PROTECŢIA DREPTURILOR

PERSOANELOR ÎN ETATE
ÎN MOLDOVA
GHID PRACTIC
 CUPRINS

Capitolul I: Protecţia socială a persoanelor în etate.......................................................................3

Subcapitol 1.1. Asigurarea socială a persoanelor în etate ....................................................3
1.1.1. Dreptul la pensii de asigurări sociale şi alocaţii sociale .......................................3
1.1.2. Recalcularea / indexarea şi plata pensiei ..................................................................3
1.1.3. Reţineri din pensii. Soluţionarea litigiilor...................................................................5
1.1.4. Acte normative de bază privind asigurarea socială ...............................................6
Subcapitol 1.2. Asistenţa socială a persoanelor în etate ........................................................6
1.2.1.Formele asistenţei sociale ................................................................................................7
1.2.2. Sistemul de compensaţii nominative .........................................................................7
1.2.3. Fonduri de susţinere socială a populaţiei .............................................................. 10
1.2.4. Ajutoare umanitare ........................................................................................................ 11
1.2.5. Cantinele de ajutor social ............................................................................................. 11
1.2.6. Azilul pentru bătrîni........................................................................................................ 13
1.2.7. Ajutorul sau indemnizaţia de deces ......................................................................... 14
1.2.8. Alte forme de susţinere socială .................................................................................. 15
1.2.9. Acte normative de bază privind asistenţa socială ............................................... 16
Subcapitol 1.3. Asigurarea medicală a pensionarilor ........................................................... 16
1.3.1. Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală ................... 16
1.3.2. Recuperarea sănătăţii persoanelor în etate ........................................................... 18
1.3.3. Acte normative de bază privind asigurarea în medicină .................................. 18

Capitolul II: Protecţia Juridică a persoanelor în etate în alte domenii ................................. 19

Subcapitol 2.1. Dreptul persoanei în etate la muncă ........................................................... 19
Subcapitol 2.2. Grija familiei pentru persoanele în etate .................................................. 21
Subcapitol 2.3. Tutela şi curatela asupra persoanei în etate ............................................. 23
2.3.1. Tutela asupra persoanei în etate ............................................................................... 23
2.3.2. Limitarea persoanei în etate în capacitatea de exerciţiu .................................. 23
2.3.3. Curatela în formă de patronaj..................................................................................... 24
2.3.4. Autorităţile tutelare ........................................................................................................ 24
Subcapitol 2.4. Dreptul persoanei în etate la locuinţă ........................................................ 25
2.4.1. Dreptul de proprietate asupra propriei locuinţe ................................................. 25
2.4.2. Dreptul de proprietate asupra terenului ................................................................ 27
2.4.3. Menţinerea dreptului de proprietate asupra locuinţei...................................... 28
Subcapitol 2.5. Obligaţiile fiscale ale persoanei în etate .................................................... 29
Subcapitol 2.6. Succesiunea (moştenirea) averii persoanei în etate .............................. 31
2.6.1. Succesiunea (moştenirea) testamentară. ............................................................... 32
2.6.2.Succesiunea (moştenirea) legală ................................................................................ 33
Subcapitol 2.7. Încheierea unor contracte civile cu bunurile persoanei în etate....... 34
Subcapitol 2.8. Drepturile persoanei în etate în sistemul justiţiei................................... 40

Anexe ........................................................................................................................................................... 43
 CAPITOLUL I: PROTECŢIA SOCIALĂ
A PERSOANELOR ÎN ETATE
Subcapitol 1.1. Asigurarea socială a persoanelor în etate
1.1.1. DREPTUL LA PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE ŞI ALOCAŢII SOCIALE

Pensia completă pentru limită de vîrstă se stabileşte persoanelor care au atins

vîrsta standard de pensionare şi îndeplinesc condiţiile stabilite de lege privind
stagiul de cotizare. Actualmente vîrsta de pensionare a fost stabilită la 57 ani
pentru femei şi 62 ani pentru bărbaţi. Numai o nouă lege poate aduce schimbări
în această privinţă. Stagiul de cotizare este de 30 de ani, atît pentru femei, cît şi
pentru bărbaţi.
Pensia parţială (incompletă) pentru limită de vîrstă se stabileşte pentru un
stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani (anterior erau necesari 20 de ani de stagiu
de cotizare). Astfel, persoanele care actualmente nu beneficiază nici de pensia
completă şi nici de cea parţială, se pot adresa pentru a li se stabili o pensie incom-
pletă, dacă pot confirma minimum 15 ani de stagiu de cotizare.
Alocaţia socială de stat stabileşte persoanelor care au atins vîrsta standard de
pensionare, dar nu îndeplinesc condiţiile stabilite de lege privind stagiul de coti-
zare.

1.1.2. RECALCULAREA / INDEXAREA ŞI PLATA PENSIEI

Recalcularea pensiei pentru limită de vîrstă pentru pensionarii care

continuă să muncească la moment nu este prevăzută de lege. Însă, legislaţia cu
privire la pensii este supusă unei revizuiri ample sub mai multe aspecte, inclusiv
privind dreptul la recalcularea pensiilor stabilite.
Recalcularea pensiilor stabilite pînă la 1 ianuarie 1999 poate avea loc doar în
cazul apariţiei unor motive noi, ce ţin de stagiul de cotizare sau de mărimea veni-
tului din perioada de pînă la calcularea pensiei.
De la 23 martie 2007 legea prevede posibilitatea de a recalcula pensiile pentru
limită de vîrstă, de invaliditate şi de urmaşi, stabilite în perioada de după 01 ianu-
arie 1999 şi, respectiv, pînă la 23 martie 2007. Recalcularea permite de a lua în
consideraţie o perioadă mai mare din care este calculat coeficientul individual.
Persoanele interesate să efectueze recalcularea trebuie să prezinte certificatul cu
privire la venitul asigurat. În cazul în care documentele privind veniturile nu s-au
păstrat, calculul se efectuează pentru lunile de activitate din perioada anterioară
sau din salariul mediu al lucrătorului, de profesia şi calificarea corespunzătoare.
Indexarea pensiei are loc anual, la 1 aprilie, conform unui coeficient
calculat în dependenţă de creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi

•3•
creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. Guvernul are
competenţa să determine acest coeficient.
Pensia pentru limită de vîrstă se plăteşte integral, în mărimea fixată,
inclusiv în cazul în care pensionarul continuă să muncească. Persoanele care se
află la întreţinerea deplină a statului sînt în drept să primească pensia în mărime
de 25% din mărimea stabilită. Reţinerea unor sume din pensii poate avea loc
numai în cazurile şi modul stabilite prin lege.
Pensionarul care se află la tratament în condiţii de staţionar în instituţii curative
(spital, clinică, centru de reabilitare etc.) are dreptul să primească pensia integral.
Persoanelor internate în spitale de psihiatrie, precum şi celor aflate sub tutelă în
condiţii de casă, pensia se plăteşte integral tutorelui sau curatorului la locul de
trai al acestora.
Pensionarul care nu a încasat (nu a primit) la timp pensia stabilită este în
drept să încaseze suma totală a pensiei pentru o perioadă de cel mult 3 ani pînă
la data adresării. În cazul în care pensia stabilită nu a fost plătită (primită) la timp
din vina organului de asigurări sociale datoria formată se achită pensionarului
integral pentru toată perioada.
Sumele pensiilor care nu au fost încasate în legătură cu decesul pensionarului se
plătesc soţului supravieţuitor, părinţilor, copiilor acestuia, iar în cazul lipsei aces-
tora – persoanei care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Pensia se plăteşte inclusiv pentru luna decesului şi pentru perioada de pînă la
deces (retroactiv), pentru o perioadă de cel mult 3 ani din ziua decesului pensi-
onarului.
Plata pensiilor şi alocaţiilor se efectuează lunar, în numerar, pentru luna
în curs, la domiciliu. Pensionarul poate primi pensia:
• La oficiul poştal al Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei” sau
• La instituţia financiară (bancă).
Pensionarul care doreşte să primească pensia prin bancă trebuie să depună o
cerere la Casa teritorială de asigurări sociale şi în acest caz, în decursul unui an,
el va putea primi pensia la bancă. Pentru a continua primirea pensiei prin bancă
pensionarul va depune o nouă cerere. În cazul în care pensionarul nu depune o
nouă cerere, plata pensiei se transferă la oficiul poştal de la domiciliu.
Persoanelor de vîrstă înaintată şi celor care, din cauza stării sănătăţii, nu pot de
sine stătător primi plăţile la oficiile poştale, pensiile se distribuie la domiciliu, cu
acordul conducerii oficiilor poştale.
Pensia se plăteşte:
• personal pensionarului sau
• persoanei care are procură de la pensionar sau
• tutorelui sau curatorului care deţin actele ce confirmă acest statut al lor.
Procura pentru dreptul de a primi pensia poate fi eliberată numai pentru
un termen de cel mult 6 luni consecutive. La expirarea acestui termen pensi-
•4•
onarul poate întocmi o altă procură pe acelaşi termen. Procura urmează să fie
autentificată conform legislaţiei:
• de către notar sau
• de către persoanele cu funcţie de răspundere ale autorităţilor administra-
ţiei publice locale (secretarul consiliului) sau
• de administraţia de la locul de muncă, de organizaţia de exploatare a locu-
inţelor de la domiciliul persoanei sau de administraţia instituţiei medicale
în care este internată persoana.
Despre întocmirea procurilor citiţi suplimentar la pagina X
Pensionarul care îşi stabileşte domiciliul în alt raion (municipiu) va primi
pensia la locul nou de trai, începînd cu luna din care a fost suspendată la locul
precedent de trai. În acest caz aveţi grijă să vă adresaţi la timp la Casa teritorială
de asigurări sociale.
Pensionarul care îşi stabileşte domiciliul permanent în străinătate
(inclusiv pe teritoriul C.S.I.), poate primi pensia anticipat pentru 6 luni. Pentru
solicitarea pensiei pe 6 luni înainte prezentaţi la Casa Teritorială de Asigurări
Sociale:
• cererea;
• paşaportul cu viza de plecare din ţară;
• certificatul de la oficiul teritorial de documentare şi evidenţă a populaţiei
privind scoaterea din evidenţă.
În cazul în care pensionarul stabilit cu domiciliul în străinătate nu a obţinut o
pensie la noul loc de trai şi a revenit în Republica Moldova în decursul unei peri-
oade de cel mult 3 ani, plata pensiei se reia, inclusiv pentru perioada trecută,
dacă sînt prezentate actele ce confirmă faptul că persoana în cauză nu a benefi-
ciat de pensie peste hotare.

1.1.3. REŢINERI DIN PENSII. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

Reţinerile din pensii se efectuează conform Codului de executare al RM

443/24.12.2004 în corespundere cu:
a) deciziile, hotărîrile şi sentinţele instanţelor judecătoreşti;
b) deciziile cu privire la contravenţiile administrative;
c) alte documente executorii.
Sumele pensiei plătite nelegitim în urma abuzurilor din partea pensionarului
trebuie să fie restituite integral pe contul Casei Naţionale. În cazul în care pensi-
onarul nu va fi de acord să întoarcă sumele primite ilegal, aceste sume plătite
nelegal se urmăresc (se încasează) pe cale judiciară.
Litigiile cu privire la stabilirea şi achitarea pensiilor se examinează conform
legislaţiei în vigoare. Astfel, pensionarul care consideră că i-a fost lezat un drept al

•5•
său, în legătură cu stabilirea sau plata pensiei, poate apela la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale pentru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă. În cazul în care liti-
giul nu va fi soluţionat pe cale amiabilă, pensionarul poate depune o petiţie în scris
la care Casa teritorială de asigurări sociale este obligată să răspundă în termen de
cel mult 30 de zile. În cazul în care examinarea petiţiei nu va duce la soluţionarea
litigiului, pensionarul poate depune cerere în instanţa de judecată.
Dacă aveţi întrebări referitor la stabilirea, modificarea sau plata pensiei,
puteţi contacta Casa teritorială de asigurări sociale de la locul Dvs de trai. În cazul
în care nu vă satisface răspunsul primit, puteţi apela la Casa Naţională de Asigu-
rări Sociale. Datele de contact (adresă şi telefon) le puteţi găsi la Anexa 1.

1.1.4. ACTE NORMATIVE DE BAZĂ PRIVIND ASIGURAREA SOCIALĂ

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din

08.07.1999: Stabileşte principiile organizării şi funcţionării sistemului public de
asigurări sociale, inclusiv formarea bugetului şi administrarea sistemului.
Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din
14.10.98: Lege de bază privind stabilirea şi realizarea dreptului la pensiile de
asigurări sociale.
Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetă-
ţeni nr. 499-XIV din 14.07.99: Reglementează condiţiile de stabilire a aloca-
ţiei sociale pentru anumite categorii de persoane, inclusiv pentru persoanele în
vîrstă, care nu beneficiază de pensii de asigurări sociale.
Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii nr. 329-XIV din
25.03.99: Stabileşte principiile de organizare a sistemului de investiţii personale
benevole în pensia viitoare prin depunerea contribuţiilor la contul de pensie.
Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul
de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat şi
alocaţiilor sociale de stat, nr. 929 din 15.08.2006: Act normativ de bază care
prevede drepturile şi obligaţiile organelor abilitate şi a beneficiarilor de pensii la
efectuarea plăţilor în contul pensiilor şi alocaţiilor stabilite.

Subcapitol 1.2. Asistenţa socială a persoanelor în etate

Dreptul la asistenţă socială nu exonerează persoana de responsabilitate pentru
sine şi pentru propria familie.
(art 8 din Legea asistenţei sociale 547/25.12.2003)

•6•
 1.2.1.FORMELE ASISTENŢEI SOCIALE

Asistenţa socială se acordă sub formă de:

a) prestaţii în bani (alocaţii, compensaţii etc.) sau prestaţii în natură;
b) servicii sociale garantate prin legi şi alte acte normative;
c) asistenţa socială indirectă (reduceri la plata pentru bunuri sau servicii);
d) asistenţa socială acordată de autorităţile administraţiei publice locale;
e) asistenţa socială acordată de organizaţii obşteşti de caritate etc.
Ancheta socială este actul care constată situaţia materială şi socială actuală a
persoanei sau a familiei, ce solicită asistenţă socială, şi care conţine date referi-
toare la persoană sau la membrii familiei (vîrstă, ocupaţie, venituri), la locuinţă şi
la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceştia.
La Anexa 2 sînt prezentate structura şi atribuţiile autorităţilor publice în dome-
niul asistenţei sociale.

1.2.2. SISTEMUL DE COMPENSAŢII NOMINATIVE

Compensaţia nominativă este plata în bani în schimbul înlesnirilor existente

la plata unor servicii comunale. Compensaţii nominative se stabilesc la plata
pentru:
a) serviciile comunale;
b) energia electrică;
c) gazele naturale folosite pentru încălzire;
d) gazul lichefiat în butelii pentru pregătirea bucatelor;
e) cărbune şi lemn de foc.

