1.

Obiectul si metoda

DPS constituie o tatalitate de norme jur care reglementeaza modul de stabilire si acordare
a prestatiilor si serviciilor sociale, precum si modul de solutionare a litigiilor care pot aparea
in acest caz obiect de reglementare a DPS constituie totalitatea relatiilor sociale
reglementate de normele acestei ramuri de drept, raporturile juridice de protective sociale
se clasifica in raport juridice procedural, material, procesurale.

Raporturile juridice procedural sint relat care apar in legatura cu stabilirea faptelor juridice ,
care are importanta pentru aparitia , modificarea sau stingerea raportului material ex.
Inaintarea cerereii, confirmaarea virstei, confirmarea stagiului, grad de invaliditate.

Raport juridic material sint relatiile care apart in legatura cu acordarea nemijlocita a
prestatiilor sau serviciilor soc cu plata pensiei, indemnizatiilor, plasament intron centru de
zi, pferirea serv de reabilitarea prihologica.

Raport juridic procedural sint relatii care apar in legarura cu solutionarea litigiilor in
doomeiu protectiei socie de catre org ierarhie superior ex pers nu este deacord nu pensi- se
adreseaza in casa nationala ist de jud vom fi in prezenta unui raport juridic reg de normele
DPS.

Metoda de reglementare constituie totalitatea modalitatilor utilizate in scopul

reglementare juridice pentru DSP este caracteristica metoda imperative, dispozitiv

Imperativitatea se manifesta prin obligatia satului de a oferi in termini stricti prevazuti de

lege prestatiile solocotate de beneficiar precum si prin toate actele necesare, deasemenea
de termini prevazute de lege.

Dispozitivitatea se manifesta prin dreptul pers de a silicita o prestatie sau un serciciu fara a
fi obligata de lege sa faca acest lucru ex: la atingerea virstei de pensionare pers are dreptu
sa depuna actele pentru acordarea pensiei dar nici intron caz obligatia. Astfel daca cererea
de pesnionare va fi depusa in termen de 30 zile de la intrunirea conditiilor pensiava fi
acordatadin ziua atingerii virstei e pensionare, in cazul in care cererea va fi depusa I tirziu de
30 de zile pensia se va acorda din momentul depunerii ultimii act necesar in caz de
invaliditate acest termen este de 60 e zile iar in caz pensiei de urmas in 90zile
 2. Pensia de urmas ( legal 156 privind pensia asigurarii soc de stat)

