BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT.

STRUCTURA BUGETULUI,CATEGORII DE VENITURI ȘI

CATEGORII DE CHELTUIELI
SEMINAR
SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURARI SOCIALE

• Dreptul cetăţenilor români de a beneficia

de asigurări sociale este consacrat în
Constituţie indirect, respectiv prin
consacrarea dreptului la ocrotirea
sănătăţii , dar cu acest prilej legiuitorul
constituant face vorbire expresă despre
obligaţia statului de a organiza
sistemul public de asigurări sociale .
SISTEMUL PUBLIC DE • Protecția socială este un instrument de intervenție a
ASIGURĂRI SOCIALE statului prin care acesta ocrotește, în anumite condiții
POATE FI DEFINIT CA
legale, anumite categorii sociale.
FIIND UN ANSAMBLU
DE REGULI, FONDURI • elemente:
FINANCIARE ȘI
AUTORITĂȚI PUBLICE • a. un set de principii fundamentale și reguli care să
CONSTITUITE ȘI guverneze întregul sistem;
ORGANIZATE
INTEGRAT, ÎN • b. fonduri publice menite să asigure funcționarea
SCOPUL REALIZĂRII sistemului, gestionate prin intermediul unui buget public;
POLITICILOR PUBLICE
DE PROTECŢIE • c. autorități chemate să asigure gestionarea corectă, egală
SOCIALĂ. și transparentă a fondurilor destinate acestui scop;
• d. un sistem de contributori și contribuții care să asigure
alimentarea cu fonduri a bugetului public.
PRINCIPIILE SISTEMULUI PUBLIC DE ASIGURĂRI SOCIALE

• a. principiul unicităţii;
• b. principiul obligativităţii,
• c. principiul contributivităţii;
• d. principiul egalităţii
• e. principiul repartiţiei,
• f. principiul solidarităţii sociale,
• g. principiul autonomiei,
• h. principiul imprescriptibilităţii,
• i. principiul incesibilităţii
ORGANIZAREA INSTITUȚIONALĂ A SISTEMULUI PUBLIC
DE ASIGURĂRI SOCIALE

• Organizarea instituţională a sistemului public de asigurări sociale are la bază principiul

autonomiei.
• În temeiul principiului autonomiei şi al legii, funcţionează la nivel naţional Casa
Naţională de Pensii Publice, iar în subordinea acesteia s-au înfiinţat case judeţene de
pensii/ case teritoriale în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, având personalitate
juridică.
• Casa naţională poate înfiinţa şi case locale de pensii, în funcţie de numărul,
complexitatea şi structura asiguraţilor, care vor funcţiona sub conducerea şi controlul
casei judeţene de pensii competentă teritorial.
 CASA NAŢIONALĂ DE PENSII PUBLICE

• este o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, fiind organ de specialitate
al administraţiei publice centrale.
• Ea administrează sistemul public de pensii şi sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, acordând persoanelor asigurate pensii şi alte prestaţii de asigurări sociale.
• Ea aplică politicile şi strategiile Guvernului privind pensiile şi alte prestaţii de asigurări sociale şi asigură
beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparenţă, legalitate şi eficienţă.
 CASA NAŢIONALĂ DE PENSII PUBLICE

• CNPP are rolul principal în administrarea majorităţii prestaţiilor de asigurări sociale, incluse în conceptul de
Securitate

• deţine un rol cheie în asigurarea funcţionării sistemului şi mecanismelor de protecţie socială, în

stabilirea unor proceduri detaliate, în organizarea sistemului conform legislaţiei şi practicii naţionale.
• administraza bugetul asigurărilor sociale de stat ale cărui venituri le evidenţiază, dar pe care le
colectează autorităţile fiscale ale statului, respectiv ANAF, iar operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi le
efectuează Trezoreria Publică în numele şi pe seama CNPP.