Următoarele categorii de persoane au dreptul la compensaţiile nominative:

pensionarii singuri;
invalizii de gradul I şi II, indiferent de cauza invalidităţii;
invalizii din copilărie;
participanţii la cel de-al doilea război mondial şi soţiile (soţii) lor, după caz;
persoanele asimilate participanţilor la război şi alte categorii de beneficiari.
Persoane aflate la întreţinerea totală a statului nu vor beneficia de compen-
saţii nominative.
Unul sau mai mulţi pensionari pentru limită de vîrstă (soţi, fraţi, surori)
care trăiesc în aceeaşi locuinţă şi nu au copii sau au copii minori, beneficiază de
compensaţii nominative.
Casa Teritorială de Asigurări Sociale stabileşte cuantumurile compensaţiilor
şi poartă responsabilitatea pentru corectitudinea stabilirii şi calculării compen-
saţiilor.

•7•
Compensaţiile se stabilesc în baza cererii care se depune de către beneficiar:
personal, nemijlocit la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sau
prin intermediul primăriei. Actele depuse la primărie pentru stabilirea
compensaţiilor nominative sînt verificate, înregistrate şi transmise de către repre-
zentantul acesteia în termen de 5 zile la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.
La cererea pentru stabilirea compensaţiilor se anexează următoarele docu-
mente:
paşaportul, buletinul de identitate sau certificatul de naştere;
certificatul cu indicarea modului de încălzire a locuinţei (casei) şi a tuturor
serviciilor de care se foloseşte beneficiarul, care este eliberat de întreprinderea
municipală de gestionare a fondului locativ sau primărie, de cooperativele de
construcţie a locuinţelor şi asociaţiile de locatari, de întreprinderile, la balanţa
cărora se află fondurile locative şi căminele, de întreprinderile de gazificare, auto-
salubritate, direcţiile teritoriale de producţie ale gospodăriei apeduct-canalizare
şi alte întreprinderi prestatoare de servicii;
legitimaţia şi certificatul ce confirmă evidenţa beneficiarului şi dreptul lui la
acordarea compensaţiei;
extrasul din contul personal sau cartea de imobil, eliberat în mod necondiţi-
onat de către organizaţiile locative sau primării la locul de trai, de cooperativele
de construcţie a locuinţelor şi asociaţiile de locatari ai apartamentelor privati-
zate, de întreprinderile la balanţa cărora se află fondurile locative şi căminele.
Documentele necesare pentru stabilirea compensaţiilor se eliberează fără
plată, indiferent de faptul dacă persoana are datorii la plata serviciilor comunale.
Compensaţiile nominative se calculează, conform normativelor, în mărime de:
50 la sută:
• pentru invalizii de gradul I şi II; invalizii din copilărie de gradul I şi II; partici-
panţii la cel de-al doilea război mondial şi persoanele asimilate participan-
ţilor la război etc.;
25 la sută:
• pentru invalizii de gradul II de afecţiune generală sau profesională; invalizii
din copilărie de gradul III; invalizii de gradul III stabilit fără termen etc.;
• pentru pensionarii singuri.
Compensaţiile nominative se stabilesc în baza următoarelor normative:
a) la plata pentru energia electrică – pornind de la costul consumului
normativ lunar de 60 kwh la un contor;
b) la plata pentru energia electrică în casele dotate cu plite electrice –
pornind de la costul consumului normativ lunar de 100 kwh la un contor;
c) la plata pentru încălzirea centralizată sau cu gaze naturale – pornind de
la costul încălzirii pentru 30 m2 de suprafaţă totală pentru o persoană benefi-
ciară de compensaţie nominativă, indiferent de faptul cine este proprietarul
•8•
 apartamentului (casei), iar în cazul pensionarilor singuri, această compen-
saţie se calculează pornind de la costul încălzirii pentru 30 m2 de suprafaţă
totală pentru o familie;
d) pentru procurarea cărbunelui şi a lemnului de foc, anual – pornind de
la nivelul limită al preţurilor aprobate de Guvern, în mărime de 50 la sută
din costul unei tone de cărbune şi 1 m3 de lemn. Dacă familia este alcătuită
din cîteva persoane beneficiare de compensaţie, aceasta se acordă fiecărui
beneficiar, indiferent de faptul cine este proprietarul casei.
Cuantumurile concrete ale compensaţiilor nominative se stabilesc de Guvern în
baza tarifelor şi preţurilor în vigoare la serviciile comunale, la energia electrică,
cărbune, lemn de foc şi se ajustează (schimbă) pe măsura modificării tarifelor şi
a preţurilor menţionate.
Plata compensaţiilor nominative se efectuează pentru luna precedentă de către
“Banca de Economii” S.A.:
pentru cărbune, gaz lichefiat, lemne – prin acordarea mijloacelor în
numerar;
pentru energia electrică, termică, gaze naturale, apă caldă şi celelalte
servicii comunale:
a) nemijlocit la momentul încasării plăţilor comunale la “Banca de Economii”
S.A. fără eliberarea cecurilor sau în numerar la prezentarea bonurilor ce
confirmă efectuarea plăţilor pentru serviciile comunale pe perioada, pentru
care s-au stabilit compensaţiile nominative;
b) prin eliberarea cecurilor de decontare în cazul în care plata se efectuează în
alte instituţii financiare şi la Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei”.
Cecul pentru achitarea serviciilor sau compensaţiile în numerar:
este eliberat personal persoanei care beneficiază de dreptul la compensaţii
sau
persoanei care are procură eliberată de beneficiarul compensaţiei, procură
care este autentificată în modul stabilit de notar sau secretarul consiliului local
(secretarul primăriei). Procura este necesară numai în cazurile în care compen-
saţiile nominative se achită în numerar. Termenul de valabilitate a procurii nu
trebuie să depăşească termenul de 6 luni.
În cazul în care costul consumului de facto al serviciilor este mai mic decît
cuantumul compensaţiilor nominative, “Banca de Economii” S.A. va restitui
beneficiarilor restul compensaţiilor în numerar.
În cazurile în care întreprinderile prestatoare de servicii în perioada sezonului
de încălzire nu furnizează energie termică şi apă caldă, compensaţiile nomi-
native pentru aceste servicii vor fi achitate beneficiarilor în numerar, indiferent de
datoriile istorice, în baza actului ce confirmă lipsa serviciilor în luna respectivă.
Compensaţiile se acordă indiferent de faptul dacă beneficiarul este sau nu
locatarul principal al apartamentului sau proprietarul casei. În cazul care

•9•
beneficiarul nu este proprietarul apartamentului (casei), în listele întocmite se
include şi proprietarul apartamentului (casei), indicîndu-se codul fiscal sau seria
şi numărul paşaportului.
În cazul schimbării locului permanent de trai, la noul loc compensaţiile nomi-
native se stabilesc din luna următoare celei din care au fost suspendate compen-
saţiile nominative la locul precedent de trai, dar nu mai mult de 6 luni. În caz
contrar, compensaţiile nominative se stabilesc din luna prezentării tuturor docu-
mentelor necesare. La stabilirea compensaţiilor nominative la noul loc de trai este
necesară anexarea obligatorie a certificatului (eliberat de organele teritoriale de
asigurări sociale), cu indicarea perioadei pentru care i s-au stabilit compensaţii
nominative la locul precedent de trai.

1.2.3. FONDURI DE SUSŢINERE SOCIALĂ A POPULAŢIEI

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei a fost creat pentru acor-

dare de ajutor material persoanelor socialmente vulnerabile din rîndul pensio-
narilor (prioritar invalizi, persoane singure şi în etate), altor persoane inapte de
muncă, familiilor cu copii.
Fondurile locale de susţinere socială a populaţiei activează pe lîngă autori-
tăţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi
şi ale municipiului Bălţi. Fondurile locale acordă cetăţenilor care au nevoie de
susţinere ajutorul material la locul de trai al acestora.
Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale, sub formă bănească sau
în bunuri materiale, se utilizează pentru satisfacerea necesităţilor în produse
alimentare şi mărfuri industriale de primă necesitate, în medicamente şi articole
protetico-ortopedice şi pentru achitarea serviciilor medicale, precum şi pentru
acoperirea cheltuielilor cantinelor de ajutor social, cheltuieli ce ţin de acordarea
serviciilor. Distribuirea ajutorului material se efectuează conform unui regula-
ment aprobat de Guvern.
Dreptul la obţinerea ajutorului material îl au şi alte persoane socialmente vulne-
rabile în cazurile de îmbolnăvire gravă sau aflate în situaţii excepţionale (cala-
mităţi naturale, dezastre, avarii, conflicte armate, catastrofe ecologice, incendii,
epidemii, accidente etc.), pe care nu le pot depăşi de sine stătător.
Pentru a obţine ajutorul material, persoana se adresează nu la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale, că la direcţia executivă a fondului de susţinere socială a popu-
laţiei de la locul său de trai, prezentînd acte şi documente justificative.
Rapoartele cu privire la utilizarea mijloacelor Fondului republican şi fondurilor
locale se prezintă, trimestrial, Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului,
Biroului Naţional de Statistică, iar rapoartele cu privire la utilizarea mijloacelor
fondurilor locale – şi autorităţilor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale
de nivelul doi şi ale municipiului Bălţi.
• 10 •
Fondul republican de susţinere socială a populaţiei activează pe lîngă Minis-
terul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
Adresa: str.Vasile Alecsandri , nr.1 et.VI, MD-2009, mun. Chişinău, Republica
Moldova. Tel.: (0 22) 28-61-92.

1.2.4. AJUTOARE UMANITARE

Ajutoare umanitare se acordă pensionarilor, invalizilor, persoanelor bolnave

şi altor beneficiari sub formă de bunuri, de asistenţă financiară nerambursabilă,
donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii din
partea donatorilor străini etc.
Organele care efectuează administrarea şi coordonarea activităţii de recep-
ţionare şi distribuire a ajutoarelor umanitare sînt:
a) Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare;
b) Comisia interdepartamentală pentru ajutoarele umanitare;
c) Comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare;
d) Comisiile specializate.
Comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare ţin evidenţa ajutoarelor
umanitare acordate şi exercită controlul asupra distribuirii şi utilizării acestora,
selectează beneficiarii de ajutoare umanitare şi prezintă trimestrial dări de seamă
despre distribuirea ajutoarelor umanitare recepţionate. Preşedinte al comisiei
teritoriale pentru ajutoarele umanitare este vicepreşedintele autorităţii adminis-
traţiei publice locale.

1.2.5. CANTINELE DE AJUTOR SOCIAL

Cantinele de ajutor social se înfiinţează de autorităţile administraţiei publice

locale şi prestează servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile.
Beneficiari ai serviciilor prestate de cantinele de ajutor social sînt persoanele
socialmente vulnerabile ale căror venituri lunare pentru anul precedent consti-
tuie 1-2 pensii minime pentru limită de vîrstă. Aceste persoane sînt:
persoanele care au atins vîrsta de pensionare:
fară domiciliu;
fară susţinători legali;
fară venituri sau cu venituri mici;
invalizii;
copiii pînă la vîrsta de 18 ani din familii considerate socialmente vulnerabile.
Dreptul la serviciile cantinei de ajutor social se stabileşte în baza următoarelor
documente:
• 11 •
 cererea-tip a solicitantului adresată primarului satului (comunei), oraşului
(municipiului), pretorului (în municipiul Chişinău);
copia buletinului de identitate (paşaport);
copia certificatului despre componenţa familiei, eliberat de primărie, sau
extrasului din cartea de imobil;
copia certificatului de divorţ;
copia adeverinţei medicale a solicitantului, care să certifice că acesta nu
suferă de boli transmisibile;
alte acte ce atestă starea social-vulnerabilă a familiei solicitantului (adeve-
rinţa de la primărie, confirmînd că solicitantul nu are în proprietate pămînt –
teren agricol, sau, dacă îl posedă, nu obţine venit de pe el din cauza calamităţilor
naturale sau din alte motive întemeiate etc.).
Ancheta socială a solicitantului serviciilor prestate de cantinele de ajutor social
este completată de reprezentanţii primăriilor, în comun cu specialiştii secţiilor
de asistenţă socială şi protecţia familiei (direcţiei generale asistenţă socială), în
baza cererii şi a documentelor depuse. În rezultatul evaluării se stabileşte dreptul
şi durata beneficierii persoanei solicitante de serviciile cantinei de ajutor social.
Reprezentantul primăriei (preturii) informează fiecare solicitant despre rezulta-
tele evaluării anchetei sociale.
Dreptul la serviciile cantinelor de ajutor social se acordă prin dispoziţia
primarului în baza anchetei sociale. Listele persoanelor care beneficiază de servi-
ciile cantinelor de ajutor social sînt întocmite de organele teritoriale de asistenţă
socială, în comun cu reprezentanţii organizaţiilor de veterani şi ai altor organi-
zaţii obşteşti, şi sînt aprobate de primării.
Persoanele îndreptăţite beneficiază de serviciile cantinelor de ajutor social pe o
perioadă de cel mult 30 de zile în trimestru (120 de zile anual).
Serviciile prestate de cantinele de ajutor social includ:
a) prepararea şi servirea zilnică a unei mese de persoană (de obicei a prîn-
zului);
b) aprovizionarea, contra bani, de la sediul cantinei, cu produse alimentare de
bază la preţurile lor de achiziţie;
c) transportarea gratuită la domiciliu a hranei (pentru unele persoane);
d) prepararea şi distribuirea hranei prin centrele mobile de deservire.
Cuantumul alocaţiei zilnice de hrană pentru o persoană la cantina de ajutor
social se stabileşte de către consiliul local, în comun cu administraţia cantinei de
ajutor social.

• 12 •
 1.2.6. AZILUL PENTRU BĂTRÎNI

Îngrijirea în familie se consideră mai eficientă.

