Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Valahia din Targoviste Facultatea de Stiinte Economice Specializarea:Economia Comertului,Turismului si Serviciilor

PROIECT
Tema:Asigurarile private de pensii Prof. coordonator: Lect.univ.dr. Stefan Maria-Cristina

Student: Preda Oana Nicoleta Grupa a IIa

Targoviste 2012

CUPRINS
CUPRINS.....................................................................................................................1 1

Pensii private..............................................................................................................2 Tipuri de pensie privata..............................................................................................3 Avantajele pensiei private..........................................................................................4 Riscurile asiguratului.................................................................................................. 4 Cine are nevoie de o pensie privata?..........................................................................5 ~Studiu de caz~.........................................................................................................8 Consideraii privind sistemul privat de pensii n Romnia- pilonul III.......................8 Istoria ING Group i prezentarea ING Nederlanden Asigurri de Via....................9 Prezentarea produselor oferite de ING Nederlanden Asigurri de Via n Romnia. .............................................................................................................................. 11 Contractul de asigurare Plan de pensie MERIT......................................................12 Concluzii i propuneri...............................................................................................19

Pensii private
Pensia privata, este un
mijloc de protectie financiara a unui individ si a familiei sale, un program de economisire si de capitalizare, cu protectie la inflatie. Ca mijloc de protectie al individului, asigurarea de viata creaza un venit suplimentar pentru un anumit moment din viata prin asigurarea unui capital, pentru un trai decent. Pilonul 1, pensii de stat, are un caracter obligatoriu si se bazeaza pe redistribuirea banilor incasati si este administrat de sectorul public.Astfel contribuabilii de azi platesc pentru
2

asigurarea veniturilor pensionarilor de azi, pensiile lor fiind platite in viitor de contribuabilii acelui moment. Pilonul 2, pensii private obligatorii , vine in ajutorul pensiei de stat, aportul contribuabililor fiind acelasi ca si inainte, diferenta fiind ca prin aceasta pensie, 2% din contributiile de asigurari sociale (majorati anual cu cate 0,5% pana la atingerea unui plafon maxim de 6%), vor fi redirectionate catre un fond de pensii private. Contribuabilul nu va plati mai mult, acest sistem vine doar in ajutorul statului prin preluarea unei parti din responsabilitate. Pilonul 3, pensii private facultative, pe langa celelalte doua tipuri de pensie care sunt obligatorii, orice angajat poate contribui la o pensie facultativa, astfel asigurandu-si un venit suplimentar pentru batranete. Pilonul 4, pensii private suplimentare, acest tip de pensie nu are limita de contributie, angajatul putand contribui la acest fond cu orice suma. In contractul de pensie privata suplimentara este inclusa si o asigurare de viata cu optiunea de a adauga la polita si acoperirea altor riscuri ca invaliditate prin accident, interventii chirurgicale sau spitalizare.

Tipuri de pensie privata


Printre tipurile de pensie privata amintim pensia privata facultativa (pilonul 3) si pensia privata suplimentara (pilonul 4), dar exista si alta metode de economisire asemanatoare precum asigurarile de viata cu componenta de economisire sau cele unit-linked. Acestea din urma desi nu poarta denumirea de pensie, se pot comporta ca atare, la varsta pensionarii putand accesa suma asigurata fie ca o suma fixa platita in intregime, fie ca o renta viagera, in plus avand si acoperirile unei asigurari de viata clasice. Fondul de pensii private facultative vine in completarea pensiei obligatorii, asigurand un venit suplimentar pentru batranete. Orice angajat poate cotiza la un astfel de fond cu pana la 15% din venitul sau brut. Elementele caracteristice acestui tip de pensie sunt deductibilitatea fiscala a angajatului dar si a angajatorului in limita a 400 de euro pe an pentru fiecare dintre acestia si administrarea in mod profesionist a banilor depusi in fondul de pensii. Astfel nu doar economisiti banii depusi ci acestia vor fi investiti de catre societatea care administreaza fondul de pensii cu scopul de a-i inmultii. Pensia privata suplimentara, adesea confundata cu pilonul 3, se diferentiaza de aceasta doar prin faptul ca nu exista limita a sumei contribuite si contine si o asigurare de viata clasica cu posibilitatea adaugarii altor clauze.

Avantajele pensiei private


Protectie financiara pentru varsta pensionarii Suplimentarea pensiei de stat Programe de economisire si capitalizare

In Romania, problema cu care se confrunta in prezent sistemul actual este foarte mare, referinduse la faptul ca bugetul de stat nu poate face fata nevoilor reale ale pensionarilor din zilele noastre, deoarece traiul este din ce in ce mai costisitor. Numarul celor care contribuie la plata pensiilor a scazut considerabil in ultimii 15 ani, problema cea mai mare reprezentand-o nivelul pensiilor, acestea neacoperind necesitatile unui trai normal. Populatia trebuie sa fie stimulata sa economiseasca pe termen lung, prin aceste pensii private oferite de societatile autorizate care activeaza in Romania, deoarece in perspectiva anului 2050,numarul persoanelor varstnice care vor avea nevoie de sprijin social va fi mai mare decat al tinerilor. Solutia la aceste probleme sunt fondurile de pensii facultative sau diferite tipuri de asigurari de viata care au aceleasi avantaje de economisire,investitie si protectie financiara pentru varsta pensionarii, plus elementele unei asigurari de viata clasice.Printr-o astfel de pensie, asiguratul economiseste bani (este un program de capitalizare), fiind protejat de-a lungul perioadei contractului incheiat cu firma de asigurari, in cazul decesului, toata suma de bani revenind familiei asiguratului. Ex: Ganditi-va, intr-o familie cu 2 copii, in urma unui accident sau boli, daca un membru al familiei ar deceda, bugetul familiei va scadea, poate chiar mai mult de jumatate cat era inainte. Ar fii ca si cum, incepand cu aceasta zi, vi s-ar injumatatii salariul. De aceea aceasta polita de asigurare, pensie privata, protejeaza membrii familiei asiguratului in caz de deces. Pensiile care se obtin din sistemul privat se adauga la pensia care se obtine din sistemul public, iar participantul poate sa aleaga fondul la care sa contribuie. Sumele platite se acumuleaza si sunt investite de catre societatea care administreaza fondul de pensii, iar pensiile care se platesc sunt indexate odata cu inflatia.

Riscurile asiguratului

Asigurari de pensie privata facultativa


4

Maxim 15% din venitul brut Pensie obligatorie

In cazul asigurarii private facultative conditia principala este ca persoana contractanta sa fie angajata la acel moment. Exista o limita de maxim 15% din venitul brut ce poate fi directionata spre un fond de asigurare privat in cazul pilonului 3, dar care nu restrictioneaza pilonul 4 de asigurari private suplimentare.Asigurarea de viata contractata ca un tip de pensie privata, in scopul suplimentarii veniturilor de dupa varsta pensionarii, este restrictionata de mai multi factori. Orice societate de asigurari isi fixeaza primele de asigurare in urma evaluarii riscului. Aceasta evaluare se face dupa mai multi factori: - varsta si sexul angajatului ( cu cat varsta este mai inaintata, cu atat gradul de risc este mai mare) - starea de sanatate a asiguratului ( inaintea intocmirii unui asemenea contract, asiguratul trebuie sa fie apt medical din toate punctele de vedere) valoarea sumei asigurate - cheltuieli legate de emiterea contractului de asigurare, de administrarea politei si alte cheltuieli administrative Pentru evaluarea starii de sanatate se complecteaza un formular medical ( sub forma de chestionar ). In urma analizarii acestuia de catre o echipa de specialisti, asiguratorul poate cere investigatii complexe pentru stabilirea cat mai corecta a starii de sanatate a asiguratului. Toate aceste cheltuieli sunt suportate de firma de asigurari.

Cine are nevoie de o pensie privata?


Suplimentarea pensiei de stat Un viitor mai sigur Siguranta si confortul la varsta pensionarii

Oricine se afla in una din situatiile de mai jos, necesita o pensie privata:

aveti o sotie aveti copii care depind de dumneavoastra aveti parinti care au nevoie de sprijinul dumneavoastra aveti pe cineva drag, iubit caruia doriti sa-i oferiti ceva aveti o afacere proprie, pentru care munciti mult

Toata lumea are nevoie de o asemenea pensie. Oricine se gandeste ca de la varsta pensionarii sa poata obtine o pensie mai mare, decat asa zisa pensie de stat, sau in cazul unui accident sau deces din orice motiv, urmasii familiei sa nu ramana intr-o situatie financiara dificila (impas financiar). Nu sunt putine cazuri, in care un membru al familiei sufera un accident in urma caruia ramane invalid. Capacitatea de a realiza un venit poate fi considerata cel mai important capital, deoarece cu ajutorul acestor realizari va veti putea indeplini visele si aspiratiile, oferind familiei siguranta si confort. Din pacate aceasta capacitate de a realiza venituri, sanatatea si puterea de a munci nu sunt garantate. In consecinta necesitatea unei astfel de pensii este foarte mare. Pensia privata este cel mai bun plan de investitie in propria persoana si familie. Contributia noastra la un fond de pensii private facultative, urmeaza sa suplimenteze veniturile noastre de la batranete. Vedem prea bine in jurul nostru batranii ce sunt obligati sa traiasca de pe azi pe maine, sa traiasca intotdeauna cu gandul ca poate intarzie pensia si nu mai au din ce trai. Acestia au muncit dealungul vietii la fel de mult cat vom munci si noi diferenta fiind ca ei au economisit in timpul in care au fost angajati, doar acel procent din pensia de stat care a fost obligatorie dar noi avem sansa de a suplimenta acel procent in momentele favorabile ale vietii. Astfel oricare va fi cadrul social-economic din tara, oricat se va devaloriza moneda nationala, pe langa pensia calculata si recalculata pe care o vom primi, avem siguranta unui venit suplimentar.

Asigurari : Retrospectiva anului 2010

Criza economica din ultimii ani care a afectat vanzarile auto, creditele bancare, dar si veniturile oamenilor si-a lasat amprenta si asupra asigurarilor, unde s-a observat o scadere in vanzarea politelor facultative.O constanta este si va fi intotdeauna asigurarea de raspundere civila auto care este obligatorie pentru toate autovehiculele inregistrate sau inmatriculate in tara. Este vorba de o piata de 5,42 milioane de vehicule din care 4,3 milioane sunt autoturisme. Astfel, vanzarea de polite RCA a generat o competitie intre asiguratori, dar si intre societatile de intermediere a asigurarilor, multe axandu-se pe vanzarea acestui tip de polita.Alaturi de asigurarea RCA, in anul 2010 s-a introdus un nou tip de asigurare obligatorie, cea a locuintelor. La opt ani de zile de la proiectul de lege care prevedea constituirea unui asigurator de stat pentru administrarea riscurilor de catastrofa si infiintarea PAID din 2009, intr-un final a fost pusa in aplicare legea asigurarii obligatorii a locuintelor. De-a lungul anilor au existat multe schimbari in ceea ce priveste acest proiect si se pare ca si dupa introducerea legii avem parte de modificari continue.

1 ianuarie 2010 - politele RCA sunt emise in format electronic. Din acest moment, toate politele RCA subscrise sunt introduse in sistemul electronic al asiguratorilor si in baza de date CEDAM. Aceste masuri au fost luate pentru a crea o baza de date centralizata la care sa aiba acces posesorii de asigurare pentru a se reduce fraudele din domeniul asigurarilor auto si pentru a introduce un nou sistem de gratificatii. Cititi mai multe despre Asigurarea RCA 2010 Sistemul Bonus-Malus ia in considerare istoricul soferilor si acorda reduceri sau mariri
6

de pret in functie de daunele provocate, pe polita RCA in anul anterior. Acesta este un sistem folosit cu succes de mai multa vreme in Europa, insa se pare ca la noi, dupa un an de la introducerea acestuia inca exista erori in sistemele ce au in vedere istoricul asiguratilor si gratificarea lor. Cititi mai multe despre Sistemul Bonus Malus RCA

29 iunie 2010 - Parlamentul a votat scaderea salariilor bugetarilor cu 25%. Ca urmare a acestei legi diverse societati de asigurari au scos pe piata produse cu reduceri pentru bugetari. Reducerile sau maririle de pret a unei polite RCA sunt stabilite de asiguratori tinandu-se cont de anumiti factori de risc: varsta soferului, tipul autovehiculului sau localitatea de resedinta. Insa o reducere acordata angajatilor bugetari nu are nici un fundament, poate doar faptul ca se doreste atragerea lor de catre companiile de asigurari cu scopul de a-si mari portofoliul de clienti. 15 iunie 2010 - introducerea normelor privind calificarea profesionala si pregatirea continua a persoanelor care lucreaza in domeniul distributiei produselor de asigurare. Persoanele care lucreaza ca agenti fie direct la o companie de asigurari sau la un broker intermediar in asigurari, vor fi obligate sa urmeze un program de pregatire profesionala aprobat de CSA, program care va fi urmat de un examen de absolvire. Astfel agentii si intermediarii vor fi intr-adevar calificati sa vanda asigurari si sa ofere asistenta corespunzatoare clientilor. 15 iulie 2010 - introducerea asigurarii obligatorii a locuintei. Aceasta polita este privita de o parte a locuitorilor ca o noua taxa iar de altii ca fiind inutila. Asigurarea PAD (Polita de Asigurare impotriva Dezastrelor naturale) acopera, precum ii spune si numele doar riscuri din categoria dezastrelor naturale: inundatie, cutremur si alunecari de teren. Depinzand de tipul materialelor de constructie folosite la ridicarea locuintei, aceasta polita costa 10 sau 20 euro pe an, suma asigurata in caz de dauna fiind 10.000 respectiv 20.000 euro. Pentru proprietarii de apartamente la bloc din zone cu risc scazut de cutremur, inundatii si alunecari de teren aceasta polita este, daca nu chiar inutila, prea scumpa pentru acoperirea acordata, o astfel de polita putand fi contractata in zonele de risc minim pentru un pret mai mic, de la diferite companii de asigurari. Cititi mai multe despre Asigurarea Obligatorie a Locuintei 7 decembrie 2010 - modificarea legii pensiilor. Camera Deputatilor a votat noul proiect de modificare a legii pensiilor, iar la data de 16 decembrie 2010 legea a fost promulgata de catre presedintele tarii. Varsta de pensionare a fost votata la 65 de ani pentru barbati si 63 ani pentru femei. Cateva noi categorii sociale au devenit eligibile pentru Pilonul 2, (pensia privata obligatorie), printre acestia: politisti, cadre militare, functionari cu statut special din administratia penitenciarelor, al apararii si sigurantei nationale, persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala din drepturi de autor si drepturi conexe sau prin conventii in conformitate cu Codul Civil. Procentul de contributii virat la Pilonul II in anul 2011, va creste la 3%. Cititi mai multe despre modificari aduse legii pensiilor 2010.

13 decembrie 2010, decret de modificare si completare a legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintei. Termenul limita pana la care proprietarii de locuinte sunt nevoiti sa achizitioneze polita PAD se prelungeste pana la data de 15 iulie 2011, dupa care primariile pot aplica amenzi celor ce nu detin aceasta asigurare. In primele 6 luni de la lansarea acestei campanii de asigurare obligatorie, au fost vandute in jur de 450 de mii de polite din cele 8,3 milioane de locuinte asigurabile. Data limita initiala pentru cumpararea politei PAD a fost de 15 ianuarie 2011, acest lucru insemnand aproape 8 milioane de proprietari pasibili de amenda, prelungirea datei limita cu inca 6 luni fiind binevenita pentru toti. O alta modificare a legii stipuleaza ca persoanele care detin o asigurare facultativa nu trebuie sa incheie si polita obligatorie. Acest amendament a dus la cresterea concurentei intre societatile de asigurari in privinta lansarii pe piata a unor noi tipuri de polite de asigurare facultativa a locuintei, care pot lua locul politei PAD. Acest amendament impreuna cu amanarea termenului limita pentru aplicarea amenzilor, a dus la scaderea vanzarii politelor de asigurare obligatorie de la cca. 10.000 pe zi la inceputul lunii decembrie pana la cca 2000 pe zi in luna ianuarie. Cititi mai multe despre asigurarile obligatorii ale locuintei si amenzile aplicabile din 15 iulie 2011.

PENSIILE FACULTATIVE PRIVATE ~Studiu de caz~ Consideraii privind sistemul privat de pensii n Romnia- pilonul III
Transformrile legislative i structurale care se produc la nivelul economiei naionale, n contextul pregtirilor de aderare a Romniei la Uniunea European, imprim i pieei asigurrilor un ritm alert de adaptare. De aceea, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a demarat la nceputul anului 2004, amendarea Legii nr. 32/2000, transpunnd toate prevederile directivelor aplicabile domeniului. Modificri au fost aduse i la Legea nr. 136/1995, proiectul fiind aprobat de Parlament. Acestor dou acte normative li se adaug ntregul pachet de norme, n prezent n stadiul de proiecte, care vor fi definitivate i emise ulterior intrrii n vigoare a legilor. Piaa romneasc a asigurrilor a nregistrat o evoluie spectaculoas n ultimii ani, o cretere net superioar ritmului de cretere economic. Efecte semnificative asupra dezvoltrii acestui sector vor avea fondurile de pensii care vor contribui la dezvoltarea n toate componentele sale, la mobilizarea economiilor populaiei i investirea lor n economia naional i nu n ultimul rnd la relaxarea pe termen lung a bugetului asigurrilor sociale.
8

Legea 32/2000 privind societile de asigurare i de supravegherea asigurrilor a adus un plus de organizare i corectitudine n domeniu, prin nfiinarea Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, dar i aceast lege suport mbuntiri. Chiar dac pe pia exist produse de pensii oferite de companiile de asigurri, aceste produse sunt, n fapt, grefate de produse de asigurri de via i nu au o existen distinct fa de acestea, fapt pentru care autoritatea fiscal nu recunoate deductibilitatea unei asemenea asigurri de via cu component de pensie, deoarece acest tip de asigurare nu este reglementat distinct de un act normativ. Peste tot n lume, exist tendina de transfer a responsabilitii pensiilor, de la cel de stat la cel privat, n condiiile n care n cadrul Uniunii Europene, apoximativ 90% din totalul pensiilor sunt n sistemul de stat, constituind o povar bugetar semnificativ. Romnia nu ar trebui s fac not discordant din punctul de vedere al transferului dinspre sistemul de stat spre cel privat, iar un rol important i joac bineneles, legislaia. Aplicarea noilor reglementri in domeniu, presupune un efort susinut att din partea autoritii de supraveghere, care va continua s-i ntreasc capacitatea administrativ, ct mai ales din partea asiguratorilor care vor trebui s identifice soluii de cretere a competitivitii, prin mbuntirea ofertei i optimizarea costurilor.

Istoria ING Group i prezentarea ING Nederlanden Asigurri de Via.


ING Group achiziioneaz n anul 2000 compania de asigurri american Relia Star. Tot n acest an semneaz contractul de cumprare a diviziei de servicii financiare i a filialelor din strintate a Societii Americane de asigurri Aetna. Graie acestor achiziii ING Group ctig poziia nr.1 n Statele Unite dup ncasrile de prime din asigurri de via i anuiti i nr.6 n ceea ce privete activele, avnd cea mai mare reea de brokeri/dealeri din Statele Unite. Totodat ING Group devine nr.1 ntre companiile internaionale de asigurri n America Latin i a doua companie internaional de asigurri n zona Asia-Pacific, dup primele ncasate. Activitatea Grupului ING (cel mai mare grup financiar olandez i una dintre primele 10 instituii financiare din lume) a debutat pe piaa romneasc n anul 1994 n domeniul bancar, prin nfiinarea ING Bank. ING Grup asigur o gam larg de servicii financiare integrate pentru clieni individuali i instituionali, folosind mai multe canale de distribuie, oferind astfel clienilor si posibilitatea de a opta pentru varianta care se potrivete cel mai bine nevoilor lor specifice. ntr-un climat economic provocator, ING Grup i concentreaz strategia asupra investiiei, managementului i acumulrii, fructificnd rezultatele obinute pn n prezent. Urmnd strategia la nivel internaional a grupului, n anul 2001 i schimb numele n ING Nederlanden Asigurri de Via.
9

nc din anul 1999 ING Nederlanden devine liderul pieei asigurrilor de via din Romnia, poziie pe care o deine i n prezent. n anul 2002 volumul primelor brute subscrise a fost de 79,3 milioane euro cu o cot de pia de 59,4%, reconfirmnd poziia de lider a acestei piee. n perioada 1 ian.2003 30 sep.2003 volumul primelor brute subscrise a fost de 60,57 milioane euro i o cot de pia de 44,40%, fiind de departe cea mai puternic capitalizat companie de pe piaa asigurrilor, ocupnd primul loc din punctul de vedere al atragerii de noi clieni, dup cum rezult din tabelul urmtor.

Nr. Crt.

Compania

Prime brute subscrise 1 ian. 30 sep. 2003 mld. Lei mil. Euro 60,57 24,00 11,10 9,61 7,67 4,54 3,43 3,24 3,07 2,47 1,80 1,73

Cota de pia 2003 (%) 44,40 17,59 8,14 7,04 5,62 3,33 2,52 2,38 2,25 1,81 1,32 1,27

Prime brute subscrie 1 ian. 30 sept. 2002 mld. Lei 1.881,00 480,00 82,00 280,00 31,76 106,12 72,51 35,70 136,90 79,13 31,50 59,40 mil. Euro 61,65 15,73 2,69 9,18 1,04 3,48 2,38 1,17 4,49 2,59 1,03 1,95

Cota de pia 2002 (%) 56,15 14,33 2,45 8,36 0,95 3,17 2,16 1,07 4,09 2,36 0,94 1,77

Variaie cota de pia 20032002 (%) -11,75 3,27 5,69 -1,32 4,68 0,16 0,35 1,31 -1,84 -0,55 0,38 -0,50 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ING Nederlanden Asirom Omniasig Life AIG Life Asiban Aviva Interamerican Allianz-iriac Lukoil Asito Unita Grawe Sara Merkur

2.230,00 883,66 408,74 353,68 282,50 167,00 126,36 119,47 112,92 90,96 66,13 63,72

Sursa: estimare PRIMM

Companiile

de

asigurri

P e bru su scrise ian rim te b .-sep t.2003


2.500,00 2.000,00 1.500,00 1.000,00 500,00 0,00 IN N G ederlan den Asirom O n m iasig Life AIGLife Asiban Aviva In teram erican Allian iriac z- Lu koil Asito U ita n G e raw Sara M erku r m lei ld.

Prezentarea produselor oferite de ING Nederlanden Asigurri de Via n Romnia.


ING Nederlanden ofer clienilor si (persoane fizice i companii) produse i servicii de asigurri la cele mai nalte standarde de calitate i profesionalism, n conformitate cu exigenele stabilite la nivelul Grupului ING, pe baza bunei cunoateri a pieei locale, precum i a tradiiei i a forei sale financiare internaionale. Produsele de asigurare ING Nederlanden n funcie de nevoile de acoperire sunt : Planuri de investiii Planuri de pensii Planuri financiare de economisire Planuri financiare de protecie Planuri de protecie pentru copii iar dup modul de funcionare sunt : Asigurri tradiionale Asigurri tip Unit Linked Asigurri i opiuni suplimentare Asigurrile de via Unit Linked reprezint un concept nou, introdus n premier pe piaa romneasc de ING Nederlanden Asigurri de Via. Produsele Unit Linked reprezint, deopotriv o asigurare de via i un produs de investiii, n cadrul unui contract unic. Asigurrile Unit Linked n Lei i USD permit accesul la cele mai performante plasamente financiare din Romnia i de pe pieele internaionale. Alturi de larga ofer a celor dousprezece produse de asigurare tradiionale i de tip Unit Linked adresate clienilor individuali, ING Nederlanden vine i n ntmpinarea cerinelor specifice ale companiilor din Romnia, prin intermediul Programului de Asigurare de Grup.
11

Acesta include nou tipuri de produse de asigurare i planuri financiare pentru angajai, att planuri financiare de protecie i sntate, ct i planuri de pensii, de economisire i investiii i de motivare a angajailor. n prezent cei 2500 de consultani de asigurare i desfoar activitatea n cele 69 de birouri deschise n 63 de orae din ntreaga ar. n perioana Mai 2003 Mai 2004 , programele de investiii ING Nederlanden n lei, Bonuri de Tezaur i Mixt au nregistrat performane conform ateptrilor, depind rata cumulat a inflaiei anunat de Institutul Naional de Statistic pentru anul 2003 i n prima parte a anului 2004.

Contractul de asigurare Plan de pensie MERIT


Pensiile reprezint o component foarte important la nivel de grup, ele constituind fundamentul activitii ING Grup n ultimile decenii. ING are o cot de piat semnificativ n domeniul pensiilor n Olanda-20%, SUA-5%, Australia-6% i este lider pe piaa asigurrilor de via i a pensiilor n Europa Central i de Est. i n Romnia, ING joac un rol important pe piaa pensiilor private, fapt pentru care aceasta a lansat pe pia Contractul de asigurare Plan de Pensii MERIT. Contractul de asigurare Plan de Pensii MERIT, ca oricare dintre produsele de asigurare este guvernat de condiiile contractuale generale, care sunt completate cu condiiile contractuale specifice tipului de contract de asigurare i cu condiiile contractuale specifice Asigurrilor i Opiunilor suplimentare ataate contractului de baz. Acest contract este constituit din urmtoarele documente, care reprezint pri integrante ale contractului cererea de asigurare adresat societii ING Nederlanden Asigurri de Via S.A., semnat de ctre contractant i contrasemnat de ctre asigurat n cazul n care contractantul i asiguratul nu sunt una i aceeai persoan; documentele anex ale cererii de asigurare, care pot fi dup caz, formulare de examinare medical, chestionare suplimentare specifice, confirmrile semnate de ctre contractant i contrasemnate de asigurat, prin care acetia i manifest expres acordul cu privire la modificarea condiiilor financiar-tehnice standard de oferire a asigurrii; condiiile contractuale specifice fiecrui tip de contract de asigurare de baz; condiiile contractuale specifice asigurrilor i opiunilor suplimentare ataate contractului de asigurare de baz; polia de asigurare emis de ctre societatea ING Nederlanden Asigurri de Via S.A., pentru a confirma ncheierea unui contract de asigurare.

Primele de asigurare pentru contractul de asigurare Plan de Pensie MERIT pot fi ealonate sau suplimentare.
12

La ncheierea perioadei de plat a primelor, stabilit iniial n polia de asigurare, contractantul poate opta pentru continuarea plii primelor de asigurare dup data de pensionare specificat n contract. Acest lucru va fi notificat de ctre asigurator cu 45 de zile nainte. n cazul n care asiguratorul nu primete un rspuns de la contractant pn la data ncheierii perioadei iniiale de plat a primelor, contractul va fi automat transformat ntr-un contract pltit integral. Dac la ncheierea perioadei iniiale de plat a primelor de asigurare, contractantul opteaz pentru continuarea plii primelor ealonate, contractul de asigurare se va derula n aceleai condiii de pn atunci. Primele suplimentare pot fi pltite n orice moment pe durata contractului de asigurare, cu respectarea unei sume minime stabilite de asigurator. Plata unor prime suplimentare nu va afecta obligaia contractantului de a plti primele ealonate. La fiecare aniversare a poliei pe perioada de plat a primelor de asigurare, contractantul asigurrii poate schimba frecvena plilor. Toate primele ealonate i cele suplimentare vor fi pltite n lei. Contractantul asigurrii poate alege suma asigurat sub o limit maxim, calculat n funcie de prima de asigurare ealonat i de un factor maxim stabilit n funcie de vrst i sexul asiguratului, la data ultimei aniversri a zilei sale de natere. n cazul n care contractantul nu va dori o sum asigurat garantat pentru aceast asigurare, el va fi obligat s i ataeze la contrat o asigurare suplimentar de deces din accident, cu respectarea limitelor minime i maxime stabilite de asigurator. Pe parcursul perioadei de prelungire a plii primelor, dac asiguratorul nu primete primele datorate pn la sfritul perioadei de 90 de zile, contractul de asigurare va fi transformat automat ntr-un contract integral. Dac se procedeaz la transformarea contractului ntr-un contract liber de plata primelor sau ntr-un contract pltit integral, suma asigurat va fi ajustat iar toate asigurrile suplimentare i vor nceta efectele. Obiectivul Programelor de Investiii ING Nederalnden Unit Linked este creterea pe termen lung a valorii activelor deinute de ctre acestea. Un unit este o diviziune a programului de investiii ING Nederlanden Unit Linked prin care se garanteaz contractantului asigurrii, dreptul de a deine o cot parte din valoarea programului de investiii, dar nu ofer drepturi i privilegii suplimentare referitoare la activele programelor existente. Valoarea unui unit nu este garantat de ctre asigurator. Odat cu emiterea poliei de asigurare, pe perioada iniial de plat a primelor, costurile administrative ale poliei vor fi reduse lunar cu un procent stabilit de asigurator din care se vor cumpra unituri de loialitate. Numrul uniturilor de acumulare din contul contractantului asigurrii va fi redus lunar cu o sum egal cu costul asigurrii de via pentru luna urmtoare, precum i cu costurile

13

administrative ale asiguratorului. Calculul costurilor se face la preul de vnzare valabil la data tranzaciei. n cazul n care contul contractantului asigurrii este format din unituri aparinnd mai multor programe de investiii ING Nederlanden Unit Linked, numrul uniturilor care vor fi deduse pentru acoperirea costurilor, va fi calculat proporional n conformitate cu valoarea uniturilor de acumulare din fiecare program de investiii n lei. La sfritul fiecrui an de asigurare, pe parcursul perioadei iniiale de plat a primelor, numrul uniturilor iniiale din contul contractantului asigurrii va fi redus cu un procent fix, stabilit de asigurator, pentru acoperire cheltuililor iniiale ale asiguratorului, ultima reducere fiind efectuat la sfritul perioadei iniiale de plat a primelor. Dac valoarea curent a uniturilor de acumulare din contul contractantului asigurrii nu acoper costurile, suma reprezentnd diferena dintre valoarea uniturilor de acumulare i aceste costuri se va constitui ntr-un debit care va fi dedus din uniturile de acumulare urmtoare. Acumularea debitului este permis doar n cursul primilor patru ani de valabilitate a contractului, n caz contrar, contractul se transform ntr-un contract liber de plata primelor. La mplinirea vrstei de pensionare indicat n polia de asigurare, contractantul asigurrii, cu acordul asiguratului n cazul n care sunt persoane diferite, poate opta pentru nceperea plii anuitilor, pentru continuarea plii primelor ealonate, sau pentru transformarea contractului ntr-un contract pltit integral. Contractantul asigurrii va fi notificat n scris, cu 45 de zile nainte de data pensionrii indicat, cu privire la opiunile prezentate mai sus i la tipurile de anuitii oferite de asigurator. Suma asigurat pentru un contract pltit integral va fi ajustat astfel nct s devin egal cu valoarea total a uniturilor de acumulare i de investiii din contul contractantului asigurrii, n orice moment. n consecin, beneficiul pltit la decesul asiguratului, va fi egal cu valoarea uniturilor din contul contractantului asigurrii n momentul producerii evenimentului asigurat. Odat cu transformarea contractului de asigurare ntr-un contract pltit integral, toate asigurrile suplimentare i nceteaz efectele. Dup transformarea contractului ntr-unul pltit integral, contractantul asigurrii are dreptul n continuare s cumpere unituri de investiii prin plata unor prime suplimentare, s fac rscumprrii pariale sau transferuri de unituri n conformitate cu condiiile contractuale. Toate costurile i cheltuielile vor nceta a mai fi deduse din contul contractantului, iar taxa de administrare a programului de investiii ING Nederlanden Unit Linked, va fi dedus n continuare din valoarea acestuia. Dup transformarea n contract pltit integral, contractul de asigurare nu mai poate reveni la plata primelor ealonate. La fiecare aniversare a poliei, contractantul asigurrii are dreptul s mreasc suma asigurat garantat i n consecin prima de asigurare ealonat, optnd pentru unul din procentele declarate de ctre asigurator. n acest caz nu se va face o verificare medical suplimentar .

14

Asiguratorul va notifica contractantul asigurrii asupra creterii sumei asigurate i a primei de asigurare ealonate rezultate, nainte cu 45 de zile de fiecare aniversare a poliei. Contractantul asigurrii va prezenta o notificare scris asupra opiunii sale cu cel puin 15 zile nainte de data aniversar. n cadrul contractului de tip Plan de pensii MERIT, pe lnga cele 3 evenimente asigurate respectiv, supravieuirea asiguratului la data de pensionare indicat, decesul asiguratului pe durata unui contract pltit integral, sau a unui contract liber de plata primelor i decesul asiguratului pe perioada de plat a primelor ealonate, mai sunt i asigurrile suplimentare cum ar fi: Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident (PADR) Asigurarea suplimentar de spitalizare n caz de accident (HA60) ndemnizaia pentru intervenii chirurgicale rezultate in urma unui accident (SARO) Scutirea de plat a primelor de asigurare (WOP) Contractul de tip Plan de Pensii MERIT ncheiat de o persoan de sex masculin avnd la baz datele furnizate de persoana n cauz, i permite s economiseasc din timp i s se implice n mod activ n construirea planului de pensii dorit, oferindu-i totodat o protecie financiar garantat pe perioada de plat a primelor de asigurare sub forma de sum asigurat. Realizarea analizei planului de pensii are la baz : - anuitatea lunar pe perioada determinat de 15 ani de care dorete s beneficieze ncepnd cu momentul pensionrii n valoare de 15 000 000 ROL; - suma asigurat aleas : 500 000 000 ROL; - vrsta aleas de pensionare : 65 de ani; - durata de plat a primelor : 34 de ani; - vrsta la data ncheierii contractului : 31 de ani; - asigurrile suplimentare conform opiunii dorite. Pentru atingerea nivelului dorit al pensiei suplimentare s-a luat n considerare un randament anual al investiiei de 7%, ceea ce a dus la calcularea unei prime ealonate de baz n valoare de 30.394.804 ROL, pltibil anual. La calculul primei nete se ia n considerare urmtoarele elemente : - probabilitatea de producere a evenimentului asigurat; - vrsta i sexul persoanei asigurate; - valoarea actual a primelor; - valoarea actual a sumei asigurate; - dobnda tehnic; - profitabilitatea societii de asigurri. Dac la prima net se adaug cheltuielile asiguratorului se obine prima brut care este de fapt prima efectiv pltit de asigurat. La acestea se adaug primele corespunztoare asigurrilor suplimentare alese, ceea ce determin o prim ealonat brut total n valoare de 34.239.784 ROL.

15

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036

Valoarea contului 35.655.807 66.254.971 108.087.562 159.148.750 220.118.908 291.140.920 371.926.080 461.932.155 560.947.735 667.593.999 786.495.571 918.265.913 1.063.879.157 1.224.049.764 1.400.902.290 1.595.541.836 1.808.812.257 2.043.311.352 2.299.319.411 2.579.480.208 2.886.112.314 3.221.611.975 3.587.350.649 3.985.961.103 4.420.224.227 4.894.132.725 5.411.525.307 5.974.003.319 6.584.715.592 7.245.851.609 7.966.296.014 8.747.202.254 9.589.637.916

Suma asigurat 500.000.000 581.000.000 654.206.000 726.168.660 799.511.695 873.866.282 947.271.050 1.018.316.379 1.085.525.260 1.148.485.725 1.204.761.525 1.263.794.840 1.325.720.787 1.390.681.106 1.458.824.480 1.530.306.879 1.605.291.917 1.683.951.220 1.766.464.830 1.853.021.607 1.943.819.666 2.039.066.829 2.138.981.104 2.243.791.178 2.353.736.946 2.469.070.056 2.590.054.489 2.716.967.159 2.850.098.550 2.989.753.379 3.135.251.294 3.289.927.607 3.541.134.060

Suma primelor pltite 30.394.804 66.112.806 106.588.446 151.933.812 202.164.384 257.400.075 317.632.471 382.758.749 452.574.120 526.843.711 604.752.512 686.679.766 772.621.457 863.008.242 957.823.980 1.057.041.165 1.161.119.991 1.270.043.687 1.384.304.664 1.503.897.779 1.629.350.978 1.760.671.964 1.898.427.680 2.042.639.945 2.193.918.612 2.352.946.872 2.519.767.517 2.695.151.622 2.879.129.547 3.072.573.137 3.274.633.760 3.486.595.353 3.709.437.642

Valoarea de rscumprare 0 0 71.816.306 119.949.391 178.032.811 246.333.324 324.623.262 412.419.822 509.517.790 614.633.884 731.959.760 862.107.525 1.006.049.917 1.164.499.960 1.339.580.730 1.532.395.806 1.743.787.475 1.976.351.921 2.230.367.769 2.508.477.083 2.812.996.667 3.146.320.956 3.509.819.534 3.906.123.243 4.338.010.991 4.809.473.439 5.324.347.196 5.884.231.442 6.492.272.777 7.150.658.389 7.868.270.558 8.646.260.295 9.485.692.681 16

