare, se vb de vechimea in munca, def notiunii de
vechime in munca se gasea in legea pensiilor.
Dupa acest an, aceste doua notiuni au capatat un nou continut. Vechimea in munca este def in codul
muncii ca totalitatea perioadei in care s a prestata activitate in baza unui ctr indiv de munca.
Cum se socoteste vechimea in munca daca lucrez un timp partial? Se socoteste vechimea intreaga,
drepturile sunt egale.
La pensie avem notiunea de stagiul de cotizare= perioada in care s-a platit contributie plus perioadele
asimilate.
Este compus din:
-vechimea in munca recunoscuta pana la 1 aprilie 2001.
-vechimea in serviciu, in cazul persoanelor care au realizat stagiul iin sistemele acelea de ordine publica,
aparare si asmd.
- perioada in baza careia pera a foat asigurata in baza legii 2001 si din ianuarie 2010 cand a intrat in
vigoare aceste act normativ, perioadele in care au primit plati compensatorii.
Constitutie stagiu de cotizare si perioadele recunoscute ca fiind suplimentare anterior datei de 1 apri 2001
pt pers care au grupa I si ceva de munca respectiv conditii sau deosebite sau conditii speciale de munca.
Cei care lucrau in conditii deosebite sau speciale se considera ca lucreaza supusi unor factori de risc mai
mari, spre exemplu lucreaza in mina in subteran etc, pt acestia pt ca sunt expusi mai mult la riscuri,
cuantumul contributiei este mai mare de aici rezulta ca aceasta se numeste contributie suplimentara. Ceea
ce este pozitiv pt asigurati, angajatorul suporta diferenta de contributie. Inainte de 2001 a existat o
contributie pt pensie suplimentara care era 3% din salariul minim si aceea este avuta in vedere ca si
contributie suplimentara la stagiul de cotizare. Aceste contributii suplimentare dau dr la pensie
suplimentara.

Constituie stagiul de cotizare si perioadele in care o pers s-a aflat in urmatoarea situatie:
- perioade asimilate, necontributive, per in vare nu s-a platit contributia, dar sunt asimilate ca stagii de
cotizare. Artt 49 din lege:
A)Este perioada in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Perioada respectiva este
recunoscuta stagiu de cotizare.
B) a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar pe durata normala a studiilor cu conditia absolvirii
cu diploma.
Observatie: e vb de cursuri universitare realizate o sg data, indif de cate facultati ai facut, este durata
normala a cursurilor, este necesara obtinerea diplomei. Daca in perioadele respective ai si lucrat si ai fost
si student, se valorifica stagiul realizat ca salariat si numai pt diferenta se considera calitatea de student.
C) a satisfacut serviciul militar: cu durata normala, cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat, s-a aflat
in armata tarii pe perioada starii de razboi sau s-a aflat in prizonierat. Toate aceste perioade sunt
considerate ca facand parte din stagiul de cotizare pt ca se considera ca ai fost in serviciul tarii. Inainte,
armata in sine era considerata si vechime in munca.
D) perioadele cat asiguratii s-au aflat in incapacitate de munca( concediu medical) sau au fost in concediu
pt cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 1/2/3 ani.
E) elevii scolilor militare sau studenti in sistemele invatamant de aparare, politistii si functionarii publici, cu
exceptia liceului militar.
Stagiul de corizare se certifica asiguratilor din oficiu o data la doi ani( nu se respecta in practica aceasta
obligatie).
Pensia pt limita de varsta
Grupele de munc - Condiiile speciale i condiiile deosebite
- definite la art. 3 din Lg. la lit. g), h).
Locuri de munc n cond deosebite gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiiile
specifice unor categorii de servicii publice pe toat durata timpului normal de munc, poate conduce la
mbolnviri profesionale sau la comportamente riscante n activitate cu consecine asupra sntii i
securitii n munc.
Se refer la anumite locuri de munc i nu la totalitatea locurilor de munc dintr-o anumit unitate.
Exemplu: ntr-o anumit secie, la o fabric cu specific producie de vopseluri, se lucreaz cu subst. toxice.
Nu toi angajaii fabricii lucreaz acolo i nu toi angajaii din secia respectiv lucreaz cu subst toxice. Toi
din secia aia beneficiaz de echipament de protecie, alimentaie de protecie, pot beneficia de reducerea
timpului de munc. Deci n acc secie pot lucra i n cond deosebite i n cond normale.
- se ref la anumite locuri de munc, nu la oameni posturile respective sunt n cond. deosebite;
Nu exist o list naional a locurilor n cond deosebite, ci angajatorul o stabilete (deci exist la nivel de
unitate), dar nu are nici un interes pt c contrib. de asig. soc. e mai mare, msurile d eprotecie pe care
trb. s le ia sunt constisitoare. Locurile sunt stab., n practic, de angajatori mpreun cu reprezentanii
sindicatelor/salariailor, de obicei prin contr. colectiv de munc. n aceast mat, dialogul social are o imp. f
mare.
Lista locurilor de munc este transmis la ITM care vin n control fiind interesai s fie cuprinse toate
locurile de munc care ar reprezenta un risc major pe toat durata prog. de lucru, fie s nu se susin c
anumite locuri intr n categ de risc, nefiind n realitate cond deosebite (n special n sectorul public).
Angajatorul trb s refac anual lista locurilor de munc. Odat cu vizita medical anal, trb s refac i
lista.
Locurile de munc n condiii speciale acelea la care gradul de expunere la facorii de risc sau la
cond. specifice unor categ. de servicii publice, pe durata a cel puin 50 % din timpul normal de lucru poate
conduce la mbolnviri profesionale, la comportamente riscante n activitate cu consecine grave asupra
securitii i sntii n munc a angajailor.
Precizate de Legea 263, deci sunt limitate i determinate de lege. Contribuia e i mai mare i posib s te
pensionezi mai devreme crete exponenial.
personalul navigant din aviaia civil;
parautitii i personalul de parautism;
nsoitorii de bord;
exist o list cu activ care se refer la activ cu mat explozibile, muniii de la cei care particip la
fabricare, pn la cei care lucreaz cu acestea;
cei care lucreaz n categoriile de risc radiologic din centrale nucleare electrice, uniti de tratare i
depozitare a deeurilor radioactive, fabricare combustibil nuclear;

activ. desf. n subteran la construcii hidrotehnice, tuneluri, galerii, ntreinere i reparaii tuneluri,
ci ferate, reparaii subterane, cei de la metrou, mecanicii de locomotiv;
activ. desf. de personalul navigant car elucreaz n sala mainilor;
cei care lucreaz la platformele marine, scafandrii, cei care lucreaz la iei i gaze;
topitori de sticl;
cei care lucreaz la activ. de coxificare a crbunelui;
cei care lucreaz la furnale, oelrii la zonele de ncrcare etc;
ce care lucreaz la prelucrarea cuprului, zincului, cositorului;
cei care lucreaz n leprozerii;
personal artistic, balerini, dansatori, acrobat, jongler, clown, clre de circ, dresor de animale
slbatice, solist vocal de oper i operet, instrumentist la instrumente de suflat, cascadori;