Îngrijirea în instituţiile specializate se efectuează în cazuri excepţionale.
(art. 11 din Legea asistenţei sociale547/25.12.2003)
Pierderea dreptului la locuinţă este, din păcate, posibilă şi acest lucru se poate
întîmpla din mai multe cauze, cu sau fără propria vină a persoanei în etate. În
aceste situaţii şansele de a obţine o nouă locuinţă sînt foarte limitate şi depind în
principal de posibilităţile financiare ale persoanei rămase fără locuinţă. Desigur,
soluţia cea mai fericită este ca persoana să poată procura o altă locuinţă sau să
fie adăpostită în casa unor rude sau prieteni. Acordarea în mod prioritar a unui
spaţiu locativ pentru persoanele în etate care şi-au pierdut locuinţa, din păcate,
nu este garantată prin lege. În astfel de situaţii azilul pentru bătrîni este o ultimă
soluţie pentru unele persoane rămase fără adăpost.
Azilul pentru bătrîni este o opţiune şi pentru persoanele în etate care nu pot
continua să locuiască în locuinţa proprie din motiv că starea sănătăţii nu le
permite să se îngrijească de sine stătător, iar rudele sau alte persoane de încre-
dere nu-şi asumă responsabilitatea de a le purta grija cuvenită.
Azilul este o instituţie de asistenţă socială pentru persoanele de vîrstă pensio-
nară şi persoanele cu disabilităţi. Azilul funcţionează în baza unui Regulament-
tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului 1500/31.12.2004. Azilul prestează servicii
de îngrijire, reabilitare şi asistenţă medico-socială, în conformitate cu necesităţile
personale, fizice, clinice, sociale şi spirituale ale persoanelor în vîrstă:
• cazează persoane în vîrstă;
• asigură persoanele în vîrstă cu îmbrăcăminte şi încălţăminte;
• asigură alimentarea şi tratamentul persoanelor în vîrstă în conformitate cu
normativele fiziologice şi financiare în vigoare şi starea sănătăţii;
• organizează îngrijirea şi asistenţa medicală;
• asigură persoanele în vîrstă cu aparataj auditiv, optic, articole protetico-
ortopedice şi fotolii cu rotile;
• organizează odihna persoanelor în vîrstă;
• organizează şi asigură înmormîntarea tutelaţilor care nu au rude.
Beneficiari ai azilului pot fi cetăţeni ai Republicii Moldova din rîndul persoa-
nelor vîrstnice şi persoanelor cu disabilităţi, lipsite de suport în familie, care nece-
sită ajutor din partea comunităţii şi deservire socio-medicală la domiciliu sau în
cadrul azilului. Nu se admite cazarea în azil a persoanelor cu boli psihice, a bolna-
vilor de alcoolism, narcomanie, toxicomanie, tuberculoză, cu alte maladii care
necesită tratament în instituţii specializate.
Selectarea persoanelor care necesită cazare în azil se efectuează de către
secţiile/direcţiile teritoriale asistenţă socială şi protecţie a familiei, în comun cu
asistentul social din primărie, medicul de familie şi autorităţile administraţiei
publice locale. Persoanele selectate, preliminar sînt familiarizate de către asis-
• 13 •
tentul social cu cerinţele de cazare în azil. În baza demersurilor direcţiilor/secţi-
ilor asistenţă socială şi protecţie a familiei persoanele selectate sînt repartizate la
instituţii.
Pentru cazare la azil persoanele selectate prezintă în adresa azilului:
• cererea;
• demersul organului teritorial asistenţă socială şi protecţie a familiei;
• actul de identitate a persoanei;
• fişa medicală;
• concluzia comisiei medicale consultative;
• cartea de imobil.
Persoana în vîrstă încheie un contract cu azilul unde sînt stipulate drepturile
şi obligaţiile părţilor, în particular:
cota parte din venitul personal al persoanei plasate în azil (pensie, alocaţie)
ce se transmite azilului pentru a acoperi cheltuielile pentru întreţinerea în azil;
drepturile şi obligaţiile azilului;
drepturile şi obligaţiile persoanei plasate în azil;
Rudele persoanei în vîrstă care din anumite motive nu pot oferi grija pe care o
datorează părinţilor, fraţilor etc., pot încheia cu administraţia azilului un contract,
autentificat notarial, prin care îşi asumă responsabilitatea de a achita lunar între-
ţinerea persoanei cazate plasate în azil.
Persoana plasată în azil are dreptul:
să depună mijloacele băneşti şi alte bunuri la bancă;
să primească informaţii despre starea sănătăţii sale;
să întrerupă procesul de cazare în azil.
Externarea din azil se efectuează prin depunerea unei cereri personale sau prin
decizia directorului, la propunerea administraţiei azilului. În cazul externării din
azil, persoana externată obţine înapoi buletinul de identitate, documentele ce
confirmă perioada aflării în azil, cartea de imobil şi toată averea care a fost trans-
misă în folosinţa temporară a azilului. De asemenea, persoanei externate i se dă
lenjerie, îmbrăcăminte, încălţăminte (dacă a locuit în azil cel puţin un an).
În caz de deces al tutelarului azilul îşi asumă responsabilitatea de organizare a
funeraliilor.

1.2.7. AJUTORUL SAU INDEMNIZAŢIA DE DECES

Ajutorul de deces se acordă:

în cazul decesului persoanei asigurate indemnizaţia de deces se plăteşte
conform cuantumului stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de
stat. În 2008 indemnizaţia constituie 800 de lei în cazul decesului pensionarului

• 14 •
din sistemul public de asigurări sociale, al şomerului, precum şi al unui membru
de familie aflat la întreţinerea acestora sau al persoanei care a realizat un stagiu
total de cotizare de cel puţin 3 ani.
în cazul decesului persoanei neasigurate ajutorul de deces se stabileşte în
cuantum de 600 de lei, cu condiţia că nici unul dintre membrii familiei acesteia
nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru
persoana decedată.
Indemnizaţia de deces se achită persoanei care a suportat cheltuielile de înmor-
mîntare – membru al familiei, tutore, curator sau oricare alt cetăţean, care a
suportat cheltuielile financiare. Pentru stabilirea acestei indemnizaţii, persoana
indicată se adresează la Casa Teritorială de Asigurări Sociale la locul de trai al
decedatului cu următoarele documente:
• buletinul de identitate a solicitantului (în original ori copie), sau alt docu-
ment care înlocuieşte buletinul de identitate;
• certificatul de deces (în original), copia adeverinţei de deces;
• documente, care confirmă mărimea cheltuielilor suportate pentru înmor-
mîntare.

1.2.8. ALTE FORME DE SUSŢINERE SOCIALĂ

Indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii are loc în

corespundere cu hotărîrile Guvernului care stabileşte categoriile de vîrstă ale
deponenţilor Băncii de Economii care au dreptul la plata sumei indexate. În anul
2007 de acest drept au beneficiat persoanele născute pînă în anul 1943 inclusiv.
Credite preferenţiale pe termen lung se acordă studenţilor din instituţiile de
învăţămînt superior de stat, inclusiv celor înmatriculaţi pe bază de contract, dacă
aceşti studenţi sînt întreţinuţi de pensionari pentru limită de vîrstă. Condiţiile de
acordare a creditelor sînt următoarele:
studenţii cu vîrsta între 18-40 de ani;
studenţii sînt admişi în instituţia de învăţămînt superior cu o medie de cel
puţin 8 sau care au absolvit anul de studiu cu aceeaşi medie;
studenţii nu au restanţe academice;
studenţii nu au venit propriu;
întreţinătorul legal al studentului este pensionar pentru limită de vîrstă.
Bursa socială se acordă studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior,
elevilor din instituţiile de invăţămînt mediu de specialitate, secundar profesional
şi persoanelor care studiază în învăţămîntul postuniversitar, dacă ambii părinţi ai
persoanei sînt pensionari.

• 15 •
 1.2.9. ACTE NORMATIVE DE BAZĂ PRIVIND ASISTENŢA SOCIALĂ

Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25.12.2003;

Legea cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de popu-
laţie, nr.933-XIV din 14.04.2000;
Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a
populaţiei, nr. 827-XIV din 18.02.2000;
Lege privind cantinele de ajutor social nr. 81-XV din 28.02.2003;
Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova
nr. 1491-XV din 28.11.2002;
Lege privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de
Economii nr. 1530/din 12.12.2002;
Legea cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de
populaţie nr.121-XV din 03.05.2001;
Hotărîrea Guvernului cu privire la compensaţiile nominative pentru
unele categorii de populaţie nr. 761 din 31.07.2000;
Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului-tip cu privire
la funcţionarea cantinelor de ajutor social nr. 1246 din 16.10.2003;
Notă: În prezent este elaborat şi prezentat în Parlament un nou proiect de lege
cu privire la ajutorul social, prin care va fi efectuată reforma sistemului de asis-
tenţă socială. La prima etapă treptat vor fi anulate compensaţiile nominative.
Familiile defavorizate vor fi susţinute prin acordarea ajutorului social, stabilit în
conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea
de asistenţă socială.

Subcapitol 1.3. Asigurarea medicală a pensionarilor

1.3.1. PROGRAMULUI UNIC AL ASIGURĂRII OBLIGATORII
DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Guvernul efectuează asigurarea medicală a pensionarilor neangajaţi în cîmpul

muncii, ceea ce înseamnă că persoanele în etate beneficiază de asistenţă medi-
cală gratuită în limitele serviciilor garantate de sistemul de asigurare medicală
obligatorie.
Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală serveşte drept garanţie
pentru a beneficia de servicii medicale. În cazul pierderii poliţei de asigurare
persoana asigurată este obligată să anunţe Agentia teritoriala despre pierdere,
astfel eliberîndu-i-se o nouă poliţă.
Programul unic este un document complex care se actualizează şi se aprobă
anual de Guvern. Programul unic prevede volumul asistenţei medicale, acordate
în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Medicii de familie şi institu-
ţiile medicale au obligaţia să se conducă de acest program la acordarea asistenţei
• 16 •
medicale persoanelor asigurate şi vă pot oferi explicaţii competente ţinînd cont
de necesităţile individuale ale fiecărui pacient. Programul unic prevede:
lista maladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din
mijloacele asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
tipurile de asistenţă medicală în cazul maladiilor şi stărilor cuprinse în lista
aprobată (urgentă la etapa prespitalicească; primară; specializată de ambulator;
stomatologică; servicii medicale de înaltă performanţă; spitalicească; îngrijiri
medicale la domiciliu);
volumul şi condiţiile acordării asistenţei medicale;
lista medicamentelor compensate pentru tratament în condiţii de ambu-
lator a persoanelor asigurate, precum şi alte aspecte ale asistenţei medicale
asigurate.
Serviciile medicale peste Programul unic pot fi extinse prin asigurarea facultativă
de sănătate sau prin plăţi directe prestatorului de servicii medicale.
Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asis-
tenţă medicală se aprobă de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, în comun
cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
Medicii de familie sînt obligaţi să prescrie medicamente compensate doar din
cele incluse în listă.
Prestatorii de servicii farmaceutice care au încheiat cu Compania Naţională de
Asigurări în Medicină contracte privind eliberarea medicamentelor compensate
din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală efectuează eliberarea
medicamentelor compensate către persoanele asigurate. Pentru a primi medica-
mentele compensate pacientul sau reprezentantul lui trebuie să prezinte:
reţeta valabilă prescrisă în strictă conformitate cu regulamentul aprobat;
actul de identitate;
poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Se interzice înlocuirea medicamentului prescris în reţetă cu alt medicament.
Pacientul sau reprezentantul lui legal confirmă prin semnătură pe formularul de
reţetă primirea medicamentului compensat. După caz, pacientul achită o contri-
buţie personală.
La anexa 3 veţi găsi datele de contact a instituţiilor din sistemul de adminis-
trare a asigurărilor în medicină.
Telefonul Verde al Ministerului Sănătăţii
0 800 71010
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
Linia fierbinte

• 17 •
 1.3.2. RECUPERAREA SĂNĂTĂŢII PERSOANELOR ÎN ETATE

Persoanele în etate beneficiază de unele prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvi-

rilor, recuperarea sănătăţii şi odihnă finanţate de la bugetul asigurărilor sociale
de stat. La moment, procurarea foilor de tratament sanatorial din surse bugetare
este prevăzută doar pentru unii beneficiari în corespundere cu Legea cu privire
la veterani 190/08.05.2003:
în fiecare an – invalizii de război;
o dată la trei ani – veteranii de război;
o dată la trei ani – persoanele care au o vechime în muncă de cel puţin 30
de ani femeile şi 35 de ani bărbaţii, dacă aceste persoane au fost decorate cu
ordine şi medalii, deţin titluri onorifice ori distincţii ale Republicii Moldova sau
ale fostei U.R.S.S;
o dată la trei ani persoanele care au o vechime în muncă de cel puţin 35 de
ani femeile şi 40 de ani bărbaţii, indiferent de faptul dacă au fost decorate cu
ordine şi medalii.
Aceste persoane beneficiază de bilete de tratament sanatorial gratuit în centrele
de reabilitare ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi în alte instituţii de
acest tip.
Invalizii de război pot solicita, în locul biletelor de tratament, o compensaţie
bănească o dată la doi ani, în condiţiile stabilite de Guvern.
Casele Teritoriale de Asigurări Sociale efectuează eliberarea biletelor de trata-
ment persoanelor îndreptăţite care urmează să depună actele necesare pentru
a fi luate la evidenţă:
cerere;
copia paşaportului (buletin de identitate);
copia carnetului de muncă;
certificat medical de forma stabilită.
Pentru a folosi corect foaia sanatorială trebuie să aveţi în vedere:
aveţi grijă să obţineţi fişa balneosanatorială de le medicul-curant în care ar
trebui să fie specificate contraindicaţiile medicale;
aveţi grijă să utilizaţi biletul în termenul de valabilitate indicat;
nu aveţi dreptul să vindeţi, să schimbaţi sau transmite biletul altei persoane;
nu se admite tratarea a două sau mai multe persoane pe un singur bilet.

1.3.3. ACTE NORMATIVE DE BAZĂ PRIVIND ASIGURAREA ÎN MEDICINĂ

Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.95;

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-
XIII din 27.02.98;
Legea cu privire la medicamente Nr.1409-XIII din 17.12.97;
• 18 •
 CAPITOLUL II: PROTECŢIA JURIDICĂ
A PERSOANELOR ÎN ETATE ÎN ALTE DOMENII

Subcapitol 2.1. Dreptul persoanei în etate la muncă

În cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi.
Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului
pe criterii de ...vîrstă, ...origine socială,... handicap... este interzisă.
(art. 8 din Codul muncii al RM 154/28.03.2003)
În domeniul raporturilor de muncă persoana în etate, ca şi oricare alt cetăţean
al Republicii Moldova, se bucură de garanţiile şi libertăţile legale consfinţite prin
Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii, alte legi naţionale şi acte interna-
ţionale la care Moldova este parte.
Egalitatea în drepturi a tuturor salariaţilor este un principiu declarat în legislaţia
Republicii Moldova. Este interzisă orice discriminare pe criterii nelegate de cali-
tăţile profesionale ale salariatului.
Reieşind din aceste principii generale vom reţine următoarele:
Atingerea vîrstei de pensionare stabilite prin lege (la moment 57 ani pentru
femei şi 62 ani pentru bărbaţi) nu constituie un temei în sine pentru concedierea
salariatului.
Salariatul care a atins vîrsta de pensionare este în drept să-şi dea demisia din
propria sa iniţiativă. Demisia trebuie acceptată de angajator la data indicată de
salariat.
Atingerea vîrstei de 65 de ani constituie temei pentru încetarea contractului
de muncă cu conducătorii unităţilor de stat.
Veteranii muncii – persoanele care au fost decorate cu ordine şi medalii sau care
s-au învrednicit de titluri onorifice ale Republicii Moldova sau ale fostei U.R.S.S.
ori de distincţii departamentale şi au o vechime în muncă de cel puţin 30 de ani
femeile şi 35 de ani bărbaţii se bucură de un şir de facilităţi. Astfel, Legea cu
privire la veterani 190/08.05.2003 prevede inclusiv:
facilităţi fiscale conform prevederilor Codului fiscal;
asistenţă medicală în condiţii privilegiate;
bilete de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani în centrele de reabili-
tare ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi în alte instituţii de acest tip;
asigurare gratuită, conform prescripţiilor medicale, cu proteze, cîrje, ghete
ortopedice, cărucioare;
asigurare prioritară cu medicamente din loturile de ajutoare umanitare;

• 19 •
 plasare prioritară în instituţii şi la deservire la domiciliu;
prioritate de a beneficia de servicii în instituţiile de deservire socială, de
alimentaţie publică, în întreprinderile gospodăriei comunale etc.;
vizitarea gratuită a Muzeului Naţional de Arte Plastice, Muzeului Naţional
de Istorie, Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeului Armatei
Naţionale;
prioritate la înscriere în cooperativele de construcţie a locuinţelor, de construcţie
şi exploatare a garajelor colective, a staţiilor de parcare şi deservire tehnică a mijloa-
celor de transport, în întovărăşirile pomilegumicole, la achiziţionarea materialelor
pentru construcţia de locuinţe individuale şi căsuţe de vară etc.
Persoanele care nu sînt veterani ai muncii, dar care au o vechime în muncă de
cel puţin 35 de ani femeile şi 40 de ani bărbaţii, beneficiază de bilete de trata-
ment sanatorial gratuit o dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerului
Muncii şi Protecţiei Sociale şi în alte instituţii de acest tip.
Persoanele în etate care muncesc se bucură de avantaje pentru îngrijirea nepoţilor:
Bunelul (bunica) poate beneficia de concediu parţial plătit pentru îngrijirea
copilului.
Bunelul (bunica) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului are dreptul
la un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la
6 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei). Ei pot să lucreze în condiţiile
timpului de muncă parţial sau la domiciliu.
Totodată, persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare nu se bucură de
garanţiile prevăzute pentru şomeri şi pentru integrare profesională:
persoana care are vîrsta stabilită de lege pentru pensionare nu poate avea
statut de şomer şi deci nu se bucură de dreptul de a primi ajutor de şomaj,
alocaţia de integrare sau de reintegrare profesională;
plata ajutorului de şomaj, a alocaţiei de integrare sau de reintegrare profesi-
onală încetează la data cînd persoana corespunde condiţiilor stabilite de lege
pentru pensionare.
Persoanele care consideră că este încălcat dreptul lor la muncă sau un drept
al lor legat de îndeplinirea unei munci, se pot adresa:
la organul sindical;
la Inspectoratul teritorial de muncă din raion sau oraş la locul de muncă;
în instanţa de judecată.
Inspecţia Muncii (organul central): Inspecţia Muncii se află în subordinea Minis-
terului Economiei şi Comerţului. Inspecţia Muncii exercită controlul de stat
asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul drep-
tului muncii. Adresa:
Mun. Chisinau, str. Miron Costin, 17/2, Oficiu 411

• 20 •
Telefoanele de contact: anticamera– (0 22) 49-94-00; fax: (0 22) 49-94-01.
În afară de munca în calitate de angajat, persoanele în etate sînt în drept să prac-
tice o activitate de antreprenoriat în modul stabilit de lege:
să fondeze o întreprindere cu statut de persoană juridică;
să se înregistreze în calitate de întreprinzător individual;
să obţină patentă de întreprinzător în modul stabilit de lege. Pentru pensi-
onari taxa pentru patentă se reduce cu 20 % din taxa stabilită. Patenta se elibe-
rează de:
• inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau
la locul de desfăşurare a activităţii preconizate;
• primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi
desfăşoare activitatea în baza patentei.
Codul muncii al RM 154/28.03.2003 este legea de bază care stabileşte
garanţiile şi privilegiile oamenilor în vîrstă în domeniul muncii.

Subcapitol 2.2. Grija familiei pentru persoanele în etate

Legislaţia Republicii Molodva consfinţeşte principiile de solidaritate şi susţi-
nere reciprocă în cadrul unei familii. Astfel, după ce legislatorul a avut grijă să
reglementeze obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii, urmează obligaţiile de
răspuns faţă de persoanele în etate care necesită sprijin material.
Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă. În cazul refuzului de a
acorda întreţinere benevol sau în baza unui contract privind plata unei pensii
de întreţinere, unul din soţi se poate adresa în instanţa judecătorească faţă de
celălalt soţ privind încasarea acestei pensii dacă soţul este inapt de muncă (a
atins vîrsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) şi necesită sprijin
material.
Pensia de întreţinere se plăteşte soţului inapt de muncă numai în cazul cînd
acesta nu are un venit propriu suficient, iar celălalt soţ are posibilitatea de a plăti
pensia.
Dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are
inclusiv şi fostul soţ, care a devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp
de un an după divorţ şi care necesită sprijin material.
Dacă soţii au fost căsătoriţi cel puţin 15 ani, dreptul de a pretinde întreţinere de
la fostul soţ pe cale judecătorească îl are inclusiv şi fostul soţ care a atins vîrsta
de pensionare în termen de cel mult 5 ani din momentul desfacerii căsătoriei, şi
care necesită sprijin material.
Instanţa judecătorească este în drept să-l elibereze pe unul dintre soţi (fostul soţ)
de obligaţia de întreţinere sau să limiteze această obligaţie la un anumit termen.

• 21 •
Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii
inapţi de muncă care necesită sprijin material. În cazul în care aceste obligaţii sînt
îndeplinite în mod firesc, din dragoste şi respect, nu este necesară întocmirea
unor acte în acest scop. Dacă însă persoana în etate consideră că familia nu-i
acordă atenţia şi sprijinul material necesar, atunci obligaţiile de întreţinere pot fi
stabilite în mod oficial:
• Prin contract privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă sau
• Prin hotărîre judecătorească.
În caz de boală gravă sau alte circumstanţe copiii majori pot fi obligaţi de către
instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare necesare pentru
depăşirea dificultăţilor în care se află persoana în etate.
Copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părintele inapt de muncă
dacă instanţa judecătorească va stabili că acest părinte s-a eschivat de la îndepli-
nirea obligaţiilor părinteşti faţă de copil.
Surorile şi fraţii majori inapţi de muncă, care necesită sprijin material, dar nu-l
pot obţine de la copiii lor, sau de la soţi (foştii soţi), sau de la părinţi, au dreptul
la întreţinere de la surorile şi fraţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace
suficiente.
Bunicii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, dar nu-l pot obţine de la
copiii lor, sau de la soţi (foştii soţi), au dreptul la întreţinere de la nepoţii majori
apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.
Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, dar nu-l pot
obţine de la copiii lor fireşti sau de la soţ (fostul soţ), au dreptul la întreţinere de
la copiii vitregi majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente. Instanţa
judecătorească este în drept să scutească copiii vitregi de obligaţia de a-şi între-
ţine părinţii vitregi dacă aceştia i-au întreţinut şi educat mai puţin de 5 ani sau nu
şi-au onorat obligaţiile.
Contractul privind plata pensiei de întreţinere poate fi încheiat în scris şi se
autentifică notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea (anularea)
contractului. Contractul privind plata pensiei de întreţinere poate fi, în orice
moment, modificat sau reziliat în baza acordului dintre părţi. Modificarea se
autentifică notarial. Nu se permite modificarea unilaterală a contractului privind
plata pensiei de întreţinere sau refuzul unilateral de a-l executa.
Litigiile privind plata pensiei de întreţinere sînt soluţionate de instanţa jude-
cătorească.
Codul familiei 1316/26.10.2000 este legea de bază care stabileşte obliga-
ţiile membrilor familiei privind întreţinerea şi îngrijirea oamenilor în vîrstă.

• 22 •
 Subcapitol 2.3. Tutela şi curatela
asupra persoanei în etate
Vîrsta înaintată aduce, zi cu zi, schimbări de diferit gen în viaţa persoanei în etate,
şi este important ca aceasta să întîmpine conştient schimbările ce survin şi să
se adapteze treptat la un alt mod de viaţă. Vîrsta înaintată nu este un motiv în
sine pentru limitarea independenţei şi a libertăţii vîrstnicului, din toate punc-
tele de vedere. Această limitare poate avea loc numai şi numai în cazurile şi în
modul stabilit de lege şi numai în interesul persoanei în vîrstă. În acest context,
am considerat potrivit să expunem succint unele prevederi legale privind tutela
şi curatele asupra persoanei în etate.

2.3.1. TUTELA ASUPRA PERSOANEI ÎN ETATE

Numai instanţa de judecată poate declara o persoană în etate ca fiind inca-

pabilă dacă în urma unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale)
persoana nu poate înţelege pe deplin sau nu poate dirija acţiunile sale. Asupra
acestei persoane se instituie tutela.
Procesul judiciar privind declararea incapacităţii persoanei în etate poate fi
pornit la cererea membrilor de familie, a rudelor apropiate (părinţi, copii, fraţi,
surori, bunei) sau la solicitarea organului de tutelă şi curatelă, a instituţiei de
psihiatrie (psihoneurologie), a procurorului.
Hotărîrea judecătorească prin care persoana este declarată incapabilă serveşte
temei pentru ca organul de tutelă şi curatelă să-i numească un tutore.
Tutela înseamnă că persoana declarată ca fiind incapabilă nu este în drept să
încheie (să semneze) de sine stătător acte juridice (contracte şi alte documente).
Toate aceste acte le încheie tutorele în locul persoanei incapabile.
Tutela asupra persoanei se anulează în baza hotărîrii judecătoreşti. Dacă au
dispărut cauzele care au adus la situaţia că persoana în etate a fost declarată
incapabilă, instanţa de judecată declară că persoana este capabilă.
Obligaţiile de tutelă se îndeplinesc gratuit. Tutorele are dreptul să ceară
compensarea tuturor cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiilor de tutelă.

2.3.2. LIMITAREA PERSOANEI ÎN ETATE ÎN CAPACITATEA DE EXERCIŢIU

Numai instanţa de judecată poate limita o persoană în etate în capacitatea

sa de exerciţiu, dacă persoana face abuz de alcool sau consumă droguri şi alte
substanţe psihotrope şi astfel înrăutăţeşte starea materială a familiei sale. Asupra
acestei persoane se instituie curatela. În acest caz persoana are dreptul să încheie

• 23 •
acte juridice cu privire la bunurile sale, să primească şi să dispună de salariu, de
pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului.
Procesul judiciar privind limitarea persoanei în etate în capacitatea de exer-
ciţiu poate fi pornit la cererea membrilor de familie, a procurorului sau a orga-
nului de tutelă şi curatelă.
Hotărîrea judecătorească prin care persoana este limitată în capacitatea de exer-
ciţiu constituie un temei pentru ca organul de tutelă şi curatelă să-i numească un
curator. În hotărîre se va menţiona activităţile şi actele juridice în a căror efec-
tuare persoana este limitată în capacitatea de exerciţiu.
Curatela se anulează în baza hotărîrii judecătoreşti, dacă au dispărut temeiu-
rile în care persoana a fost limitată în capacitatea de exerciţiu.
Obligaţiile de curatelă se îndeplinesc gratuit. Curatorul are dreptul să ceară
compensarea tuturor cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiilor de curatelă.

2.3.3. CURATELA ÎN FORMĂ DE PATRONAJ

Curatela în formă de patronaj se instituie asupra persoanelor în etate cu capa-

citate deplină de exerciţiu, care, din cauza sănătăţii, nu sînt în stare să-şi exercite
şi să-şi apere drepturile şi nici să-şi îndeplinească de sine stătător obligaţiile.
Curatorul (asistentul) este desemnat de organul de asistenţă socială (tutelă şi
curatelă) cu consimţămîntul persoanei în etate (dacă aceasta nu este limitată
în capacitatea de exerciţiu). Patronajul încetează la cererea persoanei în etate
capabile şi în alte temeiuri prevăzute de lege.
Persoana în etate poate da o procură/mandat în baza căreia curatorul (asistentul)
poate încheia acte juridice şi dispune de patrimoniul persoanei puse sub patronaj.

2.3.4. AUTORITĂŢILE TUTELARE

Autorităţi tutelare sînt:

a) Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului – la nivel central;
b) direcţiile (secţiile) teritoriale de asistenţă socială – referitor la persoanele
majore;
c) secretarii consiliilor locale – în localităţile în care lipsesc direcţiile (secţiile)
de asistenţă socială – referitor la persoanele majore.
Autorităţile tutelare supraveghează îndeplinirea obligaţiilor de către tutore
(curator).
Fără permisiunea prealabilă a autorităţii tutelare, tutorele nu este în drept să
încheie, iar curatorul nu este în drept să încuviinţeze încheierea actelor juri-
dice care duc la micşorarea averii persoanei aflate sub tutelă (curatelă):

• 24 •
 • acte de înstrăinare (inclusiv de donaţie);
• acte de schimb sau de închiriere (arendă);
• acte de folosinţă gratuită sau de depunere în gaj a bunurilor;
• acte juridice prin care persoana pusă sub tutelă sau curatelă renunţă la
drepturile sale;
• convenţii de partajare a averii sau a cotelor-părţi ale persoanei puse sub
tutelă sau curatelă etc.
Codul civil nr. 1107-XV din 06.06.2002 este legea de bază care în art.17-
art.48 reglementează modul de instituire a şi de exercitare a tutelei şi curatelei
asupra persoanelor adulte, inclusiv asupra persoanelor în vîrstă.

Subcapitol 2.4. Dreptul persoanei

în etate la locuinţă
Un loc de trai permanent confortabil este vital pentru traiul fiecărui om. O dată
cu atingerea unei vîrste înaintate această condiţie a traiului uman devine şi mai
esenţială şi este foarte important ca fiecare persoană în etate să cunoască riscu-
rile care ar putea conduce la pierderea locuinţei sub un acoperiş cîştigat cu preţul
unei munci de o viaţă, acţiunile care ar trebui întreprinse pentru a nu admite
acest lucru, precum şi soluţiile în situaţiile de criză, cînd bătrînul nu mai are unde
locui sau nu mai poate locui de unul singur.
La acest capitol am considerat potrivit să abordăm următoarele aspecte princi-
pale:
• Obţinerea dreptului de proprietate asupra locuinţei şi asupra terenului;
• Menţinerea dreptului de proprietate asupra locuinţei.

2.4.1. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA PROPRIEI LOCUINŢE

Privatizarea locuinţelor şi avantajele de a avea o locuinţă în proprietate privată

sînt bine cunoscute. Locuinţa privată (privatizată) o poţi schimba pe o altă locu-
inţă, iar dacă valoarea locuinţei pe care o primeşti în schimb este mai mică decît
valoarea locuinţei pe care o transmiţi, poţi obţine o sumă de bani în plus pentru
alte necesităţi. Poţi da în chirie toată locuinţa privată sau o parte din ea, bene-
ficiind de o sumă de bani care sporeşte bugetul necesar pentru necesităţile
curente. Poţi vinde locuinţa privată, dacă nu ai nevoie de ea, iar banii obţinuţi te
pot ajuta să treci mai uşor prin greutăţile bătrîneţii. În final, prin moştenire poţi
lăsa locuinţa privată membrilor iubiţi ai familiei sau poţi dispune în alt mod de
propria locuinţă, după cum consideri potrivit şi convenabil.
Unele persoane în etate, din propria lor greşeală sau după sfaturile unor persoane
prost informate sau rău intenţionate, pînă în prezent nu şi-au privatizat aparta-
• 25 •
mentele. Deşi acest lucru nu este obligatoriu (statul nu te obligă să privatizezi
apartamentul), neglijarea acestei şanse acordate de legislaţie limitează liber-
tatea de a dispune de apartamentul care a fost obţinut după multă aşteptare.
În special, rudele persoanei în etate nu pot moşteni un apartament neprivatizat.
Sînt cazuri cînd rudele care i-au purtat grija şi respectul persoanei în etate nu au
putut moşteni apartamentul în care locuia această persoană din simplul motiv
că acest apartament nu era privatizat.
Organele abilitate cu dreptul de a efectua privatizarea fondului de locuinţe, sînt:
a) consiliile municipale Chişinău şi Bălţi;
b) organul abilitat al Comitetului executiv al unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia – pe teritoriul Găgăuziei;
c) consiliile raionale – în celelalte localităţi ale republicii.
Aceste instituţii competente desemnează comisii speciale pentru privatizarea
fondului de locuinţe, care au obligaţia de a adopta deciziile necesare în procesul
privatizării. Privatizarea locuinţei se efectuează în baza unui contract şi finali-
zează cu înscrierea dreptului de proprietate privată în registrul bunurilor imobile
la oficiul cadastral teritorial din localitatea respectivă. În dependenţă de numărul
persoanelor care au privatizat apartamentul acesta poate aparţine unei singure
persoane (unic proprietar) sau mai multor persoane, fiecare avînd o cotă-parte
(procente sau fracţie) în apartamentul comun.
Se întîlnesc, însă, cazuri cînd persoanele în etate au contractul de privatizare
încheiat şi autentificat la notar, dar nu l-au înregistrat la oficiul cadastral terito-
rial. Vă atenţionăm că numai dreptul înregistrat la organele cadastrale este un
drept de proprietate în sensul deplin şi oferă toate avantajele garantate prin
lege proprietarilor. Dacă nu cunoaşteţi situaţia legată de dreptul de proprietate
asupra locuinţei Dvs, vă puteţi adresa la oficiul cadastral teritorial de la domiciliu
pentru a verifica dacă dreptul Dvs de proprietate este înscris în registru.
În mod special dorim să atragem atenţia asupra privatizării apartamentelor
(locuinţelor) din blocurile cooperativelor, care au fost construite din sursele
particulare ale persoanelor în etate. Sînt foarte multe cazuri cînd aceste persoane
(membri ai cooperativelor) au achitat în întregime cota lor (costul apartamen-
tului), dar nu au privatizat acest apartament. Aveţi în vedere: faptul că demult aţi
achitat costul integral al apartamentului conform preţului stabilit, la momentul
respectiv, nu înseamnă că Dvs în mod automat aţi devenit proprietar al aparta-
mentului. Pentru a deveni un proprietar adevărat conform legii, trebuie să cereţi
de la conducerea cooperativei document ce confirmă achitarea costului inte-
gral, să înscrieţi dreptul Dvs de proprietate asupra apartamentului în registrul
bunurilor imobile şi să obţineţi titlu de autentificare a dreptului de proprietate.
În caz contrar, Dvs veţi avea drepturi limitate asupra unui apartament care nu
este privatizat.

• 26 •
 2.4.2. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI

Privatizarea terenurilor oferă persoanelor în etate posibilitatea de obţine în propri-

etate privată terenurile aferente casei (locuinţei) şi alte terenuri şi de a dispune de
aceste bunuri conform legii (transmiterea prin moştenire, vînzare etc.).
Persoanele în etate din localităţile rurale (inclusiv satele din suburbia
municipiilor) obţin în proprietate privată:
• terenurile agricole atribuite în procesul privatizării;
• terenurile atribuite cu statut de lot de pe lîngă casă – sectorul aferent casei
de locuit;
• terenurile atribuite cu statut de lot de pe lîngă casă – grădini.
Persoanele în etate din localităţile urbane obţin în proprietate privată:
• sectorul de teren aferent casei de locuit private;
• o parte din sectorul de teren aferent casei de locuit cu mai multe aparta-
mente privatizate, proporţional suprafeţei locuinţei privatizate;
• terenurile atribuite cu statut de lot pomicol.
Dreptul de proprietate asupra terenului atribuit în proprietate este confirmat
prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat de autorită-
ţile publice locale (primării) şi trebuie să fie înscris în registrul bunurilor imobile,
după care proprietarul obţine toate drepturile asupra terenului său. Procesul de
transmitere în proprietate privată a unor terenuri (agricole, de pe lîngă case) are
loc în mod organizat şi este administrat de autorităţile administraţiei publice
locale (primării), care trebuie să elibereze titlurile de autentificare proprietarilor.
Loturile pomicole pot fi privatizate prin cumpărare de către persoanele care sînt
membri ai întovărăşirii pomicole. Persoanele care doresc să cumpere lotul depun
o cerere la primăria localităţii pe al cărui teritoriu se află întovărăşirea pomicolă.
La cerere se anexează documentele ce confirmă calitatea de membru al înto-
vărăşirii respective. Primăria examinează cererile şi adoptă o hotărîre privind
vînzarea-cumpărarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de cumpărare este
respinsă, persoana poate depune o cerere în judecată. În cazul în care cererea
de cumpărare este aprobată, este perfectat un contract de vînzare-cumpărare a
lotului pomicol.
Apare întrebarea: care este preţul şi cît de convenabil este să plăteşti acest preţ
pentru lotul pomicol. Pentru a face o concluzie este necesar să iniţiaţi acest
proces, să vedeţi care va fi preţul calculat pentru lotul Dvs, după care puteţi
decide dacă doriţi să procuraţi lotul. Însă, aveţi în vedere că numai procurînd
acest lot în proprietate puteţi transmite acest lot prin moştenire, îl puteţi vinde
sau schimba. S-ar putea întîmpla că preţul de piaţă al acestui lot să fie de cîteva
ori mai mare decît preţul cu care îl veţi privatiza. Însă, unele persoane în etate
nu atrag atenţia cuvenită drepturilor şi obligaţiilor pe care le au în cadrul coope-
rativei şi pierd şansa de a privatiza lotul. În acest context vom aduce următorul
exemplu.
• 27 •
Un caz din viaţă:
Familia X., soţ şi soţie, ambii persoane în vîrstă, au avut un lot pomicol în suburbia
mun. Chişinău dar au neglijat unele obligaţii pe care le aveau în legătură cu
terenul folosit, din care cauză au fost excluşi din întovărăşire (cooperativă). Ei au
apelat la judecată pentru a anula decizia adunării generale privind excluderea
din cooperativă şi în prima instanţă li s-a făcut dreptate. Însă, cooperativa a depus
apel şi la a doua examinare a fost respinsă cererea bătrînilor şi a rămas în vigoare
decizia privind excluderea din cooperativă. Astfel, prin excluderea din coopera-
tivă aceste persoane au pierdut dreptul de a privatiza lotul lor pe care l-au folosit
peste 10 ani. Ei nu ar fi pierdut lotul dacă l-ar fi privatizat, iar la preţ de piaţă ei ar
fi putut obţine o sumă considerabilă pentru acest lot.
În contextul celor de mai sus, recomandăm persoanelor în etate să manifeste
interes şi grijă pentru a beneficia de dreptul lor garantat prin lege de a avea tere-
nuri în proprietate şi să apeleze la ajutorul unor persoane de încredere, compe-
tente, care i-ar ajută să obţină şi să apere acest drept.

2.4.3. MENŢINEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA LOCUINŢEI

Multe persoane, mai ales cele în etate, s-au obişnuit să creadă că viza de reşe-
dinţă, adică înscrierea locului (adresei) de trai (domiciliu) în paşaport sau în bule-
tinul de identitate, este o garanţie forte a faptului că nimeni şi niciodată nu va
putea lipsi persoana respectivă de acest drept la viza de reşedinţă şi de dreptul
de a locui în locuinţa respectivă. Dorim să menţionăm că viza de reşedinţă într-
un apartament are importanţă mai ales pentru a participa la privatizarea aparta-
mentului. Pentru claritate vom aduce un exemplu.
Un caz din viaţă:
Domnul X., o persoană în vîrstă, este chiriaş principal într-un apartament nepri-
vatizat, în care el, nora şi feciorul au viză de reşedinţă. Cu 10 ani în urmă domnul
X., fiind grav bolnav, a plecat să locuiască cu alte persoane la un alt apartament,
unde i se oferea îngrijirea necesară. Nora şi feciorul au depus cerere în judecată
care a adoptat hotărîre pentru a recunoaşte că domnul X. a pierdut dreptul său
la locuinţa unde-şi are viza de reşedinţă pe motiv că el a lipsit din această locu-
inţă mai mult de 6 luni. Domnul X. a depus apel şi prin decizia instanţei de apel
dreptul său a fost restabilit. Astfel, dacă persoana în cauză nu ar fi cîştigat procesul,
atunci participarea sa la privatizarea acestui apartament ar fi fost problematică
din cauza lipsei vizei de reşedinţă.
Cu toate că viza de reşedinţă are o anumită importanţă practică pentru menţi-
nerea dreptului asupra unui spaţiu locativ, din punct de vedere legal există o
mare diferenţă dintre viza de reşedinţă şi dreptul de proprietate asupra unui
spaţiu locativ. Pentru a avea drepturi depline asupra unei locuinţe mult mai
important este faptul dacă eşti sau nu eşti proprietar al locuinţei în care trăieşti.
• 28 •
Pentru a înţelege mai bine această constatare, vom aduce un exemplu concret,
real şi foarte trist, care i s-a întîmplat unei bătrîne.
Un caz din viaţă:
Doamna X., împreună cu soţul, au privatizat apartamentul unde locuiau. După
decesul soţului doamna a rămas singură. Feciorul doamnei care avea afaceri a
luat cu împrumut o sumă mare de bani pe care la momentul cuvenit nu a avut
de unde s-o plătească şi a venit după ajutor la mama sa. Bătrîna doamnă, ca orice
mamă, nu a putut lăsa feciorul la nevoie şi a căzut de acord să-l ajute cu bani. Ei
au hotărît să vîndă apartamentul şi să întoarcă datoria, iar cumpărătorul, care era
o rudă apropiată familiei, a promis că nu-i va retrage doamnei viza de reşedinţă
şi-i va permite să trăiască în apartament tor restul vieţii. Însă, după un timp noul
proprietar al apartamentului a rugat doamna să părăsească apartamentul care
acum aparţinea cu toate drepturile noului stăpîn. Feciorul a plecat departe, iar
doamna a luat drumul spre avocaţi, procurori şi judecăţi, drum care este foarte
lung, costă foarte scump şi nimeni nu poate garanta că la sfîrşitul acestui drum
doamna va reveni în cuibul său pe care l-a dat cu propria ei semnătură.
Credem că astfel de cazuri ar fi mult mai puţine dacă persoanele în etate, pînă a
semna anumite acte, ar respecta norme de prudenţă elementară şi s-ar informa
din surse credibile despre esenţa şi consecinţele unui act juridic pe care inten-
ţionează să-l semneze cu privire la locuinţa sa. Este firesc să aveţi încredere în
persoanele cunoscute, rude şi prieteni care vă dau sfaturi, dar este tot atît de
firesc şi indicat să apelaţi la consultaţia unui jurist calificat care v-ar informa
multilateral privind plusurile şi pericolul unor acţiuni privind locuinţa Dvs.
La subcapitolul 2.7. veţi găsi comentarii cu privire la cele mai des întîlnite acte şi
contracte juridice pe care le încheie persoanele în etate pentru a transmite altor
persoane locuinţa şi alte bunuri ce le aparţin.
Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10.03.93 este
legea de bază care reglementează dreptul şi procedura privatizării apartamen-
telor.
Codul funciar Nr.828-XII din 25.12.91 este legea de bază care în art.11
stabileşte dreptul la privatizarea terenurilor aferente caselor de locuit.
Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîn-
tului Nr.1308-XIII din 25.07.97 este legea de bază care în art.7 stabileşte dreptul
şi procedura privatizării loturilor pomicole.

Subcapitol 2.5. Obligaţiile fiscale ale persoanei în etate

Facilităţi la impozitul pe venit al persoanei în etate: Persoana în etate poate
fi, în principiu, plătitor al impozitului pe venit, ca şi orice altă persoană fizică, dacă
obţine venituri pe parcursul anului în sume care, conform legii, sînt supuse impo-

• 29 •
zitării. Spre exemplu, persoana în etate poate obţine venituri de la o afacere, de
la închirierea spaţiului locativ, poate obţine salarii etc. În acest context putem
spune doar că nu toate veniturile obţinute de persoana în etate se includ în suma
venitului brut de la care se calculează acest impozit. Astfel, spre exemplu:
în venitul brut nu se includ pensiile şi alte prestaţii de asigurări sociale şi
indemnizaţii.
Facilităţi la impozitul pe bunurile imobiliare: Persoana în etate are obligaţi:
de achita impozitul pe bunurile imobiliare. Însă, la plata acestui impozit persoa-
nele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II şi alte persoane beneficiază de
scutire la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru:
terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe
lîngă casă în limitele stabilite, pentru clădiri, construcţii, apartamente – în limita
costului imobilului-domiciliu de pînă la 30 mii lei;
pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de
locuit individuale) din oraşe şi municipii, inclusiv din localităţile aflate în compo-
nenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor), se acordă o scutire de la plata
impozitului pe bunurile imobiliare în limita unei sume care diferă în dependenţă
de localitatea unde se află imobilul. Astfel, spre exemplu, aceste sume constituie:
• 380 000 lei – în mun. Chişinău;
• 156 000 lei – în Bălţi;
• 138 000 lei – la Cahul;
• 122 000 lei – în mun. Comrat;
• 53000 lei – la Anenii Noi etc.
Obligaţiile persoanei în etate la plata contribuţiilor de asigurări sociale de
stat (fondul social): Practica în această privinţă s-a schimbat de mai multe ori,
astfel încît pensionarii mai întreabă dacă ei au obligaţia să achite contribuţii de
asigurări sociale de stat obligatorii. În acest context vom avea în vedere urmă-
toarele:
pensionarii nu au obligaţia de a achita contribuţii de asigurări sociale de stat
din sumele primite în calitate de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu
privire la pensii, din indemnizaţiile de asigurări sociale etc.
pensionarii care activează pe cont propriu (întreprinzători individuali, fonda-
tori de întreprinderi individuale, avocaţi sau notari privaţi etc.) nu au obligaţia să
achite taxa anuală pentru asigurarea individuală stabilită pentru alte persoane
din aceeaşi categorie;
pensionarii – proprietari de terenuri agricole care lucrează terenurile în mod
individual nu au obligaţia de a achita contribuţiile de asigurări sociale de stat
stabilite pentru alte persoane din aceeaşi categorie.
Dacă aveţi neclarităţi cu privire la modul în care pensionarii achită impozitul pe
venit, sau impozitul pe bunurile imobile, sau contribuţiile de asigurări sociale de
stat, adresaţi-vă la inspectoratul fiscale de stat teritorial.
• 30 •
 Subcapitol 2.6. Succesiunea (moştenirea)
averii persoanei în etate
Care sînt micile ‘‘secrete’’ ale moştenirii şi ce ar trebui să cunoască persoanele în
etate la acest subiect? De la caz la caz, interesul individual al fiecărei persoane la
această temă diferă şi depinde de mai multe circumstanţe. Vom aduce încă un
caz din viaţă care demonstrează că persoanele în etate au nevoie să cunoască
acest subiect.
Un caz din viaţă.
Doamna X. a avut trei fiice, pe care le-a crescut şi le-a educat cum a ştiut ea mai
bine. Cea mai mică fiică şi fiica mijlocie au locuit mai aproape de mama, pe cînd
cea mai mare, după ce a ajutat-o pe mama să crească şi să educe celelalte două
surori, a plecat departe de casă, dar a continuat să-şi susţină familia, inclusiv
material, mai ales că nu a avut proprii ei copii. În 1993, după ce i-a decedat soţul,
doamna X. s-a gîndit că ar fi bine să lase un testament pe numele celor două fiice
mai mici, pentru că cea mai mare era bine sigurată.
Dar timpurile s-au mai schimbat şi fiica cea mare a venit şi ea acasă. Peste vreo 10
ani doamna X. s-a îmbolnăvit, suferind un ictus cerebral în formă uşoară. După
ce şi-a revenit cît de cît, cele două fiice mai mici au rugat-o pe mama lor să le facă
donaţie cîte 1/3 din casa părintească şi doamna X. le-a făcut pe plac. Sora cea mai
mare nu a fost informată despre acest lucru. Peste cîteva luni după întocmirea
contractelor de donaţie doamna X. a sufet al doilea ictus cerebral care a imobi-
lizat-o la pat. După ce medicii au confirmat că starea bolnavei rămîne instabilă,
fiica cea mare a spus celorlate două surori că ar fi bine să invite un notar ca mam
să facă un testament pentru toate trei, în părţi egale, însă această sugestie nu a
fost acceptată de surorile mai mici.
Între timp starea bolnavei se înrăutăţea şi ea a fost internată din nou la spital.
Sora cea mai mare a invitat notarul la spital unde, la insistenţa bolnavei, în 2006 a
fost întocmit un testament care o desemna pe fiica cea mai mare drept moşteni-
toare unică. La scurt timp după aceasta doamna X. a decedat. În termenul stabilit,
sora cea mai mare a ridicat certificatul de moştenitor şi a constatat că de fapt ea
a devenit moştenitoare la 1/3 din casă, pentru că celelalte două surori au obţinut
şi ele cîte 1/3, prin donaţie.
Astfel, s-ar părea că doamna X. a făcut parte dreaptă celor trei fiice. Însă, cele două
surori mai mici au depus în judecată o cerere prin care au cerut ca tesatmentul
întocmit în 2006 la spital să fie anulat. În acest fel, dacă testamentul din 2006 va
fi anulat, atunci rămîne valabil testamentul din 1993 şi aceste două surori moşte-
nesc şi restul casei, iar sora cea mai mare rămîne fără nimic. Dacă testamentul din
1993 nu ar exista, iar testamentul din 2006 ar fi anulat, atunci partea rămasă din
casă ar reveni prin moştenire legală celor trei fiice, în părţi egale.
Nu putem spune de ce a procedat doamna X. aşa cum a procedat. Credem, însă,

• 31 •
că dacă dînsa cunoştea mai multe despre moştenire şi donaţii, poate acum cele
trei surori nu ar bate pragurile judecăţilor.

2.6.1. SUCCESIUNEA (MOŞTENIREA) TESTAMENTARĂ

Actualul Cod civil prevede trei forme de testament:

1) Testamentul olograf este un document scris în întregime personal, de mînă,
datat şi semnat de testator. Acest tip de testament este nou pentru Republica
Moldova. El poate fi întocmit de către orice persoană care ştie să scrie, nu necesită
asistenţa altor persoane, inclusiv a martorilor, asigură secretul deplin al ultimei
voinţe, poate fi uşor anulat prin simplă distrugere.
2) Testamentul mistic (secret) este un document scris în întregime de testator,
datat şi semnat de cel ce lasă testamentul, ulterior fiind strîns (în plic), sigilat şi
prezentat notarului. Acest tip este nou pentru Republica Moldova şi foarte rar
utilizat in practică.
3)Testamentul autentic este testamentul investit cu forma autentică de către
notar, secretarul consiliului local sau altă persoană autorizară prin lege. Acest
fel de testament poate fi lăsat şi de persoanele care nu ştiu să scrie, pentru că el
poate fi întocmit cu ajutorul altor persoane, cum ar fi notarul.
Sînt similare celor autentificate notarial testamentele autentificate de:
a) medicul principal, şeful, adjuncţii lui în probleme medicale, medicul de serviciu
al spitalului, al unei alte instituţii medicale, al sanatoriului:
b) directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi şi bătrîni, dacă testa-
torul se tratează sau locuieşte într-o astfel de instituţie.
Rezerva succesorală este o cotă obligatorie din moştenire garantată prin lege
unor persoane, indiferent de conţinutul testamentului. Rezerva succesorală este
de cel puţin 1/2 din cota pe care persoana inaptă de muncă ar fi moştenit-o în
caz de moştenire conform legii. Dreptul la rezervă îl au:
• Fiii şi fiicele inapte de muncă ale persoanei decedate, inclusiv persoanele
înfiate.
• Soţul/soţia, inapţi pentru muncă, al(a) persoanei decedate, inclusiv pensio-
narii.
• Părinţii (inclusiv înfietorii), inapţi pentru muncă, ai persoanei decedate,
inclusiv pensionarii.
Exemplu:
A fost întocmit un testament prin care o persoană X are dreptul să moştenească
averea. Soţia decedatului (pensionară) nu a fost indicată în testament. În acest
caz, drepturile soţiei sînt apărate de lege – ei i se cuvine cel puţin 1/2 din cota
care i-ar fi revenit conform legii. Dacă soţia este unica moştenitoare legală,
atunci, dacă nu ar exista testament, ea ar avea dreptul la moştenirea întregii averi
• 32 •
a testatorului. În virtutea legii despre rezerva succesorală soţia are dreptul la 1/2
din moştenire indiferent de prevederile testamentului.
Testatorul poate anula sau modifica oricînd testamentul. Dacă este întocmit un
testament nou, testamentul vechi nu va mai avea valoare. Testamentul sau unele
clauze ale testamentului după decesul testatorului pot fi anulate numai de către
instanţa de judecată, la cererea moştenitorilor legali şi a altor persoane interesate
care consideră că testamentul a fost întocmit ilegal. Acţiunea civilă privind nuli-
tatea testamentului sau a clauzei testamentare poate fi intentată în judecată în
termen de un an de la data deschiderii succesiunii (data decesului testatorului).

2.6.2.SUCCESIUNEA (MOŞTENIREA) LEGALĂ

Succesiunea (moştenirea) legală are loc în cazul în care:

• cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament;
• testamentul existent dispune numai asupra unei părţi din întregul patri-
moniu succesoral şi, în acest caz, partea netestată se moşteneşte în temeiul
legii;
• testamentul existent a fost declarat nul prin decizia instanţei de judecată;
• toţi moştenitorii indicaţi în testament au renunţat la moştenire etc.
Legea prevede trei ”clase” sau “categorii” de moştenitori:
Moştenitorii de clasa I sînt soţul/soţia, părinţii, copiii decedatului, inclusiv
copiii care s-au născut după deschiderea succesiunii. Dacă există moştenitori din
clasa I, toate bunurile vor fi împărţite în cote egale între aceşti moştenitori.
Atenţie! Dacă copilul persoanei decedate care are dreptul la moştenire este
decedat către momentul deschiderii moştenirii, atunci nepoţii persoanei dece-
date moştenesc în părţi egale cota ce revine părintelui lor decedat.
Exemplu: O persoană care avea un fecior a decedat la 31 decembrie 2004.
Feciorul ar fi fost moştenitor legal din categoria I, dar el a decedat la 1 decembrie
2004. Feciorul decedat avea un copil (nepotul celui care a lăsat moştenirea), care
vine la moştenire în locul tatălui său. Dacă s-ar fi întîmplat ca şi acest nepot să fi
murit şi el între 1 decembrie şi 31 decembrie 2004, copiii nepotului decedat (stră-
nepoţii celui care a lăsat moştenirea), în acest caz, primesc moştenirea.
Unul din soţi poate fi privat de dreptul la moştenire prin decizia instanţei de
judecată dacă se conformă că, de facto, căsătoria cu cel ce a lăsat moştenirea a
încetat cu 3 ani înainte de deschiderea succesiunii şi soţii au locuit separat.
Moştenitorii de clasa a II-a sînt fraţii, surorile, bunicile şi bunicii deceda-
tului (atît pe linia mamei, cît şi pe cea a tatălui). Această clasă de moştenitori vine
la moştenire numai dacă nu există moştenitori din clasa I-a sau, deşi există, au
renunţat la moştenire, sau nu au acceptat moştenirea, sau au fost decăzuţi din
drepturile de moştenitori.

• 33 •
 Moştenitorii de clasa a III-a sînt colateralii ordinari, adică unchii şi mătu-
şile celui ce a lăsat moştenirea. Această clasă de moştenitori vine la moştenire
numai dacă nu există moştenitori de clasa I-a sau a II-a sau, deşi există, aceştia
au renunţat la moştenire, sau nu au acceptat moştenirea, sau au fost decăzuţi din
drepturile de moştenitori.
Succesiunea (moştenirea) este vacantă, adică moştenirea trece la stat, dacă:
a) nu există nici moştenitori testamentari, nici moştenitori legali sau
b) nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau
c) toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la succesiune.
Certificatul de moştenitor se eliberează moştenitorilor după şase luni din ziua
deschiderii succesiunii. Să nu confundăm eliberarea certificatului cu acceptarea,
care trebuie depusă în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. La cererea
moştenitorilor, certificatul poate fi eliberat de notar şi înainte de expirarea acestui
termen.
Termenul pentru eliberarea certificatului de moştenitor nu este limitat de
legislaţie.
Codul civil nr. 1107-XV din 06.06.2002 este legea de bază care în art.1432-
art.1575 reglementează drepturile şi obligaţiile moştenitorilor.

Subcapitol 2.7. Încheierea unor contracte civile

cu bunurile persoanei în etate
Cea mai des adresată întrebare de persoanele în etate este cum ar fi cel mai bine
– să dispună prin testament cu privire la casa (apartamentul) lor şi alte bunuri sau
să încheie contracte de donaţie şi alte contracte în timpul vieţii.
Răspunsul nostru la întrebarea ce şi cum e mai bine ar fi următorul:
Orice persoană, inclusiv persoana în etate care intenţionează să facă un pas impor-
tant cu privire la bunurile sale adunate o viaţă ar trebui mai întîi să cunoască, cel
puţin, în principiu, mai multe opţiuni care sînt prevăzute de lege, să înţeleagă
deosebirile, plusurile şi minusurile fiecărui act juridic, atît din punctul de vedere
al persoanei care transmite bunul, cît şi din cel al persoanei care îl primeşte.
Cunoaşterea ajută la luarea unei decizii în mod conştient şi pe această cale pot fi
prevenite litigiile şi procesele judiciare.
Astfel, pentru a face o alegere, persoana interesată ar trebui mai întîi să se infor-
meze, din mai multe surse credibile, despre contractul (actul juridic) pe care
intenţionează să-l încheie. Pentru o mai bună orientare la acest subiect, vom
expune pe scurt caracteristica celor mai des întîlnite contracte pe care le încheie
persoanele în etate. La fiecare tip de contract am atribuit un anumit număr de
steluţe pentru a arată care din contractele descrise are, din punctul nostru de
vedere, cele mai multe avantaje din punctul de vedere al intereselor persoa-

• 34 •
nelor în etate. Aceasta, însă, oricum rămîne o clasificare relativă, pentru că doar
persoana însăşi poate determina care este cea mai bună alegere într-o situaţia
sau alta.

CONTRACTUL DE ÎNSTRĂINARE A BUNULUI CU CONDIŢIA ÎNTREŢINERII PE VIAŢĂ

În baza acestui contract o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celei-

lalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul
se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană,
îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntarea.
Contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă se încheie
în scris. Dacă persoana transmite terenuri, casa (apartamentul), atunci se reco-
mandă ca şi contractul să fie încheiat în formă autentică (la notar).
În cazul neexecutării de către dobînditor (persoana care a primit bunul) a obli-
gaţiei de întreţinere, persoana care a transmis bunul (beneficiarul întreţinerii)
poate cere stabilirea obligaţiei de întreţinere prin efectuarea unor plăţi periodice
în bani. Stabilirea obligaţiei de întreţinere printr-o sumă de bani se poate face şi
prin acordul părţilor. Obligaţiile dobînditorului (persoana care a primit bunul)
pot fi stabilite conform normelor descrise mai jos cu privire la rentă.
Dobînditorul (persoana care a primit bunul) nu are dreptul să înstrăineze bunul
în timpul vieţii persoanei care a transmis bunul. În cazul în care a fost transmis
o casă (un apartament), această interdicţie se înscrie în registrul bunurilor
imobile. Gajarea bunului transmis se permite numai cu acordul persoanei care
a transmis bunul (beneficiarul întreţinerii). La decesul persoanei care a transmis
bunul dobînditorul (persoana care a primit bunul) obţine toate drepturile asupra
bunului.
Persoana care a transmis bunul (beneficiarul întreţinerii) este în drept să ceară
rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de
către dobînditor (persoana care a primit bunul). În cazul rezilierii contractului
de către persoana care a transmis bunul (beneficiarul întreţinerii), aceasta are
dreptul să ceară fie restituirea bunului transmis, fie plata valorii lui.
Dobînditorul (persoana care a primit bunul) poate cere rezilierea contractului în
cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale în virtutea unor circum-
stanţe independente de voinţa lui. La decesul persoanei care a primit bunul
drepturile şi obligaţiile lui trec la succesorii lui. Valoarea întreţinerii prestate de
persoana care a primit bunul (dobînditor) nu trebuie restituită.

• 35 •
 RENTA

Acest contract este bazat pe aceleaşi principii ca şi contractul de înstrăinare a

bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se
obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte
părţi (credirentier). Renta poate fi plătită în bani sau în natură. Periodicitatea şi
momentul de plată a rentei se stabilesc prin acordul părţilor, luîndu-se în consi-
derare forma rentei. Renta viageră se plăteşte în avans. Renta în bani se plăteşte
în avans pentru 3 luni dacă în contract nu este prevăzut altfel. Pentru alte forme
de rentă, termenul de plată în avans se stabileşte în dependenţă de caracterul şi
de scopul rentei.
În timpul vieţii credirentierului, debirentierul nu poate, fără acordul credirentie-
rului, înstrăina, ipoteca sau greva în alt fel bunurile transmise de persoana care a
constituit renta. Nu se admite executarea silită asupra acestor bunuri pentru alte
obligaţii ale debirentierului. Dacă credirentierul a transmis un bun imobil, aceste
interdicţii se înscriu în registrul bunurilor imobile.

CONTRACTUL DE DONAŢIE

Prin contractul de donaţie, o persoană (donator-persoana care transmite bunul)

se obligă să transmită patrimoniul său, cu titlu gratuit, unei alte persoane
(donatar– persoana care primeşte bunul). Dacă persoana dăruieşte un teren, o
casă (apartament), se recomandă ca contractul să fie încheiat în formă autentică
(la notar).
Este interzisă donaţia bunurilor ce aparţin persoanelor incapabile (lipsite de
capacitatea de exerciţiu).
Este interzisă donaţia în folosul proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor
din instituţii medicale, educative, de asistenţă socială şi din alte instituţii similare
din partea persoanei care se află în aceste instituţii sau din partea soţului sau
rude ale acestei persoane.
Contractul de donaţie poate fi încheiat în mai multe modalităţi, în dependenţă
de interesele şi înţelegerea părţilor.
Promisiunea de donaţie: Contractul poate prevedea doar promisiunea de a
transmite în viitor un bun. Acest contract trebuie încheiat în formă autentică (la
notar). Donatorul (persoana care transmite bunul) este în drept să refuze înde-
plinirea promisiunii de a transmite un bun dacă în urma donaţiei va fi pusă în
pericol propria sa întreţinere corespunzătoare sau executarea obligaţiilor sale
legale de întreţinere a unor alte persoane. În acest caz donatarul (persoana care
primeşte bunul) nu poate cere despăgubiri.

• 36 •
Donaţia condiţionată: Părţile pot conveni ca efectele donaţiei să fie condiţio-
nate de îndeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Adică, contractul
poate prevedea că bunul va deveni proprietatea donatarului (persoana care
primeşte bunul) numai după îndeplinirea sarcinii cerute de donator (persoana
care transmite bunul). Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina, donatorul poate
revoca (anula) donaţia.
Contractul de donaţie sub formă de plăţi periodice: Contractul de donaţie
poate stipula obligaţia donatarului (persoana care primeşte bunul) privind susţi-
nerea materială sub formă de plăţi periodice donatorului (persoana care trans-
mite bunul). Această obligaţie încetează odată cu decesul donatorului dacă în
contract nu este prevăzut altfel.
!!! Ce trebuie să cunoaşteţi despre revocarea (anularea) contractului de
donaţie?
Revocarea donaţiei sau anularea contractului de donaţie are drept scop întoar-
cerea bunului în proprietatea donatorului (persoana care a transmis bunul), adică
acesta cere darul înapoi. Însă, dacă donatarul (persoana care a primit bunul) nu
doreşte să întoarcă darul, atunci întoarcerea bunului poate fi obţinută numai
prin judecată care va trebuie să decidă dacă sînt temeiuri legale pentru a sati-
sface cererea donatorului (persoana care a transmis bunul).
Un caz din viaţă:
Domnul X., pensionar, a încheiat un contract de donaţie prin care a transmis în
dar unicul său apartament unui nepot, dar continua să locuiască în apartament
pentru că, de fapt, nici nu avea unde să plece în altă parte. După un timp domnul
X. a constatat că atitudinea şi comportarea nepotului nu este cea care şi-a dorit-o
dînsul şi a cerut darul înapoi. Deoarece nepotul a refuzat să desfacă contractul,
domnul X. a depus o cerere în judecată prin care a cerut anularea contractului de
donaţie, însă, prima instanţă i-a respins această cerere, considerînd că nu există
temeiuri legale. Domnul X. a trebuit să depună apel la Curtea de Apel care a
examinat cauza şi a admis cererea, dispunînd anularea contractului de donaţie.
Nepotul, nefiind de acord cu decizia dată în apel, s-a adresat la Curtea Supremă
de Justiţie.
Nu ştim cum se va termina această istorie. Să sperăm că domnul X. îşi va redo-
bîndi înapoi apartamentul său pe care l-a dat prea uşor, dar pentru a-l întoarce
va trebui să umble mult, să cheltuiască bani şi să sufere moral. Trebuie să avem
deci în vedere că întoarcerea darului nu este o simplă formalitate. Legea prevede
anumite condiţii care dau dreptul donatorului (persoana care a transmis bunul)
să ceară bunul înapoi. Să nu uităm de asemenea că donatarul (persoana care a
primit bunul) ar putea vinde darul şi atunci întoarcerea bunului dăruit devine
foarte şi foarte problematică. În acest context, vom expune pe scurt unele norme
legale privind anularea contractului de donaţie.
Revocarea donaţiei făcute în timpul bolii: Persoana care a încheiat un

• 37 •
contractul de donaţie în timpul unei boli prezumate a fi letale (crezînd că este pe
moarte), poate cere anularea contractului după însănătoşirea sa.
Revocarea (anularea) donaţiei pentru ingratitudine: Donaţia poate fi
revocată (anulată) dacă donatarul (persoana care a primit bunul) manifestă o
ingratitudine gravă faţă de donator (persoana care a transmis bunul), adică dacă
donatarul manifestă lipsă evidentă de recunoştinţă pentru darul oferit:
• dacă a atentat la viaţa donatorului (persoana care a transmis bunul) sau
a unei rude apropiate a donatorului;
• dacă este vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator (persoana care a
transmis bunul) sau faţă de o rudă apropiată a acestuia;
• dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea
datorată.
Revocarea (anularea) donaţiei poate fi făcută doar în decursul unui an din
momentul în care donatorul (persoana care a transmis bunul) a luat cunoştinţă
de motivul de revocare. Acţiunea de revocare a donaţiei nu poate fi înaintată
contra moştenitorilor persoanei care a primit darul. Nici moştenitorii donatorului
(persoana care a transmis bunul) nu pot înainta acţiunea de revocare a donaţiei
(cu unele excepţii).
Rezoluţiunea (desfacerea) contractului de donaţie în cazul stării de
nevoie: Dacă donatorul (persoana care a transmis bunul), după efectuarea dona-
ţiei, nu mai este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare şi să-şi înde-
plinească obligaţiile legale de întreţinere faţă de terţi, el poate cere de la donatar
restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai posedă. Cererea de restituire este
inadmisibilă cînd donatorul şi-a provocat intenţionat sau prin culpă gravă starea de
nevoie.

PROCURA

Procură este o împuternicire dată în scris de o persoană (reprezentat) unei alte

persoane (reprezentant) pentru ca această persoană să semneze unele docu-
mente în locul persoanei reprezentate, să primească bani şi/sau documente în
locul persoanei reprezentate, să îndeplinească alte acţiuni în numele şi în inte-
resul persoanei reprezentate. În particular, procurile pot fi eliberate pentru:
• Procură pentru încheierea (semnarea) oricăror acte juridice (contracte) în
locul persoanei care eliberează procura. Această procură acordă împuterniciri
practic nelimitate reprezentantului. Respectiv, persoana care eliberează o astfel
de procură trebuie să fie conştientă de importanţa şi consecinţele semnării unui
astfel de document.
• Procură pentru încheierea (semnarea) unor anumite acte juridice (contracte)
în locul persoanei care eliberează procura. Această procură acordă împuterniciri
strict limitate, concrete, şi nu va putea fi utilizată de reprezentant în alte scopuri.
• 38 •
Spre exemplu, dacă doriţi ca o altă persoană să semneze în locul Dvs un contract
de cumpărare a unui bun, solicitaţi ca în procură să fie reflectată cît mai exact
anume această împuternicire pe care o transmiteţi.
Procură pentru ridicarea pensiei, efectuarea plăţilor etc. Respectiv, repre-
zentantul persoanei care eliberează o astfel de procură va fi în drept să efectueze
doar acţiunile menţionate în procură.
Procură pentru reprezentarea în instanţa de judecată. Această procură
trebuie să descrie împuternicirile corespunzător cu cerinţele speciale stabilite de
Codul de procedură civilă în art.81.
Termenul procurii nu poate fi mai mare de 3 ani. Pentru unele procuri legea
poate stabili un termen mai restrîns. Dacă termenul nu este indicat în procură, ea
este valabilă timp de un an de la data întocmirii. Spre exemplu, procura pentru
primirea pensiei poate fi întocmită pentru 6 luni, după care pot fi întocmite alte
procuri pe acelaşi termen.
Persoana care a eliberat procura o poate anula în orice moment. Orice
clauză contrară este nulă. Persoana care a eliberat procura este obligată să infor-
meze despre anularea şi încetarea valabilităţii procurii pe cel căruia i-a eliberat
procura şi alte persoane cunoscute de el cu care reprezentantul urma să contrac-
teze (oficiul poştal de unde primeşte pensia, Casa Teritorială de Asigurări Socia-
le etc.).
Persoana căreia îi este eliberată procura poate renunţa la ea în orice
moment. Orice clauză contrară este nulă.
!!! Respectaţi unele reguli de precauţie cu privire la procura pe care o
semnaţi:
Citiţi cu atenţie textul procurii pe care o semnaţi sau ascultaţi cu atenţie
textul pe care vi-l citeşte notarul (secretarul consiliului local). Nu ezitaţi să cereţi
explicaţii în cazul în care aveţi neclarităţi.
Întocmiţi procura pentru un scop bine determinat – evitaţi formulările
generale. În particular, urmăriţi dacă în procură nu sînt incluse împuterniciri
pentru semnarea de acte juridice (contacte), dacă nu intenţionaţi să împuterni-
ciţi reprezentantul să efectueze astfel de acţiuni în numele Dvs.
Aveţi grijă ca textul procurii să nu prevadă dreptul persoanei împuter-
nicite de Dvs de a elibera procură pentru alte persoane (procura de substituire),
dacă nu intenţionaţi să acordaţi acest drept.
Nu ezitaţi să anulaţi procura în cazul în care nu mai aveţi încredere în
persoana petru care aţi semnat procura.
Codul civil nr. 1107-XV din 06.06.2002 este legea de bază care reglemen-
tează încheierea actelor juridice (contracte, procuri).

• 39 •
 Subcapitol 2.8. Drepturile persoanei în etate
în sistemul justiţiei

La acest capitol ne vom referi succint la drepturile persoanei în etate ce ţin de

relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, apărarea drepturilor în instanţa de
judecată, serviciile notariale etc.
Pensionarii au dreptul să utilizeze paşapoartele vechi (modelul anului
1974): Aceste acte sînt valabile pentru pensionari pe un termen nelimitat, cu
condiţia că în aceste paşapoarte au fost făcute următoarele menţiuni:
• despre cetăţenia Republicii Moldova şi
• numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP).
Taxele notariale sînt reduse pentru pensionari:
Plata pentru eliberarea certificatelor de moştenire se reduce cu 50% dacă:
a) moştenitorul este pensionar, invalid de gradul I sau de gradul II;
b) persoana în etate moşteneşte locuinţa unde a locuit cel puţin un an pînă la
data decesului celui care a lăsat moştenirea şi continuă să locuiască acolo.
Nu se percepe plată pentru autentificarea procurii de primire a pensiei, a
compensaţiilor, indemnizaţiilor şi pensiei de întreţinere şi de primire a sumelor
indexate la depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii.
Autorităţile publice, instituţiile şi organizaţiile au obligaţia să soluţioneze
petiţiile şi cererile prealabile ale persoanelor în etate în scopul asigurării protec-
ţiei drepturilor şi intereselor lor legitime:
Petiţia este orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor
de resort.
La Anexa 4 găsiţi un model de petiţie (cerere). Petiţia (cererea) se depune în
scris:
• Prin poştă. În acest caz vă sugerăm să expediaţi petiţia prin scrisoare reco-
mandată cu confirmarea primirii. Păstraţi o copie a cererii trimise şi chitan-
ţele poştale (confirmarea primirii).
• Prin depunerea cererii la cancelaria (oficiul de secretariat) al instituţiei.
Prezentaţi două exemplare de cerere şi solicitaţi ca data şi numărul înregis-
trării să fie înscrise pe al doilea exemplar de cerere care rămîne la Dvs.
Petiţiile se adresează organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competenţă
nemijlocită ţine soluţionarea lor. Dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, ea
se expediază acestui organ în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării
petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul.
Petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de
zile, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară – fără întîrziere
sau în termen de 15 zile de la data înregistrării. În cazuri deosebite, termenul de
examinare poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător cu
• 40 •
cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul.
Rezultatul examinării se aduce la cunoştinţă petiţionarului în scris, iar cu consim-
ţămîntul lui – oral. Petiţionarii, care consideră că drepturile lor sînt lezate şi nu
sînt de acord cu răspunsul organului sau al persoanei oficiale care au examinat
petiţia, au dreptul în termen de 30 de zile:
de a se adresa organului ierarhic superior cu cerere prealabilă în corespun-
dere cu procedura contenciosului contencios sau
de a se adresa direct în instanţa de judecată de contencios administrativ
în cazurile expres prevăzute de lege şi în cazurile în care persoana se consideră
vătămată într-un drept al său prin nesoluţionarea în termen legal ori prin respin-
gerea cererii prealabile privind recunoaşterea dreptului pretins.
Cererea prealabilă se adresează în termen de 30 de zile de la data la care
persoana a aflat despre actul administrativ care-i încalcă dreptul.
Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior
în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmînd a fi comunicată
de îndată petiţionarului dacă legislaţia nu prevede altfel. Petiţionarul care nu
este de acord cu decizia adoptată asupra cererii prealabile, poate înainta cerere
în judecată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.
În cadrul procesului civil persoanele în etate se bucură de unele înlesniri:
dreptul de a alege instanţa de judecată competentă să judece acţiunile ce
ţin de restabilirea în dreptul la pensie;
dreptul de a solicita scutiri la plata taxei de stat etc.;
dreptul martorului de a fi audiat de instanţă la locul aflării sale citat, dacă din
cauză de sănătate, bătrîneţe el nu se poate prezenta în instanţă;
pensionarii, invalizii de gradele I, II şi III pot solicita reducerea taxelor pentru
expertiza judiciară, constatarea tehnico-ştiinţifică necesare în procesul civil.
Persoanele în etate întîmpină greutăţi la întocmirea cererilor, reprezentarea
în şedinţele de judecată, obţinerea consultaţiilor juridice etc. în cauzele civile,
precum şi în raporturile lor cu autorităţile publice. Această problemă va fi parţial
soluţionată prin implementarea noii Legi 198/26.07.2007 cu privire la asistenţa
juridică garantată de stat. Pînă atunci, însă, persoanele în vîrstă care trebuie să
se adreseze unor organe publice sau în instanţa de judecată pentru a-şi apăra
un drept, dar nu au surse pentru a apela la un avocat, ar putea să se adreseze
unor instituţii publice care prin lege au dreptul şi obligaţia să acorde asistenţa
necesară.
Avocatul parlamentar examinează cererile cetăţenilor privind încălcarea
drepturilor şi libertăţilor constituţionale şi este în drept să facă recomandări orga-
nelor publice privind măsurile ce urmează a fi luate pentru repunerea în drep-
turi a petiţionarului, precum şi să adreseze în instanţa de judecată o cerere în
• 41 •
apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi au fost încălcate. La Anexa
5 găsiţi informaţii despre Centrul pentru Drepturile Omului.
Procurorul este în drept să depună acţiune în judecată la cererea scrisă a
persoanei interesate, dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din
cauză de sănătate, vîrstă înaintată pentru a-şi apăra drepturile sale.