Pentru asigurrile suplimentare ataate contractului, persoana asigurat beneficiaz de o reducere de frecven n valoare de 192.249 ROL. Ca urmare, prima ealonat net total aferent contractului este de 34.047.535 ROL, pltibil anual. Alocarea primelor pltite se face n Programul de investiii Bonuri de Tezaur. Evoluia fondului de pensie lund n considerare vrsta aleas de pensionare, precum i valorile estimative ale randamentului investiiei i ratei inflaiei se prezint astfel:

17

Evoluia Sumei asigurate, Valoarii contului i a Sumei primelor pltite


12.000.000.000

10.000.000.000

8.000.000.000

6.000.000.000

4.000.000.000

2.000.000.000

0
0 20 4 0 20 5 0 20 6 0 20 7 0 20 8 0 20 9 1 20 0 1 20 1 1 20 2 1 20 3 1 20 4 1 20 5 1 20 6 1 20 7 1 20 8 1 20 9 2 20 0 2 20 1 22 20 2 20 3 2 20 4 2 20 5 2 20 6 2 20 7 28 20 2 20 9 3 20 0 3 20 1 3 20 2 3 20 3 3 20 4 3 20 5 3 20 6 37 20

Ani Valoarea contului Sum asigurat a Sum prim a elor pltite

Din grafic reiese c n primii ani de plat a primelor, curba valorii contului are o uoar cretere fa de curba primelor pltite fiind net inferioar sumei asigurate. La jumtatea perioadei curba valorii contului depete att curba sumei asigurate ct i a primelor pltite, continund cu o traiectorie ascendent, ca la sfritul perioadei asigurate valoarea contului s fie net superioar att sumei asigurate ct i a primelor pltite. n concluzie pe toat perioada derulrii contractului de asigurare suma asigurat depete suma primelor pltite exceptnd ultima perioad a contractului cnd riscul de deces crete de la un an la altul, datorit mbtrnirii naturale. Pentru a pstra valoarea real a investiiilor fcute i pentru a crea premisele acumulrii ateptate, ING Nederlanden recomand clienilor si s opteze la fiecare aniversare a contractului pentru programul de protecie mpotriva inflaiei. Proiecia contului asociat planului de pensii a luat n calcul opiunea pentru acest program. Performanele Programului de investiii Bonuri de tezaur au nregistrat pn n prezent valori superioare evoluiei ratei anuale a inflaiei, conducnd la o cretere n termeni reali a valorii investiiilor fcute

18

Concluzii i propuneri.
Necesitatea reformrii sistemului de pensii n Romnia este o realitate de necontestat. Aceast atitudine pornete de la o evident statistic dramatic, n sensul c n anul 1990 numrul pensionarilor din sistemul asigurrilor sociale de stat era de 2,4 milioane iar cel al salariailor de 8 milioane iar n prezent numrul pensionarilor a ajuns la 6,1 milioane pe cnd cel al salariailor a sczut aproape la jumtate, adic la 4,6 milioane. mbtrnirea progresiv a populaiei dar i situaia economic dificil, va adnci cu siguran dificultile financiare ale sistemului public de pensii. Este clar c supravieuirea sistemului de pensii n forma sa actual este imposibil, fapt pentru care se impune luarea unor msuri cum ar fi : dezvoltarea fondurilor private de pensii i trecerea treptat de la pensiile de stat la pensiile private, bazate pe economisire voluntar i pe investire profitabil, scderea ratelor de contribuie pentru a degreva situaia financiar a societilor comerciale i nu n ultimul rnd dezvoltarea unui cadru legislativ adecvat care s asigure o independen real a fondurilor de pensii. Sistemul pensiilor publice ar trebui restrns, n timp i raionalizat, pentru a ncuraja crearea i dezvoltarea fondurilor private de pensii. O serie de analiti economici i reprezentani ai societilor de asigurri susin c formula de pensii ocupaionale nu va da rezultate din cauza numrului redus de contribuabili, ceea ce va face neatractiv investiia ntr-un astfel de fond. Lucrul acesta poate fi o realitate dac inem cont de alineatul (3) art.1 din Legea privind pensiile ocupaionale, care limiteaz numrul participanilor la schemele de pensii ocupaionale prin excluderea salariailor ai cror angajatori au datorii la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor pentru omaj i bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, la furnizorii de energie i combustibili de orice form, precum i instituiile publice indiferent de sistemul de finanare i de subordonare.
19

Practic deosebirea esenial dintre un sistem privat de pensii i unul de stat const n modul n care sunt alocai banii contribuabililor. De aceia, fondurile de pensii au nevoie de experi n investiii, de manageri, de analiti i de auditori bine pregtii. n sistemul privat fiecare salariat contribuie lunar n timpul vieii active cu un anumit procent din salariu la formarea propriei pensii. Aceste contribuii sunt folosite de ctre administratorii fondurilor de pensii n investiii pe piaa de capital mrindu-le valoarea n timp, iar la atingerea vrstei de pensionare salariatul va primi o pensie mai mare dect pensia de stat. n concluzie, singura soluie viabil rmne reglementarea sistemului de fonduri de pensii obligatorii, administrate privat, care poate oferi tuturor angajailor ansa unui venit decent la vrsta pensionrii.

Bibliografie
1. Felicia Alexandru, Daniel Armeanu Asigurri de bunuri i persoane, Editura Economic, 2003. 2. Vcrel Iulian i colectiv Finane publice , Ediia a III-a, Editura Didactic i Pedagogic Bucureti, 2001. 3. http://www.asigurari-sanatate.ro/pensii/ 4. http://www.pensiileprivate.ro/

20