BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

1. Apariţia sistemului de securitate socială în România

Denumirea de „asigurări sociale” a fost generalizată deoarece acestea au fost instituite ca
un procedeu financiar de constituire a unor fonduri bănești, prin plăți sau contribuții din care se
acordă nu despăgubiri specifice asigurărilor de bunuri și persoane, ci ajutoare și indemnizații de
asigurări sociale.
Atributul „social” din expresia „asigurări sociale” aduce în discuție constituirea fondului
prin plăți sau contribuții bănești, nu numai ale salariaților care primesc astfel de ajutoare bănești,
ci și ale patronilor și ale statului. Această categorie cuprinde indemnizații pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, pensii pentru incapacitate temporară de muncă, pensii pentru depășirea anumitor
limite de vârstă, ajutoare de deces și alte ajutoare cu motivație socială.
Drepturile de asigurări sociale ale muncitorilor au fost inițial acordate prin statutele
muncitoreşti sub formă de sprijin mutual. Ulterior, s-a conturat ideea instituţionalizării acestor
drepturi prin intermediul legilor care aveau rolul de a garanta drepturile de asigurări sociale.1
În Romania, prima reglementare oficială în domeniul asigurărilor sociale a fost Legea
minelor din 1895. Prin această lege s-au pus bazele asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi
muncitorii din industria petrolieră, prin oficializarea dreptului la pensie şi a dreptului la o
indemizaţie în cazul accidentelor de muncă. S-a dispus înfiinţarea unei case de ajutor şi a unei
case de pensii, ale căror fonduri erau realizate prin contribuţia egală a patronilor şi muncitorilor.
Legea Missir din 1907 pentru organizarea meseriilor a dispus înfiinţarea unui sistem de
asigurări sociale pentru meseriaşi pe baze corporatiste. În anul 1915 a fost adoptata „Legea
Neniţescu pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurărilor muncitorești”, fiind
instituționalizată „asigurarea socială obligatorie în caz de boală și accident a salariaților”. Legea
cuprinde obligativitatea asigurărilor sociale, acordarea de ajutoare în cazuri de boală, accidente,
pentru maternitate și plata pensiilor pentru batranețe și invaliditate. Fondurile erau însă
insuficiente pentru totț salariații fiind constituite exclusiv din cotizațiile salariaților, din alocațiile
bugetare de stat și din contribuții patronale în procente foarte mici.
Legea Ioaniţescu din anul 1933 pentru unificarea asigurărilor sociale pe întreg teritoriul
naţional a perpetuat de fapt sistemul de asigurări sociale de tip comutativ, avându-se în vedere în
continuare doar salariaţii şi meseriaşii. Această lege s-a ghidat în special după principiul
contributivităţii, cel al solidarităţii și cel al garantării sistemului de către stat. Odată cu intrarea în

1
https://www.filbuc-caa.ro/istoria/scurt-istoric-al-asigurarilor-sociale-in-romania/, citat la 09.05.2021

1
vigoare a legii s-a stabilit ca și patronii să plătească o contribuție egală cu cea a salariaților - de
6% - calculată asupra salariului și suportată în părţi egale de către patroni şi salariaţi.
Întrucât România a adoptat sistemul comutativ al asigurărilor sociale şi a realizat un
sistem de asigurări sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contractelor de muncă şi
meseriaşi, alte categorii socio – profesionale au simţit nevoia să realizeze sisteme proprii de
asigurări sociale. Astfel, s-au pus bazele unor sisteme private de asigurări sociale precum cel al
avocaţilor, cel al bisericii ortodoxe române, cele ale membrilor uniunilor de creaţie (scriitori,
muzicieni, artişti plastici).
Începând cu anul 1945, în domeniul asigurărilor sociale puterea comunistă din România a
continuat abordarea acestora conform concepţiei comutative, privită în mod restrictiv. S-a preluat
garantarea drepturilor de asigurări sociale ale salariaţilor, dar într-o concepţie centralizatoare,
prin constituirea asigurărilor sociale de stat ca principal sistem în acest domeniu, cuprinzând
salariaţii intreprinderilor de stat precum şi unele categorii de oameni ai muncii asimilaţi
salariaţilor. Liberii profesionişti şi agricultorii nu au fost cuprinşi în acest sistem și de aceea ei au
beneficiat de drepturi de asigurări sociale doar în măsura în care au perpetuat sistemele de
asigurări autonome, create în perioada interbelică.
Cea mai importantă modificarea privind sistemul de asigurări sociale preexistent a fost
decretul lege nr. 409/30.05.1945, care a prevăzut majorarea şi indexarea pensiilor. Reforma
sistemului de asigurări sociale a fost realizată prin adoptarea legii nr. 10 din 01.01.1949. Legea
pensiilor din 27-28 decembrie 1966, a constituit un pas înainte în rezolvarea problemelor legate
de dreptul la pensie al salariaţilor. Ulterior, legea nr. 3/08.07.1977 s-a caracterizat prin
impunerea unor restricţii ale drepturilor de asigurări sociale.

