Facultatea de Economie și Drept

PENSIILE

Dreptul securității sociale, Drept IV+APIII

Conferențiar dr. Brîndușa Marian

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.1. TRĂSĂTURILE SISTEMULUI UNITAR DE PENSII PUBLICE

• Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și

completările ulterioare.

• Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează în baza următoarelor principii:

a. principiul unicităţii - statul este cel care organizează şi garantează sistemul public de pensii având

la bază aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;

b. principiul obligativităţii - persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public

de pensii. Drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor.

c. principiul contributivităţii - fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor

datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii. Drepturile de

asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

d. principiul egalităţii - se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii (contribuabili şi

beneficiari), un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, atât în

ceea ce priveşte drepturile cât şi în ceea ce priveşte obligaţiile legale;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

e. principiul repartiției - fondurile de asigurări sociale se redistribuie
pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii;

f. principiul solidarităţii sociale - participanţii la sistemul public de pensii

îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea,
limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate (invaliditate, bătrâneţe şi
deces).

g. principiul autonomiei - presupune administrarea de sine stătătoare a

sistemului public de pensii;

h. principiul imprescriptibilității - dreptul la pensie nu se prescrie;

i. principiul incesibilității - dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau

parţial.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.2. PERSOANELE ASIGURATE - ASIGURAŢII
• asiguratul este „persoana fizică pentru care angajatorul/entitatea
asimilată angajatorului este obligat/ă să reţină şi să plătească contribuţia
de asigurări sociale, persoana fizică care realizează venituri din activităţi
independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, pe baza
declaraţiei individuale de asigurare, datorează contribuţia de asigurări
sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi persoana fizică ce achită
contribuţia de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială.”

• Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi:

• cetă ţeni româ ni,
• cetă ţeni ai altor state,
• apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în Româ nia.
• cetă ţenii româ ni, cetă ţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în
Româ nia, în condiţiile prevă zute de instrumentele juridice cu caracter internaţional la
care Româ nia este parte.

• Asigurarea este obligatorie sau facultativă .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul
legii:
• I. Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de CIM;
• funcţionarii publici;
• alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se
datorează contribuţie de asigură ri sociale, potrivit prevederilor Codului
fiscal.
• II. Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care
sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori
judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor
menționate mai sus;
• III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se
asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii,
(şomerii);
• IV. persoanele care realizează venituri din activităţi independente
şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se
datorează contribuţie de asigurări sociale, conform legislației fiscale.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Asigurarea facultativă se poate realiza de că tre
orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv
să îşi completeze venitul asigurat pe bază de
contract de asigurare.

• S-a instituit un regim dublu de asigură ri sociale:

• obligatoriu, care operează pentru persoanele asigurate

prin efectul legii;
• facultativ pentru persoanele care încheie contract de
asigurare.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Au calitatea de angajatori, în sensul Legii nr.
263/2010 persoanele juridice şi fizice la care îşi
desfă şoară activitatea persoanele care sunt
asigurate prin efectul legii adică :

• patronii (unită ţile) în cazul salariaţilor;

• organele autorită ţii executive, legislative sau

judecă toreşti pentru persoanele alese sau numite în
funcţie în aceste organe;

• cooperativele meşteşugă reşti, pentru membrii

cooperatori.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.3.DECLARAŢIA DE ASIGURARE
•Legea nr. 263/2010 face distincţia între declaraţia nominală de asigurare şi declaraţia
individuală de asigurare.

• A. Declaraţia nominală de asigurare

•Legea nr. 263/2010 defineşte declaraţia nominală de asigurare ca fiind declaraţia fiscală pe
baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiei
de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor,
precum şi în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, care
constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare şi punctajul lunar, anual şi
mediu anual.

•B. Declaraţia individuală de asigurare

•Declaraţia individuală de asigurare este declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează

declararea veniturilor care reprezintă baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul
persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau din drepturi de proprietate
intelectuală pentru care există obligaţia depunerii acesteia şi care constituie documentul pe baza
căruia se stabileşte, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare şi punctajul lunar, anual şi mediu
anual.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.4. CONTRACTUL DE ASIGURARE SOCIALĂ
• Contractul de asigurare socială este „contractul încheiat voluntar, între persoane fizice și casele
teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obținerii pensiei pentru limită
de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie”.

• Părțile - persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin
procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei.

• Venitul asigurat înscris poate fi modificat, din iniţiativa asiguratului, prin încheierea unui act adiţional
la contractul de asigurare socială.

