1

Vol. 4 Sntatea adultului

Close Window

Sntatea brbatului Modul de via sntos cuprinde printre altele: - evitarea fumatului, - folosirea alcoolului cu moderaie sau deloc, - consumul de alimente sntoase, - activitatea fizic zilnic, - meninerea greutii normale a corpului, - practicarea prudent a sexului, - evitarea stresului excesiv. Brbaii sunt mai fragili biologic dect femeile. i fac infarct de miocard la vrst mai tnr iar durata medie a vieii lor este mai scurt. !auzele sunt "ormonale, estrogenii avnd un efect protector la femeie #nainte de menopauz, dar cea mai important cauz este stilul de via. $n stil de via sntos poate preveni multe din bolile cronice ale adultului %i btrnului. Monitorizarea sntii permite detectarea precoce a semnelor de boal si ofer %anse mai mari de #nsnto%ire. &ac #ns examenele periodice sunt normale dar stilul de via este nesntos, poi avea probleme mai trziu. Examinarea medical periodic la brbai 'dulii ar trebui sa fac periodic aproximativ 1( examene medicale pentru a-%i urmri sntatea. !ele mai multe necesit prezena medicului, desi multe se pot face %i acas. Medicii nu sunt de acord #n privina examenelor periodice necesare sau a intervalului dintre ele )*ezi tabelul+. ,abel xaminri medicale periodice la aduli
/a fiecare 0 ani iar de la 12 ani la fiecare 3 ani.

20-29 ani -storicul si examenul fizic, "emoleucograma, ,' colesterolul,.&/, /&/, trigliceride, examenul de urin, examenul vederii )oftalmologic+ 4licemia intradermoreacia la tuberculin, !4 autoexaminarea testicular .-* 30-39 ani 'daug #n plus !4 la efort

!a mai sus sau dup nevoi pentru a urmri diabetul za"arat. /a fiecare 0 ani sau mai des depinznd de factori de risc. $na la 12 ani de-alungul vietii. /unar5 dup 12 ani la fiecare cteva luni. 6egulat, depinznd de activitatea sexual. /a fiecare 0 ani #ncepnd de la 07 ani.

3
6x toracic 40-49 ani 'daug #n plus snge #n scaun tu%eu rectal sigmoidoscopie peste 50 ani 'daug #n plus antigen specific prostat )89'+ &oar dac sunt simptome sau istoric de boal #n familie )cardio- pulmonar+ sau e%ti fumator. /a fiecare 3 ani. /a fiecare 3 ani. /a fiecare 3-0 ani dac exist istoric #n familie de cancer de colon5 dac nu, la fiecare 3-0 ani dup 72 ani. de /a fiecare 3 ani5 dup :2 ani, #n fiecare an.

,abelul prezentat este doar un g"id. 9tarea sntii %i istoricul familiei fiecrei persoane poate fi diferit, necesitnd o sc"em modificat care trebuie discutat cu medicul. -n laboratoarele moderne sunt necesari doar caiva centimetri cubi de snge pentru efectuarea tuturor acestor analize, iar examinrile sunt ma;oritatea nedureroase. Pretexte folosite pentru a evita vizita medical periodic: - M simt bine, nu am nevoie de doctor. Multe boli nu au la #nceput nici un simptom, de ex. diabetul, "ipertensiunea arterial, cele mai multe forme de cancer, colesterulul crescut %.a. Brbaii tind s ignore semnele u%oare, lsnd boala s avanseze, cnd este mai greu de tratat. - <u am nici bani, nici timp. Bolile cronice, ca cea de inim %i diabetul sunt mai scumpe %i-i scurteaz viaa. - <u am un doctor. =nterab membrii familiei sau prietenii s-i recomande un medic de #ncredere. - &octorii nu-i fac nimic5 doar #i iau banii. =i dau sfaturi care-i pot a;uta sntatea, dac vei ine seama de ele. vii s auzi ce-ar putea fi ru. <egi realitatea, dar nu %i consecinele. Or anele enitale masculine 8rincipalele organe genitale masculine sunt: testiculele, canalele deferente, veziculele seminale, prostata %i penisul.

Fig. Organele sexuale masculine (seciune schematic)

8rincipala funcie a organelor genitale masculine este de a produce spermatozoizi %i de a-i transfera aparatului de reproducere femenin. $nele din organele genitale sunt folosite %i pentru funcia urinar. 'propierea celor dou sisteme, genital si urinar, face ca tulburrile unuia s produc simptome %i la celllt. 8enisul si uretra >uncii 8enisul are 1 funcii: s elimine urina, s se #ntreasc suficient pentru a intra in vagin, s depun acolo sperma pentru a face copii %i s ofere plcere senzual intens. 'ceste funcii sunt posibile datorit prezenei uretrei )conductului urinar+ #ncon;urat de esut spongios care se umple cu snge %i se lrge%te cnd prime%te semnale de excitaie de la creier. moiile au rol ma;or in erecie. !nd brbatului #i place ceea ce vede, simte, gnde%te sau viseaz, penisul i se ridic %i erecia este meninut5 cnd este distrat, iritat sau descura;at, erecia este #ntrerupt %i penisul se dezumfl. /a e;aculare concentra%ia de adrenalin cre%te, arterele din corpii caverno%i se contract, presiunea pe venele de drena; scade, iar sngele iese din penis #ntr-o cantitate mai mare dect intr. recia dispare astfel pn cnd o nou stimulare sexual o reinstaureaz. 'cest interval obligatoriu #ntre doua erecii, numit perioada refractar, poate varia de la cteva minute la adolescent, la 31 ore la un vrstnic. Brbaii snto%i au 1-7 erecii #n timpul nopii, #n perioada de vis a somnului. reciile nocturne scad pe msur ce brbatul #nbtrne%e. 8entru meninerea unui penis sntos brbatul trebuie sa aib cel puin trei erecii susinute pe sptmn5 este treaba lui cum le obine. Brbaii nu discut #n general desc"is %i cinstit despre penisul lor. &e obicei glumesc sau se laud, cu acest preios organ. /ungimea penisului #n erecie variaz #ntre 11,7-17,7 cm.5 13? sunt mai scurte iar 13? mai lungi. Msurarea corect se face cu o linie asezat sub penis.

1 8reocuparea privind mrimea penisului o au brbaii, mai ales adolescenii. 'spectul emoional este "otrtor la femei. 8enisul este oarecum un barometru al strii emoionale, al nivelului su de confort %i de stres. 8e msur ce brbaii #nainteaz #n vrst, penisul lor reacioneaz mai putin. @umtate din brbaii peste 12 ani necesit mai mult stimulare pentru a obine %i menine o erecie. 9ugestii pentru a menine vitalitatea penisului: controleaz stresul %i #nva s te relaxezi5 este greu de meninut o erecie cnd nu e%ti relaxat. xemple de exerciii scurte de relaxare pentru a mic%ora stresul. 1. =nc"ide oc"ii %i respir de 7 ori #ncet %i profund5 ine-i respiraia timp de cteva secunde, apoi expir #ncet %i complet5 f o pauz %i repet. -magineaz-i ct mai viu posibil o scen plcut, odi"nitoare. 3. 9tnd culcat pe spate, pe podea sau #n picioare, #ntinde braele deasupra capului %i #ndeprteaz picioarele ct mai mult. 0. =ntinde-te punnd #n tensiune fiecare mu%c"i din corp timp de 7 secunde, apoi relaxeaz-te timp de alte 7. 1. 6epet de : ori. menine sntatea aparatului cardiovascular5 mic%oreaz grsimile saturate aflate #n carne, unt %i pr;eli, ce astup arterele inimii dar %i ale penisului. 'teroscleroza provoac slbirea ereciei la brbaii #n vrst, #ns procesul #ncepe la vrsta de 02 ani. A diet sczut #n grsimi, bogat #n fibre %i un nivel crescut de .&/ )colesterol bun+ a fost asociat cu erecii mai puternice. las-te de fumat5 nicotina contract vasele de snge %i contribuie la formarea plcilor de aterom #n artere, inclusiv #n cele ce duc snge la penis5 exerseaz aerobic sau munce%te fizic suficient, ca inima s pompeze mai tare, cel puin o ;umtate de or de 0 ori pe sptmn. 'cestea mresc circulaia de snge %i oxigen dealungul corpului inclusiv #n penis, cre%te rezistena la efort %i scade oboseala la efort. xerciiile de mi%care ale bazinului cresc circulaia #n #ntreaga regiune. e;aculeaz des5 aceasta mic%oreaz stresul %i evit stagnarea spermei5 nu abuza de penisul tu5 evit friciunile excesive, contactul cu substane caustice %i nu-l #ndoi cnd este #n erecie. !nd este #ngri;it bine dureaz o via #ntreag. Monogamia este cea mai sntoas comportare pentru un brbat. &incolo de aceasta, folose%te un prezervativ de latex. evit cldura %i umezeala care pot favoriza erupii, ciuperci sau alte infecii ale pielii5 pstreaz-i stima de tine #nsui %i simte-te bine cu propriul tau corp.

! iena la brbai 9pal-i penisul %i scrotul #n acela%i fel ca celelalte pri ale corpului cu ap cald %i spun, #n fiecare zi. 9crotul trebuie splat #n cutele pielii pentru a preveni iritaii %i infecii. 8repuul )pielea de pe capul penisului+ trebuie tras #napoi %i curait zona. 'ceste msuri igienice simple menin organele genitale curate %i previn infeciile minore. -n timp ce te speli caut semne de anomalie, ca rni sau noduli )excrescene+. &ac gse%ti vreuna, consult mediculB

7 9plarea nu poate preveni #ns bolile transmise sexual. vitarea lor se face prin anga;area #n activitatea sexual doar cu o partener de #ncredere, neinfectat. >olosirea prezervativelor nu ofera totu%i o protectie absoluta. "riapismul ste erecia prelungit %i dureroas, ne#nsoit de dorin sau excitare sexual. !orpul penisului este rigid dar capul )glandul+ este moale. <umele vine de la cel al zeului roman al fertilitii, 8riapus. !auze posibile de priapism sunt: folosirea unor droguri sau medicamente )mari;uana, cocaina, medicamente folosite pentru tratamentul impotenei, corticosteroizi, ,olbutamid, 8razosin, 8legomazin5 boli de snge ca leucemia %i tulburri de coagulare #n care rezult tromboza5 infecii genitale %i tumori #n pevis sau ale coloanei vertebrale. $neori cauza este necunoscut. ,ratament. ,rebuie #nceput imediat pentru a evita lezarea definitiv a penisului %i incapacitatea de a avea o erecie normal. 8e ct posibil tratamentul se adreseaz cauzei. =n leziuni neurologice se folose%te anestezia caudal sau ra"idian. !nd cauza este un c"eag, acesta se #nlatur c"irurgical sau se face un %unt venos pentru a restabili circulaia #n penis. 'nticoagulantele se pot folosi pentru a subia sngele %i medicamente anti"ipertensive pentru scderea tensiunii arteriale. !ele mai multe cazuri de priaprism pot fi tratate prin drenarea sngelui #n exces din penis cu ac %i sering, urmat de irigarea vaselor cu ser fiziologic pentru a #nltura c"egurile de snge. 'lt tratament const #n in;ectare de vasoconstrictoare direct in penis. &ac priapismul nu rspunde direct la tratament, %ansele de recptare a funciei sexuale sunt mici. "ara#imo$a ste umflarea dureroas a capatului penisului necircumcizat, datorit prepuului )pielii de pe cap+ care odat retractat, nu poate fi tras la loc.

>ig. 6educerea parafimozei

9ursa:"ttp:CCDDD.circumstitions.comC

&ac #ncercarea de reducere nu reu%e%te, trebuie consultat de #ndata medicul de la camera de gard sau un urolog. 8oate fi necesar circumcizia parial sau complet. %ircumci$ia ste extirparea c"irurgical a prepuului. 9e practic de obicei la nou nscui, dar mai recent %i la aduli.