2. Reglementări privind asigurările sociale în România

Asigurările sociale reprezintă o formă specială de protecție pe care societatea o acordă
membrilor săi, o modalitate de sprijin care contracarează efectele riscurilor economice şi a altor
riscuri2.
Odată cu schimbarea regimului politic în România, s-a intrat într-o perioadă de tranziţie
care s-a caracterizat prin foarte multe ezitări şi regrete față de forma de guvernământ comunistă.
Noua putere a fost preocupată mai mult de ameliorarea legislaţiei de asigurări sociale

2
TĂNĂSESCU, Paul; IONESCU, Roxana. Asigurări și pensii. București: Editura Universitară, 2019, p. 11

2
preexistentă decât de modificarea ei radicală. Astfel, pe parcursul a 10 ani, actele normative de
modificare au fost3:
 Decretul Lege nr. 70/08.02.1990 – prin care au fost aduse modificări privind regimul
pensiilor de vârstă;
 Decretul Lege nr.118/1190 modificat şi republicat – privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonier;
 Legea 42/1990 – pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor
acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
 Legea 1/1991 modificată şi republicată – privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea
lor profesională.
 Legea 73/1991 – privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de modificare
şi completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii;
 Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi
văduvelor de război
 H.G. nr. 650/1992 a desfiinţat sistemele de asigurări sociale ale membrilor uniunilor de
creaţie (scriitori, muzicieni, artişti plastici)
 Legea nr. 34/1993 a desfiinţat sistemul asigurărilor sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti;
 Legea nr. 52/1993 a desfiinţat sistemul de asigurări sociale ale Personalului Bisericii
Ortodoxe Române;
 Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată
 Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R.
 Ordonanţa de Guvern nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de
către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945
din motive etnice, aprobată cu modificări prin Legea nr.189/2000
Reforma reală a sistemului asigurărilor sociale de stat a debutat odată cu Legea nr.
19/2000 prin care s-a realizat modificarea asigurărilor sociale. Având puternice valenţe
împrumutate de la concepţia distributivă asupra acestora, reglementările din cuprins au permis
accesul la sistemul de asigurări sociale tuturor persoanelor producătoare de venituri, fără a se

3
http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/pensii-asigurari-sociale, citat la 09.05.2021

3
limita ca în trecut doar la titularii contractelor de muncă. Asigurările sociale au fost create ca o
componentă esențială a sistemului de securitate social, garantând într-un cadru legislativ adecvat
și prin organisme corespunzătoare, protecția unor persoane numite “asigurați” împotriva
anumitor consecințe ale unor eventualități precum boală, bătrânețe, maternitate.
Au urmat o serie de acte normative menite să reglementeze atât sistemul public de pensii
din România (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de
aplicare a Legii nr. 263/2010), pensiile obligatorii administrate privat (Pilonul II - Legea nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată), pensiile facultative
administrate privat – Pilonul III (Legea nr. 204/2006), cât și unele sisteme de pensii neintegrate
sistemului public - abrogate ulterior prin Legea 263/2010, art. 196, lit. e), b), o) și prin Legea nr.
72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, art 139
(Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată și OUG nr. 221/2000 privind
pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, Legea nr.179/2004 privind pensiile de
stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor cu modificările şi completările ulterioare,
Legea nr.263/2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale
agricultorilor)
Alte drepturi reparatorii cu caracter necontributiv au fost reglementate prin următoarele
acte normative:
 Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au
efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961
 Legea nr.341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit
viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din
noiembrie 1987
 Legea nr.109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a
artiştilor interpreţi sau executanţi din România
 Legea nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de
pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de
utilitate publică

4
 Legea nr. 296/28.09.2009 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în
România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
Contribuţiile privind asigurările sociale au fost reglementate prin Legea nr.
346/05.06.2002 Republicată privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,
Ordinul nr. 213/18.02.2009 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, Ordinul nr.
363/23.03.2009 al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare și Hotărârea nr. 50/29.01.2009 privind modificarea Normelor
metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, Legea nr.
217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi și Legea nr. 47/1992 Republicată privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale reglementează categoriile de pensii de serviciu din România
Alte acte normative care cuprind reglementări privind condițiile de pensionare sunt Legea
nr. 1/2011 Legea educației naționale, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și
OUG nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de
moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

