SISTEMUL DE PENSII DIN

ROMÂNIA VS. FRANȚA

PETRA-SVETLANA MELINTE

POLITICI PUBLICE EUROPENE, ANUL II

 Prin crearea cadrului legislativ pentru acordarea
pensiilor ocupaționale se realizează:

 furnizarea unei pensii suplimentare obținute pe principiul contributivității,

distinct şi în completarea pensiei din sistemul public;
 stimularea şi cultivarea spiritului de economisire pentru bătrânețe pe
SISTEMUL DE baza constituirii şi investirii unei contribuții noi pentru pensia ocupațională;

PENSII DIN contribuția la realizarea pe termen lung a sustenabilității financiare a

sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia;

ROMÂNIA  asigurarea unui aport de capital pe piața internă, cu efecte pozitive

asupra creșterii economice.
 În anul 2020, în România a fost instituit al patrulea pilon de pensii, respectiv
sistemul de pensii ocupaționale (DC), pentru care nu au fost încă înființate
fonduri de pensii ocupaționale.
 BCR Pensii este prima companie din România care a fost autorizată de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară ca administrator de fonduri de pensii
ocupaționale Pilon IV, în februarie 2022.
SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA

Pensia este un drept acordat la cerere și are la

bază plata contribuției de asigurări sociale pe o
perioadă minimă de timp, expres prevăzută de
lege în raport de data nașterii solicitantului.
Pentru a putea beneficia de o categorie de
pensie, solicitantul trebuie să facă dovada
îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege.
Sistemul de pensii din Romania este structurat
pe 4 piloni de pensii, astfel:
SISTEMUL Pilonul I
• Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind
DE PENSII sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare.
DIN • Sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe
solidaritate intergeneraţională şi funcţionează pe baza principiului
ROMÂNIA contributivităţii conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie
pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la
sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu- se pe temeiul
contribuţiilor de asigurări sociale plătite. În sistemul public de pensii se
acordă următoarele categorii de pensii:
• 1. pensia pentru limită de vârstă;

• 2. pensia anticipată;

• 3. pensia anticipată parţială;

• 4. pensia de invaliditate;

• 5. pensia de urmaş.
SISTEMUL • 1. Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care
îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta
DE PENSII standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de

DIN lege.

ROMÂNIA • Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare și

stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în
raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice).

• Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65

de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi
stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât
şi pentru bărbaţi. Atingerea acestor coordonate se realizează printr-
o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
SISTEMUL 2. Pensia anticipată

DE PENSII • Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel

puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare
DIN prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult
ROMÂNIA 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

• Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare

pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și
anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice).

• Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi

condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de
vârstă.
SISTEMUL 3. Pensia anticipată parţială
• Pensia anticipată parţială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de
DE PENSII împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate
DIN care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege,
precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu
ROMÂNIA până la 8 ani.

• Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi

stagiul minim de pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport
de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice).

• Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul

pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în
raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu
care s-a redus vârsta standard de pensionare conform unui tabel
de pe CNPP https://www.cnpp.ro/pensia-anticipata-partiala
SISTEMUL 4. Pensia de invaliditate
• Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit
DE PENSII vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, care şi-
DIN au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de

ROMÂNIA muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.

• de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii

de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• • de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a
capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• • de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să
presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult
jumătate din timpul normal de muncă.
 5.Pensia de urmaş

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor au dreptul la pensie de urmaş, în
următoarele condiţii:

SISTEMUL
Copiii:
• până la vârsta de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi

DE PENSII vârsta de 26 de ani;

• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute

DIN mai sus.