: 'vanta;ele circumciziei: - scade riscul de infectare cu .-* a brbailor care au avut relaii sexuale cu femei )nu %i cu brbai+5 recomandat de AM9 #n 'frica subsa"arian5 - reduce rata infeciei cu .8* )virusul papilomatos uman+, a "erpesului, infeciilor tractului urinar %i a cancerului de penis5 - se pare c scade frecvena e;aculrii premature la brbat %i cre%te orgasmul la femeie. !ndoirea &curbarea' penisului &(oala "e)ronie' ste #ngrosarea %i contractura esutului fibros din penis ce-l curbeaz #n erecie. Eesutul cicatricial este dens %i nu se umple cu snge #n timpul ereciei.

>ig. 9c"ia modificrilor penisului #n boala 8eFronie

9ursa: medicalpenisstretc"er.co

8enetrarea sexual poate fi #ngreunat sau imposibil iar erecia poate fi dureroas. !auza nu se cunoa%te. $neori boala se poate ameliora spontan de la cteva luni pn la civa ani. ,ratamentul poate include %edinte de ultrasunete sau in;ecii de corticosteroizi #n regiunea afectat. -ntervenia c"irurgical #nlatur esutul fibros, #ns poate provoca cicatrici ulterioare ce inrutaesc boala putnd duce la impoten. *e$area +i in#lamaia penisului 8rinderea penisului #n fermoarul pantalonului produce o tietur ce se vindec de obicei repede. &ac tietura sau iritaia se infecteaz, se trateaz cu antibiotice. 8enisul secionat partial sau complet poate fi reata%at, dar sensibilitatea %i funcia se pierd de obicei. -nflamarea capului penisului )glandului+ %i a prepuului se nume%te balanit. Brbaii cu diabet fac mai u%or aceast boal %i toi cei ce o fac trebuie investigai #n aceast direcie. 9e manifest prin mncrime, durere, ro%eat %i umflatur )edem+ %i se poate complica cu strmtarea uretrei, balanit obliterant, fimoz )prepu strmt, neretractabil+, parafimoz %i cancer. Eritroplastia &(oala lui ,ue)rat' 9e prezint ca o zon ro%ie, moale, ce apare pe pielea de la baza capului penisului )prepuului+. 9e trateaz cu o crem coninnd fluorouracil. ste necesar examen medical la fiecare cteva luni, deoarece zona se poate canceriza, unii medici recomandd extirparea acestei zone.

-e i ai penisului &-e i .enerici sau %ondilloma /cuminata' ,oi negii, inclusiv cei ai penisului, sunt produ%i de un virus )8apilloma virus uman+ %i sunt contagio%i. 9e pot gsi %i #n alte pari ale corpului. <egii din regiunea genital pot fi transmi%i sexual. &iagnosticul se face dup aspectul lor. <egii apar pe corpul sau capul penisului %i se pot #ntinde #n uretr.

>ig. <egi situai pe penis

9ursa: "ttp:CCDDD.nem-Hm.cz

'plicarea local de oet )acid acetic+ #i face mai vizibili. >emeile ce vin in contact cu un penis cu negi au un risc crescut de cancer de col uterin. ,ratamentul se face la ambii parteneri sexuali prin aplicarea de tictur de rezin de podofilum pe negi, pentru a-i eradica. ,rebuie evitat folosirea preparatelor pentru piele, deoarece pielea penisului este mai sensibil. 'lte tratamente mai puternice pentru #nlaturarea negilor includ #ng"earea )cu azot lic"id+, electrocauterizarea sau c"irurgia cu laser. 9e recomand abstinen sexual pn la eradicarea complet. Strictura uretrei ste #ngustarea uretrei ce produce #ngreunarea trecerii urinii. 8oate apare dup o traum sau infecie. 9e manifest printr-un ;et urinar slab sau #n picturi. ,ratamentul const #n dilatarea instrumental repetat %i progresiv a uretrei sub anestezie local. !nd acesta nu este eficace, se recurge la tratament c"irurgical. 0retrita -nflamaia uretrei este produs adesea prin boli transmise sexual, ca gonoreea %i c"lamidiaza. 9e manifest prin arsuri dureroase la urinare sau e;aculare, nevoia de a urina frecvent %i scurgeri din penis. 9curgerea poate fi clar sau glbuie de consisten subire sau groas.

>ig. 'spect de uretrit gonococic 9ursa: DDD.Hmle.co.Hr Medicul poate examina microscopic secreia pentru identificarea cauzei. <etratat rapid sau insuficient poate provoca strictur uretral, prostatit, epididimit sau alte complicaii. ,ratamentul se face cu antibiotic la toate partenerele bolnavului. 6areori secreia uretrei apare la un brbat sntos care #nceteaz brusc activitatea sexual normal. 9ecreia pteaz c"ilotul sau apare in timpul scaunului %i provine din lic"idul normal din prostat. 'ceast scurgere normal dispare cu timpul sau cu reluarea activitaii sexuale. %ancerul de penis ste cre%terea de celule maligne #n pielea penisului sau a esuturilor de dedesubt, mai ales pe gland. !auza nu se cunoa%te5 riscul este mai mare la cei ce au o igien defectuoas, cei cu leucoplaHie )leziune precanceroas manifestat prin pete albe ale pielii acoperite de cruste+ a penisului, balanit, negi ai penisului %i la fumtori. 9emne si simptome: - o cre%tere nedureroas pe penis, asemntoare cu negii, ulcerat sau ca un nodul5 - sngerare sau scurgere din penis5 - dureri la urinare5 - cre%terea nodulilor limfatici ing"inali. ste o boal rar. !re%te #ncet spre straturile profunde ale penisului, apoi a;unge la ganglionii limfatici ing"inali sau la vasele de snge, dup care se rspnde%te la distant #n corp. $neori #ns este foarte agresiv %i se rspnde%te rapid la ganglionii limfatici #n cateva luni. Arice cre%tere pe penis necesit consult medical. &upa examinare medicul poate extirpa c"irurgical tumora spre a preciza dac este malign. -n caz afirmativ sunt necesare examene suplimentare pentru a vedea eventuala rspandire a cancerului %i #n alte zone ale corpului %i a stabili metoda de tratament. !ancerul limitat la prepu poate fi tratat doar prin circumcizie. -radierea )radioterapia+ poate fi eficace pentru tumorile cu cre%tere #nceat #n faza incipient. -n formele cu cre%tere rapid, tratamentul c"irurgical include scoaterea tumorii %i a unei zone mici din tesutul normal din ;ur, pstrnd ct mai mult din penis. =n formele mai avansate poate fi necesar excizia #ntregului penis %i a ganglionilor limfatici din ;ur. $lterior se poate face c"irurgie plastic reparatorie. -radierea %i c"imioterapia se pot folosi pentru a preveni sau combate rspndirea metastazelor #n alte pri ale corpului sau doar pentru a mic%ora tulburrile. 9pri;inul emoional de ctre personalul medical %i membrii familiei este deosebit de util.

1esticulele si scrotul. 'utoexaminarea testiculelor de ctre adultul tnr trebuie fcut lunar pentru a identifica tumori canceroase #n faza de #nceput cnd se poate vindeca. xaminarea #ncepe #n adolescen )vezi volumul 0, 'dolescenii+ si se face mai rar dup 12 ani. 1raumatismul testiculelor >iind situate in afara abdomenului, testiculele sunt predispuse la traum. &urerea produs printr-o lovitur este sever. Mobilitatea lor le permite s suporte un %oc puternic fr leziuni permanente. &ac durerea %i umflarea scrotului produs prin lovitur sau cdere dispar dup o or, leziunea nu este probabil grav. &ac scrotul rmne umflat %i durerea persist, consult mediculB !ere deasemenea asisten de urgen dac leziunea scrotal este penetrant )ineptur, tietur+. $n biat poate deveni infertil dup o leziune testicular netratat, datorit complicaiilor, cum ar fi c"egurile de snge. 8ierderea unui testicul nu produce impoten, infertilitate, pierderea apetitului sexual sau a altor caractere sexuale. 1orsiunea testicular =nseamn- rsucirea testiculului pe cordonul su spermatic, #nterupnd circulaia sngelui )strangulare+. !ordonul spermatic conine vase de snge %i nervi la %i de la testicul. ,orsiunea apare uneori dup o activitate fizic intens, alteori fr o cauz evident, c"iar #n somn. 9e poate intampla la orice vrst, desi este mai frecvent #ntre 13-1I ani. 9imptome: - durere brusc, sever #n testiculul afectat, ce poate radia in abdomenul inferior5 - scotul umflat, ferm %i #nro%it5 testiculul afectat apare mai ridicat #n scrot dect cellalt5 - grea %i vrsturi5 - le%in5 - febr. &iagnostic. -storicul %i examenul fizic, incluznd inspecia cordonului spermatic rsucit, permit diagnosticul. A ecografie poate diferenia torsiunea testiculului de epididimit ce poate produce uneori simptome asemntoare. ,esticulul torsionat nu-%i revine in general fr tratament medical. ,ratamentul de urgen este necesar. Mai #nta# medicul va #ncerca s #ntoarc testiculul la poziia sa normal prin manipulare blnd. =n asemenea cazuri operaia se face mai trziu pentru a fixa testiculul %i preveni repetarea torsionrii. !nd manipularea nu reu%e%te, este nevoie de operaie de urgen pentru a repoziiona testiculul %i a-l fixa #n poziie normal. 9e face o incizie mic #n scrot %i testiculul este rotat #n poziia normal. !a precauie %i cellalt testicul va fi ancorat #n scrot. &ac tratamentul nu s-a fcut #n primele cteva ore, testiculul #ncepe s se atrofieze %i moare5 el trebuie scos )or"iectomie+ %i #nlocuit cu o bil de plastic. !nsu#iciena testicular

12 ste incapacitatea testiculilor de a produce spermatozoizi sau #n alte cazuri, "ormoni masculini. 9e #ntlne%te rar. !auzele sunt anomalii cromozomiale )congenitale+, tulburri ale maturaiei sexuale, lezarea testiculului matur prin boli, medicamente sau traumatisme. 9e manifest prin #ntrzierea pubertii sau a dezvoltrii caracterelor sexuale masculine, lipsa de apetit sexual %i infertilitate. &iagnosticul cuprinde examene de snge, urin %i de sperm. ,ratamentul cu "ormoni masculini poate restabili uneori dezvoltarea sexual sau apetitul sexual, dar nu %i fertilitatea. Varicocelul ste lrgirea %i umflarea venelor scrotului. 9e produce cnd valvele venelor sunt slbite. pemind sngelui s stagneze #n ele. 9e formeaz astfel vene varicoase #n scrot.

>ig. 9c"ia venelor scrotului normale %i dilatate.

9ursa: "eaalt"-info-page-blogspot.com

,emperatura testicolului cre%ste iar circulatia sngelui este #ncetinit. 'mbele pot in"iba producerea de spermatozoizi %i pot duce uneori la infertilitate. 9imptome: - umflarea nedureroas pe o parte a scrotului, de obicei stnga, ce dispare in poziie culcat5 la atingere u%oar )palpare+ zona se simte ca un mnunc"i de tuburi elastice5 - senzaie de greutate sau durere #n scrot pe vreme cald sau dup efort5 &iagnosticul se face prin palpare %i examenul scrotului cu o lumin puternic spre a-l deosebi de "idrocel, cnd apare translucid. 6areori este nevoie de ecografie. ,ratament. $neori nu este necesar. 8urtarea unui suspensor suport scrotul %i mic%oreaz durerea. -ntervenia c"irurgical scoate venele varicoase printr-o incizie mic #n scrot. *enele rmase compenseaz circulaia, putnd ameliora fertilitatea. Or2ita si epididimita

11 9unt inflamaia testicolului %i a epididimului. pididimul const #ntr-o o serie de tuburi sinuoase situate in spatele fiecrui testicul, prin care sunt transportai spermatozoizii la canalele deferente. &e obicei se asociaz )or"iepididimita+. !auza cea mai frecvent este infecia bacterian transmis sexual. 8oate fi o complicaie a infeciei vezicale, prostatei sau a uretrei, nespecifice sau a gonoreei, ca %i dup cateterism vezical sau c"irurgie de prostat. Mai rar se produce prin iritaie c"imic atunci cnd urina este forat #n tractul genital prin efort #n timpul urinrii. 8arotidita epidemic la adolesceni %i aduli se poate complica cu or"it la un sfert din cazuri. 9imptome: - durere sever #n scrot instalat #n cteva ore5 - umflare %i cldur la baza testiculului, apoi a #ntregului scrot5 - usturimi la urinare 5 - febr.