Contribuia datorat de angajator pt cond. normale de munc este de 15,8% la fondul de salarii.
Contribuiile datorate de angajai, indiferent de cond. de munc sunt de 10,5% la fondul de salarii.
Deci cuantumul CAS = 26,3%
n cazul pers asig. pe cont propriu, acestea pltesc integral, deci 26,3%.
Nivelul contribuiilor se stab prin legea bugetului asig soc, iar n Legea 26art. 296 sunt reglem toate tipurile
de contribuii, iar sumele asupra crora se datoreaz, modul de datorare, sunt reglem de Codul Fiscal.
Pensia pentru limita de vrst
Sunt reglem 5 tipuri de pensii:
- pensia pt limita de vrst;
- p. anticipat;
- p. anticipat parial;
- p. de invaliditate;
- p. de urma.
Poi beneficia de o singur pensie.
Pensia de veteran/vduv de rzboi nu e pensie, e o indemnizaie.
Pensia pt limit de vrst se cuvine persoanelor care ndepl. cumulativ la data pensionrii cond. privind
vrsta standard i stagiul minim de cotizare sau n specialitate (militari, poliiti, personal din penintenciar,
cei cu condiiile speciale), dup caz. Stagiul fcut n plus poate fi valorificat i obii o pensie mai bun, cu
cond. s nu ai f multe perioade asimilate.
Vrsta standard de pensionare: 65 ani pt brbai i 63 pt femei.
Vrsta se realizeaz prin creterea vrstelor de pensionare aa cum au fost reglem de Legea 19/2000.
Creterea se face ealonat i n Anexa la lege exist nite tabele.
Stagiul complet de cotizare: 35 ani att la brbai, ct i al femei.
Stagiul minim de cotizare: 15 ani brbai/femei.
n cazul cadrelor militare, poliiti, pers. cu statut special, vrsta e 60 ani pt brbai/femei.
Stagiul minim de cotizare n specialitate: 20 ani brbai/femei.
Stagiul complet de cotizare: 30 ani brbai/femei.
n anumite condiii, vrsta de pensionare se poate reduce, stagiul de cotizare fiind cel pt cond. speciale. Cf.
legii, exist reducerea vrstei de pensionare i pt cei care au desf. activ. n fostele grupe de munc 1 i 2,
fiind oarecum asimilate grupa 1 de munc cu cond. speciale i grupa 2 de munc cu cond. deosebite. Pn
n 2011, ct a fost n vigoare Lg. 3/1977 se vbea. de grupe de munc.
Vrstele standard de pensionare nu pot cobor sub 45 ani cu excepia balerinelor i acrobailor la care
vrsta nu poate fi mai mic de 40 de ani pt femei i 43 pt. brbai.
Exist disp. speciale pt pers cu handicap, fc de gradul de hanidcap, ci ani au lucrat. Nevztorii
beneficiaz de pensie indiferet de vrst, dac au realizat ca nevztori min. 1/3 din stagiul de cotizare.
Poliitii vrsta minim nu poate cobor mai jos de 50 ani pt femei i 52 pt. brbai sau 45 ani pt cei care
lucreaz n cond. prev de anumite acte normative (cond cu caract clasificat).
Piloii i parautitii i pers navigante n general exist norme care pe lng vrst instituie i un nr de
ore de zbor/salturi.
Magistraii se pot pensiona dup 25 de ani de lucru n magistratur, cu cond. ca la pensionare s fie
magistrat, indiferent de vrst.
Pensia anticipat
Se cuvine asigurailor cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard de pensionare i care au realizat
un stagiu de cotizare cu cel puin 8 ani mai mare dect stagiul complet.
Cuantum identic cu al celei pt limit de vrst.
La perioadele asimilate nu se iau n considerare cursurile de nvmnt superior i nici pensia de
invaliditate.

10

Cadrele militare, poliiti .a. pt anticipare e obl. realizarea stagiului de cotizare n specialitate.
Acordarea pensiei anticipate nu poate fi cumulat cu nicio alt reducere reglem n legislaie (reducere de
vrst sau de stagiu).
Pensia anticipat, la mom. la care ndepl cond. pt pensie lim de vrst, se transform automat din
anticipat, n pensie pt limit de vrst. La pensia pt lim de vrst poi valorifica i cele 2 perioade pe care
nu le poi valorifica la cea anticipat, deci crete stagiul de cotizare.
Pensia anticipat parial
Se cuvine cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard, pers. care au realiza stagiul complet i celor
care au depit stagiul complet cu pn la 8 ani.
La mom. mdeplinirii cond. pt pensia pt lim de vrst, se transform automat n pensie pt lim de vrst.
Militari, poliiti .a. pe lng cond de vrst, este necesar i realizarea stagiului minim de cotizare
specializat.
Nu se iau n calcul la stagiul de cotizare, perioadele asimilate: nvmnt superior i pensia de invaliditate
Cuantumul: pornind de la pensia pt lim de vrst la care ai avea dr dc ai ndepl cond., diminuat cu 0,75%
pt. fiecare lun de anticipare.
Pensia anticipat cu cea anticipat parial nu se pot cumula.
Pensia de invaliditate
Se cuvine persoanelor care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc:
fie datorit bolilor obinuite sau accidentelor care nu au legtur cu munc,
fie datorit accidentelor de munc i bolilor profesionale,
fie datorit neoplaziilor, schizofreniei i SIDA,
fie elevi, ucenici, studeni care i-au pierdut capacitatea de munc ca urmare a accidentelor de
munc survenite n timpul practicii profesionale.
De asemenea mai intr n aria de acoperire a actului normativ toi cei care au urmat coli militare sau se
aflau n stagiu militar sau i-au pierdut capacitatea de munc n timp ce erau prizonieri, cu excepia
elevilor militari din liceele militare.
Gradele de invaliditate:
gradul 1 pierderea total a capacitii de munc, precum i a capacitii de autongrijire.
Pentru aceste persoane legea reglementeaz i dreptul la un nsoitor (indemnizaie de nsoitor,
de fapt).
Gradul 2 pierderea total a capacitii de munc, dar pstrarea capacitii de autongrijire.
Gradul 3 pierderea pn la 50% din capacitatea de munc (poate s lucreze deci 4 ore sau
mai puin).
Criteriile i normele prin care se face ncadrarea sunt prevzute ntr-o HG.
Evaluarea capacitii de munc n vederea stabilirii gradului de invaliditate. Exist nite cabinete de
expertiz medical n care i desfoar activitatea medici experi. Gradul urmtor de jurisdicie (wtf?)
sunt serviciile regionale/centre regionale de expertiz medical. Peste acestea, exist Institutul naional de
recuperare a capacitii de munc i expertiz medical. Acest institut este n Bucureti.
Decizia emis de medic/cabinet de expertiz se numete decizie asupra capacitaii de munc. n cazul
n care se constat c trebuie ncadrat ntr-un grad de invaliditate, contractul de munc nceteaz de drept.
Aceast decizie poate fi atacat la nivel ierarhic, n termen de 30 de zile, la Comisia de Contestaii. Aceast
comisie funcioneaz n cadrul centrului regional. Exist o comisie i la nivel central, la institutul naional,
deoarece n unele situaii sunt suprapuneri de diagnostice, boli rare i atunci centrele regionale se declar
necompetente.
Decizia poate fi atacat la instana judectoreasc n termen de 30 zile de la comunicare, dac a fost
respins contestaia.
Pentru cei care i-au pierdut capacitatea de munc datorit unei boli obisnuite/ accidente obisnuite (fr
legtur cu munca), pentru a obine pensie de invaliditate este necesar un stagiu de cotizare minim.