• Contractul se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială
de pensii și se reziliază din iniţiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplăţii contribuţiei de asigurări
sociale pentru o perioadă de 6 luni consecutive.

• Venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială poate fi modificat, din iniţiativa asiguratului,
prin încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare socială..

• Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor
prevăzute în contract. În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale
achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.5. STAGIUL DE COTIZARE

• stagiul de cotizare este „perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări
sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de
asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de
pensii”.

• Stagiul complet de cotizare constituie „perioada de timp prevăzută de lege în care asiguraţii
au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă,
pensie anticipată sau pensie anticipată parţială”.

• Stagiul minim de cotizare este „perioada minimă de timp prevăzută de lege în care
asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea
vârstei standard de pensionare”.

• Stagiul potenţial constituie „perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de

cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de
cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor invalidante”.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.6. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
• Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de
pensii.

• Se fac venituri la bugetul asigurărilor de stat :

 Contribuţiile de asigurări sociale, dobânzile şi penalităţile de întârziere, precum şi

din alte venituri, potrivit legii ;

 Sumele alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale

de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.

• Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru
constituirea unui fond de rezervă. Acesta cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute
pentru anul bugetar respectiv.

• cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, acestea se acoperă din:

 contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii,

 cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, precum şi

 finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.7. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE
•Potrivit Legii nr. 263/2010 are calitatea de contribuabil - persoana fizică sau
juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii.

•În sistemul public de pensii sunt contribuabili, cei care datorează contribuții de
asigurări sociale:

 persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, cele
care realizează venituri ca urmare a desfăşurării unor activităţi independente,
precum şi cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

 persoanele juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile

asimilate angajatorilor.

 şi persoanele fizice care sunt asigurate pe baza contractului de asigurare.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.8. PENSIILE
• termenul „pensie” este de origine latină şi are semnificaţia de provizie, mâncare pentru
locuinţă.
• În sistemul asigurărilor sociale de stat s-a considerat că pensiile sunt plăţi lunare acordate
foştilor salariaţi deveniţi inapţi de muncă din cauza bătrâneţii şi invalidităţii precum şi
urmaşilor acestora sau pensionarilor decedaţi în vederea asigurării lor materiale în cazurile
reglementate în vigoare.
• Pensia reprezintă „un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a
veniturilor profesionale ca urmare a bătrâneţii sau atingerii unei vârste sau decesului
persoanei asigurate”.
• Potrivit art. 51 din Legea nr. 263/2010:
•A) pensia pentru limită de vârstă;
•B) pensia anticipată;
•C) pensia anticipată parţială;
•D) pensia de invaliditate;
•E) pensia de urmaş.
• În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.8.1. PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ
•pensia pentru limita de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ la data pensionarii
condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.

• Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei
vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării stabilite prin lege.

•Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se
realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute de lege. Stagiul complet de
cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin
creşterea stagiului complet de cotizare eșalonat potrivit legii.

•Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de vârstă cu
reducerea vârstelor standard de pensionare, intre 4 luni şi 10 ani pornind de la 1 an la 30 ani de stagiu de cotizare
realizat în condiţii deosebite.

•Pentru 1 an de stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, asiguratul beneficiază de reducerea vârstei
standard de pensionare cu 4 luni. Reducerea crește cu 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite,
ajungând ca la împlinirea unui stagiu de cotizare de 30 de ani reducerea vârstei standard de pensionare să fie de
10 ani.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.8.2. PENSIA ANTICIPATĂ
• Poate fi acordată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care
au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.

• La stabilirea stagiului de cotizare necesar de acordare a pensiei anticipate nu se iau în considerare

următoarele perioade asimilate:

a) A beneficiat de pensie de invaliditate;

b) A urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar pe durata normala a studiilor respective cu

condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

c) A satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus pe durata legal stabilită,
a fost concentrat, mobilizat sau împrizonierat;

• La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu

nicio altă reducere reglementată de lege sau de alte acte normative .La data îndeplinirii condiţiilor pentru
acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi
se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada
de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

• Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.8.3. PENSIA ANTICIPATĂ PARŢIALĂ
• Pensia anticipată parțială poate fi obţinută cu cel mult 5 ani înaintea
împlinirii vârstei standard de pensionare de către persoanele care au
realizat stagiul complet de cotizare precum şi de către cele care au depăşit
stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

• La stabilirea stagiului de cotizare necesar de acordare a pensiei

anticipate parțiale nu se iau în considerare următoarele perioade asimilate:

a) A beneficiat de pensie de invaliditate.

b) A urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar pe durata normala a

studiilor respective cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă.

c) A satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus pe

durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau împrizonierat.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.8.4. PENSIA DE INVALIDITATE
• Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care şi-au pierdut
total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de munca şi bolilor profesionale,

b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătura cu munca.