Articolul 24. Dreptul la pensia de urmaş

(1) Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea
condiţiile pentru obţinerea unei pensii în conformitate cu prezenta lege.
(2) Pensia de urmaş se acordă indiferent de durata stagiului de cotizare în cazul în care
decesul întreţinătorului a survenit în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
(3) Pensia de urmaş se stabileşte în cazul în care întreţinătorul, decedat în urma unei boli
generale, a realizat un stagiu de cotizare care i-ar fi acordat dreptul la stabilirea pensiei de
invaliditate.
Articolul 25. Persoanele care au dreptul la pensie de urmaş
(1) Se stabileşte pensie de urmaş:
a) copiilor pînă la vîrsta de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile în instituţii de învăţămînt
de zi (secundar, mediu de specialitate şi superior), pînă la terminarea acestora, fără a depăşi
vîrsta de 23 de ani;
b) soţului supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani
după deces, a împlinit vîrsta de pensionare prevăzută la art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în
gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a
recăsătorit;
c) soţului supravieţuitor sau tutorelui (curatorului) care are în îngrijire copii sub vîrsta de 3
ani ai susţinătorului decedat, pe perioadele de neîncadrare în muncă sau de aflare în concediu
pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani.
(2) Pensia de urmaş, stabilită copiilor, se păstrează şi după înfierea lor. În caz de deces al
înfietorului, copiii înfiaţi pot opta pentru o singură pensie: sau pentru părintele decedat, sau
pentru înfietorul decedat.
Articolul 26. Calcularea pensiei de urmaş
(1) Pensia de urmaş, în cazul în care susţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de
vîrstă sau de pensie de invaliditate de gradul I, se stabileşte procentual din pensia aflată în plată,
iar în cazul în care susţinătorul nu era beneficiar de pensie sau era beneficiar de pensie de
invaliditate de gradul II sau III - procentual din pensia potenţială calculată pentru gradul I de
invaliditate. Cuantumul pensiei de urmaş se calculează, în funcţie de numărul urmaşilor, astfel:
a) pentru un singur urmaş - 50%;
b) pentru doi urmaşi - 75%;
c) pentru trei şi mai mulţi urmaşi - 100%.
(2) Cuantumul minim al pensiei de urmaş se stabileşte în funcţie de numărul urmaşilor, în
următoarele proporţii în raport cu pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru categoria
respectivă de pensionari (agricultori sau alţi beneficiari):
a) pentru un singur urmaş - 50%;
b) pentru doi urmaşi - 75%;
c) pentru trei şi mai mulţi urmaşi - 100%.
(3) Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea
drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.
(4) Cuantumul minim al pensiei de urmaş pentru fiecare copil, în cazul orfanilor de ambii
părinţi, nu poate fi mai mic de 50% din pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru categoria
respectivă de pensionari. În cazul în care unul dintre părinţi se încadra în categoria de agricultori,
cuantumul minim al pensiei de urmaş pentru fiecare copil nu poate fi mai mic de 50% din pensia
minimă pentru limită de vîsrtă prevăzută pentru alţi beneficiari.  
 Articolul 27. Plata pensiei de urmaş
(1) Categoriilor de urmaşi prevăzute la art.25 lit.a), inclusiv celor aflaţi la întreţinerea
deplină a statului, se plăteşte integral pensia de urmaş.
(2) Categoriilor de urmaşi prevăzute la art.25 lit.c) pensia de urmaş se plăteşte numai în
cazul în care nu realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat.
Articolul 28. Recalcularea pensiei de urmaş
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează potrivit noii situaţii.
Recalcularea se face începînd cu luna următoare celei în care au intervenit modificările sau a fost
solicitată recalcularea.
  Articolul 29. Separarea unei părţi din pensia de urmaş
(1) Beneficiarul pensiei de urmaş este în drept să solicite separarea părţii de pensie ce i se
cuvine.
(2) Separarea părţii de pensie se face începînd cu luna următoare celei în care a fost
solicitată.
(3) Partea de pensie pentru un urmaş se determină prin împărţirea cuantumului pensiei
stabilite la numărul de beneficiari ai pensiei de urmaş.

3. Finantarea protectiei sociale ( 1) ( legal bugetului de asigurari soc de stat)nr4

31.03.2011

1. Alocaţie socială de stat pentru unele categorii de cetăţeni.

2. Alocaţie lunară de stat unor categorii de populaţie.
3. Alocaţie socială pentru îngrijirea invalizilor din copilărie de gradul I, pentru îngrijirea la
domiciliu a unui copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I, a invalizilor de gradul I
ţintuiţi la pat din rîndul persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi invalizilor de gradul I nevăzători.
4. Alocaţie lunară de stat beneficiarilor de pensii stabilite în sistemul public de asigurări
sociale din satele (comunele) Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pîrîta şi Copanca.
5. Alocaţie lunară nominală de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat.
6. Indemnizaţie unică la naşterea copilului, persoanelor neasigurate.
7. Indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani, persoanelor
neasigurate.
8. Compensaţie nominativă pentru unele categorii de populaţie.
9. Bilete de tratament balneosanatorial, compensaţii şi ajutoare materiale participanţilor la
lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi familiilor lor, colaboratorilor
subdiviziunilor cu risc deosebit care s-au îmbolnăvit de boală actinică ori au devenit invalizi:
a) bilete gratuite la instituţiile balneosanatoriale, iar în cazul în care nu există posibilitatea
acordării de bilete – compensaţie bănească în mărimea costului mediu al biletului:
– invalizilor şi participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl în
anii 1986–1990; – colaboratorilor subdiviziunilor cu risc deosebit care s-au îmbolnăvit de boală
actinică ori au devenit invalizi;
– copiilor participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl născuţi
după anul 1986;
b) compensaţie unică invalizilor a căror invaliditate este cauzată de avaria de la C.A.E.
Cernobîl, persoanelor care s-au îmbolnăvit de boală actinică ori au devenit invalide în urma
experienţelor nucleare, avariilor cu radiaţie ionizantă şi participării la lichidarea consecinţelor lor
la obiectivele atomice civile sau militare;
c) compensaţie unică familiilor care şi-au pierdut întreţinătorul în urma lichidării
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;
d) ajutor material unic anual pentru întremare participanţilor la lichidarea consecinţelor
avariei de la C.A.E. Cernobîl, colaboratorilor subdiviziunilor cu risc deosebit care s-au
îmbolnăvit de boală actinică ori au devenit invalizi:
– invalizilor;
– participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei în anii 1986–1987;
– participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei în anii 1988–1990;
e) ajutor material anual copiilor care şi-au pierdut întreţinătorul în urma avariei de la
C.A.E. Cernobîl;
f) compensaţie anuală pentru concediu suplimentar (de 14 zile) persoanelor care au avut de
suferit în urma avariei de la C.A.E. Cernobîl, colaboratorilor subdiviziunilor cu risc deosebit care
s-au îmbolnăvit de boală actinică ori au devenit invalizi;
g) compensaţie bănească lunară în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente
alimentare care contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor.
10. Bilete de tratament balneosanatorial sau compensaţie bănească în locul biletelor,
conform Legii nr. 190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani, beneficiarilor de pensii, stabilite
şi plătite prin intermediul sistemului public de asigurări sociale.
11. Ajutor de deces, persoanelor neasigurate.
12. Indemnizaţie viageră sportivilor de performanţă.
13. Ajutor social.
14. Plăţi periodice capitalizate.
15. Ajutor pentru perioada rece a anului.
4. Pensia pentru limita de virsta ( legal 156 privind pensile)