>ig. Ar"iepididimit
9ursa: JiHidoc.com

&iagnosticul se face prin examenul fizic. &e obicei un singur testicul este afectat. Medicul va lua probe de urin %i de secreie din prostat, obinut prin masa; la tu%eul rectal. voluia este de obicei acut iar tratamentul medicamentos o vindec de obicei fr urmri. $neori or"ita #ns poate leza ambii testiculi care se mic%oreaz %i produc infertilitate. 6areori se formeaz un abces ce se simte ca o mas moale in scrotul inflamat. 'bcesul se desc"ide singur, dar uneori necesit drena; c"irurgical. ,ratamentul include: - antibiotice pentru infeciile bacteriene )se vor trata concomitent partenerii sexuali+, - repaus la pat cu spri;inul scrotului pe un prosop rulat, - comprese cu g"ea pe scrot pentru a mic%ora edemul )nu se folosesc comprese calde deoarece pot leza celulele productoare de sperm+, - suspensor pentru scrot, - medicamente pentru durere )paracetamol+. 'ntibioticele nu sunt eficace #n or"ita viral din parotidit, tratamentul fiind doar simptomatic. xtirparea c"irurgical a epididimului poate fi necesar doar pentru cazuri grave %i repetate, rezistente la antibiotice.

13 %ancerul de testicul 8roduce mrirea testiculelor sau o tumor #n scrot. !ele mai multe tumori din scrot nu sunt canceroase dar cele din testicul sunt. !ancerul testicular este rar, mai frecvent #ntre 17-01 ani, rareori dupa 12 ani. 'proape totdeauna cuprinde un singur testicul. !auza nu se cunoa%te dar este mai frecvent la brbaii al caror testicul nu a cobort #n scrot pna la vrsta de 0 ani precum %i la cei cu parotidit epidemic sau "ernie ing"inal #n copilrie. 9imptome: - primul simptom este un nodul dur, nedureros, #n cre%tere, pe unul din testicule5 muli brbai #l descoper singuri prin examinarea testiculelor5 cu ct este descoperit mai devreme cu att mai bine5

'utoexaminarea testicolilor
9ursa:testicularcancersFmptoms.org

- senzaie de greutate sau #ndurare #n testicul5 - durere testicular5 rareori cnd vasele de snge se rup #n tumora provocnd cre%terea ei rapid5 - cre%terea snilor %i sensibilitatea mamelonului5 - #n cazurile avansate: durere abdominal %i de spate, dificulti de urinare, ganglioni limfatici mriti, pierdere #n greutate, oboseal, respiraie dificil. 9unt 1 tipuri de cancer testicular: seminom, teratom, carcinom embrionar si c"oriocarcinom )cel mai malign+. &iagnostic. -storicul bolii %i examinarea fizic. /a examinarea cu o lumin puternic a scrotului tumora apare opac, pe cnd "idrocelul )acumularea de lic"id #n scrot+ apare translucid. cografia poate confirma prezena tumorii. 'lte boli ce pot produce o umflatur #n testicul sau scrot sunt: epididimita, "idrocelul, varicocelul, or"ita, c"istul spermatic benign )spermatocel+, snge #n scrot )"ematocel+ %i "ernii ing"inale.

10 xamenul de snge evalueaz nivelul a dou proteine: alfa-fetoproteina %i gonadotrofina c"orionica uman ce tind s fie crescute la brbaii cu cancer testicular. 'ceste probe sunt folosite pentru detectarea cancerului %i urmrirea eficacitii tratamentului. Biopsia testicular pentru confirmarea diagnosticului este evitat #n general #naintea operaiei deoarece poate favoriza rspndirea cancerului. ,omografie computerizat a abdomenului si pelvisului pentru determinarea eventualelor metastaze. ,ratamentul. &epinde de stadiul tumorii %i de tipul cancerului. ,ratamentul iniial este extirparea c"irurgical a #ntregului testicul cu biopsie #n timpul operaiei. !ellalt testicul nu este scos, a%a #nct brbatul rmne fertil %i cu suficieni "ormoni masculini. ,esticulul scos poate fi #nlocuit cu o protez de plastic. ,ratamentul ulterior depinde de tipul tumorii. 9eminoamele sunt tratate prin iradierea ganglionilor limfatici din pelvis, abdomen, torace %i gt. =n celelalte tipuri de cancer ganglionii limfatici din abdomen sunt sco%i c"irurgical. !"imioterapia se folose%te cnd cancerul a produs metastaze #n alte pri din corp. 'cest tratament produce deseori infertilitate. Brbaii cu cancer testicular ce vor s aib copii #n viitor #%i pot eventual pstra sperma recoltat #nainte de tratament, #ntr-o banc de sperm. !ele dou sptmni intarziate pentru aceasta prelevare nu par sa influeneze evoluia bolii. voluia depinde de tipul %i extinderea tumorii. -n centrele medicale moderne, prin asociera tratamentului c"irurgical si c"imioterapic, peste I2? din brbaii cu seminom, teratom sau carcinom embrionar supravieuiesc 7 ani sau mai mult, ceea ce reprezinta un triumf al tratamentului anticanceros.

"rostata ste o gland accesorie a aparatului de reproducere masculin, de mrimea unei nuci. ste situat sub vezic, #n faa rectului %i #ncon;oar poriunea superioar a uretrei- tubul prin care se scurge urina din vezic #n afara corpului, prin penis. ste format mai ales din esut muscular %i glandular. 're doi lobi ce contin 02-72 acini glandulari #ncon;urai de o capsul fibroas. 8rostata secret un lic"id laptos ce formeaz cea mai mare parte din sperm. 'ceast secreie este eliminat in timpul e;aculrii, ve"iculnd spermatozoizii. >uncia prostatei este reglat de "ormoni, ca testosteronul produs de testiculi %i alii din glandele "ipofiz %i suprarenal. 8rostata este inervat bogat %i contribuie la senzaia placut din timpul actului sexual. 9e mre%te %i se #ntare%te cu vrsta, produand obstrucia urinii %i este foarte susceptibil la cancer. Sugestii pentru a menine prostata in stare bun: - f efort fizic, mergi pe ;os, pe biciclet sau alearg5 - urineaz des5 gole%te-i vezica #nainte de exerciii sau de ridicarea de greuti5 o vezic supraplin poate reflua urina in prostat, iritnd-o5

11 - nu sta pe scaun peste dou ore5 ridic-te %i mi%c-te5 poziia %eznd creiaz presiune #n prostat5 mersul prelungit pe biciclet, motociclet sau automobil provoac vibraii constante asupra prostatei, congestionnd-o5 - practic regulat activitatea sexual5 e;aculile regulate previn staza %i congestia prostatei5 - mic%oreaz consumul de grsimi saturate %i mare%te-l pe cel vegetarian5 alimentele bogate #n vitaminele ', %i !, ca %i zincul, menin sntatea prostatei. 9ursele de vitamina ' sunt: ficat de vit, dovleac, morcovii, spanac, pepene galben, cartofii dulci, caise, salata verde )#nc"is+ %i broccoli5 vitamina ! se gase%te #n: citrice, pepene galben, varza de Bruxelles, cap%uni, afine, ardei gras, conopid, ptrun;el proaspt, ro%ii, pepene ro%u, varz5 vitamina se gase%te #n: germenii de gru, semine de floarea soarelui, ulei vegetal, cartofi dulci5 zincul se gse%te #n: soia, nuci, semine de dovleac, tre, lapte, carnea de pasre, linte. 'limentaia bogat #n grsimi cre%te riscul de cancer de prostat. "rostatita ste inflamaia acut sau cronic a prostatei )cronic #nseamn #ndelungat sau repetat+. Prostatita acut const #n apariia brusc de simptome, iar cea cronic prin simptome persistente, #ndelungate %i asemntoare dar mai puin severe. 8rostatita poate fi produs de bacterii, ciuperci )fungi+, virusuri sau protozoare. $neori infecia tractului urinar, transmis sexual, se rspnde%te la prostat. &eseori cauza nu poate fi identificat. 6iscul de prostatit acut este mai mare la brbaii #ntre 32-12 ani cu partenereCi sexuale multiple %i care au risc crescut, prin nefolosirea prezervativului sau sau prin sex anal. 9imptome: - febr brusc %i frisoane5 - urinare frecvent %i dificil5 - arsuri sau dureri la urinat5 - senzaie de plin #n vezic5 - durere #n zona dintre rect %i testicule sau #n partea de ;os a spatelui5 - snge in urin )uneori+5 - e;aculare dureroas, posibil cu snge sau impoten )#n forma cronic+.

17

>ig. 8rostata normal %i mrit

9ursa: prostatitis"ome.com

/egenda: 1. 8rostata normal5 3. *ezica urinar5 0. $retra. 1. 8rostata mrit5 7. *ezica urinar5 :. $retra. &iagnostic. -storia %i examenul fizic ce include un tu%eu rectal. Medicul poate obine o prob de urin sau lic"id pentru examen microscopic %i cultur, masnd prostata in timpul examenului. cografia pentru detectarea unui abces. voluie. 8rostatita acut poate duce la formarea unui abces, retenie acut de urin sau cnd nu se vindec, se poate croniciza. >orma cronic se poate asocia cu alte infecii ale tractului urinar. ,ratamentul. ,rebuie facut prompt, ca pentru orice alt infecie a tractului urinar. >orma acut se trateaz cu antibiotice pe gur sau intravenos. 9pitalizarea %i sonda;ul vezical pot fi necesare. 8rostatita bacterian acut sau cronic se poate trata cu antibiotice pe gur, ca trimet"oprimsulfametoxazol timp de 1-0 luni. A durat a tratamentului mai scurt dect cea prescris de medic poate vindeca infecia doar partial. 'lte msuri de tratament: bi de %ezut, medicamente contra durerii ca paracetamol sau aspirin %i consumul de cantiti mari de lic"id. Mai rar recomandate #n prezent sunt masa;ul periodic al prostatei %i e;aculrile frecvente pentru a mic%ora simptomele.