ROMÂNIA
Soţul supravieţuitor:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost
mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună,
respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă
sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente: a. în baza unui contract individual
de muncă;
b. în baza unui raport de serviciu;
c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații
sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
 SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA
Pilonul II
• Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este reglementat prin Legea nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările
ulterioare.
• Sunt obligatorii pentru: persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate
potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 din 1 ianuarie 2011 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare şi contribuie
la sistemul public de pensii.
• Sunt facultative pentru: persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate
şi contribuie la sistemul public de pensii.
• Cât este contribuţia la Pilonul II?
Grafic 1: Evolutia lunara a contributiilor brute virate si
• Baza de calcul, reținerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii
contributia medie per participant
administrat privat sunt aceleași cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.
• La momentul începerii activității de colectare, respectiv, în anul 2008, cuantumul
contribuţiei a fost de 2% din baza de calcul
• Pentru anul 2023, cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate
privat este de 3,75% (art. II din OUG nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor
acte normative).
 Pilonul III
• Sistemul de pensii facultative este reglementat prin Legea nr. 204/2006 privind pensiile
facultative, cu modificările și completările ulterioare.
Când au început fondurile private de pensii să primească/colecteze contribuţii?
SISTEMUL • Colectarea contribuțiilor la sistemul de pensii facultative administrate privat se face
DE PENSII începând cu luna iunie 2007.

DIN •
Care este regimul taxării acestor contribuții?
Suma reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative este deductibilă pentru fiecare
ROMÂNIA participant din venitul salarial brut lunar sau venitul asimilat acestuia, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal.
• Suma reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative a unui angajator
proporțional cu cota acestuia de participare este deductibilă, la calculul profitului
impozabil, în limita unei sume reprezentând, pentru fiecare participant, echivalentul în lei a
400 de euro într-un an fiscal (art. 68 alin. (5) lit. g din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).
• Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, investiţiile
activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii
dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor.
• Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc
ridicat a fost 3,84% în martie 2023, în timp ce rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor
fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 3,01%. La finalul
lunii martie 2023, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.979 lei, cu
4% mai mare comparativ cu finalul anului precedent. În perioada ianuarie-martie 2023 au fost
efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 28,7 milioane lei pentru
2.574 de participanți și beneficiari.
 SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA
• La finalul lunii martie 2023, numărul total al participanților la sistemul de pensii facultative a
fost de 646 mii de persoane, în creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului
anterior.
• De la începutul anului până în luna martie, inclusiv, s-au înregistrat în sistem aproximativ 22,3
mii de persoane, cu 54% mai mult față aceeași perioadă a anului precedent.
• Primele trei fonduri de pensii facultative în funcție de numărul de participanți, FPF NN Optim
(37%), FPF BCR Plus (23%) și FPF NN Activ (10%) au cumulat un procent de aproximativ
70% din numărul total de persoane înregistrate în system.
• În decursul ultimelor luni, structura participanților în funcție de vârsta acestora și de genul lor
rămâne una staționară. În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, la 31 martie 2023,
ponderea participanților cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani a fost de 6,4% din totalul
participanților, ponderea celor cu vârstă cuprinsă între 30 și 44 ani a fost de 37,8% și ponderea
celor de peste 45 ani a fost de 55,8%.
Grafic 2: Structura pe varste a participantilor la 31 martie 2023
• Distribuția participanților pe gen rămâne constantă, ponderea participanților de genul feminin
în numărul total de participanți fiind de 51%, iar ponderea persoanelor de gen masculin de
49%.
DIFERENŢE ÎN  Caracterul obligatoriu al participării: participarea la
CEEA CE Pilonul II este obligatorie, pe când în cadrul Pilonului III
PRIVEŞTE este facultativă.
REGLEMENTĂRIL
E REFERITOARE  Natura contribuţiei: pentru Pilonul II contribuţia va fi
LA FONDURILE colectată din contribuţia individuală de CAS, în timp
DE PENSII
ce pentru Pilonul III este vorba de o contribuţie
ADMINISTRATE
distinctă care se va colecta din venitul salarial brut lunar
PENTRU PILONUL
al asiguratului.
II ŞI III
 Nivelul capitalului social pentru autorizarea ca
administrator de fond: este de 4 milioane Euro pentru
Pilonul II şi de 1,5 milioane Euro pentru Pilonul III.
SISTEMUL DE PENSII DIN
ROMÂNIA
Pilonul IV

• Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale transpune în legislația românească prevederile Directivei UE
2016/2341, IORP II, stabilind condițiile pentru înființarea fondurilor de pensii ocupaționale. Fondurile de pensii
ocupaționale au la bază o formă de parteneriat social între angajator și angajații săi, fiind totodată și un factor de
stimulare și recompensare a salariaților, precum și de retenție a acestora. Astfel, angajatorul este cel care propune
schema de pensii pentru toți salariații, în cadrul contractului colectiv de muncă, și, totodată, în considerarea
interesului său legitim de contribuitor la fond, îi reprezintă pe aceștia în relația cu administratorul, care
înființează și administrează fondul de pensii ocupaționale.

• Participantul la un fond de pensii ocupaționale poate fi orice persoană aflată într-o relație contractuală de muncă
cu un angajator, persoană fizică sau juridică, ale cărei activități ocupaționale îi dau sau îi vor da dreptul la o
pensie în conformitate cu dispozițiile privind sistemul de pensii ocupaționale.

• Aderarea la o schemă de pensii ocupaționale este facultativă, iar dreptul de proprietate asupra contribuțiilor cu
care participă angajatorul și/sau angajatul la un fond de pensii ocupaționale, precum şi a rezultatelor investirii
acestor contribuții, revine salariatului după un termen de cel puțin trei ani de la aderarea la fondul de
pensii, conform prevederilor contractului colectiv de muncă/protocolului şi a contractului de administrare.

• Contribuția la un fond de pensii ocupaționale reprezintă suma calculată ca un procent din câștigul salarial brut
lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii ocupaționale.
PENSIILE • În România există în prezent 7 categorii de pensii speciale, printre care cele
ale magistraților, militarilor sau diplomaților.

SPECIALE • Nu este o excepție, în Europa doar 2 țări neavând un astfel de sistem:

• Suedia și Slovenia.
• Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii
speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din
instituțiile statului.
• Pensiile speciale n-au fost inventate în România. De fapt, la nivelul Uniunii
Europene, o singură țară – Suedia – nu are deloc pensii speciale. Diferențele
sunt mari de la o țară la alta, la fel și categoriile profesionale care pot primi un
astfel de beneficiu.
• Confruntate cu declinul demografic, statele europene care au fost generoase
până acum cu unele categorii de viitori pensionari încep să regândească acest
sistem. Situația este complicată în toată Europa din cauza faptului că numărul
salariaților este în scădere, în timp ce numărul pensionarilor crește. Cu alte
cuvinte, pentru cei mai mulți pensia riscă să devină doar una simbolică. Și
totuși, există încă destule categorii „speciale” de pensionari care nu suferă din
această cauză.
PENSIILE SPECIALE

• Grafic 3 Subvenții acordate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu pensiile în intervalul 2018-2022
EXEMPLE CALCUL PENSIE ROMÂNIA 2023