11

Pentru cei care se pensioneaz medical n gradele 1 sau 2 de invaliditate i au realizat un anumit stagiu de
cotizare, se acord din oficiu un stagiu potenial, care reprezint diferena dintre stagiu realizat efectiv i
vrsta de pensionare.
Pensionarii gradul 1 au dreptul la indemnizaie de nsoitor care reprezint 80% din valoarea unui punct de
pensie.
Revizuirea
Toi sunt supui unei revizuiri medicale, intervalul fiind de la 1 la 3 ani. Se face pn la mplinirea vrstei
standard de pensionare, cnd pensia de invaliditate se transform n pensie de limit de vrsta.
Medicul expert/comisia va emite o nou decizie, prin care se stabilete:
a) Meninerea n acelai grad de invaliditate
b) ncadrarea n alt grad de invaliditate
c) Redobndirea capacitii de munc
Revizuirea se poate face i la cererea pensionarului, daca considera c starea de sntate s-a nrutit/
mbuntit.
Nu sunt supui revizuirii:
Pensionarii care prezint invaliditi care afecteaz ireversibil capacitatea de munc.
Au mplinit vrsta standard de pensionare sau limita de vrst.
Au vrsta mai mic cu pn la 5 ani fa de vrsta standard de pensionare i au realizat stagiul
complet de cotizare.
Invalizi de gradul 1 indemnizaia de nsoitor se acord i dup ce pensia de invaliditate se transform n
pensie pentru limit de vrst.
Nu exist nicio obligaie pentru angajator s l reangajeze pe angajatul care ulterior i-a recptat
capacitatea de munc.
Pensia de urma - copiilor si soului supravieuitor, daca cel decedat era pensionar sau ndeplinea
condiiile pentru obinerea unei pensii.
Copiii au dreptul dac:
- Au vrsta pn la 16 ani
- i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pn la terminarea
acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani.
- Pe toat durata invaliditii de orice grad dac se aflau ntr-una din situaiile expuse mai sus
Soul are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac
durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani. Facem referire la soul care nu a venit nici un venit
(casnic/casnic) sau a lucrat prea puin (nu are stagiu), adic dac nu are dreptul propriu de pensie.
Dac se recstorete pierde pensia de urma.
Dac durata cstoriei este <15 ani dar >10 ani, cuantumul pensiei se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare
lun.
Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma indiferent de vrst, pe perioada n care este invalid de
gradul 1 sau 2, dac durata cstoriei >1 an (vrsta nu mai este cea de pensionare, ci nu mai conteaz).
Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma indiferent de vrst i de durata cstoriei, dac
decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale i nu
realizeaz venituri sau realizeaz venituri dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este
obligatorie, dac acestea sunt mai mici de 35% din ctigul salarial mediu brut. Dac soul supravieuitor
nu ndeplinete condiiile acestea pentru obinerea pensiei de urma, atunci va beneficia totui timp de 6
luni de pensie de urma, cu condiia s nu aib venituri mai mari de 35% din ctigul salarial mediu brut.
Dac soul supravieuitor la data decesului soului susintor are n ngrijire copii<7 ani va beneficia de
pensie de urma pn cnd ultimul dintre copii mplinete vrsta de 7 ani.
Cuantumul pensiei de urma
Se are n vedere pensia limit de vrst aflat n plat sau la care ar fi avut dreptul susintorul decedat.
De asemenea un alt criteriu este pensia de invaliditate n gradul 1 n cazul n care decesul susintorului a
survenit nainte de ndeplinirea condiiilor pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst.
Cuantumul se stabilete procentual din punctajul mediu anul obinut de susintor (cuantumul pensiei pe
care a avut-o), n funcie de numrul urmailor ndreptii:

12

50% pentru un singur urma

75% pentru doi urmai
100% pentru trei sau mai muli urmai.

n cazul orfanilor de ambii prini, pensia de urma se calculeaz prin nsumarea drepturilor de pensie
pentru ambii prini (bineneles, dac amndoi aveau pensie sau drept la pensie).
Dac se modific numrul de urmai, pensia se recalculeaz.
Soul supravieuitor care are i el dreptul la pensie proprie, n momentul cnd ndeplinete condiiile i
pentru pensia de urma poate opta pentru cea mai avantajoas dintre pensii. Nu le poate cumula.
Calculul pensiei
Cuantumul pensiei se determin prin nmulirea punctajului mediu anual realizat de asigurat, cu valoarea
unui punct de pensie.
Punctajul mediu anual este definit la art. 3 lit. n) = numrul de puncte realizate de asigurat calculat prin
raportarea punctajului total realizat de acesta n ntreaga perioad de activitate la numrul anilor
corespunztori stagiului complet de cotizare prevzut de lege la data pensionrii.
Chiar dac am lucrat 43 de ani, nu 35 de ani ct este stagiul complet, se iau n considerare 35 de ani. Nu
se mparte la numrul de ani pe care i-a realizat angajatul, ci la stagiul complet!
Data viitoare se va face pe tabl schema.
Punctajul lunar = numrul de puncte realizat de asigurat ntr-o lun, calculat prin raportarea ctigului
salarial brut sau a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de date a CAS, la ctigul salarial mediu
brut.
Sumele pentru care nu s-au pltit contribuii nu se iau n calcul. n codul fiscal sunt enumerate situaiile n
care nu se pltesc contribuii (diurnele, ajutoarele sociale etc.).
Punctajul anual = suma punctelor punctajelor lunare, mprit la 12.
Asta este valabil pentru cei care lucreaz tot anul.
Calculul pensiilor
Pensia de urmas
- Se cuvine copiilor si sotului supravietuitor daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea
conditiile pentru obtinerea unei pensii
- Copiii au voie la pensia de urmas pana la 16 ani, iar daca urmeaza studiile in continuare pana la
maximum 26 ani sau pe durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care
se aflau intr-una din situatiile aratate mai sus, adica fie avea pana la 16 fie intre 16-26 si se afla in
continuarea studiilor. Invaliidtatea priveste pierderea capacitatii de munca.
- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, insa pana la implinirea
propriei varste de pensionare, daca nu s-a recasatorit; durata casatoriei sa fi fost de cel putin 15
ani; In cazul in care durata casatoriei este intre 10-15 ani, pensia se diminueaza cu 0.5 % pt fiecare
luna => 6 % pe an si 30% in 5 ani. Se observa astfel ca la durata casatoriei se poate deroga, insa la
varsta de pensionare nu.
- Daca sotul supravietuitor este invalid de gradul I sau II, beneficiaza de pensie de urmas indiferent
de varsta si daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an masura speciala de protectie;
- Daca decesul sotului sustinator( cel ramas in viata) s-a produs ca urmare a unui accident de munca
atunci sotul supravietuitor beneficiaza de pensie de urmas indiferent de varsta si de durata
casatoriei daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea
este obligatorie, sau daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut ( acesta
este stabilit prin lege la 2415 lei).
- Daca sotul supravietuitor nu indeplineste niciuna dintre conditiile de mai sus si daca la data
decesului sotului sustinator nu are niciun venit sau veniturile acestea sunt mai mici de 35% din
castigul salarial mediu brut, atunci va beneficia totusi de o pensie de urmas timp de 6 luni de la
data decesului sustinatorului;
- Sotul supravietuitor care la data decesului sotului sustinator are in intretinere copii in varsta de
pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana cand ultimul dintre copii implineste varsta de 7
ani ( cu aceeasi conditie privind veniturile sa nu aiba sau sa fie sub 35%)
Modul de stabilire a pensiei de urmas:

13

Calculul pensiei se stabileste in functie de pensia aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul
sustinatorul niciodata nu va depasi aceasta suma, indiferent de nr de urmasi.
Cuantumul este 50% pt un singur urmas, pt 2 urmasi 75% iar pentru 3 sau mai multi urmasi este
100%. In cazul orfanilor de ambii parinti, pensia de urmas se stabileste prin insumarea drepturilor
pe care le-ar fi avut ambii parinti.
In cazul modificarii nr de urmasi, pensia se recalculeaza;
Sotul supravietuitor care are dreptul la pensie proprie si totodata are dreptul si la pensie de urmas,
poate opta pt cea mai avantajoasa dintre ele. De ex sotul are pensia 6 000 iar sotia pensie 1500 lei,
decedeaza sotul si nu sunt alti stramosi, pensia de urmas ar fi 3 000 lei, astfel incat sotia poate
opta pt aceasta. -> in niciun caz cele doua nu se pot cumula, NU se admite cumulul de pensii.