1:

>ig. Masa;ul prostatei /egenda: 1. 6ectul5 3. 8rostata. "rostatita cronic ste inflamaia #ndelungat, de peste trei luni, a prostatei. ,ipuri de prostatit cronic: - 8rostatit cronic bacterian5 simpomele sunt asemntoare cu cele din prostatita acut bacterian, dar mai u%oare %i pot fluctua #n intensitate. - 8rostatit cronic nebacterian sau sindrom de durere pelvin cronic este cea mai frecvent %i se maifest prin durere urianr %i genital. 8rostaita afecteaz brbaii #n mod diferit. 8entru evaluarea simptomelor se poate folosi un index propus de -nstitutul national de sntate al 9tatelor $nite )<-.+. ,abel -ndexul simptomelor de prostatit cronic
&urere sau ;en 1. =n ultima sptmn ai avut vreo durere sau ;en #n urmtoarele zone K : Lona dintre scrot %i testicol )perineu+ 1 2 *rful penisului )fr legtur cu urinatul+ 1 2 9ub talie, in regiunea pubisului sau a vezicii 1 2 3. =n ultima sptmn ai avut: &urere sau usturime la urinatK &urere sau ;en #n timpul sau dup e;aculareK 0. !t de des ai avut ;en sau durere #n aceste zone #n ultima sptmnK <iciodat 6areori $neori &eseori &e obicei ,otdeauna 1 1 2 2

2 1 3 0 1 7

1. !e numr descrie mai bine durerea sau ;ena medie din zilele cnd le-ai avut #n sptmna trecutK 2 1 3 0 1 7 : G I ( 12 <ici o !ea mai puternic durere pe care i-o imaginezi durere $rinarea 7. !t de des, #n ultima sptmn, ai avut senzaia c nu i-ai golit complet vezica dup ce ai urinatK <iciodat 2 A dat din 7 1 Mai puin de ;umtate 3 !am ;umtate de ori 0 Mai mult de ;umtate 1 'proape totdeauna 7 :. !t de des a trebuit s urinezi din nou la mai puin de 3 ore dup ce ai terminat de urinat #n ultima lunK - <iciodat 2 - A dat din 7 1

1G
- Mai puin de ;umtate - !am ;umtate de ori - Mai mult de ;umtate - 'proape totdeauna fectul simptomelor G. !t de mult te-au reint simptomele tale, #n ultima sptmn, s faci ceea ce fceai de obiceiK &e loc 2 8uin 1 Aarecum 3 Mult 0 I. !t de mult te-ai gndit la simptomele tale #n ultima sptmnK - &e loc 2 - 8uin 1 - Aarecum 3 - Mult 0 3 0 1 7

!alitatea vieii (. &ac ar trebui s-i peteci restul vieii cu simptomele pe care le-ai avut #n ultima sptmn, cum te-ai simiK Bucuros 2 8lcut 1 Mai de grab satisfcut 3 'mestecat )aproape egal satisfcut %i nesatisfcut+ 0 Mai mult nesatisfcut 1 <efericit 7 Mizerabil :

9corul simptomelor din diferite categorii: &urerea: totalul de la: 1a, 1b, 1c, 1d, 3a, 3b, 0 %i 1. 9imptomele urinare: totalul de la 7 %i :. -mpactul asupra calitii vieii: totalul de la G, I %i (. &urerea %i scorul urinrii: totalul de la 1 %i :. 9corul total: mic M 2 N (. moderat: 12 N 1I. grav: 1( N 01.

,ratament 'ntibiotice in forma bacterian, timp de 0 luni c"iar dac simptomele s-au ameliorat. Medicamente contra durerii. Bi calde de %ezut. vitarea alimentelor iui, cafeinate sau acre %i a mersului cu bicicleta. voluie 8rostatita cronic nu este de obicei o boal contagioas, nu cre%te riscul de cancer de prostat sau de boli renale. 3iperpla$ia beni n de prostat &/denomul de prostat' ste o cre%tere exagerat de celule normale, de aceea i se spune benign )necanceroas+. 8e msur ce brbatul #nainteaz #n vrst, prostata se mre%te datorit dezvoltrii de ciorc"ini de celule ce formeaz noduli #n prostat. 'ceast cre%tere necanceroas este numit "iperplazie

1I benign de prostat ).B8+. !am G7? din brbaii de peste 72 ani au prostata marit iar dintre ei un sfert au simptome urinare )ca frecven crescut, nenoie brusc de a uriina %i incontinen+. 8rostata conine dou feluri de esuturi: glandular, ce secret lic"idul %i mu%c"i netezi, ce foreaz afar secreia. 'mbele esuturi se pot "ipertrofia contribuind la obstrucia urinar. &eoarece prostata #ncon;oar uretra, "ipertrofia prostatei #ngusteaz lumenul uretrei, blocnd progresiv scurgerea urinii. Abstrucia uretrei este mai accentuat cnd nodulii sunt situai #n apropierea ei %i cnd sunt "ipertrofiai mu%c"ii netezi din ;urul acestor noduli. &rept consecin, unii brbati cu o cre%tere moderat a prostatei pot avea simptome marcate de obstrucie urinar, pe cnd alii cu prostata foarte mare pot sa nu aib obstrucie uretral. 8entru a compensa #ngustarea uretrei peretele muscular al vezicii se contract mai puternic spre a elimina urina. 'ceste contracii puternice duc la #ngro%area peretelui vezical %i la o scdere a capacitii ei de a depozita urina. !u timpul vezica ine tot mai puin urin iar brbatul simte nevoia s urineze tot mai des. 8e msur ce #ngustarea uretrei avanseaz, contraciile nu mai pot goli complet vezica. $rina reinut #n vezic, numit urin rezidual, se poate infecta sau forma calculi )pietre+. -nfecia sau presiunea crescut se pot transmite la rinic"i producnd leziuni. >recvena .B8 cre%te cu vrsta. Mrirea prostatei nu duce la cancer, de%i simptomele ambelor sunt asemntoare5 ele pot coexista. 9imptomele .B8 )numite %i prostatism+ sunt produse de astuparea uretrei %i modificri #n vezica urinar. 9imptomele de obstrucie sunt: - greutatea de a #ncepe urinatul, #n ciuda efortului5 ;et slab de urin cu intreruperi5 picurarea urinii la sfr%itul urinrii5 Modificrile #n vezic produc: dorin puternic, brusc, de a urina5 urinare frecvent5 senzaie c vezica nu s-a golit dup urinare5 urinare frecvent #n timpul nopii )nicturie+5 cu timpul brbatul devine incapabil s-%i controleze urina )incontinent+5 sngele in urin )"ematurie+5 este rar5 arsuri sau dureri la urinat, apar in infecii urinare5 uneori brbaii cu .B8 devin brusc incapabili sa urineze ) retenie acut de urin+5 aceasta necesit #ngri;ire medical de urgen, de obicei prin sonda; vezical5 factorii ce favorizeaz retenia acut sunt: infeciile urinare5 #ntrzierea prelungit de a urina5 consumul de alcool sau de medicamente antidepresive %i decongestionante. 8entru a evalua gravitatea simptomelor de .B8 se poate folosi o list de #ntrebri pentru a formula un index )scor+ de prostatism )vezi tabelul urmtor+. Tabel
-ntrebri
1. !t de des ai avut senzaia c nu-i poi goli complet vezica dup ce ai terminat de

Scor de prostatism
6spuns posibil
2M niciodat

1(
urinat #n decursul ultimei luniK 1M mai puin de o dat din 7 3M mai puin de ;umtate de ori 0M cam ;umtate de ori 1M mai mult de ;umtate de ori 7M aproape totdeauna

3. -n ultima lun, ct de des a trebuit s urinezi din nou #n primele dou ore dup ce ai terminat de urinatK 0. -n ultima lun, ct de des te-ai oprit din urinat %i ai #nceput din nouK 1. -n ultima lun, ct de des i-a fost greu sa amni urinatulK 7. -n ultima lun, ct de des ai avut un ;et urinar slabK :. -n ultima lun, ct de des a trebuit sa te forezi pentru a #ncepe urinareaK G. -n ultima lun, ct de des a trebuit s te scoli noaptea din pat pentru a urinaK 2,1,3,0,1 sau MC>7 ori

9e #ncercuie%te un numr pentru fiecare #ntrebare. 9uma rspunsurilor d scorul simptomelor. 9imptomele sunt clasificate astfel: 2- G M prostatism u%or I-1( M prostatism moderat 32-07 M prostatism sever. 'ceast evaluare o face pacientul singur %i poate folosi ca un g"id de tratament. !nd simptomele sunt u%oare nu este necesar #n general nici un tratament. 9imptomele moderate necesit o form oarecare de tratament iar cele severe sunt in general indicaie de operaie. )9ursa: 'merican $rological 'ssociation.+

&iagnostic. -storicul si examenul fizic ce include tu%eu rectal. 'cesta se face de medic prin introducerea unui deget #nvelit cu mnu% #n rect %i palparea prostatei pentru a evalua noduli sau mrirea glandei. 9umar de urin %i urocultur. xemene de snge pentru creatinin si uree, "emoglobin %i antigen specific de prostat )89'+ pentru diagnosticul diferenial cu cancerul de prostata. 89'-ul izolat nu poate #ns determina dac simptomele sunt datorate "ipertrofiei benigne sau cancerului de prostat5 poate fi crescut in ambele boli. Msurarea presiunii din vezica urinar. 8robe de msurare a fluxului urinar. !istoscopie. cografie de prostat cu sonda rectala sau #n lips ecografie abdominala. ,ratament. voluia "ipertrofiei benigne de prostat la o anumit persoan nu se poate prevedea exact. !am la 1C0 din brbai, simptomele pot rmane stabile timp de civa ani %i c"iar #nbunti. 9cderea progresiv a forei de eliminare a urinei de-alungul anilor este indiciul cel mai important de necesitate a tratamentului, artd agravarea obstruciei uretrale. &ac obstrucia uretral este netratat, apar complicaii ca: - vezic urinar iritabil, cu capacitate sczut, - cre%terea riscului de retenie de urin, - calculi vezicali )pietre la b%ica urinar+ %i - reflux de urin, care lezeaz rinic"ii. &ecizia de a face tratament se bazeaz pe gravitatea simptomelor )vezi tabelul de mai sus+, leziunile tractului urinar, vrsta %i starea general a brbatului. 8rezena ctorva simptome fr tulburari nu impune #n general nici un tratament. !ei cu simptome moderate trebuie s "otrasc dac acestea #i deran;eaz suficient sau le influeneaza viaa destul, pentru a merita tratament.

32 ,ratamentul c"irurgical este necesar #n : - golirea insuficient a vezicii ce produce lezarea rinic"ilor5 - neputina de a urina dup retenia acut de urin5 - incontinena datorat umplerii excesive sau sensibilitii crescute a vezicii5 - calculi vezicali5 - urin rezidual infectat5 - "ematurie )urinat cu snge+ sever, repetat5 - alte simptome care-l supr pe pacient %i-i scad calitatea vieii. Metodele actuale de tratament sunt: supraveg"erea medical, medicamente %i c"irurgie. &ac medicamentele nu dau rezultat iar brbatul nu tolereaz operaia, obstrucia uretral poate fi #ngri;it pentru un timp prin sonda; vezical. 9upraveg"erea medical const #n urmrirea periodic a simptomelor )fr nici un tratament+ pentru a se constata dac exist o agravare a lor in timp. ste indicat pentru cei cu simptome minime. *izitele medicale se fac cel puin o dat pe an, asociate cu cteva probe simple de laborator. =n acest timp brbatul trebuie s evite tranc"ilizantele %i decongestionantele nazale care pot agrava simptomele. vitarea lic"idelor seara poate mic%ora urinarea in timpul nopii. Medicatia cuprinde dou tipuri principale de medicamente: in"ibitori de 7 alfa-reductaz %i blocante alfa-adrenergice. >inasterid )8roscar+ este principalul in"ibitor de 7 alfa-reductaz. /a unii brbai medicamentul poate scade simptomele de "ipertrofie benign de prostat )nu %i cele de cancer+ crescnd fluxul urinar %i mic%ornd prostata5 efectul maxim se obine dup : luni de tratament care trebuie continuat permanent pentru a preveni reapariia simptomelor. ste mai eficace la cei cu prostata relativ mare. >inasterida scade nivelul 89'-ului cu circa 72?. 8entru a beneficia de fiasterin permind in acela% timp diagnosticul precoce de cancer de prostat, este nevoie de recoltarea 89'-ului #nainte de #nceperea tratamentului %i urmrirea acestuia ulterior. fectele secundare ale finasterinei sunt relativ puine %i includ impoten )0-1?+ %i cre%terea snilor )ginecomastie+. Blocantele alfa-adrenergice folosite pentru tratamentul "ipertensiunii relaxeaz %i mu%c"ii netezi din prostat, crescnd fluxul urinar %i mic%ornd simptomele de urinare frecvent %i de urinare nocturn. =n acest scop au fost folosite doxazosin )!ardura+, terazosin ).Ftrin+ si prazosin )Minipress+. fectele secundare posibile sunt: - ameeal la ridicare #n picioare datorit scderii tensiunii arteriale )"ipotensiune ortostatic+, - dureri de cap, - insomnie %i - oboseal. 8entru a mic%ora aceste efecte se recomand luarea medicamentului seara la culcare. 9pre deosebire de finasterid, efectul acestor medicamente este aproape imediat. 'ceste medicamente au avanta;ul de a trata ambele boli, "ipertensiunea si "ipertrofia de prostat. /a persoanele cu boli ale arterelor coronare, medicamentele pot provoca #ns angin de piept. &e aceea controlul medical este obligatoriu. Tratamentul alternativ al adenomului de prostat.