3. Principii și rolul asigurărilor sociale

Sistemul asigurărilor sociale de stat din România are la bază următoarele principii4:
a) Principiul unicității - presupune organizarea și funcționarea unui sistem public național unic
de asigurări sociale garantat de către stat, pe întreg teritoriul ţării, pe baza aceloraşi norme de
drept și aceleiaşi legi unice, prin care se urmărește diminuarea riscurilor care decurg din
existența mai multor astfel de sisteme. Unicitatea acestui sistem reprezintă expresia solidarității
societății în general și între generații, în mod special și are la bază structura ocupațională ca
urmare a restructurării economiei și a constituirii și funcționării mecanismului de piață.

4
https://lege5.ro/Gratuit/geztsmrxgu/legea-nr-263-2010-privind-sistemul-unitar-de-pensii-publice, citat la
09.05.2021

5
 Acest principiu ar fi o adevărată realizare dacă realitatea l-ar și proba. Însă emiterea unor
„legi speciale” cu principii total diferite, prin care s-au stabilit tot atâtea „pensii speciale”, fără
plata de contribuţii din care acestea să se acorde și cu încălcarea art. 16 din Constituţia României
care prevede că „toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi
fără discriminări”, şi că „nimeni nu este mai presus de lege” 5, contestă atât existența unui astfel
de sistem, cât și principiul fundamental care a stat la baza creării acestuia.
Sintagma „Lege privind sistemul unitar de pensii publice” are sensul numai şi numai de o
„lege care este numai una singură prin care se reglementează sistemul unitar de pensii publice”,
care este aceeaşi pentru toţi salariaţii şi, respectiv, pentru toţi pensionarii. Acest lucru presupune
şi existenţa unei singure unităţi de administrare a contribuţiilor şi a pensiilor, aşa cum este Casa
Națională de Pensii Publice.
b) Principiul obligativității – sistemul are în vedere toate persoanele fizice care desfășoară
activități producătoare de venituri și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
c) Principiul contributivității - Fondurile sistemului public național de asigurări sociale se
constituie pe baza contribuțiilor plătite de agenți economici, avocați, instituții ale cultelor și din
contribuțiile persoanelor fizice care folosesc personal casnic sau angajează salariați pentru alte
activități.
d) Principiul egalității de tratament – în cadrul sistemului public național de asigurări sociale,
persoanele asigurate au aceleași drepturi și obligații dacă îndeplinesc aceleași condiții prevăzute
de lege
e) Principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata
obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f) Ocrotirea cetățenilor se realizează în concordanță cu cerințele eticii și echității sociale având ca
punct de plecare principiul solidarității sociale. Pensiile și celelalte forme de ocrotire sunt
reglementate pe baza contribuției aduse de fiecare individ la dezvoltarea societății, urmărindu-se
realizarea unui raport între venitul din salarii și venitul din pensii menit să stimuleze salariații.
Participanţii la sistemul public de pensii acționează unul asupra celuilalt, se influențează unul pe
altul iar obligaţiile şi beneficiile vin din amândouă părțile.
g) Principiul autonomiei și descentralizării – presupune administrarea fondurilor în interesul
pensionarilor, fără ca statul să intervină în procesul de gestionare a fondurilor. Acest lucru

5
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c1s0sba16, citat la 09.05.2021

6
presupune un control financiar riguros privind respectarea legalității cu prilejul încasării
veniturilor și efectuării cheltuielilor pentru plata pensiilor și indemnizațiilor. Aceste rigori
conduc spre disciplină economico-financiară și susțin eliminarea potențialelor foloase ilegitime
sau necuvenite.
h) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie și la îndemnizațiile asigurărilor sociale conferă
personalului, membrilor cooperatori, asociaților și celorlalți cetățeni care îndeplinesc condițiile
legale, dreptul să ceară oricând stabilirea pensiei sau a altor îndemnizații de asigurări sociale.
i) Principiul incesibilității - Pensiile și indemnizațiile de asigurări sociale nu pot fi cedate.
Acestea constituie un drept personal al cetățeanului și nu pot face obiectul vreunei tranzacții, nu
pot fi limitate sau cedate, fiind menite să asigure condiții decente de viață persoanei căreia i-au
fost acordate.
j) Principiul disponibilităţii - Pensionarii care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât
stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pot renunţa la pensia stabilită pentru drepturi
prevăzute de legislaţia specifică asistenţei sociale.
Procedurile introduse în instanțe judecătorești care au drept scop stabilirea dreptului la
pensie sau indemnizație de asigurări sociale sunt scutite de orice taxe (timbru judecătoresc).
Toate pensiile de asigurări sociale pana la o anumita suma sunt neimpozabile. Incepand cu anul
2000, odata cu introducerea impozitului pe venitul global, pensiile mari sunt impozitate,
urmarindu-se astfel realizarea de noi venituri la bugetul de stat. Asigurările au menirea să creeze
condiții de viață decente cetățenilor care își pierd total sau parțial capacitatea de muncă,
persoanelor care ating o anumita limită de vârstă, succesorilor persoanei decedate, mamelor în
caz de sarcină sau pentru îngrijirea copilului.

4. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Asistența vizează acoperirea unor nevoi ale oamenilor foarte săraci şi/sau foarte bolnavi,
fiind organizată de către stat şi de colectivitățile locale.6
Bugetul exprimă procese, tehnici şi relaţii de mobilizare a unei părţi din produsul intern
brut la dispoziţia statului şi de repartizare a resurselor respective pe destinaţii corespunzătoare
nevoilor sale.7

6
TĂNĂSESCU, Paul; IONESCU, Roxana. Op. cit., p. 10
7
OPREA, Florin. Sisteme bugetare publice: teorieșsi practică. București: Editura Economică, 2011, p. 13

7
 Fondurile necesare realizării asistenţei de stat în România provin de la Bugetul de Stat
precum şi de la bugetele locale, spre deosebire de asigurările sociale care sunt finantare din
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.8 În România, principalele forme de ocrotire a cetățenilor,
care atrag cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt pensiile pentru munca
desfășurată până la depășirea unei limite legale de vârstă, pensiile pentru pierderea capacității de
muncă din cauza unor accidente de muncă sau boli profesionale, pensiile de urmaș pentru copiii
până la o anumită vârstă ai asiguraților decedați și soțiilor acestora, ajutorul social pentru
persoanele care nu întrunesc condițiile de a primi o pensie, sunt inapte de muncă din cauza
vârstei sau unei boli cronice, nu au mijloace proprii de întreținere și nici sustinător legal,
indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, indemnizatiile
pentru femei pe timpul concediilor de maternitate, pentru medicamente și/ sau internare în
instituții medicale de specialitate, ajutorul în caz de deces a salariatului și a membrilor familiei
acestuia..
Astfel, pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraților care satisfac două condiții:
varsta standard de pensionare (de 62 de ani pentru barbați și 57 de ani pentru femei) și perioada
standard de cotizare (stagiu de cotizare), 35 de ani pentru bărbați și 30 de ani pentru femei).
Asigurații care au prestat activități în condiții deosebite de muncă, beneficiază de o reducere a
vârstei standard de pensionare, corespunzător cu perioada lucrată în condiții deosebite dar nu
poate fi mai mică de 50 de ani pentru femei, respectiv 55 de ani pentru bărbați.
O altă categorie de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt cele pentru
plata pensiei de invaliditate, acordată salariaților care în urma unor accidente de muncă survenite
în timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, bolilor profesionale sau tuberculozei, și-au pierdut
tota/ parțial capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește în funcție de
gradul invalidității, de cauzele care au provocat invaliditatea, grupa de muncă și salariul tarifar.
Nivelul pensiei de invaliditate se stabilește similar cu cel al pensiei pentru limita de vârstă, adică
în mod procentual față de retribuția tarifară integrală.
În ceea ce privește pensia de urmaș, aceasta se acordă familiei (copiii și soțul
supraviețuitor) celui decedat dacă acesta era pensionar sau îndeplinea condițiile de a primi
pensie. Acest drept încetează/ se suspendă atunci cînd copiii îndeplinesc vârsta la care pot
desfășura o muncă sau în momentul în care soțul supravietuitor s-a recăsătorit. În cazul în care