• Beneficiază de pensiile de invaliditate şi cei care:

a) au satisfăcut serviciul militar în termen, sau militar cu termen redus pe durata legal stabilită, a fost
concentrat, mobilizat sau împrizonierat;

b) elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare
a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;

c) persoanele care si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă precum şi mutilaţii ca
urmare a participării la lupta pentru victoria revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele
revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii
invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă
pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• În raport cu gradul reducerii capacităţii de muncă, invaliditatea este :

a) de gradul 1, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii

de auto-îngrijire;

b) de gradul 2, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă cu păstrarea

capacităţii de auto-îngrijire;

c) de gradul 3, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de

muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel
mult jumătate din timpul normal de muncă.

• Evaluarea capacităţii de muncă, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei

standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul expert al asigurărilor
sociale.

• În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al

asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale, sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate
suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru
incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii. Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data
înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile în care sunt necesare investigaţii sau
examinări de specialitate suplimentare, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile comisiilor medicale de contestaţii necontestate în
termen, rămân definitive. În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin
instituţiile subordonate, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate.

• Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu
au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

• La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet
de cotizare şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial
rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării
pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la care poate solicita pensie pentru limită
de vârstă.

• Persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care
nu au legătură cu munca, încadrate în gradul i sau ii de invaliditate li se acordă stagiul potențial în condițiile în care
au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra deciziei medicale asupra capacității de muncă stagiul de cotizare
în raport cu vârsta.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • În situația gradului III de invaliditate, stagiul potențial se acordă numai persoanelor care și-au
pierdut capacitatea de muncă datorită accidentelor de muncă şi bolilor profesionale și neoplaziilor,
schizofreniei şi SIDA.

• Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap

preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial.

• Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o

indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă
80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii. Indemnizaţia pentru însoţitor se
suportă de la bugetul de stat.

• În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de

invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă de
ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii
medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la
împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor
sociale.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie
medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

 menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

 încadrarea în alt grad de invaliditate;

 redobândirea capacităţii de muncă.

• Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei
în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea
plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după
caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea
pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Decizia medicală
asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare
şi soluţionare.

• Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei
în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea
plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după
caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea
pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

• Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi
proceduri de contestare şi soluţionare.

• Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

 prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

 au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

 au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile
complete de cotizare.

• Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau centrele

regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca pentru expertizare pensionarul de
invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive. Neprezentarea la Institutul Naţional
de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau la centrele regionale de expertiză
medicală a capacităţii de muncă, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii
pensiei.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.8.5. PENSIA DE URMAŞ
• Este reglementată în favoarea copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru
obţinerea unei pensii.

• Copiii au dreptul la pensie de urmaş :

 până la vârsta de 16 ani;

 dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ până la terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

 pe toată durata invalidităţii de orice grad dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

• Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului
supravieţuitor se diminuează cu 0.5% în fiecare lună respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

• Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă pe perioada în care este invalid de gradul I sau II dacă durata căsătoriei a fost de
cel puţin un an.

• De asemenea, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-
a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente aflându-se în
una dintre situaţiile prevăzute de lege, ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.

• Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de
pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi
dependente aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute de lege, sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Pensia de urmaş se stabileşte după caz din :

 pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul în condiţiile legii susţinătorul
decedat;

 pensia de invaliditate de gradul I în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii
condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

•Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător
aferent pensiei prevăzute mai sus în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel avem:

 50% pentru un singur urmaş;

 75% pentru doi urmaşi;

 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.

• Cuantumul pensiei de urmaş în cazul copiilor orfani de ambii părinţi se stabileşte prin însumarea drepturilor
pensiei de urmaş calculate după fiecare părinte. În cazul modificării numărului de urmaşi pensia se
recalculează. Copiii invalizi de orice grad şi soţul invalid de grad I şi II sunt expertizaţi, revizuiţi medical au
obligaţia de a urma programele recuperatorii.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2.9. CALCULUL PENSIILOR
• Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu
valoarea unui punct de pensie. La determinarea cuantumului pensiei şi a cuantumului indemnizaţiei pentru
însoţitor, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

• Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte
rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet
de cotizare. La stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare complete
prevăzute la aceste articole. În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii,
pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin
însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de
lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective. La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi
a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.

• Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare

realizate în anul calendaristic respectiv.

• Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar
asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut
din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.10. Stabilirea și acordarea pensiilor
• Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat
sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială. Cererea de
pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor legale, se depune, începând cu data îndeplinirii
acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. În aplicarea instrumentelor juridice cu
caracter internaţional la care România este parte, persoanele domiciliate în străinătate pot transmite cererea prin care solicită pensie
din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, la casa teritorială
de pensii competentă, în funcţie de ultimul loc în care au fost asigurate în România.

• Cererea de pensionare, depusă în condiţiile de mai sus, poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la emiterea
deciziei de pensionare.

• În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, în funcţie de categoria de
pensie solicitată. Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de lege, şi se
acordă de la data înregistrării cererii.

• În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau
plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun,
prin decizie de revizuire. Sumele rezultate se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie,
calculat de la data constatării diferenţelor.

• Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la
stabilirea acesteia. Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita
recalcularea pensiei, în condiţiile legii. Sumele rezultate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată
solicitarea.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum
urmează:

• a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării
calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi a acelora care,
conform prevederilor art. 118, pot cumula pensia cu respectivele venituri, dacă cererea a fost înregistrată în termen de
30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate
persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

• b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de
la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;

• c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de
urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;

• d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această
dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului.

• În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, înscrisă prin decizie a casei teritoriale de pensii, cu
excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.

• Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de
45 de zile de la data înregistrării cererii. Decizia cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge
cererea de pensionare. În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia poate fi anulată la cererea titularului. Decizia casei
teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.11. PLATA PENSIILOR

• În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau
curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz,
mandatarului desemnat prin procură specială.

• Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont
de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP, casele de pensii sectoriale şi Compania
Naţională "Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între CNPP şi bănci comerciale cum şi între CNPP şi alte
instituţii de credit.

• Casele teritoriale de pensii transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania
Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute, menţionate mai sus indiferent de
modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

• Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor precum şi cele cu transmiterea taloanelor de

plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective
şi se determină după cum urmează:

a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;

b) prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card şi cărora
li se transmite la domiciliu numai talonul de plată;

c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2.12. ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE
• În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, următoarele prestaţii:

a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru

asiguraţi şi pensionari;

b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;

c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

• Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita

numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din proprietatea CNPP, precum şi a numărului de locuri contractate cu alte unităţi de

profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Asiguraţii şi pensionarii sistemului public

de pensii pot beneficia de tratament balnear, după cum urmează:

a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;

b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului public de pensii şi pensionarii, alţii decât cei menționați

mai sus.

• Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile. Contravaloarea prestaţiilor şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi

contribuţia bănească se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat. Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear,

precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual prin ordin al președintelui CNPP.

• Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din proprietatea CNPP şi, în completare, prin contracte încheiate,

cu alte unităţi de profil. La încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de confort oferită,

precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • Biletele de odihnă se pot acorda asiguraţilor sistemului public de pensii
care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementată
constituirea fondului social, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din
costul biletului. Diferenţa până la costul integral al biletului de odihnă se
suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

• Criteriile pe baza cărora se acordă bilete de odihnă, precum şi nivelul

cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.

• Numărul biletelor de odihnă, al biletelor de tratament balnear, inclusiv

cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor
unor legi cu caracter reparatoriu, precum şi modul de acordare, de distribuire şi
de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui

membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

• Se consideră membru de familie, în sensul Legii nr.263/2010:

a) soţul;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre

creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la

terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă,

indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

• Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din

cuantumul câştigului salarial mediu brut și se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi

se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces. Acordarea ajutorului de deces nu este

condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu

poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut .

• Beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile

ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau,

în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă. Dovada se poate face prin orice mijloc de probă

admis de lege.

• În cazul în care, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin:

divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau

prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces cuvenit şi neachitat, se achită din bugetul

asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii.

• Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de:

a) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui

membru de familie al acestuia;

b) casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct.

IV şi alin. (2) , respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3. PENSIILE ADMINISTRATE PRIVAT
• Participanţi

• Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate obligatoriu şi care contribuie la sistemul
public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii iar cele de până 45de ani care sunt deja asigurate şi
contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.

• Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor
individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se
încadrează în condițiile prevăzute de Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu trebuie să
adere la un fond de pensii în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.

• O persoană nu poate fi participant, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii şi poate avea un
singur cont la fondul de pensii al cărui participant este.