TABEL I CALCUL LUNA 11.2023 TABEL II CALCUL LUNA 8.2023

CUANTUM PENSIE I ȘI II

Grafic 4 cuantum pensie

PENSIILE SPECIALE
ROMÂNIA
 În România există în prezent 7 categorii de pensii
speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau
diplomaților.
 În România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii
speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de
stat, specialii din instituțiile statului
 La nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-a realizat un
proces de reformă a sistemului de pensii. Din păcate, a fost
o greşeală în momentul în care s-a considerat că pensiile
militare fac parte din categoria pensiilor speciale. Totuși
eu consider că, pensiile militare nu sunt pensii speciale,
sunt pensii ocupaţionale, de serviciu.
FRANȚA
 În Franța, sistemul permite pensionarea anticipată a
personalului militar, care beneficiază de pensia militară, își are
originea, pentru ofițeri, în funcție de:
 limita de vârstă, ofițerii cu vârste cuprinse între 52 și 67 de ani
și subofițerii cu vârste cuprinse între 47 și 66 de ani.
 la cererea persoanei interesate de la 27 de ani de serviciu pentru
ofițeri și 17 ani de serviciu pentru cei care nu sunt ofițeri;
 ca măsură disciplinară;
 pentru invaliditatea persoanei în cauză, pentru persoanele care
au copii cu dizabilități sau pentru boala incurabilă a
soțului/soției sale.
 Ca și în cazul funcționarilor publici din stat, sistemul de pensii
militare este finanțat printr-o contribuție a angajatului și o
contribuție a angajatorului, plătită de stat.
 CUM ESTE REGLEMENTAT SISTEMUL
NAŢIONAL DE PENSII IN FRANTA?

Pentru a obţine o pensie pentru limită de

vârstă, trebuie să încheiaţi o perioadă
minimă de asigurare şi să îndepliniţi
Dreptul la pensie începe de îndată ce Un sfert din asigurare este atins atunci când
condiţia de vârstă: aceasta creşte treptat de
contribuţiile achitate sunt suficiente pentru a persoana asigurată are o remuneraţie egală
la 60 la 62 de ani (în 2018) şi, dacă nu este
asigura aprobarea a cel puţin un sfert din cu cuantumul a 200 de ore din salariul
îndeplinită condiţia referitoare la perioada
asigurare. minim.
contributivă, de la 65 la 67 de ani (în 2022);
totuşi, pentru lucrătorii cu perioade de
asigurare mari se aplică prevederi speciale.

Asigurarea privind pensia pentru limită de Persoanele care desfăşoară activităţi

vârstă se aplică persoanelor salariate din
sectorul privat care beneficiază de o
În cadrul regimurilor de pensii suplimentare,
prestaţie de bază în cadrul regimului general
se aplică aceleaşi reguli privind vârsta de
sau al regimului agricol şi de o prestaţie
pensionare.
suplimentară plătită de instituţiile care fac
parte din AGIRC şi ARRCO. Afilierea la
regimul suplimentar este obligatorie.
independente beneficiază, de asemenea, de
regimuri de bază şi suplimentare obligatorii.
Pensiile de bază plătite în cadrul regimurilor
pentru meşteşugari, comercianţi cu
amănuntul, producători şi pentru agricultori
sunt echivalente cu cele plătite în cadrul
regimului general.
SISTEMUL  Pensia de bătrâneţe
Sistemul de pensii în Franţa nu este uniform, dar este organizat
DE PENSII ÎN în funcţie de sectorul de activitate, astfel încât există un sistem
FRANŢA pentru salariaţii din sectorul privat, sisteme speciale pentru
salariaţii din sectorul public şi regime pentru non-salariaţi
(profesiuni liberale, artizani, comercianţi şi agricultori).
 În ceea ce priveşte salariaţii din sectorul privat, trebuie să
cotizeze toţi pentru asigurarea de bătrâneţe, oricare ar fi
cuantumul remuneraţiei lor.
 Regimul general este gestionat de către Casa naţională de
asigurări de bătrâneţe (CNAV), toţi salariaţii din sectorul privat
având de asemenea obligaţia de a fi afiliaţi la un sistem de pensii
complementar, organizat de către AGIRC (pentru salariaţii cadre
manageriale) şi ARRCO (pentru salariaţii care nu sunt cadre
manageriale).
•Vârsta legală de pensionare în Franța

•Vârsta de la care te poți pensiona va fi crescută treptat de la 1 septembrie 2023. Mai exact, în ritmul de trei luni pe an
de naștere. Astfel, vârsta va fi stabilită la 63 de ani și 3 luni în 2027, la sfârșitul termenului de cinci ani.