• CNPP asigură coordonarea metodologică şi a activităţii caselor de pensii sectoriale

• CNPP are în subordine Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă
CATEGORII DE • Subiecţii ce vor beneficia de drepturile de
CONTRIBUTORI asigurări sociale protejate prin intermediul
ȘI DE acestui sistem sunt asiguraţii, care au
BENEFICIARI
obligaţia să plătească contribuţii de asigurări
sociale şi dreptul să beneficieze de prestaţii
de asigurări sociale.
• Pot fi asiguraţi în cadrul acestui sistem
cetăţenii români, cei străini sau apatrizii în
perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în
România
 ASIGURATI

• persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă,

• funcţionarii publici;
• cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
• persoanele care realizează venituri de natură profesională (drepturi de autor, contracte/conv. Civile)
• persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective
• persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare (somerii)
• cadrele militare în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special ale căror raporturi de serviciu au
încetat si care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat;
• . persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori
câştigul salarial mediu brut
 PRESTAŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE

• Prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru

pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a
bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau
decesului, toate acestea fiind considerate riscuri asigurate.
• Prestaţiile de asigurări sociale îmbracă forma pensiilor,
indemnizaţiilor, ajutoarelor etc., corelative cu obligaţiile
privind plata contribuţiei de asigurări sociale.
• Un asigurat nu poate beneficia de mai multe prestaţii de asigurări
sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia celor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.
SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE
MUNCĂ ȘI BOLI PROFESIONALE
• Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale reprezintă o asigurare de
persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și cuprinde
raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării
sau pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de
muncă și a bolilor profesionale
• Reglementare- Legea nr. 346/2002
NOŢIUNEA DE BUGET AL ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT
• bugetul asigurărilor sociale de stat este programul prin care se
prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile anuale
destinate finanţării sistemului public de asigurări sociale,
program ce îmbracă forma legii (în sensul de act juridic al
Parlamentului).
PROCEDURA BUGETARĂ PRIVIND BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT. PRINCIPII
• a. Principiul universalităţii;
• b. Principiul unităţii;
• c. Principiul anualităţii;
• d. Principiul specializării bugetare;
• e. Principiul unităţii monetare;
• f. Principiul publicităţii.
• Pe langa aceste principii generale este statuata importanta principiul echilibrului bugetar
fiind de neconceput realizarea execuţiei bugetare în condiţii de dezechilibru.
 ETAPELE PROCEDURII BUGETARE
1. ELABORAREA BUGETULUI
• Propunerile pentru proiectul bugetului se întocmesc de către ordonatorul principal de credite al
acestui buget.
• Conform legii, ordonatorul principal de credite este ministrul muncii şi solidarităţii sociale, dar
atribuţiile sale se vor delega, în baza legii preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.
• Astfel, CNPP este cea care va întocmi şi va comunica Ministerului Finanţelor Publice întreaga
documentaţie cerută de lege, pe baza căreia se vor întocmi propunerile pentru proiectul
bugetului asigurărilor sociale de stat la termenele stabilite pentru bugetul de stat.
• Pe baza acestor documentaţii şi a estimărilor pentru următorii 3 ani, Ministerul Finanţelor Publice va
stabili, împreună cu întregul Guvern, limitele maxime de cheltuieli pentru bugetul asigurărilor sociale de
stat, cu respectarea principiului echilibrului bugetar.
ELABORAREA • Legea nu prevede pentru bugetul asigurărilor
BUGETULUI sociale de stat niciun termen şi nicio procedură
derogatorie de la cele stabilite pentru bugetul de
stat.
• Odată întocmite – proiectul de buget şi proiectul
legii bugetare anuale privind bugetul asigurărilor
sociale de stat –, Guvernul le poate analiza, aproba
şi, în cele din urmă, însuşii (adică îşi asumă
răspunderea pentru ele şi pentru executarea lor),
astfel încât ele să poată fi depuse la Parlament în
vederea adoptării la termenele stabilite de lege.
APROBAREA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT ŞI ADOPTAREA LEGII BUGETARE ANUALE
• După ce a fost depus, de către Guvern, la Parlament proiectul bugetului asigurărilor
sociale de stat intră în cea de a doua etapă a procedurii bugetare.
• Asemeni bugetului de stat, şi bugetul asigurărilor sociale de stat se adoptă printr-o lege
menită să îi confere forţa juridică necesară punerii lui în aplicare.
• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat trebuie adoptată până la data de 15 decembrie
a anului anterior celui de execuţie, astfel încât până la începerea anului bugetar să poată fi
şi publicat şi, ca atare, cunoscut de către toţi cei chemaţi să îl pună în executare, dar şi de
către orice persoană interesată.
 EXECUŢIA BUGETARĂ PRIVIND BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
• Execuţia părţii de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat se referă la încasarea
acelor sume care, prin lege, sunt destinate să alimenteze acest buget public.
• Casa Naţională de Pensii Publice, împreună cu structurile sale din teritoriu, administrează
bugetul asigurărilor sociale de stat şi deci este implicată direct şi nemijlocit în realizarea execuţiei
bugetare, atât a părţii de venituri, cât şi a părţii de cheltuieli ale acestui buget.
• Execuţia părţii de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat se referă, în principal, la
realizarea prestaţiilor de asigurări sociale, dar şi la realizarea altor cheltuieli privind
funcţionarea sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
 EXECUŢIA BUGETARĂ