CALCULUL PENSIILOR

sumade punctaje anuale

nr . ani stagiu complet conform legii 263
suma punctajelor lunare
Punctajul anual
12
venitulla care sa platit CAS
Punctajul lunar
salariul mediu brut (2415)
Punctaj mediu anual

Ordinea pt calculul pensiilor este de jos in sus ;

Pt punctajul lunar se iau in calcul: cuantumul pensiei de invaliditate, situatiile asimilare (armata
obligatorie, studii superioare) se ia 25% din castigul salarial minim brut, iar pt perioada in incapacitate
temporara de munca se ia in calcul indemnizatia de care a beneficiat persoana pe acea perioada.
Cuantumul pensiei = Punctajul mediu anual x Valoarea punctului de pensie
Valoarea pnct pensie este stabilita prin lege, iar acum este 830,2 lei.
Exista un prag minim, pensia minima garantata de plata de 350 lei, astfel incat daca prin calcul
cuantumul pensiei este mai mic de aceasta suma, statul va suplini diferenta pana la 350 lei.
Stabilirea si plata pensiei
- Pensia se acorda la cerere persoanei indreptatite sau reprez legal
- Inainte de 2001 dosarul de pensie se facea de catre angajator, acum se face de catre fiecare
persoana in parte; Cererea se depune la casa teritoriala de pensii, iar pt cei care lucreaza in MAPN,
SRI, MAI, cererea se depune la casele sectoriale de pensii;
- Pensia se acorda de la data inregistrarii cererii, data care nu poate sa preceada data indeplinirii
conditiilor; admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii
in termen de 45 zile de la data inregistrarii cererii. Decizia trebuie motivata in fapt si in drept si in
practica se prezinta o copie a buletinului de calcul, pentru ca fiecare sa se poata evalua.
- In termen de 30 zile de la pronuntare, decizia de pensie poate fi anulata la cererea titularului, iar
ulterior emiterii deciziei, daca casa de pensii constata ca au existat diferente, poate trimite o
decizie de revizuire- nu sunt limitate ca numar. Aceasta se emite din oficiu in principiu, insa poate fi
emisa si la cererea titularului.
- Orice perioada de stagiu de cotizare realizat ulterior emiterii deciziei sau care nu a fost avut in
vedere la emiterea deciziei poate fi valorificat. Revizuirea acestor decizii insa produce efecte doar
pt viitor.
- Plata pensiei se face lunar, prin diferite modalitati. Casa de pensii emite un mandat lunar iar banii
se pot plati personal, cu procura, prin ridicare din anumite puncte.
- In sistemul public, pensia inceteaza sa mai fie platita daca pensionarul :
o a decedat
o nu mai sunt indeplinite conditiile legale
o pers cu handicap nu s-a prezentat la revizuire
o pensionarul urmas a fost condamnat pt infractiunea de omor sau tentativa de omor asupra
sustinatorului
o sotul supravietuitor s-a recasatorit
o nu mai este permis cumulul in sistemul bugetar, etc
Cine poate cumula pensia cu alte venituri:
pensionarii pt limita de varsta ( daca muncesc in continuare vor plati contributie in continuare, iar
cand se indeplinesc 12 luni ca stagiu de cotizare pot cere recalcularea pensiei)

14

nevazatorii
pensionarii de invaliditate grad III
sotul supravietuitor, daca beneficiaza de pensie de urmas numai daca realizeaza venituri care nu
depasesc 35% din castigul salarial mediu brut.

Sumele neincasate de pensionari se platesc urmasilor acestuia sau mostenitorilor, in conditiile

dreptului comun.
Alte drepturi de asigurari sociale reglementate de legea 263:
- tratament balnear : bilete de tratament care nu sunt platite din fondurile de asigurari de sanatate ci
din fondul casei de pensii, destinate exclusiv pensionarilor
- bilete odihna
- ajutor de deces: se cuvine persoanei care face dovada ca a suportat cheltuielile de deces ale
pensionarului si nu poate fi mai mic decat valoarea venitului salarial mediu brut. Daca insa
decedeaza un membru de familie al pensionarului, se plateste un ajutor de deces de 50% din
cuantumul valorii venitului salarial mediu brut, doar daca membrul de familie nu avea un drept
propriu. Ajutorul de deces nu este conditionat de o anumita perioada a stagiului de cotizare.
Jurisdictia asigurarilor sociale
- Decizia de pensii emisa de cada teritoriala poat fi contestata in termen de 30 zile la Comisia
centrala de contestatii; aceasta este o procedura administrativa prealabila si obligatorie. Termenul
de solutionare a contestatiei este de 35 zile de la data inregistrarii acesteia. Hotararea data de
comisie se comunica in 5 zile si poate fi atacata la instanta de judecata in termen de 30 zile.
- Jurisdictia se asigura prin tribunale-fond si curti de apel-apel. Toate cererile sunt scutite de taxe de
timbru. Nu sunt prevederi speciale in lege privind compunerea completului de judecata sau privind
termenele, deci s-ar aplica regulile generale. In practica insa compunerea completului este una
speciala cauza fiind solutionata de complete specializate pt litigii de munca si asigurari sociale,
termenele sunt reduse.
- Aceste decizii date de catre instanta urmeaza sa fie valorificate de casa de pensii si mai departe vor
fi avute in vedere la orice majorari, indexari ale pensiilor, cu exceptia situatiilor in care apare un act
normativ special care sa reglementeze indexarea, compensarea, sau chiar o alta lege a pensiilor.
Asigurarea pentru accidentele de munc i bolile profesionale
Pn n 2002, aceast asigurare a fost reglementat n legea pensiilor (mai precis cnd plteai
contribuia de asigurri sociale erai asigurat automat i pentru acestea ) iar asiguratorul era Casa de
Pensii.
n 2002, legiuitorul a trecut la aceast asigurare separat (pentru care se pltete o asigurare
separat).
-persoane asigurate
-riscuri asigurate
-cuantumul contribuiei
-asigurtorul
Asigurai obligatorii :
toi cei care au contract de munc i funcionarii publici;
toi cei numii, alei (preedinte, primari, consilieri, demnitari, senatori, deputai, judectori ) ->nu
sunt n raporturi de dependen i sunt asimilai angajailor numai dpdv al asigurrilor sociale;
cooperatorii (meteugreasc), omerii (numai pe perioada efecturii practicii profesionale- la
seminar se discut despre omeri). Agenia ofer cursuri gratuite pentru omeri, rechizite, cursuri ,
tot pentru curs gratuit i diplom de la Ministerul Educaiei. Ex. zidar: nu se pot face doar cursuri ci
i practic, n aceste situaii se pot ivi accidente de munc;
elevii i studenii pe perioada practicii profesionale i ucenicii.

Asigurai benevoli:
persoanele care sunt asociai, acionari, administratori sau manageri;