•Apoi va atinge ținta de 64 de ani în 2030. Așadar, din 2027, pentru a beneficia de pensie completă, va fi necesar să fi
lucrat 43 de ani. Este o durată de contribuție votată în cadrul legii Touraine din 2014. Persoanele care se pensionează la
67 de ani vor beneficia întotdeauna automat de pensie completă. Adică fără reducere, chiar dacă nu au lucrat de 43 de
ani.De la 1 septembrie 2023, MICO este majorat cu 100 de euro pe lună pentru beneficiarii care au realizat cel puțin 120
de trimestre validate (vorbim de contribuția minimă majorată) sau cu 25 de euro pe lună pentru ceilalți.

•Această reevaluare ar trebui să permită asiguraților care au avut cotizații complete să beneficieze de o pensie întreagă
(pensie de bază + pensie suplimentară) echivalentă cu 85% din salariul minim în Franța. Aproximativ 1.200 euro brut.

•Această pensie minimă se va aplica și pensionarilor actuali, care vor fi pensionați cu toate trimestrele la vârsta legală de
pensionare (62 până la 64 de ani în funcție de generație) sau la 67 de ani (vârsta cotei integrale automate) și care au
câștigat salariul minim pe perioada cariera lor.

•MICO este reevaluat în fiecare an la 1 ianuarie. În 2023, cuantumul MICO este de 684,14 euro pentru pensia de bază și
747,57 euro pentru MICO majorat (rată integrală + 120 de trimestre contribuite). Minimul contributiv nu poate aduce
totalul pensiilor primite în cadrul pensiilor de bază și suplimentare peste o sumă de 1.322,87 euro. Dacă este cazul,
acesta va fi redus proporțional.
 Pensia pentru limită de vârstă este calculată pe baza a 3 factori:

 -câştigurile anuale medii (25 de ani cu cele mai ridicate venituri),

SISTEMUL  - rata pensiei (între 27,5% şi 50%)

 - situaţia contribuţiilor în cadrul regimului
DE PENSII ÎN
FRANŢA  Câştigurile anuale medii se calculează pe baza celor 25 de ani cu cele mai ridicate venituri în
CE SE cazul unei persoane asigurate născută după 1947. Între 62 şi 64 de ani, pentru a beneficia de

ASIGURĂ? pensie pentru limită de vârstă integrală (50%), trebuie să fi acumulat între 160 şi 165 de
trimestre într-unul sau mai multe regimuri de pensii de bază (160 de trimestre pentru
persoanele asigurate născute înainte de 1949; 165 de trimestre pentru persoanele asigurate
născute în 1954). Se acordă automat o pensie la o rată de 50%, indiferent de perioada de
asigurare, atunci când persoana asigurată împlineşte vârsta de 64 ani (se aplică până la 67 de
ani).
 În cazul în care se continuă activitatea deşi sunt îndeplinite condiţiile referitoare la vârstă şi
perioada de asigurare pentru a avea dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensiade bază
se va majora (cu o bonificaţie) în funcţie de numărul de trimestre suplimentare prestate.
 Cuantumul pensiei suplimentare se calculează pe baza unui sistem de puncte.
 Numărul de puncte dobândite în cadrul regimului (regimurilor) relevant(e) este înmulţit cu
valoarea punctului stabilită de AGIRC şi ARRCO. Vârsta la care se plăteşte pensia este
aceeaşi cu cea din cadrul regimului de bază.
 Cuantum minim şi maxim al pensiei
 Fiecare persoană asigurată a cărei pensie este calculată la rata integrală primeşte o
pensie minimă, cunoscută drept minimum contributiv.
SISTEMUL  Cu toate acestea, atunci când pensia este calculată la rata integrală, dar situaţia
DE PENSII ÎN contribuţiilor în cadrul regimului este inferioară numărului de trimestre obligatorii
pentru vârsta persoanei, pensia minimă se calculează proporţional în funcţie de
FRANŢA perioada efectivă în care persoana a fost asigurată în cadrul regimului general.
 Pensia plătibilă nu poate depăşi un cuantum maxim fixat la jumătate din salariul
cel mai mare pentru care se plătesc contribuţii.
În anumite condiţii, se acordă majorări de pensie dacă:
 pensionarul a avut sau a crescut cel puţin 3 copii;
 a desfăşurat o activitate în condiţii de handicap preexistent;
 solicită asistenţă pentru îndeplinirea activităţilor zilnice.
 Incapacitatea de muncă
 Au dreptul la prestaţii de invaliditate persoanele asigurate în cadrul regimului de
 securitate socială a căror capacitate de muncă este redusă cu 2/3 şi care au fost
SISTEMUL asigurate
DE PENSII ÎN  timp de cel puţin 12 luni (şi pot dovedi că au desfăşurat o activitate salariată