8
TĂNĂSESCU, Paul; IONESCU, Roxana. Op. cit.

8
soțul a decedat în urma unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a tuberculozei,
pensia se acordă soțului supraviețuitor indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă acesta nu
realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie.
Indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă se acordă lucrătorilor cu contracte
de muncă pe perioadă nedeterminată din prima zi de incapacitate de muncă și până la
însănătoșire, iar pentru contractele de muncă pe durata determinată - pe o durată de maxim 65
zile în cursul unui an calendaristic. Asigurații trebuie să dovedească incapacitatea de muncă
temporară printr-un certificat medical.
Indemnizația pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă se
acordă lucrătorilor cu contracte de muncă pe durată nedeterminată la trecerea temporară în altă
muncă, reducerea programului de lucru din cauza bolii sau accidentului și pentru trimiterile la
tratament balneoclimateric, cu avizul medicului expert.
Indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea
activității din cauza unei boli contagioase. Contractul individual de muncă se suspendă, salariatul
beneficiind de indemnizația de asigurări sociale reprezentînd 75% din baza de calcul.
Indemnizaţiile de maternitate se acordă pe o perioada de 126 de zile calendaristice, când
salariatele se află în concediu de sarcină şi lăuzie/ concediu de maternitate şi se calculează prin
aplicarea unui procent de 85% la baza de calcul a indemnizatiei stabilită ca medie a veniturilor
lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu pentru sarcina sau lăuzie.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului constituie un alt tip de asigurare socială pentru
salariatele care au copii în vârstă de până la 2 ani (in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani),
Beneficiază de indemnizaţie asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel putin 10 luni în
ultimele 12 luni anterior datei naşterii copilului.
Indemnizatia pentru cresterea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului
cu handicap pana la implinirea varstei de 18 ani, se acorda pe baza certificatului de concediu
medical peo perioadă de 14 zile calendaristice pe an, pentru un copil.
Ajutorul de deces se acordă la încetarea din viaţă a unui membru din familia angajatului,
unei singure persoane care face dovada suportarii cheltuielilor ocazionate de deces, în termen de
24 de ore de la solicitare, de către angajator (în cazul decesului angajatului sau al unui membru al
familiei acestuia), Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă (în cazul decesului

9
somerului sau al unui membru al familiei acestuia) sau Casa Teritorială de Pensii (în cazul
decesului pensionarului sau al unui membru al familiei acestuia).

5. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Principalele venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt următoarele:
- contribuţia pentru asigurări sociale de stat;
- contribuţia parţială a salariaţilor şi a pensionarilor pentru trimiterile la tratament balnear;
- dobânzi pentru disponibilităţilor din conturi;
- majorări şi amenzi pentru neplata integrală şi la termen a contribuţiei datorate de angajatori
Contribuţia pentru asigurările sociale de stat este o obligaţie financiar-bugetară, cu
destinaţia specifică de venit al bugetului asigurarilor sociale de stat, fiind constituită în scop
public, ca principal procedeu de formare a fondurilor băneşti din care se plătesc pensii,
indemnizaţii pentru incapacitate de muncă etc, iar neplata integrală şi la termen a acesteia atrage
executarea silită.
Fondul asigurărilor sociale este format din contribuţiile ce se plătesc de către agenţii
economici, instituţii etc., calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al
acestora, iar pe de altă parte, din contribuţii individuale plătite de angajaţii asiguraţi.
Aangajatorul are obligaţia de a reţine din salariu, de a vira lunar şi de a depune la
trezorerie/ bancă contribuţiile datorate, odată cu documentaţia (statul şi ordinele de plată) pentru
plata salariilor. Acesta trebuie să asigure evidenţa contribuabililor şi a contribuţiilor pe baza
codului numeric personal, să calculeze, să evidenţieze şi să urmăarească plata dobânzilor şi
penalităţilor, să calculeze şi să plătească indemnizaţiile de asigurări sociale, să stabilească
locurile de muncă cu condiţii deosebite şi să depună în termen la Casa Teritorială de Pensii în
raza căreia se află domiciliul asiguratului cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare.
Activitatea privind declararea şi colectarea creanţelor bugetare pentru contribuţii sociale
de la angajatori se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin unităţile sale teritoriale.
Contribuţiile sociale se declară lunar la organul fiscal până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile salariale. Neplata contribuţiei la termenele legale atrage
aplicarea majorărilor de întârziere şi executarea silită.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este alimentat şi cu alte venituri, cum ar fi dobănzile
pentru disponibilităţile în conturi, excedentul bugetului anului precedent (parte a veniturilor

10
bugetare ce depășește cheltuielile bugetare), care se transferă în anul următor, precum şi sumele
obţinute din lichidarea unor debite restante din anii anteriori.