Articolul 14. Dreptul la pensie pentru limită de vîrstă

Dreptul la pensie pentru limită de vîrstă se acordă dacă sînt îndeplinite cumulativ condiţiile
prevăzute la art.41 şi 42.
 
Articolul 15. Condiţiile de stabilire a pensiei pentru limită de vîrstă
(1) Pensia integrală pentru limită de vîrstă se stabileşte la împlinirea vîrstelor prevăzute la
art.41, cu condiţia realizării unui stagiu de cotizare prevăzut la art.42.
(2) Asiguratul care, la împlinirea vîrstei prevăzute la art.41 alin.(1), nu îndeplineşte
condiţia privind stagiul total de cotizare, dar confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin 15 de
ani, are dreptul la o pensie parţială, calculată proporţional numărului de ani de cotizare.
[Art.15 modificat prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]
 
Articolul 16. Calcularea pensiei pentru limită de vîrstă
(1) Cuantumul integral al pensiei pentru limită de vîrstă se determină din calculul a 1,4%
din venitul asigurat specificat la art.8 pentru fiecare an de cotizare din stagiul necesar de 30 de
ani.
(2) Asiguratul care a realizat un stagiu de cotizare mai mare de 30 de ani beneficiază,
pentru fiecare an de cotizare în plus, de un spor, la pensia integrală, de 2% din venitul asigurat.
(3) În cazul în care asiguratul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute la art.15 alin.
(1), dar nu-şi exercită dreptul la pensie, la stabilirea pensiei el beneficiază, pentru fiecare an de
cotizare realizat după împlinirea vîrstei standard de pensionare, de un spor la pensie de 2% din
venitul asigurat.
(4) Formulele de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă sînt redate în anexa nr.2, parte
integrantă a prezentei legi.
(5) În cazul în care cuantumul pensiei calculat pentru un stagiu de cotizare de 30 de ani
este mai mic decît cuantumul pensiei minime, se acordă pensie minimă.
(6) În cazul în care pensia calculată în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub
nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decît
pensia minimă diminuată proporţional stagiului de cotizare realizat.
[Art.16 modificat prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]
[Art.16 modificat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 
Articolul 17. Plata pensiei pentru limită de vîrstă
(1) Pensia pentru limită de vîrstă se plăteşte integral, inclusiv pensionarilor care realizează
venituri pasibile de asigurări sociale de stat.
(2) Plata pensiei pentru limită de vîrstă persoanelor care se află la întreţinerea deplină a
statului se efectuează în mărime de 25% din pensia stabilită.
5 . Formele de organizare a PS (1) ( asigurare si asistenta sociala) legal BAS 156 – XIV
14.10.1998 , legea system public as sociale. Legal asistentei sociale 547 legisl 15 25.12.2003

Articolul 9. Formele de asistenţă socială

    Asistenţa socială se acordă sub formă de servicii sociale şi de prestaţii sociale.
    Articolul 10. Serviciile sociale
    (1) Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea
necesităţilor sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate,
precum şi de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale.
    (2) Serviciile sociale includ serviciile sociale primare, specializate şi cu specializare înaltă.
Serviciile sociale se prestează cu prioritate în mediul familial, comunitate şi, ca ultimă soluţie, în
instituţiile rezidenţiale.
    (3) Calitatea serviciilor sociale se asigură prin respectarea standardelor de calitate aprobate de
Guvern.
    (4) Serviciile sociale se acordă gratuit, cu plată parţială sau integrală.
    Articolul 11. Prestaţii sociale
    Prestaţiile sociale se acordă sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, de ajutor social,
material şi de altă natură.
    

6 . Constatarea invaliditatii

Pensia de invaliditate
Articolul 18. Constatarea invalidităţii
Starea de invaliditate, cauzele, gradul şi timpul apariţiei ei se constată de către Consiliul de
Expertiză Medicală a Vitalităţii (C.E.M.V.) în baza unor regulamente aprobate de Guvern.
 
Articolul 19. Condiţiile de stabilire a pensiei de invaliditate
(1) Are dreptul la pensie de invaliditate asiguratul care şi-a pierdut total sau parţial
capacitatea de muncă din cauza:
a) unei boli obişnuite;
b) unui accident de muncă;
c) unei boli profesionale.
(2) În raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, se stabilesc trei grade de
invaliditate.
[Art.19 modificat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 7 . Interferenta protectiei cu alte ramuri de drept. (1 tema)
8. Principiile ramurale ale protectiei sociale

Principii;e consta ideie calauzitoare care sta la baza reglementarii rap juridic . avind in vedere
modul de aplicare a principi, acestea pot fi clasificate in

- Generale ( se aplica intreg system de d. ( egalitatii, universalitatii, legalitatii)

- Interamurale ( 2sau mai multe ramuri ( protectia impotriva somasjului ( mun si PS)
protective sanatatii ( med si PS, prot mamei si a copilului (PS di FAM) prot impotriva
saraciei PS , Muncii. const)
- Ramurale 1 ramuri de drept( universalitatea prot sociale, acordarea prest de prot soc
care ar garantat tuturor pers niv de trai decent. Solidaritatii, diversitatea prest si serv
de prot sociala.
- Intraramurale doar uniii institutii din cadrul acestei ramuri.
9. Pensia de invaliditate legea 156

Articolul 19. Condiţiile de stabilire a pensiei de invaliditate

(1) Are dreptul la pensie de invaliditate asiguratul care şi-a pierdut total sau parţial
capacitatea de muncă din cauza:
a) unei boli obişnuite;
b) unui accident de muncă;
c) unei boli profesionale.
(2) În raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, se stabilesc trei grade de
invaliditate.
[Art.19 modificat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 
(2) Pensia de invaliditate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională se
stabileşte indiferent de durata stagiului de cotizare.
(3) În cazul stabilirii pensiei de invaliditate cauzată de o boală obişnuită, beneficiarilor de
pensie de invaliditate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională, persoanelor a
căror invaliditate a survenit în legătură cu îndeplinirea serviciului militar în termen, precum şi
invalizilor din copilărie, stagiul de cotizare necesar se stabileşte în raport cu vîrsta, de la data
constatării iniţiale a invalidităţii.
(4) În cazul în care persoanele menţionate la alin.(3) nu au realizat stagiul de cotizare
necesar pînă la data constatării iniţiale a invalidităţii, stagiul de cotizare necesar se stabileşte în
raport cu vîrsta, la data adresării pentru stabilirea pensiei de invaliditate cauzată de o boală
obişnuită.
[Art.20 modificat prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]
[Art.20 modificat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 
Articolul 21. Calcularea pensiei de invaliditate
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se calculează în raport cu gradul de invaliditate
conform formulelor din anexa nr.3, parte integrantă a prezentei legi.
(2) În cazul în care cuantumul pensiei de invaliditate, calculat conform alin.(1), este mai
mic decît cuantumul pensiei minime, se acordă pensie minimă.
(3) În cazul încadrării în alt grad de invaliditate, cuantumul pensiei se determină din venitul
mediu lunar asigurat luat în considerare la stabilirea iniţială a pensiei, ţinîndu-se cont de toate
indexările (recalculările) efectuate anterior încadrării în alt grad de invaliditate.
[Art.21 modificat prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]
[Art.21 modificat prin Legea nr.146-XV din 27.03.03, în vigoare 01.01.03]
 
Articolul 22. Reluarea drepturilor la pensia de invaliditate
(1) Pensionarul de invaliditate este supus reexpertizării medicale în termenele stabilite de
C.E.M.V.
(2) După fiecare reexpertizare, gradul de invaliditate se menţine, se modifică sau se
suspendă în conformitate cu decizia C.E.M.V. Modificarea şi suspendarea pensiei de invaliditate
se efectuează începînd cu luna următoare celei în care s-a emis decizia respectivă a C.E.M.V.
(3) Neprezentarea la reexpertizarea medicală atrage încetarea plăţii pensiei, începînd cu
luna următoare. Reluarea în plată a pensiei de invaliditate se efectuează din ziua constatării
invalidităţii dacă reexpertizarea a avut loc în termen de pînă la 3 ani după încetarea plăţii.
 (4) Dacă reexpertizarea a avut loc după expirarea a 3 ani de la încetarea plăţii pensiei,
reluarea dreptului la pensia de invaliditate se efectuează în condiţiile art.20 şi 21.
[Art.22 modificat prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]
 
Articolul 23. Plata pensiei de invaliditate
(1) Pensia de invaliditate se plăteşte integral, inclusiv pensionarilor care realizează venituri
pasibile de asigurări sociale de stat.
(2) Plata pensiei de invaliditate persoanelor care se află la întreţinerea deplină a statului se
efectuează în mărime de 25% din pensia stabilită.

10. Statutul CNAS (hot guv privind aprobarea regulamentului privind statutul CNAS)

. Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (în continuare –

Statut) este elaborat în baza prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale
nr.489-XIV din 8 iulie 1999 (Monitorul Oficial, 2000, nr.1-4, art.2), altor acte normative şi are
drept obiectiv determinarea locului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova
(în continuare Casa Naţională) în sistemul instituţiilor publice ale statului, a structurii
organizaţionale a acesteia şi reglementarea relaţiilor din domeniul asigurărilor sociale.
2. Casa Naţională, fiind o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, este persoană
juridică care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale în Republica
Moldova.
3. În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale, Casa
Naţională exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi
distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat.
4. În activitatea sa Casa Naţională se călăuzeşte de prevederile Constituţiei Republicii
Moldova, legilor, hotărîrilor Parlamentului Republicii Moldova, decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului Republicii Moldova, altor acte
normative de domeniu, strategiei de protecţie socială a populaţiei, normelor internaţionale de
drept din domeniul protecţiei sociale, precum şi de prezentul Statut.
5. Relaţiile cu instituţiile financiare ale statului se desfăşoară în cadrul legal.
6. Structura organizaţională şi efectivul limită al Casei Naţionale sînt aprobate de Guvern.
[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.451 din 16.06.2011, în vigoare 24.06.2011]
 
7. Patrimoniul Casei Naţionale este deţinut în proprietate sau administrat, fiind constituit
din bunuri materiale mobile şi imobile, în condiţiile legii.
8. Casa Naţională are în subordine case de asigurări sociale teritoriale.
9. Situaţiile nereglementate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale, dar care
ţin de acest domeniu, fac obiectul prezentului Statut.
10. Casa Naţională îşi are sediul în municipiul Chişinău.
 11. Plata pensiei ( reg cu privire la plata pensiilor, si alte prestatii sociale)

Articolul 34. Modul de plată a pensiei

(1) Plata pensiei se face lunar pentru luna în curs în localitatea de domiciliu.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora.
(3) Pensia se plăteşte mandatarului numai la prezentarea procurii, a cărei valabilitate nu
poate fi mai mare de 6 luni consecutive.  
Articolul 35. Plata retroactivă
(1) Plata stabilită şi neîncasată la timp se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani
pînă la data solicitării.
(2) Pensia stabilită şi neplătită la timp din vina organului de asigurări sociale care stabileşte
sau plăteşte pensia se achită fără nici un fel de limite în termen. 
Articolul 36. Plata pensiei către persoana care şi-a stabilit domiciliul în străinătate
(1) Asiguratului care îşi stabileşte domiciliul în străinătate nu i se acordă drept la pensie
conform prezentei legi.
(2) Beneficiarului de pensii care îşi stabileşte domiciliul în străinătate pensia stabilită se
plăteşte anticipat pe 6 luni, începînd cu luna următoare celei în care titularul a fost scos din
evidenţă în localitatea de domiciliu.
Articolul 37. Plata pensiei neîncasate de beneficiarul decedat
(1) Pensia neplătită la timp beneficiarului decedat se plăteşte soţului supravieţuitor,
părinţilor sau copiilor acestuia, iar în cazul lipsei acestora - persoanei care dovedeşte că a
suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2) Pensia se plăteşte inclusiv pentru luna în care a avut loc decesul beneficiarului de
pensie.
Articolul 38. Reţinerile din pensie
(1) Reţinerile din pensie se efectuează în temeiul:
a) deciziilor, hotărîrilor şi sentinţelor judecătoreşti;
b) deciziilor organelor administrative, care urmează a fi executate în mod obligatoriu;
c) deciziilor organului de asigurări sociale, la recuperarea sumelor cu titlu de pensie plătite
necuvenit din vina beneficiarului.
(2) Reţineri din pensia de urmaş, stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului), pentru copii
nu se efectuează, cu excepţia cazurilor de plată necuvenită.
[Art.38 completat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 
Articolul 39. Obligaţiuni şi responsabilităţi
(1) Organul de asigurări sociale este obligat să informeze anual asiguratul despre situaţia
curentă a contului personal al acestuia.
(2) Angajatorul este obligat să prezinte organului de asigurări sociale informaţii privind
asiguratul angajat, datele necesare ţinerii contului personal al acestuia.
(3) Angajatorul este obligat să comunice, în termen de 5 zile de la angajarea pensionarului,
acest fapt organului de asigurări sociale care efectuează plata pensiei.
(4) Angajatorul este obligat să prezinte organului de asigurări sociale sau persoanei
îndreptăţite, în termen de 10 zile de la solicitare, informaţii necesare pentru stabilirea pensiei.
(5) Angajatorul şi angajatul poartă răspundere, în modul stabilit de legislaţia în vigoare,
pentru autenticitatea actelor şi datelor prezentate organului de asigurări sociale.
 (6) Pensionarul este obligat să comunice, în termen de 30 de zile, organului de asigurări
sociale care efectuează plata pensiei noile circumstanţe care pot avea ca urmare schimbarea
cuantumului pensiei sau suspendarea ei.
(7) În cazul în care prezentarea de date false are ca efect cheltuirea nejustificată de
mijloace la plata pensiilor, persoana vinovată restituie în fondul de pensii sumele încasate
necuvenit.
[Art.39 completat prin Legea nr.358-XV din 31.07.03, în vigoare 12.08.03]
 
Articolul 40. Contestarea deciziei de pensionare
(1) Decizia privind stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare,
privind reţinerile din pensie sau încasarea sumelor plătite în plus poate fi contestată la Casa
Naţională de Asigurări Sociale.
(2) În caz de dezacord cu decizia Casei Naţionale de Asigurări Sociale, aceasta poate fi
atacată în instanţa de contencios administrativ competentă.

12. Raporturile juridice PS ( obiectul de reglementare)

DPS constituie o tatalitate de norme jur care reglementeaza modul de stabilire si acordare
a prestatiilor si serviciilor sociale, precum si modul de solutionare a litigiilor care pot aparea
in acest caz obiect de reglementare a DPS constituie totalitatea relatiilor sociale
reglementate de normele acestei ramuri de drept, raporturile juridice de protective sociale
se clasifica in raport juridice procedural, material, procesurale.

Raporturile juridice procedural sint relat care apar in legatura cu stabilirea faptelor juridice ,
care are importanta pentru aparitia , modificarea sau stingerea raportului material ex.
Inaintarea cerereii, confirmaarea virstei, confirmarea stagiului, grad de invaliditate.

Raport juridic material sint relatiile care apart in legatura cu acordarea nemijlocita a
prestatiilor sau serviciilor soc cu plata pensiei, indemnizatiilor, plasament intron centru de
zi, pferirea serv de reabilitarea prihologica.