15

persoanele care desfoar activiti agricole, proprietarii de bunuri sau/i arendaii de suprafee
agricole sau forestiere;
orice alte persoane care desfoar activiti lucrative, care nu sunt obligate s se asigure (ex:
proprietate intelectual-sculptorul peste care se poate rsturna opera).
OBS: n cazul militarilor (SRI, poliie) exist asigurri speciale, nu intr n obiectul acestei legi. La pensii
intr,la concedii i indemnizaii.
romnii care lucreaz n strintate din dipoziia angajatorilor romni (contr. de munc n Romnia);
OBS: Agenii de ocupare a forei de munc- n Ro sau n strintate (n ar un salariu- de regul modic + o
diurn n strintate care poate fi foarte mare).
Asiguratorul :
Casa Naional de Pensii
OBS: la concedii i indemnizaii- Casa de asigurri de sntate CAS (ar trebui s fie tot ea i la accidentele
de munc). La pensii- Casa de Pensii.
Ex: Totui, n practic se poate lua concediu din cauza unei boli care n timp se dovedete a fi o boal
profesional ,ce are legatura cu locul de munc( cauza mbolnvirii), astfel Casa de Pensii va prelua ea
cheltuielile i va despgubi CAS-ul care iniial a pltit.
OBS: Pentru o boal profesional n plus pe certificatele medicale se trece viza Direciei de sntate
public (boal profesional) si a-Inspectoratul teritorial de munc (accident de munc).
OBS: Persoanele crora le-a ncetat contractul de munc i contractul de asigurare au dreptul la prestaie
chiar i dup ncetarea acestora dac se face dovada ca mbolnvirea a preexistat ncetrii (provine de
cnd era asigurat).
Prestaiile de care se bucur asiguraii (au dreptul):
1. prestaii i servicii pentru investigarea/diagnosticarea medical, reabilitarea medical ,recuperarea
capacitii de munc.
EX Asisten medical la locul accidentului, analize, medicamente, tratament de recuperare, chirurgie
recuperatorie, tratament ambulatoriu, cur balneo-climateric(bilete de tratament), dispozitive
medicale(proteze).
2. Prestaii i servicii pentru reabilitare i reconversie profesional( pentru vindecare i capacitate total de
munc pentru munca pe care o practica nainte, astfel se evalueaz capacitatea de munc, n considerarea
locului de munc, ceea ce se scrie n evaluare apt pentru a fi contabil/professor/ofer )
OBS se poate face contestaie la viza medicului (apt sau inapt)
EX cheltuieli medicale i servicii psihologice pt aprecierea strii fizice i psihice pt reconversie profesional,
costul serviciilor pt calificare i reconversie + costul indemnizaiei pentru aceast perioad ( 70% din
salariul persoanei asigurate, pe care l avea la data ivirii incapacitii), aceast indemnizaie se d pentru
c persoana nu mai este pltit n continuare de asigurare, s-a vindecat de boala profesional, dar, nc nu
este apt pentru munca pe care o presta nainte)
OBS indemnizaia aceasta nu este egal cu cea din concediul medical (80% din salariu)
OBS indemnizaia nu se pltete dac persoana se afl n incapacitate de munc sau care
beneficiaz de pensie de invaliditate de gradul 3(care ii permite s lucrezi cu jumtate de norm)
3. Indemnizaia pt incapacitate temporar de munc(80% din media veniturilor pe ultimele 6 luni, dac
stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, se face media pe perioada respectiv)
Nu exist un stagiu minim de cotizare reglementat(beneficiezi de ea i dac ai accident de munc n prima
zi asigurat)
Dac incapacitatea de munc se datoreaz unor urgene medico-chirurgicale indemnizaia este de 100%
Durata concediului i indemnizaiei este de 180 de zile/an cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 90 de
zile(cu avizul unui expert de asigurri sociale)
4. Indemnizaia pt trecerea temporar n alt loc de munc i pt reducerea timpului de munc
OG 158
Reducerea timpului de munc- indemnizaia este 25%, maxim 90 de zile poate fi redus timpul de
munc (ex. 6 ore i pltete angajatorul, 2 ore Casa de Pensii)
Trecerea n alt loc de munc, dac la noul loc de munc salariul este mai mic(de regul aa este)
Casa de asigurri platete diferena dintre salariul de la vechiul loc de munc i cel de la noul loc de
munc.

16

5. Compensaii pt atingerea integritaii

Beneficiaz de ele asiguraii care rmn cu leziuni permanente care reduc capacitatea de munc ntre 2025%. Se pltete o sum fix de bani care se acord integral o singur dat.
Cuantumul ei se stabilete n limita uni plafon maxim de 12 salarii medii brute(salariul mediu 2415 lei)
OBS dac leziunea permanent reduce capacitatea de munc cu peste 50% se va plti pensie de
invaliditate.
6. Despgubiri n caz de deces - se acord 4 salarii medii brute
OBS diferit fa de despgubirea de la pensii la care se acorda 1 salariu mediu brut ca ajutor de
nmormntare.
Banii se platesc la fel ca la pensii, rudelor, vecinilor, oricui altcuiva care s-a ocupat de innormantare.
7. Rambursari de cheltuieli
Atunci cand cheltuielile se fac de asigurat, ce nu au putut fi acoperite de asigurari la momentul respectiv,o
cheltuiala neprevazuta.
EX transport de urgent fcut de altcineva dect Salvarea sau Smurd-ul
EX avea proteza auditiva si la momentul accidentului de munca s-a stricat
OBS Comunicarea si constatarea accidentelor de munca sau bolilor profesionale se face conform L
319/2006 in a carei aplicare se dau hotarari de Guvern. In aceasta lege se utilizeaza notiunea de
lucrator(nu salariat) .
Contributiile
Datorate de angajatori si asimilatii acestora sau de catre asigurati (pe cont propriu).
Contributia nu are un cuantum fix, ci determinabil in functie de clasa de risc (norme care stabilesc aceste
clase in functie de obiectul principal de activitate al angajatorului (difera in functie de specialitatea
angajatorului : de la materiale radioactive, transport aerian ce au clasa de risc maxim, transport rutier ce
se incadreaza intr-o clasa de risc medie si invatamantul care are o clasa de risc mai scazuta)
Obs: prin hotarare de guvern se stabilesc clasele de risc, o data la 4 ani, cu ajutorul studiilor de
piata ce inregistreaza accidentele de munca , bolile profesionale . Astfel se stabileste un minim si un
maxim prevazut de lege.
Ex: 0,178% contributia la ??
1% la someri in perioada practicii
1% contributia la persoanele fizice asigurate pe cont propriu
Jurisdicta asigurarilor
Instante competente : Tribunalul si Curtea de Apel
Intra toate cererile care pot fi formulate legate de aceasta materie
Obs: Incadrarea in clase de risc- se face de catre asigurator
Ex: se poate cere in justitie in cazul in care angajatorul te incadreaza intr-o clasa superioara de risc,
automat contributia fiind mai mare, reclamantul fiind nemultumit .
Apelul se face la Curtea de Apel
Actiunile sunt supuse taxei de timbru
Competenta teritoriala este instanta de la domiciliul paratului, facand exceptie contestatia impotriva
deciziei Casei de Pensii unde competenta este cea de la domiciliul reclamantului.
Asistenta sociala- parte II
Se bazeaza pe princip solidaritatii sociale a cetatenilor si in aceasta sit pt a beneficia de serv de asistenta
sociala sau de dr de asistenta sociala nu se plateste vreo contributie. In prezent se insista pe acordarea
unor drepturi de catre autoritatile locale care refuza acordarea acestora daca nu s au platit impozite.
( Impozit pe masini etc)
Asistenta sociala este mai veche decat sistemul de asigurari sociale, initial a existat filantropic.
In romania, sistemul de asistenta sociala este reglm de L292/2011. Sistemul reprez un ansamblu de
institutii, masuri si actiuni prin care statul reprezentat de autoritatile administratiei publice centrale si
locale, precum si societatea civila intervin pt prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau
permanente ale situatiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei,
grupurilor ori comunitatilor.
Sistemul de asist sociala intervine subsidiar sau complementar, dupa caz, in sistm de asigurari sociale.
Exista indemnizatie pt pensionari care garanteaza pensia minima, actualmenete toti pensionarii au
garantata pensia minima de 400lei. In calcul, pensia poate sa iasa oricat, insa prin indemnizatia de
pensionari, statul asigura din buget diferenta dintre 400 lei si suma care iese din calcul mai mica din
decizia de pensie. Aceste drept este un drept tipic de asistenta sociala deoarece pensionarul nu a
contribuit cu nimic ca sa primeasca acest drept. In subsidiar, exista de exemplu ajutorul social, desi nu
contribui cu nimic, primesti ajutor social daca esti in nevoie. Daca as fi fost asigurat, primeam de la
asigurari sociale, dar asa primesc acest ajutor social care nu are o durata de acordare prestabilita, poate

17

sa fie oricat, dar in conditiile indeplinirii unor cerinte.