31 xtractele de plante )fitoterapia+ s-au folosit timp de secole pentru adenomul de prostat. 9-au obinut o scdere de :2-I2? a simptomelor adenomului, dar fr o cre%tere important a vitezei fluxului urinar. >ructele din copacul OsaD palmettoP)serenoa repens-palmier pitic+ sunt printre cele mai folosite. $n lic"id din fructele acestui palmier se vnd sub diverse denumiri ca: 8rosta-max, 8rostex, 8rostata. 'cest remediu poate conine substane active )fitosteroli+ asemntoare finasteridei. -n prezent aceste substane nu sunt dozate, pot fi vndute fr dovada c sunt eficace %i nici nu exist studii clinice riguroase privind efectele lor. !am 37? din cei astfel tratai au beneficiat, urinnd mai rar in timpul noptii. 8orumbul %i soia conin beta-fitosterol care #n unele studii #mbuntesc simptomele de adenom de prostata. $n extract de polen din unele plante suedeze conine cernilton cu efect bun asupra simptomelor, dar cu mecanism de aciune necunoscut. xtractul de prun african )pFgeum africanum+ se folose%te #n unele amestecuri pentru mic%orarea prostratei. 9eminele de dovleac %i uleiul lor sunt bogate in magneziu, zinc, unii aminoacizi %i o substan cu aciune "ormonal ce previn mrirea prostatei %i amelioreaz simptomele de adenom. $leiul lor contine un diuretic care mreste fluxul de urin, dnd iluzia mic%orrii prostatei. Dac ai tulburari urinare, consult medicul. Dac ai simptome de prostat i te tratezi singur cu ierburi fr a avea un diagnostic, poi avea cancer, care nu va fi descoperit dec t !ntr" o faz incurabil. Medicul poate cere examene de laborator pentru a diagnostica o infecie %i 89' pentru cancer de prostat. &upa ce s-a eliminat posibilitatea cancerului, infeciilor, leziunilor de rinic"i %i altele %i s-a gsit c tulburarile provin de la prostata mrit, brbatul poate folosi tratamentul "erbal dac dore%te. 8lantele medicinale sunt mai ieftine decat finastreida %i au mai puine efecte secundare, ca impotena )erecie ineficace+. !a pentru orice alt tratament natural, este important s se consulte medicul #n loc de a te trata singur, deoarece simptomele pot apare %i de la alte tulburri de tract urinar #n afara adenomului. 8acientul trebuie s informeze medicul de folosirea acestor substane cnd i se face analiza de 89' a carui valoare poate fi influenat, #ngreunnd diagnosticul de cancer de prostat. &aca ierburile nu sunt eficace, exist totu%i numeroase alte posibiliti medicale. Tratamentul c#irurgical $prostatectomia% poate fi transuretral ),$68+ sau simplu. Prostatectomia transuretral este in prezent operaia cea mai frecvent folosit pentru "ipertrofia benign de prostat, #n centrele cu dotare adecvat. 9e scoate partea intern a prostatei cu un instrument )numit rezectoscop N un tub subire luminat+ trecut prin penis in uretr. A ans subire de srm de la capatul tubului, conectat la curent electric, permite excizia esutului prostatic %i coagularea vaselor de snge.

33

>ig. 8rostatectomie transuretral ),$68+

9ursa: filsDeb.uc"c.edu

/eganda: 1. 8rostata5 3. 6ectoscop5 0. 6ezecia esutului prostatic. Aperaia se face de obicei sub ra"ianestezie, dup care o sond rmne pe loc pentru irigarea vezicii timp de cteva zile. &upa operaie bolnavul are dureri mici %i se reface complet dup cteva sptmni. !omplicaiile postoperatorii sunt: impotena, incontinena de urin %i e;acularea retrograd )sperma a;uge #n urina din vezic, ceea ce poate duce la infertilitate+. Metoda d cele mai bune rezultate #n cazul adenomului. Aperaia se aman pn dup rezolvarea unei eventuale infecii urinare. 9e evit aspirina G-12 zile #nainte de operaie deoarece influeneaz coagularea. !ei cu prostata mare pot pierde o cantitate important de snge. 8entru a evita transfuzia de snge de la alte persoane ) snge "eterolog+, bolnavul poate depune din timp propriul sau snge spre a fi folosit la nevoie #n timpul sau dup operaie. 'ceasta se nume%te transfuzie de snge autolog. 8rostatectomia simpl )desc"is+ rezec partea intern a prostatei. 9e folose%te cnd prostata este foarte mare dar se asociaz cu complicaii mai grave la brbaii cu boli cardiovasculare, operaia fiind mai larg dect rezecia transuretral. 8rostatectomiile desc"ise pentru adenomul de prostat )"ipertrofie+, se pot face prin incizia perineului sau a abdomenului. 8rostatectomia prin incizia perineului )perineal+ nu se mai folose%te pentru tratamentul adenomului datorit riscului crescut de lezare a organelor vecine, dar este #nc practicat pentru cancerul de prostat. 8rostatectomia cu incizie abdominal ;oas folose%te o incizie de la ombilic la pubis. !omplicatiile operatorii principale sunt sngerare mare %i infecia superficial a rnii. 'lte complicaii mai rare sunt infarctul de miocard, pneumonia %i embolia pulmonar )c"eag de snge la plmni+. 8entru prevenirea complicaiiloir se recomand exerciii respiratorii, mi%carea picioarelor in pat )flexia si extensia gleznei+ %i mobilizarea din pat ct mai devreme posibil. ,ratamente experimentale in adenomul de prostat.

30 Dilatarea cu balona - un balon mic este introdus in uretr printr-un cateter %i umflat la nivelul prostatei pentru a lrgi uretra #ngustat. ste o procedur u%oar fcut ambulator sub anestezie local %i nu se #nsoe%te de complicaii grave. 8rocedeul nu opre%te #ns evoluia "iperplaziei, iar rezultatele nu dureaz mai mult de un an. 9e folose%te tot mai rar. ,ratamente termice prin diferite piese introduse #n rect sau uretr, care emit microunde, de ultrasunete, sau frecvene radio pentru a #nclzi prostata la 17!. /a aceast temperatur sunt distru%i nervii din prostat, ceea ce poate provoca relaxarea musculaturii netede, asemntor blocantelor alfa-adrenergice. Prostatectomia de contact prin laser )ablaia vizual cu laser a prostatei+. >olose%te un fascicol de lumin laser, transmis printr-un fibroscop flexibil, pentru a distruge esutul prostatic. Stenturi uretrale sunt piese plastice sau metalice a%ezate in uretr printr-un cateter, pentru a o menine desc"is.

>ig. 9tent #n uretra prostatic

9ursa: americanmedicalsFstems.com

9e folose%te mai ales la pacienii vrstnici, fragili, pentru a evita prostatectomia. 8rocedeul este rapid, sub anestezie regional, convalescena este scurt, nu altereaz potena sexual. &aporizarea transuretral a prostatei. ste un procedeu promitor de modificare a operaiei ,$68. -n loc de a tia esutul, curentul electric, aplicat repetat, produce vaporizarea esutului prostatic cu sngerare foarte mic.

>ig. *aporizarea transuretrala a prostatei.

9ursa: europeanurologF.com

fectele secundare sunt mici. 9e prescriu antibiotice pentru infectiile bacteriene adaugate.

31

%/-%E40* 5E "4OS1/16

ste cel mai frecvent cancer #ntlnit la brbai5 )17-02?+ la cei peste 72 de ani. !auzele nu se cunosc. !a %i #n alte forme de cancer, mai muli factori acioneaz timp #ndelungat pentru a produce modificri canceroase #n celule. 'actori de risc: " v rsta N riscul cre%te cu avansarea #n vrst5 vrsta medie pentru diagnosticul de cancer de prostat este #ntre :7-G25 " istoricul familial N cancerul de prostat are o component ereditar mai puternic dect cel de colon sau de sn5 avnd un tat sau frate cu cancer de prostat #i dubleaz riscul de a face cancer de prostat5 dac ai o rud de gradul -- )bunic, unc"i, etc+ riscul cre%te mult mai puin. 4emenii identici, care #mpart toat informaia genetic, pot face ambii cancer de prostat #n proporie de 1(-3G?. 9tilul de via poate modifica #ns efectele mo%tenirii genetice: " factorii de mediu care pot favoriza formarea cancerului:. . alimentaia contribuie pn la (2? din cancerele de prostat. !ei care consum alimente bogate #n grsimi animale )carne, lactate integrale, untur, slnin+ au tendina s consume mai puine fructe %i zarzavaturi, care ar putea prote;a #mpotriva cancerului5 - fumatul5 .obezitatea )-M! mai mare de 02+. Brbaii obezi fac forme mai grave de cancer de prostat %i au un risc mai mare de recuren dup tratament: - sedentarismul5 - excesul de alcool5 - carnea pr;it la temperaturi mari5 - expunerea excesiv la soare5 .consumul excesiv de calciu, peste 3 grame pe zi )doza maxim recomandat #n suplimente de calciu este 1322 mgCzi+ . 'li factori pot avea un efect protector: . acizii gra%i omega-0 cu efecte antiinflamatorii %i anticanceroase. 'ceste grsimi protectoare se gsesc din abunden #n pe%te )somon, ton, sardine, pstrvi+ %i ulei de pe%te, iar #n cantiti mai mici #n nuci, ulei de rapi, semine de in. Brbaii care consum de 3 sau mai multe ori pe sptmn pe%te au un risc mai sczut de a face cancer5 . zarzavaturile %i fructele #n cantiti mari. $n rol protector ma;or au varza, brocoli, soia, ro%iile %i alte produse vegetale cu rol antioxidant5 . vitamina 5 . seleniul5 . activitatea fizic viguroas, #n mod regulat5 expunerea moderat )17 minute, fr crem protectoare, cteva zile pe sptmn+ la soare are efect protector prin cre%terea produciei de vitamin &. Detectarea precoce a cancerului de prostat ste posibil prin probe de scrining. 'cestea constau #n determinarea antigenului specific de prostat )89'+, ecografie transrectal %i examen rectal digital. xamenul rectal digital singur nu este suficient de sensibil pentru diagnosticul precoce al cancerului de prostat.

