Curs 2

A treia generatie de drepturi sunt drepturile colective : -dreptul la pace, la un mediu sanatos si
dreptul consumatorilor.

Raportul dintre generatiile de drepturi, pp deminitatii este comun primelor 2 categorii. Aplicarea
drepturilor sociale imoun obligatia pozitiva a statelor.

Obligatia pozitiva a statelor, statele isi asuma in cazul dr sociale, obligatia de a norma si verifica prin
mecanisme apropiate de control realizarea drepturilor. sociale. Statul nu se poate deroba de anumite
drepturi prevazute in tratate, afirmanand ca lasa aceasta problema pe seama partenerilor sociali sau
a altor decidenti nestatali. Statul se obliga sa adopte o legislatie in domeniu, sa doteze acele dr cu
suficiente garantii de efectivitate (sanctiunii aplicabile, posibilitatea realizării dreptului in caz de
nerecunoastere, incalcare in fata unui organ independent prin care sa aplice o jurisdictie).

Modul diferit de abordare a unui concept comun

Daca forma vanzarii in chipul vanzarii de drepturi litigioase este sau nu aplicabil materie dreptului de
proprietate care face obiectul unei restituiri.

Raspunsul a fost ca da. Suportul solutiei, nu poate fi restrictionat circuitul civil prin eliminarea unei
forme de vanzarea pt ca s-ar produce o discriminare.

Deminitatea umana este un drept neconditional, nespus in principiu restrctiilor sau restrangerilor.
Obiectul acestui drept la demnitate are in strctura sa elementele:

1. Satisfacerea nevoilor de baza, hrana, îmbrăcăminte, ingrijiri medicale cel putin la nivelul
subsistentei.

Fac parte din acest principiu:interzicerea muncii fortate, exploatarea copiilor.

Pp deminitatii umane mai presupune si implicatia pozitiva a statului, scopul este de a se stabili prin
reglementari obligatorii stabdarde minime pt salariu minim, educatie, sanatate,

2 . Securitatea la locul de munca

Un salariu care se pozitioneaza la un nivel scazut si nu satisface nevoile de baza sunt de natura a
injosi fiinta umana si prin urmare incalca si pp deminitatii.

EGALITATEA

-tratament efal pt toti cei aflayi in aceiasi situatii

In privinta modalitatilor de implementare exista mai mukte criterii si formule

1.Tratament egal poate fi in relatia care se realizeaza intre beneficariile persoanei si nivelul acesteia.

2.Exista si formula sumelor forfetare.

3.Acordarea in functie de nevoi, beneficii sociake de tip existential ex :in Romania venitul minim
garantata.

Exista prestatii unde prestatia nu este dominant, ex alocația pt copii.

Jurisprudenta CEDO in aplicarea acestor principii si valori trebuie retinut ca discriminarea trebuie
intekeasa ca diferenta de tratatement. Intr-o speta, s-a decis ca orin diferenta de tratament se preia
din dreptul englez, in pkan juridic semnifica faptul ca s-a avut un sens mai restrans. In oractuca sunt
acoperite ambele foeme si discriminarea indirecta care nu presupune o diferentiere de tratament.

O reclamatie a rromilor contra bukgaria. Bulgaria a modicficat legea somajului si au redus

cuantumului. Organizatia a sustinut ca este discriminatoriu pt rromi.Potrivit statisticilor nationale cel
mai made procentaj de somaj il reprexinta rromi, prin urmare acest efect avea sa se produca mai
mult rromilor, si prin urmare s-a sustinut ca este o discriminare indirecta.

Solidaritatea consta in esenta in împărțirea beneficiilor sociale. In intelesul kodern, solidaritatea

presupune responsabilitate colectivva si se materializeaza prin sisteme de asigurari si in realizarea
stabilitatii sociale. Solidaritatea presupune si un akt conceot si anume incluziunea sociala, acreditat si
de carta eurpneana, membrii societatii trebuie sa aiba dr depline, acelasi dr, presuoune si protectia
copiilor, varstinicilor si a persoanelor cu dizabilitati.