De sistemtul de asistenta sociala beneficiaza toti cetatenii romani, dar si strainii si apatrizii care au resed
sau domiciliul in ro, si pers refugiate care au acest statut, si persoanele fara adapost.
In acordarea unor de de asistenta sociala, institutiile abilitate, primaria, agentia pentru plati si inspectie
sociala, pot avea parteneriate cu persoane juridice nonprofit.
De asemenea, exista parteneriate cu serviciile medicale.
Categorii de beneficii de asistenta sociala:
A. ajutoare sociale sustinute din bugetul de stat
B. ajutoare sociale din bugetele locale
C. ajutoare in natura(alimente, materiale de constructii, lemne de foc)
D. ajutoare pt educatie(burse, rechizite)
E. facilitati pt transportul in comun
Beneficiile pt sustinerea copilului si a familiei sunt constituite din alocatii si indemnizatii.
Notiunea de familie - in general, este definita in fiecare act normativ atunci cand dr respectiv se acorda
familiei pt ca sunt situatii in care se face referire la familie si la pers singura si alte situatii in care se face
referire la fam extinsa.
In sistemul de asistenta sociala, principiul de baza este ca serviciile sociale treb sa primeze fata de
acordarea unor prestatii in bani sau chiar in natura, iar serviciile oferite nu trebuie sa creeze dependenta.
Cand este identificata munca la negru, toate sanctiunile se aplica angajatorilor, iar nu angajatilor.
L61/1993- alocatia de stat pt copii
A fost de multe ori modificata.
Alocatia este o suma de bani pe care statul o plateste din fonduri proprii de stat si care are ca destinatie
ocrotirea copilului in vederea cresterii copilului.
Aceasta alocatie a existat si inainte de 1990, cuantumul era diferit, dar acelasi pt toti copiii.
Beneficiaza de alocatie toti copiii si tinerii in varsta de pana la 18 ani. Alocatia este de stat si se plateste si
tinerilor care au implinit varsta de 18 ani care urmeaza cursurile de invatamant liceal sau profesional pana
la finalizarea acestora cu conditia sa nu repete anul din motive imputabile.
Se acorda si copiilor al cetatenilor straini si ai pers fara cetatenie rezitenti in ro daca locuiesc impreuna cu
parintii si daca stiu ca au acest drept.
Cuantumul - pt copiii pana la 2 ani, respectiv 3 ani cei cu gandicap, alocatia este 0,4 ISR=200lei
ISR- indicator social...
Acordarea alocatiei nu e conditionata de concediul medical sau altceva, doar ca cel mic este mai in nevoie
decat cel mare.
Reglementarea alocatiei pt copiii intre 0-3 ani era in ordonanta pr crsterea si ingrijirea copiilor.
Pt copiii de la 2 in sus, pana la 18 ani si cei care depasesc este 42 lei(0,084ISR)
Pt copiii cu handicap, cuantumul este dublu, adica 0,042ISR=84 lei.(perioada intre 3-18 ani)
Titularul alocatiei de stat este copilul si aceasta alocatie se cumuleaza cu orice alte drepturi care se cuvin
familiei si se acorda unuia din parinti prin intelegere. Parintii stabilesc intre ei cine sa fie titularul. Se
plateste si pt copiii aflati in plasament, tutore, curator, oricine are in ingrijire copilul primeste aceasta
alocatie. Dupa varsta de z14 ani se poate plati copilului cu incuviintarea reprezentantului legal.
Pt tinerii peste 18 ani e necesara verificarea situatiei scolare a acestora si in acest sens, inspectoratul
scolar transmite agentiilor teritoriale situatia copiilor inscrisi in continuare in anul scolar respectiv.
Cand e vb de agentie teritoriala = agentia pt plati si inspectie sociala este aceeasi care gestioneaza
indemnizatia pt cresterea copilului.
Stabilirea dr se face pe baza cererii, dupa varsta de 14 ani poate sa faca cerere si copilul daca nu a
beneficiat pana atunci. Se poate acorda si retroactiv dar nu mai mult de 12 luni, daca faci cerere.
Este o suma neimpozabila si nu poate fi urmarita silit.
Alocatia pentru sustinerea familiei
L277/2010
Aceasta alocatie este o forma de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au in crestere si ingrijire
copii in varsta de pana la 18 ani.
Beneficiaza de alocatie familia formata din soti, sotie, copii aflati in intretinere daca locuiesc impreuna.
Beneficiaza si familia formata din persoana singura si copiii aflati in intretinere.
De asemenea, prin familie se inteleg si barabtul si femeia necasatoriti cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei
care traiesc si gospodaresc impreuna in uniune liber consimtita.
Prin persoana singura se intelege persoana care este necasatorita, vaduva, divortata sau care are varsta
mai mica de 18 ani si se afla intr-una din situatiile de mai sus si, de asemenea, pers care are sotul sau
sotia arestat preventiv pe o per mai mare de 30 de zile sa execute o pedeapsa privativa de libertate si nu
poate sa asigure intretinerea.

18

Sunt considerati ca facand parte din fam si copiii aflati in plasament sau pentru care s-a instituit tutela si
copiii incredintati in vederea adoptiei.
CUANTUM
Pentru fam al caror venit net mediu lunar pe membru de fam de pana la 0,40 isr cuantumul este
urmatorul: 0,164 , din calcul reiese 30 de lei.
Ex. O fam cu sot sotie si 3 copii pt a primi alocatie treb sa se incadreze la acest venit de 200 de lei pe
cap.... Alocatia pt familie e 30 de lei( o gramada de bani :)))
OBS. In fct de nr de copii creste alocatia, daca ai peste 4 copii alocatia creste e de 120 de lei.
OBS. Pot primi si ajutor social, ajutor pt incalzirea locuintei.
Pt familile care au in intretinere copii in varsta scolara ,alocatia se acorda numai daca copiii frecventeaza
cursurile scolare si nu inregistreaza absente nemotivate care sa conduca la scaderea notei la purtare sub
8.
OBS
STAB SI PLATA DREPTURILOR
Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria rasp insotita de acte doveditoare, cererea se
intocmeste de reprez fam si se inregistreaza la primarie, unde are domiciliul familia. Pt fam fara locuinta, in
raza terit unde traiesc, macar provizoriu.
Reprezentantul fam se stab de catre soti de comun acor, in caz de neintelegere de autorit tutelara sau
instata tutelara.
Pt familia monoparentala reprezentantul este pers singura.
La stabilirea veniturilor familiei se iau in consid toate veniturile pe care membrii fam le realizeaza asa cum
sunt definite de L 416/2001 privind venitul minim garantat.Se au in vedere si veniturile potentiale( daca ai
niste bunuri ai putea sa le valorifici ex. ai o casa mai mare, o masina pe care le poti inchiria, valorifica)
Primarul dispune ancheta sociala, persoana reprez al familiei treb sa furnizeze toate informatiile
cerute(ANAF,alte acte) si daca sunt indeplinite conditiile primarul emite dispozitie scrisa prin care admite
sau respinge cererea.
Titularul alocatiei este reprez fam, iar beneficiarul ei este familia.
Plata se face prin Agentia de plati si prestatii sociale care emite o decizie in baza dispozitiei de la primarie.
In cazul in care apar modificari in componenta fam , titularul are oblig sa anunte primaria si periodic ,
3 luni, el trebuie sa depuna o declaratie pe propria rasp despre componenta fam si veniturile fam. Pe d alta
parte primari sunt obligati sa dispuna anchete sociale din 6 in 6 luni , ori daca e nevoie, daca au informatii
ca se intampla ceva. In cazul in care se modifica ceva, se face un nnou dosar si se emite o njoua decizie.
In cazul in care se constata absente nemotivate inregistrate de copii in varsta scolara, urmeaza ca acest
cuantum sa se diminueze.
Actele adm emise de primar, dispozitia de admitere sau respingere, pot fi atacate potrivit legii
contenciosului adm.
Exista leg dintre L 416/2000 privind venitul minim garantat si L 277/2010, astfel exista obligativitatea de a
achita taxe locale la bugetul local si posib de a face esalonari de plpata pt cei aflati in imposib de plata.
Curs 10 DSS: Protectia si promovarea persoanelor cu handicap
Sediu - L 448/2006
Istoric: pana in `90 nu se vorbea despre persoanele cu handicap; existau persoane care nu aveau
capacitate de munca, care erau protejate prin asezaminte pentru orbi, scoli speciale, etc.
Dupa `90 a intervenit elaborarea unui act distinct in care s-a introdus dreptul protectiei speciale a
acestor persoane - scutirea de la impozit etc.; A fost o greseala, pentru ca au aparut foarte multe
persoane cu handicap; ulterior s-a modificat.
Persoane cu handicap = persoane carora mediul social neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale,
psihice, mentale si/sau asociate le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata
societatii, necesitand o supraprotectie in spiritul integrarii si incluziunii sociale.