• O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din
proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă. La semnarea actului de aderare
participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile
şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură,
precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri. Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru
semnarea actului de aderare. Administratorul transmite Comisiei, în format electronic, copii ale actelor
individuale de aderare.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu
mai permit reluarea activităţii, participantul poate obţine:
a) o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durata de maximum 5 ani,
dacă activul sau personal net, ca urmare a perioadei reduse de
contribuţie, nu este suficient pentru acordarea unei pensii private
minime stabilite prin normele Comisiei;

b) o pensie privată, dacă activul sau personal net este suficient.

• În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea

dreptului la pensia privată, beneficiarilor li se deschide câte un cont
la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în
care se transfera activele cuvenite fiecăruia.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 • Drepturile beneficiarilor menţionaţi sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor la acel fond de pensii.
Beneficiarul are dreptul, după caz, la:

a) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea de participant la un alt fond de pensii;

b) plata unica sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalităţi, dacă nu are calitatea
de participant.

• Plata drepturilor beneficiarului se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.

• În situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este obligat să îi
notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30 de zile calendaristice
înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi trimită acestuia o copie de pe noul act de
aderare. Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează transferul
de disponibilităţi, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeaşi dată.

• Transferul de disponibilităţi are loc în prima zi lucrătoare după expirarea termenului şi cuprinde
activul personal net existent în contul participantului la acea data, diminuat cu penalitatea de transfer,
după caz. Administratorul vechiului fond de pensii informează noul administrator despre contribuţiile
participantului, despre transferurile de disponibilităţi efectuate în numele său, precum şi despre
contribuţiile acestuia la fondurile de pensii al căror participant a fost anterior, existente la data informării.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii
este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă. Repartizarea aleatorie a persoanelor se
efectuează în cote egale pentru fiecare fond de pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea. Instituţia de
evidenţă notifică, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participanţilor, în format electronic, fiecărui
administrator în parte, lista conţinând datele de identificare a persoanelor repartizate aleatoriu la fondul de pensii
administrat de către acesta. Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare, participanţii
care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către instituţia de evidenţă cu privire la denumirea
fondului de pensii administrat privat şi a administratorului acestuia.

• Registrul participanţilor se constituie şi se actualizează de către instituţia de evidenţă.

• După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din
sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la
sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată. Fac excepţie de la prevederile menţionate
anterior perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale în sistemul public. În situaţia
în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu drepturi depline la fondul de pensii. Drepturile
participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin
acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în moneda ţarilor respective sau într-o alta moneda
asupra căreia s-a convenit.

• Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin
normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3. CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE PENSII
• Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de
pensii, se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru contribuţia individuală de asigurări
sociale, împreună şi în aceeaşi modalitate de calcul cu contribuţia obligatorie datorată; se constituie şi se virează
împreună şi în aceleaşi condiţii stabilite pentru contribuţia individuală de asigurări sociale.

• Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declarațiilor, instituția de evidență
virează de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii, pentru fiecare
fond de pensii în parte.

• În cazul persoanelor asigurate la sistemul public de pensii pe bază de declarație de asigurare, contribuția
pentru fondurile de pensii se virează numai pentru luna/lunile pentru care, se realizează stagiu de cotizare. În orice
situație în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau sume privind contribuțiile pentru fondurile
de pensii, inclusiv în cazurile depunerii unor declarații nominale rectificative la sistemul public de pensii, instituția de
evidență procedează la regularizarea acestora în termen de maximum 6 luni de la data constatării situațiilor.

• În cazul neachitării la termen a contribuției de asigurări sociale, instituția de colectare procedează la stabilirea
cuantumului datorat și la aplicarea modalităților de executare silită și a celorlalte modalități de stingere a debitelor.

• Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări sociale se fac venit la bugetul
asigurărilor sociale de stat.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Pensia privată

• Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o cerere de
pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale. Furnizorul de pensii stabileşte cuantumul
pensiei private.

• Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare

pentru limita de vârstă în sistemul public. Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai
mică decât valoarea contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.

• Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private. Fac excepţie
următoarele categorii:

a) beneficiarii care nu au calitatea de participant;

b) persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii şi
al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privată;

c) persoanele al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o
pensie privată.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • În termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrării
în una dintre situaţiile menţionate anterior persoana îndreptăţită
primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de
maximum 5 ani, la cerere. În cazul nerespectării termenului,
administratorul datorează majorări de întârziere în acelaşi cuantum
cu cele stabilite pentru neplata obligaţiilor bugetare.

• Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului

desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal
al acestuia.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 4. PENSIILE FACULTATIVE
• Pensiile facultative sunt reglementate de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.
• pensia facultativă reprezintă suma plătită periodic titularului sau beneficiarului, în mod
suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.
• Participanţi şi contribuţii
• Participantul la un fond de pensii facultative este:
 angajatul,

 funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii,

 persoana care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive,
legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,

 membrul unei societăţi cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei,
precum şi

 altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole, care aderă la un fond de pensii
facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi are
un drept viitor la o pensie facultativă.

• Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. La semnarea actului de

aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii facultative, mai ales în
ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii facultative,
riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică şi administrator,
şi conţine acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii
facultative, precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a acceptat conţinutul acestora.
Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane care are
dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative. Forma actului de aderare este aceeaşi
pentru toţi participanţii la acel fond de pensii facultative..
• Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei scheme de
pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări sociale
obligatorii, sau de către participant, lunar, în contul fondului de pensii specificat în actul individual de
aderare. Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial brut
lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii facultative.
• Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin
contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu reprezentanţii
angajaţilor.
• Angajatorul şi sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, prin contractul colectiv de
muncă la nivel de unitate, grup de unităţi sau de ramură, ori angajatorul singur sau prin asociere cu alţi
angajatori şi reprezentanţii salariaţilor, în lipsa unui contract colectiv de muncă şi/sau în lipsa
sindicatului, pot propune participarea la un fond de pensii facultative.
• Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare angajat care a aderat la un
fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei
de pensii facultative încheiat cu un administrator.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Conturile participanţilor şi evaluarea activelor

• Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal este insesizabil,
neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită; nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi
folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancţiunea nulităţii.

• Contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale ale

participanţilor. Contribuţiile la un fond de pensii facultative şi transferurile de lichidităţi băneşti se
convertesc în unităţi de fond şi diviziuni ale acestora, calculate cu 6 zecimale. Valoarea totală a unităţilor
de fond ale unui fond de pensii facultative este întotdeauna egală cu valoarea totală a activelor
fondului.Comisia emite norme referitoare la activul total net şi la principiile de evaluare a activelor şi
pasivelor fondurilor de pensii facultative.

•Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se convertesc în

unităţi de fond în maximum 4 zile lucrătoare de la data încasării acestora. Valoarea iniţială a unei unităţi
de fond va fi de 10 lei (RON).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 • Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii facultative
se calculează atât de către administrator, cât şi de către depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se
comunică Comisiei în aceeaşi zi.

• Administratorul care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin 24 de luni

calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a fiecărui fond de
pensii facultative pentru ultimele 24 de luni şi o comunică Comisiei.

• Comisia emite norme cu privire la:

a) regulile de calcul privind valoarea zilnică a activului net total şi valoarea zilnică a unei unităţi de
fond;

b) obligaţiile de informare ale depozitarului către Comisie privind valoarea activelor nete ale fondului
de pensii facultative, valoarea unei unităţi de fond, rentabilitatea fondului, precum şi metoda prin
care se face această înştiinţare;

c) forma şi data publicării ratelor medii ponderate de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii
facultative;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Plata pensiilor

• Activul personal este folosit numai pentru obţinerea unei pensii

facultative.

• Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea

participantului, cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:
a) participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;

b) au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare;

c) activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei
facultative minime prevăzute prin normele adoptate de Comisie.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Se exceptează de la prevederile menţionate mai sus situaţiile în care:

a) participantul nu îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. b) şi c), caz
în care primeşte suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o
durată de maximum 5 ani, la alegerea sa;

b) participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activităţii, caz în care poate obţine:

o suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de
maximum 5 ani, dacă nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c),
conform normelor adoptate de Comisie;

o o pensie facultativă ale cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege specială privind
organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate
de Comisie, dacă îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

c) decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru
obţinerea unei pensii facultative, caz în care suma din cont se plăteşte
beneficiarilor, în condiţiile şi în cuantumul stabilite prin actul individual de
aderare şi prin actul de succesiune;

d) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia

facultativă, caz în care sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată;

e) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia

facultativă şi acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de
supravieţuitor, caz în care sumele aferente se plătesc beneficiarilor.

• Pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozitarea

pensiilor şi executarea silită.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• 4.7. Răspunderea juridică

• Încălcarea prevederilor legii sau ale normelor emise în aplicarea

acesteia atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Administratorul sau angajatorul, după caz, răspunde faţă de participanţi
pentru prejudiciile rezultate din neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin, cu excepţia situaţiilor ce
constituie cazuri de forţă majoră.

• Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării

prevederilor legii are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti
competente.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.