• -deficitulbugetar-fond de rezerva (prelevarea

anuală a unui procent de maxim 3% din
venituri)
• În mod excepţional, şi numai în situaţii
temeinic motivate, dacă nici fondul de rezervă
nu este suficient pentru a acoperi deficitul
bugetului asigurărilor sociale de stat, se pot
aloca sume de la bugetul de stat.
• Execuţia de casă a bugetului asigurărilor
sociale de stat este realizată tot de către
Trezoreria Statului
 ÎNCHEIEREA EXERCIŢIULUI BUGETAR PRIVIND
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
• Ultima etapă a procedurii bugetare începe din 1 ianuarie anului următor celui de execuţie
• pe baza situaţiilor financiare depuse de CNPP, precum şi pe baza conturilor privind execuţia de casă
depuse de Trezoreria Statului, Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte contul general anual de
execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl prezintă Guvernului.
• Guvernul îl analizează şi îl prezintă spre adoptare Parlamentului până la data de 1 iulie a anului
următor celui de execuţie.
• Contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă prin lege, dar nu
înainte ca el să fi fost în prealabil verificat de către Curtea de Conturi.
• Aprobarea contului general anual de execuţie echivalează cu o descărcare de răspundere dată Guvernului
în legătură cu executarea acestui buget public.
VENITURILE BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT
• în principal, din contribuţiile de asigurări sociale (C.A.S.),
• dobânzi (atât cele datorate de către contribuabili pentru neplata la termen a
C.A.S.-ului, care se calculează pentru fiecare zi de întârziere, cât şi dobânzile pe care le
datorează Trezoreria Statului sau băncile pentru disponibilităţile băneşti ale asigurărilor
sociale de stat, care se calculează în condiţiile stabilite prin convenţii intervenite între
părţi),
• penalităţi de întârziere percepute ca sancţiuni pentru neplata la termenele legale a
contribuţiilor de asigurări sociale şi alte venituri care au o pondere mai mică în cadrul
acestui buget.
CHELTUIELILE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT
• Cele mai importante cheltuieli ce se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt
pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale.
• În sistemul public de asigurări sociale se acordă următoarele categorii de pensii:
• pensia pentru limită de vârstă;
• pensia anticipată;
• pensia anticipată parţială;
• pensia de invaliditate;
• pensia de urmaş.
CHELTUIELILE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT
• De la bugetul asigurărilor sociale de stat se mai acordă asiguraţilor, alături de pensii, şi
alte prestaţii de asigurări sociale, şi anume:
• a. tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului
naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
• b. bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
• c. ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceştia.