Ghidul pensiilor - totul despre pensia

ta publică și privată
Tipuri de pensii

Sistemul de pensii din România este structurat pe patru Piloni de pensii, astfel: Pilonul I, Pilonul II,
Pilonul III, Pilonul IV. 

Pilonul I reprezintă sistemul pensiilor de stat și este reglementat prin Legea 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice. Această pensie se primește după ce ai contribuit un anumit număr de ani la
sistemul public de asigurări sociale. De asemenea, știm că din banii pe care i-au plătit părinții noștri
pentru pensie s-a plătit cea a bunicilor, iar pensiile de astăzi sunt plătite de actualii angajaţi, printr-o
cotă din salariul lunar brut care se direcționează către Bugetul de Asigurări Sociale (C.A.S.). Această
cotă este de 25% din salariul brut și cuprinde contribuțiile pentru sănătate și pensii, dar și contribuția
pentru pensia administrativă privată (3,75% din 25%). Conform art.51 din Legea 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, în Pilonul I se pot înscrie următoarele categorii de pensii:
 pensia pentru limită de vârstă este acea pensie care în prezent se poate acorda
persoanelor care au ajuns la vârsta de 65 de ani (în cazul bărbaților) și 63 de ani (în cazul femeilor)
și au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani. Acest tip de pensie se activează atunci când te
angajezi prima dată, iar stagiul complet de cotizarea este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și
pentru bărbați;
 pensia anticipată este pensia acordată celor care au cotizat cel puțin 43 de ani și se acordă
cu cinci ani mai devreme de împlinirea vârstei standard de pensionare;
 pensia anticipată parțial se acordă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de
pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare (35 de ani), precum şi celor
care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani;
 pensia de invaliditate se poate obține de către persoanele care și-au pierdut total sau cel
puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale,
dar și din cauze care nu au legătură cu mediul de lucru;
 pensia de urmaș se acordă în cazul decesului unei persoane pensionate sau care îndeplinea
condițiile pentru obținerea unei pensii, copiilor și soțului supraviețuitor. În cazul copiilor, pensia se
oferă până la vârsta de 26 de ani, cu condiția ca acesta să își continue studiile într-o formă de
învățământ organizată potrivit legii.
Pilonul II reprezintă fondurile de pensii administrate privat și este reglementat prin Legea nr.
411/2004, cu modificările și completările ulterioare. Acest sistem a fost gândit pentru a te ajuta să-ți
completezi veniturile din pensia de stat și a fost introdus în România în 2008. Dacă până atunci tot ce
plăteai către bugetul Asigurărilor sociale era folosit pentru plata pensionarilor actuali, prin sistemul de
pensii administrate privat, cei 3.75% din contribuțiile C.A.S.-ul (Contribuția din Asigurări sociale) se
duc într-un cont individual de pensie administrat privat. Sumele plătite lunar sunt transformate de către
Administratorul fondului de pensie în unități de fond, ceea ce înseamnă că participantul este deținător
de unități de fond. Mai apoi, contribuțiile lui sunt investite de către administratorul fondului de pensii în
instrumentele financiare prevăzute în prospect, precum: depozite, titluri de stat, obligațiuni corporative,
municipale, OPCVM-uri, acțiuni cotate pe piețe reglementate, ș.a.
Cine poate cotiza la pensia privată

Conform legii, Pilonul II este obligatoriu dacă ai între 18 și 35 de ani și ești asigurat deja în sistemul
public de pensii. În cazul în care ai peste 35 de ani, până în 45 poți adera la o astfel de pensie în mod
voluntar.
Este important de știut faptul că, dacă ești proaspăt angajat, ai până în 35 de ani și nu îți alegi în
primele patru luni de la angajare un fond de pensii, Casa Națională de Pensii te va aloca automat la
un fond administrat privat. Acest tip de pensie nu este administrat de Stat, ci de societăți autorizate
ASF, adică Administratorii Fondurilor de Pensii, care investesc contribuțiile participanților în
instrumente financiare prevăzute de legislația în vigoare.

Cum afli la ce fond de pensii ești participant

În fiecare an, administratorii fondului de pensii la care ai fost repartizat trimit scrisori de informare către
cei înscriși, însă dacă datele de contact furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) nu sunt
actualizate, aceste scrisori nu ajung la destinatar. În cazul în care nu ai primit nicio informare de la
administrator, poți afla fondul de pensie la care ai fost înscris, completând datele personale și adresa
de email într-un formular online aflat aici, pe site-ul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară.
Apoi, în termen de zece zile vei fi contactat de un reprezentant al administratorului fondului de pensii
la care ai contul.
Scrisoarea anuală poate fi transmisă atât prin poșta tradițională la adresa de corespondență, cât și
online prin intermediul e-mail-ului. Pentru a primi scrisoarea de informare anuală prin e-mail, trebuie
să îți transmiți acordul în acest sens. În cazul în care ești participant la Metropolitan Life SAFPAP SA,
poți transmite acest acord prin intermediul paginii www.metropolitanlife.ro/pensia-ta-online.
Pilonul III reprezintă sistemul de pensii facultative administrate privat și este reglementat prin Legea
nr. 204/2006. Persoanele care vor să își asigure un venit în plus față de pensia publică şi de cea
administrată privat obligatorie au posibilitatea de a opta pentru Pilonul III. În sistemul pensiilor
facultative poate deveni participant orice persoană care câştigă venituri dintr-o activitate profesională
impozitată.
Spre deosebire de Pilonul II, care este obligatoriu, Pilonul III este opțional. Poți alege să contribui sau
nu la această componentă de economisire. Procentul alocat este de maximum 15% din venitul salarial
lunar brut, iar suma acumulată se adaugă veniturilor obținute din cele două pensii menționate mai sus.
Mai mult, există chiar posibilitatea ca angajatorul să contribuie suplimentar, în numele angajatului, la
fondul de pensii facultative. Sumele cu care contribuie angajatul la fondul de pensii facultative sunt
deductibile la calcul impozitului pe venit, în limita unei sume totale reprezentând echivalentul în lei a
400 euro, într-un an fiscal/participant, în baza actului individual de aderare şi a documentelor care
atestă plata.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative,
investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii
dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor, când acestor venituri li se va aplica impozitul pe venit.

Pilonul IV
Pensiile din Pilonul IV reprezintă pensiile ocupaționale. Fondurile de pensii ocupaționale pilon IV sunt
constituite la inițiativa angajatorului. Conform ASF, pentru acest tip de pensie, angajatorul achită
contribuțiile pentru toți angajații săi și reprezintă interesele angajaților în relația cu administratorul
fondului de pensii ocupaționale.
Angajații pot contribui la același fond de pensii ocupaționale cu sume suplimentare celor investite de
către angajator, pentru o creștere mai accentuată a valorii activului personal și a cuantumului viitoarei
pensii. 

Care sunt diferențele între Pilonul II și Pilonul III

Pentru că ambele tipuri de pensii completează pensia de stat, este posibil să ai câteva nelămuriri în
ceea ce privește diferența dintre ele.

În primul rând, caracterul Pilonului II este obligatoriu, pe când aderarea la Pilonul III este facultativă. 
De asemenea, pentru Pilonul II contribuţia va fi colectată din CAS, în timp ce pentru Pilonul III este
vorba de o cotă distinctă din venitul salarial brut lunar.

În cazul Pilonului III, fiecare salariat poate opta pentru unul sau mai multe fonduri de pensii private
facultative şi poate decide cu ce sumă va contribui la fiecare în parte (nu mai puțin de cuantumul
minim al contribuţiei specificate în schema de pensii facultative), în timp ce sistemul Pilonului II
presupune ca angajatul să semneze un singur act de aderare, adică să adere la un singur fond
dedicat pensiei private obligatorii, iar suma investită lunar în contul de pensie este de 3,75% din
contribuția C.A.S.. De transferul contribuției către fond se ocupă CNPP.

O altă diferență dintre cele două tipuri de pensii este reprezentată de comisioanele bancare și de
tranzacționare. În cazul Pilonului II, participanții sunt scutiți de impozit, acesta fiind plătit de
Administrator, în timp ce în cazul Pilonului III sunt plătite de către participanți.

Care este procedura de aderare la un fond de pensii administrat privat

Pentru aderarea la un fond de pensii administrat privat, trebuie mai întâi să studiezi gradul de risc,
comisioanele de administrare percepute de administrator, politica de investiţii, din ce este constituit
portofoliul de investiții și performanța administratorilor autorizaţi de către ASF, cât și comisioanele de
transfer. Ulterior, poți lua o decizie asupra celui care se potrivește cel mai bine preferințelor tale din
punct de vedere risc – rentabilitate (profilului tău de investitor), precum și celui care răspunde rapid la
întrebările tale și care îți oferă cât mai multe instrumente de informare cu privire la situația contului tău
(ex: scrisoare de informare trimisă și pe e-mail, o platformă online în care îți poți verifica sumele
acumulate etc.).

După ce te-ai decis către ce fond de pensii private vrei să te îndrepţi, următorul pas presupune să iei
legătura cu un reprezentant al fondului pentru care optezi, sau cu un agent de marketing al
administratorului acelui fond, pentru semnarea actului de aderare. El trebuie semnat și completat de
tine în calitate de angajat, de reprezentantul societăţii de administrare a fondului de pensii private şi de
către agentul de marketing și trebuie să conțină o serie şi un număr unic alocat de către ASF, sigla şi
datele de contact ale administratorului. De asemenea, actul de aderare este unic. Cu alte cuvinte,
fiecare participant poate semna un singur act de aderare, cu un singur administrator de fond.

Nu în ultimul rând, după ce ai semnat actul, este recomandat să păstrezi legătura cu agentul de
marketing prin intermediul căruia ai aderat și să rămâi mereu informat cu privire la beneficiile tale şi la
 performanţa investiţiilor, dar şi asupra drepturilor şi obligaţiilor tale. Din fericire, însă, legea pensiilor
prevede obligația de transparență care va fi asigurată prin rapoartele periodice postate pe website-ul
companiei (ex: raportarea săptămânală a evoluției VUAN-ului, raportare lunară a portofoliul de
investiții sumarizat, rata de rentabilitate trimestrială, raportarea semestrială a portofoliului de investiții
detaliat, situațiile financiare semestriale și anuale, șamd), prin care tu îți poți monitoriza periodic
situația investițiilor din banii tăi de pensie.

Care sunt avantajele pensiei private obligatorii (PII)

Desigur că primul avantaj al pensiilor private este acela că asigură un venit suplimentar de care te poți
bucura atunci când va veni vremea să ieși la pensie și pe care, în cazul Pilonului II nu îl plătești tu
direct, ci Statul îl virează în numele tău din CAS-ul pe care îl plătești lunar. Este un vehicul
investițional care te ajută să acumulezi, până la momentul pensionării, un venit în plus față de pensia
de stat.

Un alt punct forte este faptul că poți ști care este suma adunată în cont încă din prima lună  de la
aderarea la un fond de pensii. Așadar, transparența este unul dintre punctele cheie ale pensiilor
private, dar și o calitate reglementată în Capitolul XIV din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de
pensii administrate privat.

Astfel, ai disponibilă public o raportare săptămânală privind valoarea activului net, una lunară privind
situația investiţiilor şi structura participanţilor, o raportare trimestrială privind rata de rentabilitate, una
semestrială privind situaţia detaliată a investiţiilor, o raportare anuală, dar și raportări trimise către
ASF, informări în scris cu privire la situațiile financiare anuale auditate ale Administratorului și ale
Fondului de Pensii.

Un alt avantaj al pensiilor private este acela că sumele cuvenite pot fi încasate de către beneficiar în
două modalități:

 integral, în cont sau prin mandat poştal;

 în tranșe, pe o perioadă de maximum 5 ani.

Totodată, sumele acumulate pot fi încasate de beneficiar în cazul următoarelor trei situații:

 în situaţia pensionării pentru limită de vârstă, conform legislaţiei în vigoare;

 în situația în care intervine invaliditatea de gradul I sau II a participantului (cu decizie

nerevizuibilă);

 în cazul decesului participantului, de către moștenitorii legali.

O planificare financiară responsabilă, precum și o informare temeinică în legătură cu opțiunile

disponibile pentru a-ți asigura confortul financiar după ce te retragi din activitatea profesională,
reprezintă premisele pentru ca ieșirea la pensie să fie cu adevărat un nou început.

Sursa foto: Shutterstock