Raport juridic procedural sint relatii care apar in legarura cu solutionarea litigiilor in
doomeiu protectiei socie de catre org ierarhie superior ex pers nu este deacord nu pensi- se
adreseaza in casa nationala ist de jud vom fi in prezenta unui raport juridic reg de normele
DPS.

Metoda de reglementare constituie totalitatea modalitatilor utilizate in scopul

reglementare juridice pentru DSP este caracteristica metoda imperative, dispozitiv

Imperativitatea se manifesta prin obligatia satului de a oferi in termini stricti prevazuti de

lege prestatiile solocotate de beneficiar precum si prin toate actele necesare, deasemenea
de termini prevazute de lege
13. Indemnizatiile pentru concediu medical legal privind indemnizatiile pentru incapacitatea
temporara de munca si alte prestatii de asig soc.

Confirmarea dreptului la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă

Dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă se confirmă prin certificat
de concediu medical, eliberat în modul aprobat de Guvern.
 
Articolul 9. Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de
muncă
(1) Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă
este de cel mult 180 de zile în cursul unui an calendaristic. Plata indemnizaţiei se efectuează în
condiţiile art.4.
(2) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, începînd cu a 120-a zi, se
plăteşte în cazul prelungirii concediului medical, avizat de Consiliul de Expertiză Medicală a
Vitalităţii (în continuare - C.E.M.V.).
(3) Asiguraţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată ce nu depăşeşte un
an, inclusiv celor angajaţi la lucrări sezoniere, şi şomerilor, în perioada de acordare a ajutorului
de şomaj, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pentru o perioadă de
pînă la 30 de zile în cursul unui an calendaristic. Asiguraţilor cu contract individual de muncă pe
durată determinată ce depăşeşte un an indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se
acordă în condiţiile alin.(1).
(4) Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă
tuturor beneficiarilor ce cad sub incidenţa prezentei legi, în caz de tuberculoză, SIDA şi cancer
de orice tip, cu avizarea C.E.M.V., este de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani.
(5) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu sarcina se acordă
pe durata concediului medical fără restricţii.
[Art.9 modificat prin Legea nr.56 din 09.06.2011, în vigoare 01.07.2011]
[Art.9 modificat prin Legea nr.9-XVI din 14.02.2008, în vigoare 07.03.2008]
 
Articolul 10. Dreptul la prelungirea perioadei pentru care se acordă indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă
(1) Medicul curant propune încadrarea în grad de invaliditate în cazul în care bolnavul nu a
fost recuperat la expirarea perioadei pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă, stabilită în conformitate cu prezenta lege.
(2) În situaţii temeinic motivate privind posibilitatea recuperării, medicul curant propune
prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării încadrării în grad de
invaliditate şi al menţinerii asiguratului în activitate.
(3) C.E.M.V. decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea
programului recuperator, transferul temporar la o altă muncă, reducerea programului de lucru,
reluarea activităţii profesionale sau încadrarea în grad de invaliditate.
(4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 30 de zile, în
funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de recuperare, în baza avizului C.E.M.V.
 (5) În cazul prelungirii concediului medical peste 180 de zile, indemnizaţia pentru
incapacitate temporară de muncă se acordă pentru întreaga perioadă de concediu medical
prelungit.
 
Articolul 11. Plata indemnizaţiei în cazul încadrării în grad de invaliditate
În cazul în care C.E.M.V. a decis încadrarea în grad de invaliditate, indemnizaţia pentru
incapacitate temporară de muncă se plăteşte pînă la data la care persoanei i s-a stabilit grad de
invaliditate, fără a se depăşi perioada maximă pentru care se acordă indemnizaţie, prevăzută de
prezenta lege.
14.Elementele raportului juridic de PS ( subiectul obiectul si continutul)
Elementele rap jur DPS constituie subiectii obiectii si continutul.