37 6iscul cre%te treptat pe msur ce 89' se mre%te c"iar dac examenul rectal este normal, de exemplu un 89' 2-3 nanogrameCml se asociaz cu un risc de 13?5 3-1 nanogrameCml N un risc de 17-37?5 1-12 nanogrameCml N un risc de 1G-03?5 12-32 ngCml N un risc 72-G7?5 peste 32 ngCml N un risc de (2? de cancer de prostat. Simptome +i semne (n fazele precoce cancerul de prostat nu produce simptome. 8e msur ce prostata se mre%te apar simptome asemntoare celor din "ipertrofia benign sau infecii: N urinare frecvent mai ales noaptea, -dificultatea de a ine urina sau de a #ncepe urinatul, - flux urinar slab sau #ntrerupt, - urinat dureros, cu arsuri, - neputina de a urina, - snge sau sperm #n urin, - dificultatea de a e;acula, - e;aculare dureroas, - dureri frecvente #n spate, %olduri sau coapse. =n prezena acestor simptome trebuie consultat de urgen urologul pentru diagnostic %i tratament. 5ia nostic =n prezent diagnosticul cancerului de prostat #ncepe cu msurarea 89'-ului N care este ridicat N sau mai rar printr-un examen rectal suspicios, urmat de ecografia transrectal %i biopsie de prostat. )xamenul digital rectal &iagnosticul prococe este dificil doar prin aceast examinare, deoarece cancerul are tendina s se rspndeasc #n #ntreaga prostat, #n loc s formeze o mas solid, u%or palpabil. $n examen digital rectal omite #ntre 02-12? din cancerele de prostat, iar cnd acesta este gsit se afl #ntr-un stadiu tardiv, mai puin vindecabil. !el mai bun mod de a dectecta cancerul de prostat la #nceput este combinarea examenului digital cu proba 89' %i ecografia transrectal. Proba de antigen specific de prostat $PS*% 8roba 89' msoar o enzim produs #n marea ma;oritate de celulele secretorii ale prostatei. 89' este secretat #n timpul e;aculrii #n prostat de unde se elimin prin uretr. =n mod normal o foarte mic cantitate de 89' este prezent #n snge. !nd structura prostatei este alterat 89'-ul trece #n snge. !oncentraii crescute de 89' #n snge arat tulburri de prostat ca "ipertrofia benign %i cancer. <ivelul de 89' #n snge se msoar #n nanogrameCml )ngCml+. 8roba de 89' este larg folosit pentru screeningul cancerului de prostat. +ele mai multe cancere descoperite prin proba PS* sunt curabile, pe c nd cele mai multe cancere de prostat descoperite prin tueu rectal nu sunt vindecabile. *vanta,ele testului: - $n 89' ridicat este cel mai bun prezictor al cancerului de prostat. - ,estul 89' detecteaz cancerul de prostat cu 12 ani mai devreme dect examenul rectal digital.

3: !ele mai multe cancere descoperite prin testul 89' sunt vindecabile. ,estarea 89'-ului la intervale regulate permite scderea pn la eliminarea a cancerului de prostat avansat. Dezavanta,ele testului PS*: - <u este sigur dac scade mortalitatea #n general datorit bolii, deoarece detecteaz cancere a%a de mici, care evolueaz a%a de #ncet #nct nu pun viaa #n pericol. - $n 89' ridicat poate s se datoreze %i unei inflamaii sau lrgirii benigne a prostatei, nu numai cancerului. - <u este posibil s se defineasc un nivel normal de 89' #n ciuda tabelelor publicate, care traduc doar probabiliti statistice. - <u exist nici un nivel de 89' sub care medicul poate asigura brbatul c nu are cancer de prostat. /a brbaii de 12 de ani cu prostata de dimensiuni normale un 89' peste 3,7 ngCml poate fi un semn de alarm. /a cei mai #n vrst valori peste 0-1 ngCml indic necesitatea unei biopsii de prostat. 8e lng valorile 89' se ine totu%i seama de ali factori ca istoricul familial %i vrsta pacientului, pentru a evalua posibilitatea prezenei cancerului. =n prezent se consider c nivelul 89'-ului este mai puin important dect viteza cu care cre%te N velocitatea PS*"ului. !nd 89'-ul este sub 1 ngCml la brbaii tineri, c"iar cre%teri mici de 2,3-2,1 ngCml pe an pot indica un risc mare de cancer de prostat #n anii urmtori. 'sociaia 'merican de $rologie %i 9ocieteatea 'merican de !ancer recomand din 322( o prob 89' anual #ncepnd de la vrsta de 12 de ani. Brbaii cu risc mrit de cancer de prostat ar trebui s #nceap screening-ul anual la vrsta de 12-17 de ani. 9unt preri ale unor experi #n domeniu c testarea tuturor brbailor la vrsta 12-17 de ani %i apoi dup 72 de ani ar putea salva mai multe viei. ,estarea 89'-ului trebuie fcut mai frecvent dac nivelul cre%te, c"air dac nu a atins valoarea la care se recomand o biopsie. 'actori care influeneaz rezultatul probei PS* - ;acularea cu o zi - dou #nainte. - Biopsia de prostat. - .ipertrofia benign de prostat. - -nfecia prostatei )prostatit+. - Medicamente care mic%oreaz "ipertrofia de prostat . Teste moderne, ameliorate, de PS* - Densitatea PS*"ului N evaluarea nivelului de 89' #n legtur cu mrimea prostatei, determinat prin ecografie transrectal. 8ermite diferenierea #ntre "ipertrofia %i cancerul de prostat. A valoare mai mare de 2,17 indic un risc mai mare de cancer. ste util la brbaii cu un 89' #ntre 1-12 ngCml. - &elocitatea PS* N msoar sc"imbrile anuale ale 89'-ului, care cresc mai rapid la brbaii cu cancer de prostat dect la cei fr. 89'-ul peste 2,G7 ngCmlCan este un prezictor precoce de cancer de prostat la brbaii cu nivel 89'-ului #ntre 1-12 ngCml. - Procenta,ul de PS* liber sau legat N msoar raportul dintre 89'-ul liber %i cel legat. ata%at de proteine. 8roba clasic de 89' msoar 89'-ul total. Brbaii cu cancer de prostat au un procenta; mai mare de 89' legat %i mai mic de 89' liber, dect cei cu "ipertrofie benign de prostat. >olosirea acestui test poate scade numrul biopsiilor de prostat inutile. -

3G PS*"ul specific v rstei N este a;ustarea rezultatului testului 89' la vrsta pacientului. 89'-ul cre%te cu vrsta deoarece prostata se mre%te treptat cu anii. <ivele crescute de 89' sunt considerate normale la brbaii #n vrst, iar cele sczute normale la cei tineri. xist riscul ca stabilind anumite limite de valori pentru brbaii #n vrst ca fiind normale, se pot omite unele cancere de prostat. &e aceea medicul trebuie s suspecteze prezena cancerului de prostat la brbai #ncepnd cu vrsta de 12 de ani cnd nivelul de 89' este peste 3,7 ngCml. )P+* "- )antigenul timpuriu de cancer de prostat+ : este un biomarHer folosit #n faza experimental. l se afl doar #n nucleul celulelor canceroase de prostat , spre deosebire de 89' care nu este specific pentru cancerul de prostat )apare %i #n inflamaii, etc+. 8ermite diferenierea celora la care cancerul este limitat la prostat de cei cu cancer metastatic.

)cografia transrectal de prostat 9e face cnd 89' sau tu%eul rectal sunt anormale pentru a afla mrimea prostatei, a gsi zonele posibile de cancer %i a g"ida acele de biopie prostatic. xamenul se poate face la pacientul ambulator, fr anestezie %i dureaz 17-32 minute. Brbatul st culcat pe o parte. iar sonda de ultrasunet, uns cu un gel, se introduce u%or G-12 cm #n rect. 9e iau imagini din diferite poziii. Lona canceroas apare de o densitate diferit.

>ig. cografia transrectal de prostat

9ursa: edu.obgFnmenopause.com

/egnda: 1. Monitor5 3. ,ransducer de ultrasunete. .iopsia de prostat 9e face sub anestezie local, cu xilin, #n poziie culcat. 8rintr-o singur #neptur se scot 12-11 probe de esut pentru biopsie. 8rovoac un disconfort minor cu efecte secundare rare. 8ot s apar o u%oar sngerare rectal, snge #n scaun, urin sau sperm %i sensibilitate local. !"iar cu te"nici corecte, cutnd s ia esut din zona periferic situat lng rect, biopsiile pot s nu detecteze 17-32? din cancerele de prostat )s fie fals negative+. Extinderea cancerului &eterminarea extinderii cancerului de prostat permite prezicerea evoluiei bolii %i alegerea tratamentului celui mai apropiat. 9e folosesc datele obinute de la examenul digital rectal, testul 89' %i #n special biopsia.

3I &up examenul microscopic al probei de biopsie, patologul clasific tumora dup ct de anormal arat celulele %i ct sunt mai CprobabilC s se rspndeasc. 9e folose%te scorul /leason pentru a evalua ct de agresiv este cancerul. !u ct scorul este mai mare cu att este mai agresiv. 9corul 4leason variaz #ntre 3 )prognostic bun+ %i 12 )cel mai ru prognostic+. 9corul final este o combinaie de dou scoruri diferite care variaz de la 1 la 7. ste determinat prin suma gradelor a 3 moduri de organizare mai frecvente ale tumorii. &ac de exemplu biopsia arat c gradul primar de 3 este cel mai frecvent mod de organizare al tumorii, iar urmtorul grad secundar de organizare este gradul 7, scorul 4leason final este G. 9e face suma acestor dou scoruri %i se afl scorul 4leason final. &ac (7? din tumor are un singur grad, acest numr se #nmule%te cu doi %i se afl scorul 4leason final. 9corul 4leason se asociaz cu urmtoarele caracteristici: - 4radul 1: celulele canceroase sunt foarte asemntoare celulelor normale ale prostatei. 4landele sunt mici, de form normal, uniforme, foarte bine difereniate. - 4radul 3: esutul are #nc glande de form normal, care sunt mai largi %i mai distanate #ntre ele. - 4radul 0: #n esut se recunosc glande, dar celulele sunt mai #ntunecate. $nele celule au prsit glandele %i au #nceput s invadeze celulele din ;ur. - 4radul 1: #n esut se pot recunoa%te cteva glande. !ele mai multe celule au invadat esuturile din ;ur. - 4radul 7: esutul este foarte slab difereniat %i nu se mai recunosc glande #n esut5 sunt doar straturi de celule prin esuturile din ;ur.

>ig. 9c"ia scorului 4leason

9ursa: FananoD.org

$rologii consider scorul 4leason de 7-: drept sczut, cu prognostic bun, scorul G ca intermediar, iar scorul I-12 crescut cu prognosticul cel mai puin favorabil. ,e"nicile de patologie modern permit detectarea a 0 grade diferite #n aceea%i biopsie, ceea ce complic scorul 4leason, care va fi modificat #n anii urmtori. 9corul 4leason se folose%te #mpreun cu clasificarea pentru stadiu ),<M: ,umor, <odul sau ganglion limfatic %i Metastaze+ pentru a descrie extinderea tumorii.
1abel %lasi#icarea 1-7 pentru cancerul de prostat 1-7 5escriere

3(

,1

,umora nu poate fi simit prin tu%eu rectal nici vzut prin ecografie transrectal. ,1a tumor gsit accidental #n timpul operaiei pentru .B8. ,1b - tumor gsit #ntmpltor #n timpul operaiei pentru .B8 %i cuprinde o mare parte din esutul extirpat. ,1c - tumor gsit #n timpul biopsiei cu acul la pacieni cu 89' ridicat. ,umora poate fi simit prin tu%eu rectal, dar pare s fie limitat la prostat. ,3a - tumora cuprinde cel mult ;umtate dintr-o parte a prostatei. ,3b- tumora cuprinde mai mult de ;umtate dintr-o parte a prostatei. ,3c - tumora cuprinde ambele pri a prostatei ,umora se #ntinde prin capsula prostatei %i s-a extins la veziculele seminale. ,0a - tumora a trecut prin capsul dar nu s-a #ntins la veziculele seminale. ,0b - tumora s-a #ntins la veziculele seminale. ,umora s-a #ntins la esuturile vecine, dincolo de veziculele seminale: vezic, rect, pelvis. !ancerul nu s-a rspndit la ganglionii limfatici. !ancerul s-a rspndit la unul sau mai muli ganglioni limfatici regionali. <u sunt metastaze la distan. Metastazele la distan sunt prezente. M1a - cancerul s-a rspndit la ganglionii limfatici distani. M1b cancerul s-a rspndit la oase. M1c -cancerul s-a rspndit la alte organe cu sau fr alte metastaze osoase.