19

Principii:
1) Egalizarea sanselor se iau masuri pentru ca persoanele respective sa beneficieze de aceleasi
sanse ca cele normale;
2) Solidaritate sociala;
3) Responsabilizarea comunitatii (masurile de protectie se iau in special de comunitatile localeanchete sociale, exista comisii, insotitorii-asistenti, UAT au primul loc in luarea masurilor)
4) Parteneriatul: colaborarea cu ONG-uri care asigura servicii sociale pentru persoanele cu handicap
La protectia ph isi dau concursul autoritatile publice, furnizorii de servicii sociale + reprezentantii
soc. civile; persoanele fizice/juridice sunt obligate sa respecte prevederile prevazute de lege pentru
asigurarea unui mediu/conditii corespunzatoare.
-soc. de transp. public masuri pentru transport adecvat
-biblioteci; rampa (la cladirile publice, chiar si private)
Drepturile persoanelor cu handicap:
1)sanatatea si recuperarea (prevenire, tratament + recuperare). Autoritatile publice sunt obligate
sa creeze conditii de disponibilitate, infrastructura, retele de comunicare coresp serviciilor medicale si
socio-med. dedicate ph.
- Sa creeze si sa sustina centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
- Sa dezvolte programe de prevenire a aparitiei handicapului.
Ph beneficiaza de: asist medicala gratuita, inclusiv medicamente, atat in perioada spitalizarii cat si
in ambulatoriu;
- De dispozitive medicale grat.(decontate de casa de asigurari) si un bilet balnear gratuit/an
2) educatie:- prin unitati de invatamant special (scoli speciale)
- integrarea individuala in unitatea de invatamant de masa (normale)-> o atentie mai
mare
- grupe/clase speciale integrate in unitati de invatamant de masa
- scolarizarea la domiciliu pana la absolvirea studiilor liceene, dar nu mai tarziu de 26
ani.
- forme combinate, alternative
Stabilirea modalitatii de educare: se face o analiza de catre protectia copilului de la domiciliu, se
elibereaza un certificat de orientare scolara (stabilit in functie de gradul de dezvoltare a copilului, care e
forma de educatie, tine cont si de mijloace)
Elevii cu handicap gratuit masa + cazare in internatele scolare
-50% reducere la taxa de masa (nu scutire) + cazare in caminele studentesti.
3) Dreptul la locuinta : autoritatile publice au obligatia de a introduce un criteriu de prioritate pentru
inchirierea locuintelor care apartin domeniului public al statului, in UAT.
Persoanele cu handicap grav beneficiaza de urmatoarele drepturi :
a) acordarea unei camere de locuit suplimentare fata de normele minimale prevazute de lege.
b) scutire la plata chiriei pentru suprafata de locuinta .
De a)+b) beneficiaza si familia sau reprezentatul legal care are in ingrijire un copil/adult cu handicap grav.
4)Cultura, sport, turism:
Adultii cu handicap beneficiaza de bilete de intrare la spectacole, manifestari artistice: cei cu
handicap grav si accentuat si insotitorul beneficiaza de gratuitate; cei cu handicap mediu si usor
beneficiaza de reducere precum studentii.
5) Transportul:
Autoritatile administratiei publice trebuie sa achizitioneze mijloace de transport adaptate si sa
adapteze mijloace aflate in circulatie in limita posibilitatilor pentru accesul persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap grav beneficiaza de gratuitate pe mijloacele de transport in comun la
transportul urban (la suprafata+metrou) precum si insotitorul sau asistentul lor.
Legitimatia pentru transportul urban este recunoscuta pe intreg teritoriul tarii, este eliberata de
Directia Generala de Asistenta Sociala. Persoanele cu handicap grav au un nr de calatorii gratuite pentru
trenuri inter-regio, la fel ca si insotitorii lor.

20

6) Asistenta juridica:
Persoanele cu handicap beneficiaza de protectie impotriva neglijentei si abuzului, indiferent de locul
unde se afla.
Parintele/reprezentantul legal/tutorele + ONG-ul (+sindicatele, ca la discriminare) al carui membru
este pot asista persoanele cu handicap in fata instantelor judecatoresti. Litigiile sunt scutite de taxe de
timbru iar judecata se face cu celeritate.
Facilitati :
a)fiscale:-scutire de la plata impozitelor;
-scutire de la plata taxei pentru automobilele adaptate handicapului;
-scutire de la plata taxei de eliberare a autorizatiei de functionare de activitate economica.
Ph grav pot beneficia de credit cu dobanda suportata din bugetul de stat pentru achizitionarea unui
singur autovehicul si pentru adaptarea unei locuinte.
-scutire de la taxa pentru utilizarea retelelor de drum nationale (rovigneta).
b)servicii sociale: dreptul la asistenta sociala sub forma de servicii sociale se acorda la cerere sau
din oficiu. Cererea este depusa de reprezentatul legal/ONG;
Serviciul social oferit de autoritatile publice are in vedere cel putin ingrijirea la domiciliu, asigurarea
unui consult medical de catre specialisti, consiliere, ajutor in educatie (pedagogi, logopezi, psihologi).
Autoritatile publice au obligatia sa incurajeze activitatile de voluntariat si sa dezvolte programe de
sprijin pentru parinti, reprezentant legal si de parteneriat cu alte persoane juridice.
Serviciile sociale se afla in coordonarea Autoritatii Nationale pentru persoanele cu handicap.
Asistentul personal
Ph grav are dreptul la asistent personal care are: -varsta minima de 18 ani
-stare de sanatate corespunzatoare
-nu a fost condamnat pentru savarsirea unei
infractiuni care ar fi incompatibila cu exercitarea ocupatiei de asistent personal
-are studii cel putin in invatamantul general, cu
exceptia rudelor, afinilor, sotului, sotiei
Asistentul personal incheie contract individual de munca, este salariat, beneficiaza de salariul unui
asistent social cu studii medii + drepturi salariale + gratuitate la transport in comun daca insoteste ph.
Pe perioada in care asist personal lipseste temporar, angajatorul asigura un alt asist personal.
Specificitatea CIM: se semneaza un act aditional ce se numeste angajament prin care ap isi asuma
raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copii cu handicap grav, planul de servicii
pentru adultul cu handicap (este obligatie de diligenta).
Ap are obligatia sa participe la instruirea asigurata de angajator si sa comunice de indata/ in 24 ore
orice schimbare in starea ph grav.
Contractul de munca se incheie cu primaria de la domiciliul ph grav; Serviciul public de asistenta
sociala desfasoara controale periodice asupra activitatii ap.
Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistenta personala (plateste directia generala de
asistenta sociala) sau indemnizatie de insotitor; Aceeasi situatie exista la pensionarii cu gradul I de
invaliditate (plateste casa de pensii).
Cuantumul indemnizatiei = venitul asistentului personal debutant.
Asistentul personal profesionist: ia in ingrijire o persoana cu handicap grav sau accentuat (care
nu are un minim, locuinta, venit).
CIM se incheie cu Directia Generala de Asistenta Sociala sau cu furnizorul de servicii sociale privat
(fundatie, asociatie).
Pentru fiecare adult cu handicap grav sau accentuat se acorda sume pentru hrana, echipament,
etc; Sumele se acorda din bugetul local.
Asistentul profesionist are un salariu = cel al asistentului social cu studii medii + sporuri de:
- 15% - pentru probleme neuropsihice/cel putin 2 persoane
- 25% - persoane cu SIDA/HIV
+ transport decontat.