Proglema incluziunii se refera si la scopul personal al Cartei europene. Scopul personal al Cartei este
aplicarea dispozitiilor statelor care au ratificat carta. Potrivit scopului se poate aplica si cetatenilor
care rezideaza cu forme legale pe teritoriul statelor care au ratifucat CSE (Elvetia, lichtenstein,
Norvegia, Monte Carlo si San Marino).

Cel putin in privinta situatiilor de urgenta, ingrijiri medicale, locuinta de urgeneta , carta se poate
aplica si cetatenilor care nu apartin statelor, chiar daca sunt persoane care in conditii nelegale se afla
in statul respectiv.

Caz concret- Situatia Greciei siba dreptului la pensie in urma unir masuri de austeritatea aplicate in
anul 2010.

In esenta reclamanta, Federeatia lucratorilor pensionari, textul pe care si-a motivat reclamantul
plangerea sa a fost art 12 alin 3 din carta sociala europeana CSE. Acest alineat orevedea ca statele
mebre semnatare ale cartei si care au ratificat-o , prevede la alin 3 ca statele sunt obligate sa
garanteze o progresiva ameliorarea a sistemului de asigurare sociala, avand un nivel mai ridicat.
Grecii au atacat 6 legi, toate din 2010. In raspunsul la reclamatie, s-a precizat ca reducerile
drepturilor a avut ca fundament avut cu findul moentar international, (Troica). Prin masurile luate s-
a procedat la:

-reducerea cuantumului pensiei de baza.

-pensiile anticipate reduse cu 50%

-reducerea cumulului de pensii indiferent de suma.

-reducerea pensiile complentare

-reducerea primei de Pasti si Craciun suprijate pt pensionarii cu oensia peste 1000 euro. Cota
S-au suprimat daca pensionarii au peste 55 de ani. Dca salariul este mai mare decat salariul mediu oe
30 zile, partea care deoaseste se reduce cu pana la 70%.

50% pt profesia liberala.

In legatura cu situatia din Grecia s-au pronuntat:

Comitetul de ministrii ai Consiliului Europei, a subliniat in legatura cu aplicare ratei de dependenta ca

acesta trebuie sa fie un salariat la 1, 7 pensionari si ca Grecia ar trebui sa fie la standardele din ..S-a
pronuntat in sensul ca masurile luate duc la saracie si nu ating masurile luate de Codului european.

Organizatia international a muncii (OITul) a constata ca un nr ft mare de greci au ajuns la nivelul

pensiei de 500 euro si ca 20% din populatie este vulnerabila la saracie relativa.

CEDO in protocolul 1 echivaleaza pensiile contributive cu un bun patrimonial.

Intr-o cauza solutionata de cedo cum se califica o reducere substantiala la pensie , cand curtea a
cobstata ca reducerea drastica reorexinta o atinfere grava, o sarcina excesiva sindisproportionata
aplicata titularului dreptului si ca in concluzie masura se priveste ca nelegala. In afacerea Tzucalos c.
Greciei, curtea europeana a deckarat ca interventia legislativa in sensul reducerii pensiei, poate fi
acceotata in masura existentei unor motive imperative,de interes social.

Cedo a respins ca inadminsibil, si a motivat ca dreptul la pensie este un drept modificat temporar...

Adunarea Parlamentara s-a pronunțat, a sustinutu ca masura de austeritate reprezinta un pericol pt

deminitatea si drepturile sociale.

Fondul reclamatiei, reclamatul a sustinut ca masurile luate au afectat conditiile, au caracter

permanent si nu temporar, lipsa de utlitate economica si financiara masurilor. Comitetul in fata
acestei reclamatii a dat următoarea solutie, masurile nu constituie o incalcare a art 12 alin 2. A doua
problema vizeaza obligatia stattului de a mentine nivelul de trai la un nivelul safisfacator. In al treilea
rand, restictiile si limitarile trebuie sa fie obiective. Cruetriile de apeciere a legislatiei la CARTA
SOCIALA :

-intinderea modificarii, campul de aplicare a lor

-conditiilende garabtare a unui nivek sstisfactor a drepturilor

-volumulnde prestii ramase duoa kodificari

-durata masurilorbde restrictiobare a drepturilor sociale

Motivele de modificare si cadrul politic si socual sunt avute in vedre ot a stabili:

-necesitatea luarii acestor masuri

-rezulratele obligatiei ca urmare a aplicarii acestor masuri.