,3

,0 ,1 <2 <1 M2

M1

$n sistem mai complicat de a evalua posibilitatea #ntinderii cancerului dincolo de prostat #l ofer tabelele Partin"0als#, care folosesc datele de la stadiul clinic al cancerului ),1c, ,3a, ,3b sau ,3c+, nivelul 89'-ului %i scorul 4leason. &e exemplu un brbat cu un 89' de ( ngCm/, un stadiu al tumorii de ,3a %i un scor 4leason de :, are 7I? %anse de a avea cancerul limitat la prostat, un risc de 0G? de a se fi #ntins la esuturile vecine, un risc de 1? de a fi a;uns la veziculele seminale %i un risc doar de 1? de a se fi #ntins la ganglionii limfatici. Examinri ima istice $nii urologi prefer s cear un scan al oaselor )scan de oase+ c"iar la pacienii cu un 89' sub 12 ngCm/, pentru a obine valori de baz pe care s le compare cu cele de mai trziu. ,omografia computerizat )!,+, imagini de rezonan magnetic )M6-+ sau biopsia laparoscopic pot fi folosite pentru a evidenia ganglionii limfatici dac se bnuie%te extinderea cancerului. Metode moderne de investigaie a rspndirii cancerului sunt tomografia cu emisiune de pozitroni )8 ,+ simpl sau combinat cu !, )8 ,C!,+. 1ratamentul ,ratamentul cancerului de prostat depinde de stadiul bolii, de gradul tumorii, vrsta %i starea general a pacientului. 9e ine seama de preferinele lui, dup ce i s-au explicat efectele secundare, avanta;ele %i dezavanta;ele diferitelor forme de tratament disponibile, #n special asupra funciei sexuale, urinrii %i a calitii vieii. Opiuni de tratament &ecizia asupra unui plan de tratament ar trebui s in seama de complicaiile posibile ale diferitelor forme de tratament ale cancerului de prosat.

02 Supraveg#erea activ: nici un tratament iniial, doar monitorizare atent continu a progresului cancerului. 8oate fi indicat la cei #n vrst, la care tumorile evolueaz lent, la care riscurile %i efectele secundare ale tratamentului dep%esc beneficiile posbile. 9tatisticele arat c barbaii de G2 - I2 de ani, diagnosticaiC cu cancer incipient de prostat pot s decedeze mai degrab de alte cauze dect de cancer de prostat. !andidaii cei mai buni sunt brbaii de peste :7 de ani, cu tumori mici ce nu pot fi sinite la examenult rectal, cu o densitate 89' sub 2,1 ngCm/5 nivelul de 89' liber de peste 12?5 semne de cancer #n cel mult doua biopsii %i un scor 4leason de : sau mai mic. &e%i pacientul evit efectele secundare ale tratamentului, sunt unele aspecte negative %i anume: scade posibilitatea de a controla boala #nainte de a se rspndi %i #i va fi mai greu s tolereze operaia mai trziu, pe msur ce #nainteaz #n vrst. &ac #%i sc"imb parerea poate opta pentru alt fel de tratament. ,rebuie consultat degrab urologul dac apar dificuli de urinare, snge #n urin sau o nou durere. !nd cancerul progreseaz i se ofer un tratament paliativ. Tratamentul paliativ are rolul de a alinara durerea %i limita complicaile, mai degrab dect vindecarea bolii. >orme de tratament paliativ includ operaii de #nlturare a obstacolului urinar, ca rezecia transuretral de prostat ),$68+ iar dac tumora s-a #ntins, tratament cu "ormoni %i radioterapie. Brbaii cu tumori agresive, care au un pronostic relativ grav cu orice tratament, pot cosidera aceasta opiune. 1ntervenia c#irurgical este forma cea mai frevent de tratament pentru stadiile de #nceput a cancerului de prostat. &e obicei c"irurgul scoate prostata #n #ntregime5 operaia se nume%te prostatectomie radical. ste singurul tratament al cancerului localizat la prostat dovedit a reduce mortalitatea din aceast boal. 'ceast operaie ofer posibilitatea vindecrii doar cnd cancerul nu s-a #ntins la ganglionii din pelvis sau #n alte organe. &in acest motiv c"irurgul poate face o biopsie laparoscopic de ganglioni limfatici #nainte de a scoate prostata5 dac patologul gse%te celule canceroase #n biopsie, #nseamn c ganglionii sunt prin%i iar boala s-a #ntins #n alte pri din corp5 #n acest caz c"irurgul poate #ntrerupe operaia %i propune alt form de tratament. Prostatectomia radical este o operaie complex %i dificil. 'ccesul c"irurgical se poate face prin dou metode: abdominal N printr-o incizie median sub ombilic N sau perineal cu o incizie #ntre anus %i scrot.

>ig. -ncizia abdominal %i perineal.

9ursa: <ational !ancer -nstitute

01 !"irurgul trebuie s scoat tumora #mpreun cu o zon de esut sntos, ceea ce #nseamn c tot cancerul a fost extirpat. !"irurgul poate folosi o te"nic modern de pstrare a nervilor din ;urul prostatei care controleaz erecia. xperiena c"irurgului are o importan ma;or. !"irurgii care fac mai puin de 72 prostatectomii pe an au o inciden de complicaii mult mai mare dect cei cu 122- 132 operaii pe an. <u ezita s-l #nterebi ce experien are #n acest domeniu. A intervenie modern pentru cancerul de prostat este prostatectomia radical laparoscopic, asistat robotic. !"irurgul opereaz prin manipularea braelor robotului, care au ata%at instrumente de tiat %i de sutur. 6ecuperarea dup operaie este rapid.

>ig. 6ezecie robotic de prostat

9ursa: rambam.org.il

Radioterapia ,ratamentul de iradiere cu fascicul extern se folose%te la pacienii cu cancer de prostat localizat sau cu boala avansat local, de obicei asociat cu "ormonoterapie. 'cest tratament poate prelungi supravieuirea timp de 7-12 ani dup tratament. !nd dotarea o permite se pot folosi te"nici moderne de terapie prin iradiere extern )0&!6,, M6,, 8 ,+. !omplicaiile terapiei de iradiere afecteaz #n special tractul urinar %i intestinul. le dispar la cteva zile sau sptmni dup terminarea tratamentului. 6iscul de complicaii tardive, ca stricturi de uretr sau inflamaii ale rectului, este foarte mic. =n sc"imb tulburrile de erecie pot apare tardiv la ;umtate din cei tratai. !nd 89'-ul dup iradiere este mai mare 2,7-1 ngCml este foarte posibil s fi rmas urme de cancer, iar 89'-ul arat c boala progreseaz. !nd cancerul revine dup tratamentul cu iradiere, unii pacieni beneficiaz de c"emoterapie %i "ormonoterapie.

03 1radierea intern $Bra"iterapia+ folose%te I2-132 de granule radioactive implantate #n prostat sub control ecografic. 4runele radioactive rmn #n corp dup ce energia lor s-a epuizat. ste indicat #n fazele iniiale de cancer de prostat, dar eficacitatea pare s fie mai mic dect prostatectomia radical sau iradierea extern. fectele secundare sunt asemntoare cu cele ale iradierii externe, dar mai frecvente. !ombinaia cu iradierea extern cre%te riscul efectelor secundare %i nu este recomandat de unii experi. Tratamentul #ormonal - xtirparea testicolelor bilateral )castrare c"irurgical, or"iectomie+ care sunt principala surs de "ormoni masculini. A variant este or"iectomia subcapsular, care scoate doar coninutul testiculelor. fectul este bun, dar exist riscul ca unele celule productoare de testosteron s rmne nescoase. - !astrarea medical se obine prin medicamente: agoni%ti ai "ormonilor eliberatori de "ormon luteinizant )/.-6.+ de tipul /euprolid )/upron+, 4oserelin, Buserelin. Medicamentele se dau #n in;ecii. - Medicamente antiandrogene: flutamid, bicalutamid N previne "ormonii androgeni s se ata%eze celulelor canceroase. - Medicamente care bloc"eaz secreia de androgeni de ctre glandele suprarenale: de ex. Hetoconazol )<izoral+. !ancerul de prostat metastazat #n alte pri ale corpului poate fi controlat prin "ormonoterapie, deseori pe perioade de mai muli ani. !u timpul #ns cancerul va putea s creasc cu foarte puin sau fr "ormoni masculini. =n aceast situaie "ormonoterapia nu mai este eficace %i medicul trebuie s sugereze alte forme de tratament, deseori #n faza experimental. fecte secundare: impoten, valuri de cldur, scderea dorinei sexuale, cre%tere #n greutate, oboseal, scderea masei musculare, osteoporoz. 'ntiantrogenii pot provoca grea, vrsturi, sensibilitatea snilor, uneori tulburri "epatice )grea, vrsturi, oboseal, icter+, erupii cutanate. +#emoterapia >olosit pentru a scade extinderea cancerului de prostat, nu a dat rezultate #ncura;atoare. ,ratamente recente cu &ocetaxel plus stramustin sau prednison pot prelungi viaa pacienilor cu cancer de prostat avansat, dar pentru scurt timp. Tratamentul simptomatic &urerea produs de metastazele cancerul de prostat poate fi tratat prin Mitoxantron )<ovantron+ #mpreun cu prednison. &urerea osoas se trateaz cu acid zoledronic, iradiere sau in;ectare de 9troniu-I( N substan radioactiv. !nd prostata nu a fost #nc scoas, rezecia ei prin ,$68 poate mic%ora simptomele obstructive de tract urinar, din cancerul avansat. Tratamentul integrativ - 9emine de in i o alimentaie sczut #n grsimi. -9eleniul 322 mcgCzi5 #n doze mari poate fi toxic.

00 Sexualitaea brbatului +omparaie !ntre dorina sexual la brbat cu cea a femeii. /ibidoul brbailor este #n general mai puternic %i mai direct dect cel al femeii. =n apriderea flacii sexuale, femeile pun o valoare mai mare pe legtura emoional ca %i pe factorii sociali %i culturali. &orina sexual la femei este foarte sensibil la mediu %i #mpre;urri. 9atisfacerea sexual este mai direct la brbai5 pentru ei sexul este limba;ul intimitii. >emeile vor mai #nti s vorbrasc, s stabileasc o legtur, apoi s fac dragoste. Brbaii, #n medie, obin e;acularea #n 1 minute %i #n proporie de G7?, pe cnd femeile au un orgasm dup 12N11 minute, la doar 3:? dintre ele. 1ulburari sexuale *nomalii de erecie ste incapacitatea persistent de a obine o erecie %i de a o menine timp suficient pentru actul sexual. 8oate fi de la o form u%oar la incapacitatea total de a avea o erecie. 9e pot manifesta prin: incapacitatea penisului sa a;ung sau s se menin #n erecie, #ndoirea penisului #n timpul ereciei, erecie prelungit %i dureroas )priapism+. !auzele sunt fie psi"ologice, fie fizice. !auzele fizice sunt mai frecvente la brbaii #n vrst datorit tulburarilor vasculare, neurologice, alcoolului, medicamentelor )anti"ipertensive, litium, antidepresive, antipsi"otice, unele sedative, cimetidina, ranitidina+ si anomaliilor penisului. 'teroscleroza poate produce impoten deoarece penisul are nevoie de o circulaie adecvat pentru a intra #n erecie. >umatul favorizeaz ateroscleroza %i contribuie astfel la impoten. 8oate rezulta datorit unui c"eag de snge )embolie+ sau operaie pe vase care tulbur circulaia arterial in penis. /a G7? din brbaii impoteni cu funciile "ormonal si neurologic normale, sngele intr #n penis in mod normal dar iese afar prea repede. /ezarea nervilor ce produce impoten are drept cauze: - diabetul za"arat, - traumatismul, - "emoragia cerebrala )accident cerebral vascular+, - scleroza multipl, -operaii de prostat sau rect %i - boli ale mduvei spinrii #n poriunea inferioar. $neori impotena rezult din modificri "ormonale, ca scderea testosteronului, #n care caz se asociaz %i o scadre a dorinei sexuale )libidoului+. 'semenea impoten devine mai frecvent pe masur ce brbatul #mbtrne%te. >actorii psi"ologici sunt: - depresia, - teama de a nu performa, - vinovaia sexuala, - teama de intimitate %i - orientare sexual ambigu.