21

Asistentul profesionist participa la instruirea organizata de angajator si semneaza un angajament .

Centre pentru persoanele cu handicap: persoanele cu handicap beneficiaza de servicii sociale
acordate in centre de zi sau rezidentiale.
Prestatii sociale pentru persoane cu handicap:
- copiii cu handicap beneficiaza de alocatie de stat cu majorare 100%
- adultul cu handicap vizual grav beneficiaza de indemnizatie de insotitor egala cu salariul net al
asistentului social debutant
- adultul cu handicap beneficiaza de indemnizatie lunara de maxim 234 lei (grav)
- pentru cei internati in centre/executa o pedeapsa privativa de libertate nu se acorda indemnizatii.
Accesibilitatea
Autoritatile publice au obligatia sa faciliteze accesul persoanelor cu handicap la informatii publice si
la noile tehnologi; obligatia sa asigure interpreti asigurati ai limbajului mimico-gestual si ai limbajului
specific persoanele cu surdocecitate.
Cladirile de utilitate publica trebuie adaptate pentru accesul ph iar proprietarii de hoteluri asigura
cel putin o camera pentru persoanele cu handicap.
Accesibilitatea trebuie asigurata si in locurile de parcare,biblioteci.
ANGAJAREA IN MUNCA
Dreptul la munca nu poate fi interzis. Orice persoana care se angajeaza este evaluata de medicul
de medicina a muncii care face recomandari in fisa de aptitudine.
Evaluarea se efectueaza de comisia de evaluare.
In contextul incadrarii in munca a ph se intelege si persoana cu invaliditate de gradul III.
Ph pot fi incadrate conform pregatirii profesionale si a capacitatii de munca atestate in certificatul
de munca.
Autoritatile si institutiile publice sau private care au cel putin 50 angajati au obligatia sa angajeze
ph in proportie de 4% din nr total de angajati. Daca nu angajeaza, fie platesc o taxa de minim 50% din
salariul minim brut * nr locurilor pe care nu le-au angajat lunar sau achizitioneaza produse sau servicii
realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap in suma echivalenta.
Exceptie: institutiile de aparare nationala nu angajeaza persoane cu handicap (SRI etc).
Angajarea se face pe piata libera a muncii, la domiciliu, sau in forme protejate (loc de munca
protejat sau unitate de munca protejata).
Drepturile CIM:
- perioada de proba de 45 de zile lucratoare;
- preavizul 30 de zile lucratoare;
Incadrarea pentru copii se realizeaza de comisii pentru protectia copilului iar pentru adulti de catre
comisia de evaluare a adultilor, la Directia Generala de Asistenta Sociala.
Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav.
Tipurile de handicap sunt :fizic, vizual, psihic, auditiv, HIV/sida, boli rare si mintal.
Comisia de evaluare stabileste incadrarea in grad si emite un certificat de incadrare.
Certificatul poate fi contestat de titular in 30 zile de la comunicare la comisia superioar a(la
Ministerul Muncii); Comisia superioara admite/mentine/anuleaza incadrarea.
- comisia emite decizia in 45 zile;
- decizia poate fi atacata la instanta de judecata.
Decizia este un act administrativ, se aplica legea contenciosului administrativ.
Dreptul securitii sociale
Curs 11
A. OUG nr. 158/2005
RISC ASIGURAT

STAGIU

DURAT
ACORDARE

CUANTUM
INDEMNIZAIE
75% din baza de
calcul (= venitul
pe ultimele 6 luni;

22

CONTRIBUIE

Incapacitate
munc

de

30 zile n ultimele
12 luni

120
zile;
se
acceseaz naintea
concediului
de
maternitate, ns
legea permite s
fie acesat i dup,
dac nu ai optat
pentru
concediul
pentru creterea i
ngrijirea copilului.

Risc maternal

Maternitate

30 zile n ultimele
12 luni

Copil bolnav < 7

ani/18

30 zile n ultimele
12 luni

Carantin

30
12
30
12

Reducerea
programului
lucru

de

183 zile 6 luni,

1 an sau 2 ani, n
funcie
de
diagnostic
i
decizia comisiei.

zile n ultimele
luni
zile n ultimele
luni

126
zile
prenatal
+
postnatal)

(63
63

45
zile
n
ultimele 12 luni

nedeterminat
(dac copilul are
neoplazie,
SIDA,
TBC etc., durata
urmeaz s fie
stabilit de medic,
fr a exista o
durat maxim).
nedeterminat
90
zile
n
ultimele 12 luni

dac nu exist pe
6
luni,
atunci
ultimele luni; dac
nu exist, atunci
de
cnd
te-ai
angajat; dac te-ai
angajat ieri i azi
ai un accident de
munc,
atunci
salariul pe care teai angajat); poate
fi
100%
dac
vorbim
de
boli
infectocontagioase
grupa A, neoplazii,
TBC osos etc.

0.85% se pltete
pentru toate (nu
pentru fiecare) la
fondul de salarii,
de ctre angajator

75% din baza de

calcul

85% din baza de

calcul

85% din baza de

calcul

75% din baza de

calcul
75% din baza de
calcul

B. Situaia concediului pentru creterea i ngrijirea copilului n vrst de pn la 1 an, 2 ani, 3

ani
Stagiul este de 12 luni n ultimele 12 luni. n realitate, este exagerat s vorbim de stagiu de
cotizare, pentru c actul normativ, OUG nr. 111/2010, vorbete de perioada n care s-a pltit impozit pe
venit.
Indemnizaie pentru 1 an = ntre 1.2 i 6.8 ISR
Indemnizaie pentru 2 ani = ntre 1.2 i 3.4 ISR
Indemnizaie pentru 3 ani cu handicap = ntre 1.2 i 6.8 ISR
Prin OUG nr. 111/2010 s-a introdus i stimulentul lunar de inserie = 1 ISR i se acord celor care
renun la concediul pentru creterea i ngrijirea copilului.
C. n afara acestor contribuii, mai avem contribuia pentru accidente de munc i boli
profesionale.

23

Aceast asigurare se refer la incapacitatea de munc i durata de acordare este 183 zile, numai c
n cazul accidentelor de munc i a bolilor profesionale stagiul este 0.
Cuantumul indemnizaiei = 80% din media veniturilor.
D. omaj
Cota de contribuie = 0.50% pentru angajai i 0.50% pentru angajator.
E. Asigurri de sntate
Sediul materiei este Legea nr. 95/2006.
Contribuia = 5.2% pentru angajator i 5.5% pentru angajat
F. Persoanele cu handicap
4% pentru fiecare dintre angajai la unitile > 50 salariai.
Pentru fiecare se pltete ceva n plus.
Dac se mbolnvete copilul, apoi m mbolnvesc eu, apoi intervine carantina? Accesezi un
concediu pe durata riscului. Plata indemnizaiei se face de ctre angajator.
Seminar recapitulativ: luni, 25 mai, 14:00

24