6. Procedura bugetului asigurărilor sociale de stat

Procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare, aprobare, executare,
control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuție a
acestuia.9 Bugetul asigurărilor sociale de stat se distinge de bugetul de stat şi se aprobă de către
Parlament odată cu acesta, garantând o autonomie pentru finanţarea corespunzătoare a sumelor
necesare pentru acordarea pensiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor.
Elaborarea proiectului de buget este prima etapă a procedurii bugetare şi cuprinde
activitatea de determinare a veniturilor şi cheltuielilor bugetului.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe baza propunerilor Casei
Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi se administrează de către Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale prin Direcţia Generală a Asigurărilor Sociale şi Pensiilor.10
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale elaborează proiectul bugetului asigurărilor
sociale de stat precum şi memoriul justificativ, în care se prezintă viziunea şi principiile care au
stat la temelia bugetului propus şi care motivează fiecare calcul. Proiectul este ulterior verificat şi
avizat de către Ministerului Finanţelor Publice, apoi depus la Guavern în vederea examinării. Se
înaintează Parlamentului până la data de 30 noiembrie, pentru dezbatere şi aprobare, împreună cu
amendamentele privind veniturile şi cheltuielile. În situaţia în care bugetul asigurărilor sociale de
stat nu este aprobat cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul începe
execuţia bugetară potrivit bugetului anului precedent, până la adoptarea noii legi bugetare.
După aprobare, legea bugetului asigurărilor sociale de stat este supusă promulgării de
către Preşedintele României până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecarui an şi apoi
publicată în Monitorul Oficial al României.
Ulterior, procesul bugetar intră în faza de execuţie pe toată durata anului bugetar.
Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat constituie activitatea de încasare a
veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget. Executarea
bugetului asigurărilor sociale de stat revine atât Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale prin

9
https://lege5.ro/Gratuit/geydsnjzgu/legea-nr-500-2002-privind-finantele-publice, citat la 09.05.2021
10
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/25947, citat la 09.05.2021

11
unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea acestuia cât şi organelor
financiar-contabile din cadrul unităţilor economice şi instituţiilor publice.
Alte entităţi care participă la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt
Ministerul Finanţelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comercială Română, Casa de
Economii şi Consemnaţiuni, oficiile CN Poşta Română SA, etc.
Calitatea de ordonator principal de credite o are Ministerului Muncii şi Solidarităţii
Sociale, iar secretarii de stat din minister au calitatea de ordonatori principali delegaţi.
Ordonatorul secundar de credite este Casa Naţională de Pensii Publice, subordonată Ministerului
Muncii şi Solidarităţii Sociale, căreia ordonatorul principal îi repartizează credite pentru
cheltuielile proprii şi pentru distribuirea acestora ordonatorilor terţiari de credite, reprezentaţi de
conducerea caselor teritoriale de pensii11.
Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activităţile publice
respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Procedura execuţiei bugetare presupune repartizarea pe trimestre a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare, execuţia de casa bugetară, realizarea veniturilor bugetară şi efectuarea
cheltuielilor bugetare.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor are scopul de a echilibra bugetul
asigurărilor sociale de stat, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada
în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Execuţia de casă se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare, conform
dispozitiilor art. 2 pct. 25 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002 12. Această operaţiune se
realizează prin Trezoreria Statului sau prin unităţi bancare pe baza normelor emise de Ministerul
Finanţelor Publice, care asigură încasarea veniturilor bugetare, efectuarea cheltuielilor dispuse de
ordonatorii de credite, încasarea veniturilor extrabugetare şi efectuarea plăţilor dispuse de
acestea.
Executarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se desfăşoară pe subcapitole,
conform clasificaţiei bugetare, în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului sau la
sucursalele Băncii Comerciale Române. În aceste conturi se încasează contribuţiile pentru
asigurări sociale datorate de regii autonome, societăţi comerciale cu capital de stat sau mixt,
11
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=26430, citat la 09.05.2021
12
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37954, citat la 09.05.2021