FRANŢA Ce se asigură?
 Dacă se desfăşoara o activitate lucrativă, pensia se va ridica la 30% din media
celor mai bune câştiguri din10 ani împărţită la 10 (sau mai puţin atunci când au
fost mai puţin de 10 ani), în limita unui plafon maxim.
 Dacă nu se poate desfăşura o activitate lucrativă, pensia se va ridica la 50% din
salariul determinat
conform metodei de calcul de mai sus, în limita unui plafon maxim.
Asistenţă medical
 Persoana care beneficiază de o pensie de invaliditate, are dreptul la rambursarea
costurilor de asistenţă medicală şi ale membrilor familie în caz de boală şi
maternitate.
În cazul titularului, se rambursează 100% din rata aprobată.
 Pensia de urmaş
 În cadrul regimului general şi al regimurilor conexe, pensia de urmaş este plătită soţului/soţiei
supravieţuitor/supravieţuitoare în vârstă de cel puţin 55 de ani (pensia de urmaş efectivă,
pension de réversion) sau sub 55 de ani (pensia de invaliditate pentru văduv/ă, pension de veuf

SISTEMUL ou de veuve invalide).

 Unele regimuri speciale şi suplimentareconţin dispoziţii potrivit cărora urmaşii pot solicita, în
DE PENSII ÎN anumite condiţii, prestaţii. O pensie de urmaş acordată pe baza evaluării resurselor se plăteşte
FRANŢA soţului/soţiei supravieţuitor/supravieţuitoare sau fostului/fostei soţ/soţii în vârstă de cel puţin
55 de ani (51 de ani dacă persoana asigurată a decedat înainte de 1.1.2009).
 În cadrul regimurilor suplimentare ARRCO (pentru angajaţi) şi AGIRC (pentru cadre de
conducere), prestaţiile de urmaş se plătesc văduvului/văduvei care nu s-a recăsătorit, în vârstă
de cel puţin 55 de ani (ARRCO) sau 60 de ani (AGIRC). Nu se aplică nicio condiţie de vârstă
atunci când văduvul/văduva este invalid(ă) sau are doi copii în întreţinere.
Ce se asigură?
 Cuantumul pensiei de bază este egal cu 54% din pensia pentru limită de vârstă a soţului/soţiei
decedat(e). Acesta este supus unei evaluări a resurselor şi poate fi plătit, până la un anumit
plafon, în plus faţă de prestaţiile pentru limită de vârstă sau de invaliditate. În cazul în care
văduvul/văduva este divorţat(ă), pensia se împarte proporţional cu anii de căsătorie.
 Pensia de invaliditate pentru văduv/ă se acordă soţului/soţiei supravieţuitor/ supravieţuitoare
care are vârsta de până la 55 de ani şi suferă de invaliditate care îi reduce capacitatea de muncă
sau de câştig cu 66,66%. Persoana asigurată decedată trebuie să fi primit sau să fi avut dreptul
la o pensie pentru limită de vârstă sau de invaliditate în momentul decesului.
 Pentru a beneficia de o pensie de vârstă la plafonul maxim, trebuie ca
asiguratul să aibă 65 de ani sau să fi cotizat 160 de trimestre (pentru persoanele
născute după 1948).