01 &ac un brbat nu se poate relaxa %i concentra pe activitatea sexual sau dac este cople%it de gri;i, nu obine sau are cu greu o erecie. 9entimentele negative pentru partenerul sexual sau exprimate de acesta, ca lipsa de interes, ostilitatea %i ranc"iuna, pot contribui la impoten. pisoade ocazionale de pierdere a ereciei se #ntampl la cei mai multi brbai normali %i nu sunt #ngri;ortoare. !nd #ns se repet, devenind persistente, impotena decimeaz stima brbatului de sine #nsu%i %i viaa sa sexual.

>ig. &epresie prin impoten psi"ogen

9uresa: "ealt"express.co.uH

!el mai bun lucru dup un asemenea episod este s-l uii %i s a%tepi o experien pozitiv data urmtoare. &iagnosticul #ncepe cu istoricul activitii sexuale. Medicul intreab despre simptomele de impotena spre a le deosebi de cele legate de e;aculare. 8entru a afla dac impotena este fizic sau psi"ologic, medicul intreab dac dorina sexual se #nsoe%te de o erecie suficient pentru actul sexual sau dac brbatul are erecii #n somn sau dimineaa la sculare. Medicul intreab despre operaii #n pelvis %i caut modifiari ale caracterelor sexuale masculine - marimea penisului, testicolilor %i snilor, modificri ale vocii, prului %i pielii. >actorii psi"ologici sunt evaluai prin posibilitatea asocierii depresiei sau anxietatii, cauze noi de stres in familie sau la lucru. 8acientul este #ntrebat despre folosirea medicamentelor, drogurilor, alcoolului si a tutunului. xamenul de snge se face pentru determinarea anemiei, glucozei, infeciei %i "ormonului stimulant al tiroidei ),9.+, precum %i pentru determinarea concentraiei de testosteron. 9e msoar apoi tensiunea arterial #n membrele inferioare pentru a decela o obstrucie partial #n arterele ce vin din pelvis. *asele de snge ale penisului pot fi cercetate prin ecografie %i rareori prin in;ectarea #n penis de medicamente care dilat arterele. 9e mai poate evalua dac inervaia penisului este normal. Tratamentul impotenei #ncepe prin a #ntelege cum se produce o erecie. 8enisul are doua formaiuni cilindrice spongioase, paralele cu uretra, situat #n corpul spongios. !nd brbatul este stimulat sexual, impulsurile nervoase provoac o cre%tere de G ori a fluxului de snge in penis, care #ntre%te penisul, producnd o erecie.

07 ste necesar o continu dorin sau excitare sexual pentru a menine fluxul sangvin crescut %i deci erecia. &up e;aculare sau #ncetarea excitaiei sexuale, excesul de snge iese din esutul spongios %i penisul revine la repaus. =n producerea ereciei intervin 0 etape: - stimularea sexual obtinut prin vz, pipit, auz, miros si imaginatie5 - excitaia sexual este transmis de la creier la penis5 - vasele de snge ale penisului se dilat intrnd mai mult snge pentru a produce erecia. $mflarea venelor mic%oreaz #ntoarcerea venoas, deci staza de snge #n penis %i erecia. =n impoten, dorina sexual este pstrat. Tratamentul /a fiecare din aceste nivele se poate interveni prin tratament. /a #nceputul brbatul trebuie examinat de un urolog, pentru a stabili cauza impotenii %i da indicaii de tratament. =n impotena psi"ic )emoional+ brbaii au totu%i erecii in timpul somnului )erecie nocturn+ %i anume in faza de vise sau 6 M. 8entru a afla aceasta se #ntreab brbatul sau i se cere s-%i aplice pe baza penisului flasc, seara la culcare, un rulou de "rtie din cteva timbre po%tale alturate. 6uperea "rtiei #n timpul nopii este un indiciu c brbatul a avut o erecie nocturn %i c impotena lui este de natur emoional - de%i nu totdeauna. 8rin cre%terea #ncrederii #n el, brbatul a;unge s poata avea erecie %i cand e treaz- c"iar %i cu o femeie alturi. 8entru cei cu impoten psi"ogen se poate folosi o metod de apropiere senzual intre parteneri. 9e #ncura;eaz# contactul intim %i cldura emoional, punnd accentul pe formarea unei relaii intime %i mai puin pe actul sexual. ,e"nica cuprinde trei stadii: - primul stadiu const #n plcerea reciproc prin mngieri pe tot corpul, cu excepia zonelor genitale5 - #n al doilea stadiu, partenerilor le este permis s-%i ating regiunile genitale %i zonele erogene, dar penetrarea este interzis5 - #n a treia faz este permis penetrarea. -nainte de a trece la un stadiu urmtor, ambii parteneri devin mai apropiai la fiecare nivel de intimitate. !nd asemenea te"nici nu dau rezultate se poate consulta un sex terapeut. -mpotena trectoare sau cea persistent trebuie discutate cu partenerul sexual. >emeia poate considera erecia ca un semn c este dorit5 lipsa unei erecii o poate face s cread contrariul. -maginea de sine #nssi a femeii poate fi lezat de impotena partenerului. &e aceea comunicarea cuplului este util. Brbatul trebuie s exprime limpede c este atras de ea. 'ducerea micului de;un partenerei la pat poate fi preludiul unui act sexual. !auzele fizice %i psi"ice ale impotenei se pot combina. &e exemplu, o problem minor, datorat aterosclerozei, care #ncetine%te rspunsul sexual, poate produce #ngri;orare c nu obine o erecie, iar aceasta agraveaz impotena. Brbaii in vrst pot face sex mai degrab dimineaa, cand sunt odi"nii, dect noaptea. Medicamentele folosite #n trecut pentru impoten erau rareori eficace. *iagra a revolutionat tratamentul impotenei.

0: ,ratamentul de #nlocuire cu testosteron poate fi recomandat #n impoten %i lipsa dorinei sexuale prin deficit "ormonal, dup evaluarea nivelului seric al "ormonului. 9e in;ecteaz sptmnal sau se aplic pe piele sub forma de disc"et. ,estosteronul poate avea efecte secundare, de ex., cre%terea excesiv de globule ro%ii ce poate duce la congestie cerebral %i cre%terea prostatei. ,rebuie evitat la persoanele cu cancer de prostat. -nele elastice, aplicate la baza penisului pentru a mic%ora ie%irea sngelui, au oarecare eficacitate #n impotena u%oar. <u sunt indicate pentru brbaii cu tulburri rare de snge. 9eringi sau pompe de produs vid conectate la un cilindru ce se aplica pe penis. 8resiunea scazut produce tumefierea penisului. !nd penisul este #n erecie, se aplic un inel elastic spre a preveni ie%irea sngelui prin vene. 8oate menine erecia pn la 02 minute. >olosite prea des pot provoca vnti. -n;ecii #n esutul erectil al penisului )#n corpii caverno%i+ de ctre brbatul #nsu%i )!aver;ectmedicament ce relaxeaz mu%c"ii+. recia apare la 7-12 minute dupa in;ecie %i poate dura pn la o or. fecte secundare pot fi ec"imoze, durere %i erecie prelungit %i dureroas )priapism+. 8roteze in penis.

>ig. 8rotez cu pomp #n penis

9ursa:stevenlas".blogspot.com

/egenda: 1. !ilindrii protezei5 3. 6ezervor5 0. 8omp. 9unt piese de material plastic, implantate c"irurgical #n penis. $nele menin erecie permanent, altele sunt conectate la un balona% umplut cu lic"id %i o pomp pe care brbatul o activeaz pentru a provoca erecia. E8acularea prematur ste e;acularea involuntar, #nainte de penetrare sau prea devreme #n timpul actului sexual pentru a satisface partenera. =n realitate nu toate femeile pot avea orgasm prin penetrare, orict de #ndelungat ar fi. &eoarece cele mai multe femei vor s simt senzaa penetrrii, indiferent c au sau nu orgasm, brbaii trebuie s #nvee te"nici care le permit s #ntrzie e;acularea, de ex. pentru 12-32 minute. 9unt diferite grade de e;aculare prematur. $nii e;aculeaz imediat, iar alii fac c"iar #n pantaloni. &ac #ns dinamica cuplului necesit o activitate prelungit, c"iar 17 minute de erecie pot sa nu fie suficiente. ste #ntlnit mai frecvent la brbaii tineri %i are cauze psi"ologice. 2emedii:

0G 6ecunoa%terea senzaiilor preliminare, dup care e;acularea devine inevitabil. Brbatul #nva s controleze apariia e;aculrii prea devreme. 8entru aceasta are nevoie de o partener cooperant %i suportiv. Masters %i @o"nson, pioneri #n terapia sexual, recomand cre%terea lent a nivelului de excitaie, pauza ce permite brbatului s se calmeze, apoi cuplul continu activitatea sexual. /a inceput femeia poate stimula manual brbatul %i se opre%te cnd acesta #i cere. 6epetnd ;ocul, brbatul capt tot mai mult control. 'poi cuplul practic un ritm asemntor #n cursul actului sexual. 6ezultatele pot apare #n decurs de cteva sptmni pna la cteva luni. Te#nica comprimrii. &ac brbatul nu se poate controla prin metoda anterioar, se poate #ncerca te"nica comprimrii. =n perioada de ;oc dinaintea penetrrii, cuplul a;unge la stimularea penisului pn aproape de e;aculare. 'tunci partenera strnge penisul #ntre degete timp de cteva secunde, la locul de unire al glandului )capului+ cu corpul. &up terminarea comprimrii se a%teapt ;umtate de minut apoi se continu ;ocul sexual. 9trngerea penisului micsoreaz erecia, dar prin reluarea stimulrii erecia complet se reface. 6epetnd aceste manevre de cte ori este necesar, brbatul a;unge s poat penetra partenera fr s fi e;aculat. 8rin repetarea acestei te"nici se poate a;unge la un act sexual normal. )xerciii 3egel de #ntrire a mu%c"iului pubo-coccigian asemntor cu cel de la femeie. 8entru a identifica mu%c"iul, brbatul pune un deget sub testicule %i se opre%te #n timp ce urineaz. Mu%c"iul simit contractndu-se este cel ce trebuie intrit prin exercitii repetate de cte 12 contracii, de mai multe ori pe zi. !nd acest mu%c"i devine puternic, brbatul #l poate folosi pentru a-%i controla e;aculrile. Abinerea controlului e;acularii necesit #n general efort #ndelungat. 'lte metode mai putin eficace: >olosirea prezervativelor, poate uneori #ntarzia e;acularea, prin mic%orarea senzaiilor. $ngerea penisului pentru a mic%ora senzaia de frecare. Brbatul gnde%te la ceva asexual #ntrziind orgasmul, desi acesta nu este un mod bun de a face dragoste. Masturbarea anterioar pentru a scdea intensitatea dorinei #n sperana de a ca%tiga un oarecare control asupra e;aculrii5 nu este eficace %i nici recomandabil. 9c"imbarea poziiei sexuale poate mri controlul unor brbai asupra orgasmului lor. 8ozitia misionarului, in care brbatul se spri;in pe brae, poate accentueaz e;acularea prematur. &ac #ns sexul se limiteaz la o singur poziie devine mai puin satisfctor. E8acularea retro rad 9perma intr #napoi #n vezic #n timpul orgasmului, in loc de a ie%i afar. 9e poate distinge de lipsa e;aculrii, urinnd printr-o pnz colorat #n ro%u, imediat dup actul sexual sau masturbare. 8nza acioneaz ca un filtru reinnd sperma, care devine vizibil. !auzele pot fi: diabetul, operaii de prostat, ca rezecia transuretral, medicamente anti"ipertensive, antidepresive. 'ceast stare nu este periculoas dar poate scade fertilitatea. &ac este produs de un medicament anume, acesta va fi #ntrerupt. 8oate fi eventual controlat prin o combinaie de clorfeniramin si fenilpropanolamina )Arnade+ sau prin efedrin. -nfertilitatea datorat e;aculrii retrograde poate fi eventual corectat prin #nsmnare artificial cu spermatozoizi obtinui prin cateterizarea vezicii imediat dup un act sexual.

0I