12
instituţiile din sectorul public, organizaţiile cooperatiste şi obsteşti, precum şi orice alte persoane
juridice ţi fizice care au angajat personal salariat.
În procesul executării bugetului asigurărilor sociale de stat se întalnesc două categorii de
cheltuieli: cheltuieli care se efectuează la locul de muncă, de către casieriile unităţilor economice
şi ale institutiilor publice şi cheltuieli ce se efectuează în mod centralizat. Pentru executarea
cheltuielilor de asigurari sociale ce se efectuează la locul de muncă (acordarea de proteze
dentare, auditive, oculare, cheltuieli reprezentand ajutoarele în caz de pierdere temporară a
capacităţii de muncă) nu este necesară deschiderea de credite bugetare deoarece unităţile
economice şi instituţiile publice primesc sumele reprezentănd contribuţii de asigurări sociale
datorate de acestea. Diferenţa de contribuţie în luna respectivă se preleva in contul Casei
Naţionale de Pensii Publice, iar de aici în contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale,
deschise la B.C.R. sau la Trezoreria Statului. Cheltuielile centralizate de asigurări sociale se
efectuează pentru plata pensiilor, a indemnizaţiilor, a ajutoarelor sociale, pentru plata
tratamentelor balneare, odihnă, investiţii.
Urmarirea realizarii veniturilor bugetare se face atît de catre organele care le încasează,
cît şi de către organele care nu încasează direct veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat,
respectiv Ministerul Finanţelor Publice.
Procedura efectuării cheltuielilor bugetare presupune solicitarea şi punerea la dispoziţia
ordonatorilor a fondurilor bugetare, repartizarea fondurilor regiilor autonome, societăţilor
comerciale cu capital public şi instituţiilor publice, transferuri pentru unităţi în cazul în care
acestea nu pot să îşi acopere cheltuielile; utilizarea efectivă a fondurilor băneşti de către
beneficiari.
Fondul de rezervă bugetară reprezintă un fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetului,
odată cu adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat, fiind destinat finanţării unor acţiuni sau
sarcini intervenite în cursul anului.
Încheierea exercitiului bugetar este etapa următoare încasării veniturilor şi efectuării
cheltuielilor pe un an bugetar. Astfel, veniturile aferente anului bugetar, neîncasate pana la 31
decembrie, se vor încasa în contul bugetului pe anul următor, reflectându-se în rezultatele
acestuia; orice cheltuială neefectuată se va putea plăti numai în contul bugetului noului an, dacă
acest buget va cuprinde prevederi în acest sens.

13
 Încheierea lucrărilor privind execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat are la bază
datele evidenţei contabile pe care organele participante la execuţie sunt obligate să o ţină.
Contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă prin lege de
către Parlament după verificarea acestuia de către Curtea de Conturi şi se publică apoi în
Monitorul Oficial al României.
Excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat se stabileşte ca diferenţa
între veniturile încasate şi plăţile efectuate până la încheierea exerciţiului bugetar. Cu
excedentele definitive rezultate dupa încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte surse prevăzute de
lege se diminuează deficitele din anii precedenţi.
Începând cu anul 2018, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se constituite pe
seama contribuției angajaților, prin plata contribuției de asigurări sociale în procent de 25%,
precum și din contribuția angajatorilor care suplimentează contribuțiile de asigurări sociale cu 4-
8% în cazul în care au persoane angajate în condiții deosebite și speciale de muncă. Celelalte
surse de finanțare, respectiv dobânzile și penalitățile, sunt asociate contribuțiilor la asigurări
sociale, generate de întârzieri la plata sumelor de cățre contribuabili, precum și din venitul din
dobânzi aferent păstrării disponibilităților în conturi.13

7. Bugetului asigurărilor sociale de stat 2016-2020

Legea Nr. 340/2015 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 201614 stabilește
următoarele bugete pentru:
- sistemul public de pensii: venituri și cheltuieli de de 52.257,4 milioane lei fiecare
- accidente de muncă şi boli profesionale: venituri de 341,2 milioane lei, de 112,3 milioane lei,
cu un excedent de 228,9 milioane lei
- asigurări pentru şomaj: venituri de 1.592,6 milioane lei la, cheltuieli de 1.363,4 milioane lei, cu
un excedent de 229,2 milioane lei
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: venituri de 301,2 milioane lei, cheltuieli de
22 milioane lei, cu un excedent de 279,2 milioane lei.

13
https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2019/03/rrss_02_2019_A7_ro.pdf, citat la
09.05.2021
14
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_340_2015.pdf, citat la 09.05.2021