SISTEMUL  Dacă interesatul nu îndeplineşte condiţiile pentru a obţine pensia cu plafon

maxim, pensia ii va fi calculată cu un plafon micşorat, procentul de
DE PENSII ÎN micşorare fiind calculat în funcţie de vârstă şi durata asigurării.
FRANŢA  Cuantumul pensiei mărite prin alocaţia suplimentară cu titlu de solidaritate faţă de
persoanele în vârstă (ASPA) va fi de minim 7445,30 euro pe an pentru o persoană
singură şi de 13374,16 euro pe an pentru un cuplu.
 Dacă pensionatul moare, soţul supravieţuitor va putea, eventual, să beneficieze de
o pensie reversibilă dacă a atins vârsta de 51 de ani şi nu dispune de resurse
personale superioare unui plafon. Această pensie reversibilă ar putea ajunge 54%
din cuantumul pensiei de bătrâneţe de care beneficia soţul decedat, şi, după caz,
de o majorare pentru copilul aflat în grijă.
  Franţa are şi sistemul asigurării de invaliditate, pentru care cuantumul variază
în funcţie de gradul de incapacitate.

SISTEMUL  Ca toate prestaţiile de asigurare de boală, pensia de invaliditate nu va fi vărsată

decât asiguraţilor care justifică o durată minimă de cotizare.
DE PENSII ÎN
 Legislatia franceză prevede că un pensionar are posibilitatea să cumuleze pensia
FRANŢA cu un alt venit, dar suma totală nu poate depăși valoarea ultimului salariu
căștigat.
 De exemplu: un pensionar are o pensie de 1.500 de euro, iar ultimul sau salariu a
fost de 3.000 de euro. Acesta se angajeaza dupa pensionare, dar salariul sau de la
noua slujbă nu poate depași cuantumul de 1.500 de euro, deoarece dacă ar
depași această sumă cumulata cu pensia ar depași plafonul de 3.000 de euro.
 CONCLUZII

• Analizele Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene

arată că cei care au acum în jur de 30-35 de ani, când
vor iesi la pensie, vor avea o pensie de la stat în valoare
de aproximativ o treime din venitul de dinainte de
pensie, din cauza piramidei demografice
disproporționate.
• În România, pensia medie este de aproximativ 200 euro,
de 5 ori mai puțin decât în Franța (1.032 euro).
• Comisia Europeana estimeaza că, in 2050, acest procent
va fi de aproximativ 6,5% în Romania și 9,9% la
nivelul mediei Uniunii Europene. Așadar, cu 1% în
minus vor trebui acoperite pensiile unui numar de
pensionari mai mare cu 22% (Banca Mondială
estimeaza că, în anul 2050, în România vom avea 6,6
milioane de pensionari, atrage atenția reprezentantul
CERTINVEST).
 ⦁Cu toate acestea, vârsta de pensionare va trebui ridicată la un moment dat - fie
pentru că politicienii sunt constrânși de PNRR, fie că vor fi puși față în față cu un
colaps financiar al sistemului de pensii.
ÎNTRE POLITICĂ ⦁Nu este o problemă doar a României, ci a întregii Europe. UE a formulat politici