• 42 •
 Anexa 1

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE.

CASE TERITORIALE DE ASIGURARI SOCIALE
HTTP://WWW.CNAS.MD/MD/CONTACT.HTM

Instituţia / Localitatea Adresa Nr. Telefon

Oficiul central
Casa Naţională de Linia ferbinte:
or.Chisinău, str. Gheorghe
Asigurări Sociale 0 (22) 28-61-15
Tudor 3
(CNAS) Anticamera:
http://www.cnas.md/md/
Ore de consultaţii: 0 (22) 72-57-97;
contact.htm
9:30-12:00; 13:00-16:00 Fax. 73-51-81
e-mail: info@cnas.md
Mun. Chişinău
MD-2032, str.Titulescu, 47 0 (22) 53-20-83
Sec. Botanica
Mun. Chişinău
MD-2050. str. Alba Iulia,5 0 (22) 71-66-04
Sec. Buiucani
Mun. Chişinău 0(22) 22-35-88;
MD-2012, str. M. Eminescu, 29
Sec. Centru 0(22) 22-64-60
Mun. Chişinău 0 (22) 40-72-20; 0 (22) 40-
MD-2044, str. M. Manole 12a
Sec. Ciocana 72-23
Mun. Chişinău 0 (22) 22-35-38;
MD-2005, bd. Renaşterii, 22/1
Sec. Rîşcani 0 (22) 22-22-17
Raioane şi oraşe
Tel. 0(265)2-46-46 ;
Anenii Noi 6500, str. 31 August, 4 0(265)2-31-92 ;
Fax. 0(265)2-46-46
Tel. 0(231)2-25-48 ;
Balti 3100, str. 31 August 47 0(231)2-90-52 ; Fax.
0(231)2-25-48
Tel. 0(297)2-17-55 ;
Basarabeasca 6701, str. C. Marcs, 4 0(27)2-14-13 ;
Fax. 0(297)2-17-55
Tel. 0(247)2-35-36 ;
Briceni 4700. str. Independenţei, 3 0(247)2-28-42
Fax. 0(247)2-35-36
Tel. 0(299)3-28-58 ;
Cahul 3209, bd Republicii, 6 0(299)2-28-42
Fax. 0(299)3-28-58

• 43 •
 Tel. 0(244)2-37-24 ;
Călăraşi 4400, str. M. Eminescu,19 0(244)2-28-42
Fax. 0(244)2-37-24
Tel. 0(273)2-25-69 ;
Cantemir 7301, str. Trandafirilor. 2 0(273)2-32-16
Fax. 0(273)2-25-69
Tel. 0(243)2-20-71 ;
Căuşeni 4300, str. A. Mateevici 9 0(243)2-29-62
Fax. 0(243)2-20-71
Tel. 0(291)2-09-80 ;
Ceadîr-Lunga 6101. str. Lenin, 91 0(291)2-29-62
Fax. 0(291)2-09-80
Tel. 0(241)2-27-39 ;
Cimişlia 4100, str. Sfînta Maria, 7 0(241)2-28-97
Fax. 0(241)2-27-39
Tel. 0(298)2-25-48;
Comrat 3805. str. Lenin. 177/2 0(298)2-28-97
Fax. 0(298)2-25-48
Tel. 0(248)2-17-23 ;
Criuleni 6101. str. Lenin, 91 0(248)2-15-94
Fax. 0(248)2-17-23
Tel. 0(251)2-26-60;
Donduşeni 5100. str. Comarov, 12 0(251)2-28-97
Fax. 0(251)2-26-60
Tel. 0(252)2-69-39 ;
Drochia 5202. b-ul Independenţei, 15 0(252)2-69-40
Fax. 0(252)2-69-39
Dubăsari 4571, str. Renaşterii, 70 Tel. 0(248)5-24-84
Tel. 0(246)2-58-95 ;
Edineţ 4601, str. Independenţei, 101 0(246)2-26-86
Fax. 0(246)2-24-84
Tel. 0(259)2-27-68 ;
Făleşti 5902, str. M. Eminescu, 9 0(259)2-25-75
Fax. 0(259)2-27-68
Tel. 0(250)2-42-03 ;
Floreşti 5000, str.Victoriei,2 0(250)2-42-03
Fax. 0(250)2-42-03
Tel. 0(249)2-25-48 ;
Glodeni 4900, str. Ştefan cel Mare,26 0(249)2-56-29
Fax. 0(249)2-25-48
Hînceşti 3400. str. M. Hîncu, 123 Tel/fax 0(269)2-58-01

• 44 •
 Ialoveni
Tel/fax 0(263)2-32-73
Leova 6300. str. Unirii, 35

Nisporeni 6401. str. Chişinăului, 10 Tel. /fax 0(264)2-37-98

Tel. 0(271)2-13-89
Ocniţa 7101, str. Independenţei, 47
Fax. 0(271)2-25-48
Tel. 0(235)2-25-48
Orhei 3505. str. Vasile Lupu, 36
Fax. 0(235)2-37-57
Rezina 5400, str. 27 August, 1 Tel. / fax 0(254)2-29-91
Tel. 0(256)2-39-69
Rîşcani 5600, str. 31 August, 16
Fax. 0(256)2-25-48
Tel. 0(262)2-20-44
Sîngerei 6200, str. Testimiţeanu, 11
Fax. 0(262)2-25-48
Tel. 0(272)2-38-93
Şoldăneşti 2770. sir. 31 August. 5
Fax. 0(272)2-38-92
Tel. 0(230)3-01-84
Soroca 3000, str. Ştefan cel Mare. 20
Fax. 0(230)3-01-64
Tel. 0(242)2-25-79
Ştefan Vodă 4201, str. Ştefan cel Mare, 31
Fax. 0(242)2-35-02
Tel. 0(237)2-20-39
Străşeni 3701, str. M. Eminescu. 31
Fax. 0(237)2-27-25
Tel. 0(294)2-30-54
Taraclia 7400. str. Sovetscaia. 46
Fax. 0(294)2-30-28
Tel. 0(258)2-50-13
Teleneşti 5801. str. Renaşterii, 87
Fax. 0(258)2-49-71
Tel. 0(236)2-26-83
Ungheni 3600. str. V.Lupu. 8
Fax. 0(236)2-69-92
Tel. 0(293)2-32-87
Vulcăneşti 5300. str. Lenin, 103
Fax. 0(293)2-25-48

• 45 •
 Anexa 2

AUTORITĂŢILE PUBLICE DE PROTECŢIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

NIVEL NAŢIONAL

MINISTERUL PROTECŢIEI SOCIALE, FAMILIEI ŞI COPILULUI

Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului
http://www.mpsfc.gov.md/md/prezentare/
MD-2009, Chişinău, str. Vasile Alecsandri, 1
tel.:(+0) 22 737572; 280792; fax:(+0) 22 737572
e-mail: secretariat@mpsfc.gov.md
Audienţa cetăţenilor se efectuează:
Ministru – a doua şi a patra zi de luni a fiecărei luni calendaristice,
de la 14.00 pînă la 19.00
Viceministru – prima şi a treia zi de luni a fiecărei luni calendaristice,
de la 14.00 pînă la 19.00
Viceministru – a doua şi a patra zi de luni a fiecărei luni calendaristice,
de la 14.00 pînă la 19.00

NIVEL TERITORIAL
Direcţii municipale asistenţă socială şi secţii raionale asistenţă socială şi
protecţie a familiei, constituite de consiliile raionale (municipale)

NIVEL LOCAL
Autorităţile administraţiei publice locale
organizează asistenţa socială:
– analizează problemele sociale, iniţiază studierea şi analiza situaţiei în sfera
socială pe teritoriul subordonat şi, în baza rezultatelor obţinute şi pornind de
la posibilităţile financiare reale, adoptă şi dezvoltă strategii locale de sprijin al
persoanelor şi familiilor defavorizate, aprobă programe de asistenţă socială şi
exercită controlul asupra realizării acestora, asigură resursele umane, materiale
şi financiare necesare pentru soluţionarea problemelor sociale stringente;
– pot înfiinţa, independent sau în parteneriat cu reprezentanţii societăţii civile,
instituţii şi servicii specializate de asistenţă socială;
– consiliul local instituie pe lîngă primărie o unitate (unităţi) de asistent social.

• 46 •
 Anexa 3

SISTEMUL DE ADMINISTRARE A ASIGURĂRILOR ÎN MEDICINĂ

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

2009, Chişinău, str. Vasile Alecsandri, 2
telefoane/fax
+ 0 22 729907
+ 0 22 729838
+ 0 22 738781

TEL VERDE – Ministerul Sănătăţii: 0 800 71010

Persoane fizice, persoane juridice – întrebări pe adresa ministerului
Secţia secretariat: tel: 729838; fax: 738781; cancelaria@mednet.md

COMPANIA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ

MD 2005, mun.Chisinau, bd.Renasterii,12; e-mail:info@cnam.md;

Anticamera tel: 22 31 66 fax: 22 61 84

AGENŢII TERITORIALE DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ

AGENŢIA TERITORIALĂ CHIŞINĂU

MD 2019, mum.Chişinău, str.Vasile Lupu 18 e-mail: atchisin@mtc.md,

Informatii generale Tel: 59-37-91 FAX:59-37-26

AGENTIA TERITORIALĂ HÎNCEŞTI

Or. Hînceşti, str. Mihalcea Hîncu, 238 e-mail:ath20031965@mail.ru

Director
269-22552
director-adjunct
269-22828
specialist coordonator reprezentant în r-l Cimişlia
241-22435

• 47 •
specialist coordonator reprezentant în r-l Leova
263-22962
fax:263-22750
specialist coordonator reprezentant în r-l Basarabeasca
297-21267
fax:297-22437

AGENŢIA TERITORIALĂ ORHEI

MD 3401,or. Orhei, str. Negruzzi 81; e-mail:atorhei@mail.ru

FAX:235-20265
Director
235-20768
specialist coordonator reprezentant în r-l Rezina
254-23050
specialist coordonator reprezentant în r-l Şoldăneşti
272-24181
specialist coordonator reprezentant în r-l Teleneşti
258-22840

AGENŢIA TERITORIALĂ UNGHENI

MD 3600, or.Ungheni, str.Naţională,17; e-mail: atungheni@mail.ru

FAX:236-22758
Director
236-23948
specialist coordonator – reprezentant în raionul Nisporeni
264-22744
specialist coordonator – reprezentant în raionul Călăraşi
244-20351

AGENŢIA TERITORIALĂ BĂLŢI

MD 3100, mun. Bălţi, str. Sf. Nicolae, 5A; e-mail: atbalti@beltsy.md,

atbalti@mail.ru FAX:231-62816

• 48 •
Director
231-62816
director-adjunct
231-62899
specialist coordonator – reprezentant în raionul Sîngerei
262-22057 fax:262-22057
specialist coordonator – reprezentant în raionul Glodeni
249-22057 fax:249-22057
specialist coordonator – reprezentant în raionul Făleşti
259-22058 fax:259-22058
specialist coordonator – reprezentant în raionul Rîşcani
256-23105 fax:256-22348

AGENŢIA TERITORIALĂ SOROCA

MD 3000, or.Soroca, str.Alexandru cel Bun,19;e-mail:atsoroca@mtc-sr.md

FAX:230-26418
Director
230-26418
director-adjunct
230-30244
specialist coordonator reprezentant în r-l Floreşti
250-22777
specialist coordonator reprezentant în r-l Drochia

AGENŢIA TERITORIALĂ CĂUŞENI

MD 4300, or.Căuşeni str.Gagarin,54; e-mail: atcauseni@mail.ru, FAX:243-26503

Director
243-26503
director-adjunct
243-26122
specialist coordonator – reprezentant în raionul Ştefan Vodă
242-28340

• 49 •
 AGENŢIA TERITORIALĂ CAHUL

MD 3900, or.Cahul, str.Ştefan cel Mare,16; e-mail: atcahul@mail.ru,

FAX 299-22371
Director
299-22371
specialist coordonator – reprezentant în raionul Cantemir
273-22019

AGENŢIA TERITORIALĂ EDINEŢ

MD 7100, or.Ocnita, str.50 ani ai Biruinţei,63; e-mail:atedinet@mtc-ed.md,

FAX:271-22203
Director
271-22203
specialist coordonator – reprezentant în raionul Donduşeni
251-23664
specialist coordonator – reprezentant în raionul Edineţ
246-25087
specialist coordonator – reprezentant în r-l Briceni
247-23622

AGENŢIA TERITORIALĂ COMRAT

MD 3800, mun.Comrat, str.Pobedî,44, policlinica, etajul 5; atcomrat@mail.ru,

FAX:298-26997
Director
298-26997
specialist coordonator – reprezentant în raionul Ceadîr-Lunga
291-28040
specialist coordonator – reprezentant în raionul Vulcăneşti
293-24750

AGENŢIA TERITORIALĂ TARACLIA

MD 7400, or.Taraclia, str.Cotovschi,5a; E-mail:attaraclia@mail.ru,

FAX:294-24142
Director
294-24142
• 50 •
 Anexa 4
Model de cerere
Primăria s. Mereşeni, r-nul Cahul
Petiţionar: Ciobanu Dumitru,
s. Mereşeni, r-nul Cahul

CERERE
privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren pentru sectorul de 0,21 ha aferent
casei de locuit din str. Roşiori, 45.

Lotul de pe lîngă casa de locuit de pe str. Roşiori, 45, a fost atribuit familiei mele
în corespundere cu articolul 82 din Codul Funciar al R.S.S. Moldova în redacţia
Legii Nr.514-XII din 20.02.1991.
În temeiul art. 11 Cod funciar, prin prezenta, cer:
Să fie eliberat pe numele Ciobanu Dumitru titlu de autentificare a dreptului
deţinătorului de teren pentru sectorul de 0,21 ha din str. Roşiori, 45.

Petiţionar,
Ciobanu Dumitru _______________________

______________ 2008

• 51 •
 Anexa 5

CENTRUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA (CPDOM)

HTTP://WWW.OMBUDSMAN.MD

Coordonate CpDOM
Raisa Apolschii – Avocat parlamentar, Director
Iurie Perevoznic – Avocat parlamentar
Ivan Cucu – Avocat parlamentar
MD-2012, Chişinău, Republica Moldova,
str. Sfatul Ţării 16
Tel.: (+0 22) 23-48-00
Fax: (+0 22) 22-54-42
E-mail: cpdom@mdl.net
Coordonatele Filialelor CpDOM:
Balti, str. Independenţei 1, tel. (+373 231) 2-81-49;
Cahul, str. Independenţei 6, bir.415 (sediul Primariei), tel. (+373 299) 2-17-81;
Comrat, Unitatea Teritoriala Autonomă Găgăuzia, str. Lenin 206, tel. (+373 298)
2-51-05.

• 52 •