14
 Pentru perioada 2016-2020, castigul salarial brut este redat in tabelul 1 împreună cu
valorile ajutorului de deces în cazul asiguratului/ pensionarului (stabilit la acceași sumă ca și
salarial brut) și în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului.
Am reprodus în tabelul 2 valoarea punctului de pensie precum și indicele de corecţie
prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru
perioada 2016-2020.
Legea Nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 201715 stabilește
următoarele bugete pentru:
- sistemul public de pensii: venituri și cheltuieli de 56.675,4 milioane lei fiecare
- accidente de muncă şi boli profesionale: venituri de 411,7 milioane lei, cheltuieli de 130,1
milioane lei, cu un excedent de 281,6 milioane lei
- asigurări pentru şomaj: venituri de 1.811,7 milioane lei, cheltuieli de 1.117,4 milioane lei cu un
excedent de 694,3 milioane lei
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: venituri de 370,8 milioane lei, cheltuieli de
23,5 milioane lei, cu un excedent de 347,3 milioane lei.
Prin Legea Nr. 3/2018 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 16 au fost
stabilite următoarele sume:
- sistemul public de pensii: venituri și cheltuieli de 62.591.775 mii lei fiecare
- accidente de muncă şi boli profesionale: venituri de 316.079 mii lei, cheltuieli de 125.008 mii
lei, cu un excedent de 191.071 mii lei
- asigurări pentru şomaj: venituri de 1.325.286 mii lei, cheltuieli de 1.006.429 mii lei cu un
excedent de 318.857 mii lei
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: venituri de 838.082 mii lei, cheltuieli de
23.738 mii lei,, cu un excedent de e 814.344 mii lei.
Prin Legea Nr. 47/2019 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 17 au fost
stabilite urmatoarele sume pentru:
- sistemul public de pensii: venituri de 71.662.090 mii lei și cheltuieli de 68.761.379 mii lei
- accidente de muncă şi boli profesionale: venituri de 181.435 mii lei, cheltuieli de 130.919 mii
lei, cu un excedent de 50.516 mii lei

15
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_7_2017.pdf, citat 09.05.2021
16
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_3_2018.pdf, citat 09.05.2021
17
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_47_2019.pdf, citat 09.05.2021

15
- asigurări pentru şomaj: venituri de 1.350.709 mii lei, cheltuieli de 1.583.604 mii lei credite de
angajament, 1.030.374 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 320.335 mii lei
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: venituri de 905.299 mii lei, cheltuieli de
18.263 mii lei,, cu un excedent de e 887.036 mii lei.
Legea Nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 202018 stabilește
următoarele sume pentru:
- sistemul public de pensii: venituri și cheltuieli de 87.327.121 mii lei fiecare
- accidente de muncă şi boli profesionale: venituri de 162.337 mii lei , cheltuieli de 137.860 mii
lei, cu un excedent de 24.477 mii lei
- asigurări pentru şomaj: venituri de 2.157.794 mii lei, cheltuieli de 1.900.578 mii lei credite de
angajament, 1.900.864 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 256.930 mii lei
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: venituri de 1.258.657 mii lei, cheltuieli de
11.465 mii lei,, cu un excedent de e 1.247.192 mii lei.

TABELUL 1
201 201 201 201 202
6 7 8 9 0
268 313 416 516 542
Salariu brut
1 1 2 3 9
268 313 416 516 542
Ajutor deces asigurat/ pensionar
1 1 2 3 9
134 156 208 258 271
Ajutor deces membru asigurat/ pensionar
1 6 1 2 5

18
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_6_2020.pdf, citat 09.05.2021

16
 6000
5429
5163
5000

4162
4000
Salariu brut
3000 3131 Ajutor deces asigurat/
2681 2715 pensionar
2582
Ajutor deces membru
2000 2081 asigurat/ pensionar
1566
1341
1000

0
2016 2017 2018 2019 2020

TABELUL 2
ian iul iul aug-sept ian-aug
2016
2017 2017 2018 2019 2020
punct de 871.
917.5 1000 1100 1265 1265
pensie 7
indice 1.09 1.14 1.14 1.15 1.2 1.41

punct de pensie
1400
1200
1000
800 punct de pensie
600
400
200
0
2016 ian 2017 iul 2017 iul 2018 aug-sept ian-aug
2019 2020

17
1.6
indice
1.4
1.2
1
0.8 indice
0.6
0.4
0.2
0
2016 ian 2017 iul 2017 iul 2018 aug-sept ian-aug
2019 2020

18
BIBLIOGRAFIE:
1. TĂNĂSESCU, Paul; IONESCU, Roxana. Asigurări și pensii. București: Editura
Universitară, 2019, 122 p.
2. OPREA, Florin. Sisteme bugetare publice: teorie și practică. București: Editura
Economică, 2011, 343 p.
3. https://www.filbuc-caa.ro/istoria/scurt-istoric-al-asigurarilor-sociale-in-romania
4. http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/pensii-asigurari-sociale
5. https://lege5.ro/Gratuit/geztsmrxgu/legea-nr-263-2010-privind-sistemul-unitar-de-pensii-
publice
6. http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c1s0sba16
7. https://lege5.ro/Gratuit/geydsnjzgu/legea-nr-500-2002-privind-finantele-publice
8. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/25947
9. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=26430
10. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37954
11. https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2019/03/
rrss_02_2019_A7_ro.pdf
12. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_340_2015.pdf
13. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_7_2017.pdf
14. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_3_2018.pdf
15. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_47_2019.pdf
16. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_6_2020.pdf

19