ȘI NECESITATE, foarte clare în acest domeniu. Planurile naționale de reziliență caută să amelioreze
pe termen lung mai multe slăbiciuni ale sistemelor naționale, pentru a evita ca
REFORMA Europa să cadă într-o criză financiară ca cele prin care abia a trecut.
⦁Toți pensionarii din Franța primesc o pensie de la stat, fonduri care provin din
PENSIILOR contribuțiile celor care sunt angajați în acel moment, la fel ca în România. Însă
AȘTEAPTĂ întregul sistem este compromis, pe termen lung, datorită îmbătrânirii populației din
întreaga Europă și a ratei scăzute de natalitate. Populația activă nu va mai putea
susține financiar bugetul de pensii.
⦁Dacă în 2000, în Franța existau 2,1 lucrători care contribuiau la sistem pentru
fiecare pensionar, în 2020 rata scăzuse la 1,7 muncitori pentru un pensionar. Până în
2070, rata ar putea fi de 1,2 la 1.
⦁Vârsta de pensionare din Franța este, deocamdată, una dintre cele mai timpurii din
Europa.
 • Președintele Emmanuel Macron a înfruntat protestele francezilor și a crescut
vârsta de pensionare la 64 de ani și stagiul de cotizare la 43 de ani, pentru a
evita ca deficitul de la pensii să ajungă la 0,7% din PIB, spre sfârșitul
deceniului.

ÎNTRE POLITICĂ • Criticii spun că măsura ar putea fi catastrofală pentru cei ce-și pierd slujbele
după vârsta a doua, pentru că acei oameni au șanse foarte mici de a fi angajați
ȘI NECESITATE, din nou.

REFORMA • Conform unui studiu organizat de o platformă de angajare din Franța, în 2022,
un sfert dintre aplicanții de peste 55 de ani spun că li s-a transmis direct că sunt
PENSIILOR prea bătrâni pentru a fi angajați. Din acest motiv, mai puțin de jumătate din
francezi trec de la slujbă la pensie, petrecând cel puțin câteva luni în șomaj
AȘTEAPTĂ înainte să împlinească 62 de ani (Acum urmând să fie de la
• De asemenea, pentru mulți muncitori care îndură condiții fizice dificile, o
vârstă mai mare de pensionare le poate pune în pericol starea de sănătate.
 Legislație
2.Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii Va intra în vigoare la 01 septembrie 2024 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
1089 din 04 decembrie 2023. Formă aplicabilă din 01 septembrie 2024.
3.Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice În vigoare de la 01 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2023, fiind înlocuit
parţial prin Lege 223/2015 şi abrogat şi înlocuit prin Lege 127/2019. Consolidarea din data de 13 iulie 2023 are la bază publicarea din
Monitorul Oficial, Partea I nr. 852 din 20 decembrie 2010

BIBLIOGRAFIE 4.Legea nr. 212/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice În vigoare de la
13 iulie 2023 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 629 din 10 iulie 2023. Formă aplicabilă la zi, 13 iulie 2023.
5.Legea nr. 9/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de
simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative În vigoare de la 04 iulie
2023 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 14 din 05 ianuarie 2023. Formă aplicabilă la zi, 07 iulie 2023.
6.Legea nr. 373/2022 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice În vigoare de la 25 decembrie 2022
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1241 din 22 decembrie 2022. Formă aplicabilă la zi, 08 mai 2023 .
7.Legea nr. 351/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice În vigoare de la 01
ianuarie 2023 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 13 decembrie 2022. Formă aplicabilă la zi, 10 ianuarie 2023
Surse online
1.https://www.cnpp.ro/legi, accesat la 10.12.2023
2..https://www.euraxess.gov.ro/ro/romania/informatii-si-asistenta/pensii-si-alte-drepturi-de-asigurari-sociale, accesat la 10.12.2023
3. https://europensie.ro/categorie/calcul-pensii/, accesat la 10.12.2023
4. https://www.service-public.fr/particuliers/vosdroits/R24448?lang=en, accesat la 10.12.2023
5. https://retraitesdeletat.gouv.fr/CalcCivile/@ret@, accesat la 10.12.2023
6. https://www.info-retraite.fr/portail-services/login, accesat la 10.12.2023
7. https://europa.eu/youreurope/search-results/index_ro.htm?countryCode=FR&categories=B9;U2;W2;X2, accesat la 10.12.2023
8.