Subiectii DPS sint pe deoparte persoana su familia aflata in dificultate iar pe de alta parte
organul competent sttatal sau nestatal care ofera prestatiile sau serviciile de PS. Avind in
vedere categoria de raporturi identificam si o multitudine de subiecti

1. In cazul raportului juridic de pensionare in calotatea de subiecti apar pe deoparte casa

nationala de asigurari ( CTAS) iar pe de alta parte persoana care a atins limita de virsta ,
care I sa stabilitit un grad de invaliditate sau care sia perdut intretinatorul
2. In cazut raportului de acordare a indemnizatiiilor in calitate de subiecti apar
CTAS, Mama care anascut , o alta persoana care ingrizeste nemijlocit copilul ,
In caz de indemnizatie medical ( CTAS , pesoana care sufara o incapacitate temporara de
munca care a suferit in accident de munca profesionale sau a bolii profesionale sau
persoana care ingrizeste un copil bolnav pina la 7 ani, la prestatiile oferite somerilor
Agentia pentru ocuparea fortei de munca – persoana aflata in cautarea unui loc de
munca. Ajutorul social beneficiarii de ajutor social sectiile rationale de asistenta sociala
si protective a familiei. ( prestatorii de servicii sociale si beneficiarii.
Pentru a aparea in caloitate de subiect persoana treb sa confirme capacitate juridical,
capacitatea de folosinta in DPS apare din momentul nasterii daca vb despre elemental
permanent si din momentul beneficierii de prestatie sau serviciu daca vb de elemental
temporar. Spre deosebire de alte domenii in care capacitatea de folosinta si exercitiu nu
se divizeaza in domeniul protectiei sociale acestea sint abordate ca 2 elemnte
independente. Capacitatea de exercitiu presupune posibilitatea pers dea dobindi
desinestator drepturi si obligatii . specific insa pentru DPS este faptul ca beneficiarii in
unile cazuri sint lipsiti de capacitate de exercitiu in aceste situatii drepturile sint
realizate prin intermediul reprezentatntilor.

Obiectul raportului juridic actiunile si inactiunile partilor rap juridic

Continutul rap juridic drepturile si oblig partilor

 15.Indemnizatiile adresate familiilor cu copii ( hot guv privind indemnizatiilor oferite
familiilor cu copii 14-78

. Familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de indemnizaţii:

a) indemnizaţia unică la naşterea copilului;
b) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3
ani - în cazul persoanelor asigurate şi a vîrstei de 1,5 ani - în cazul persoanelor neasigurate (în
continuare - indemnizaţie lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului).
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.19 din 19.01.2010, în vigoare 01.01.2010]
 
5. Cuantumul indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii se stabileşte în conformitate cu
anexele nr.1 şi 2 la prezentul Regulament.
[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.19 din 19.01.2010, în vigoare 01.01.2010]
 
6. Cuantumul indemnizaţiilor unice şi al indemnizaţiei lunare pentru creşterea/îngrijirea
copilului se stabileşte în mărimea în vigoare la data naşterii copilului.
 
III. CONDIŢIILE DE STABILIRE A INDEMNIZAŢIILOR
ADRESATE FAMILIILOR CU COPII
7. Indemnizaţiile adresate familiilor cu copii se stabilesc cu respectarea următoarelor
condiţii:
1) indemnizaţia unică la naşterea copilului se stabileşte:
a) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
b) mamei, iar în cazul decesului ei - reprezentantului legal al copilului;
c) cu condiţia că copilul a fost înregistrat la oficiul stării civile;
d) cu condiţia că a fost solicitată cel tîrziu în termen de 12 luni de la naşterea copilului;
2) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului se stabileşte:
a) de la data naşterii copilului, cu excepţia cazurilor de adopţie sau de instituire a tutelei;
a1) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
b) cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului. În cazul în
care indemnizaţia respectivă a fost solicitată mai tîrziu de termenul indicat, aceasta se stabileşte
retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12 luni premergătoare datei adresării;
c) în cazul în care ambii părinţi nu sînt încadraţi în muncă - părintelui care de fapt
îngrijeşte copilul;
d) persoanelor asigurate, cu condiţia că se află în concediu pentru îngrijirea copilului şi
confirmă stagiul necesar de cotizaţie;
3) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului stabilită mamei se suspendă în
cazul în care mama se angajează în cîmpul muncii sau îşi reia munca înainte de încheierea
concediului pentru îngrijirea copilului şi se stabileşte tatălui neîncadrat în cîmpul muncii, care se
ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 1,5 ani sau
persoanelor indicate în subpunctul 4), la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în subpunctul 4).
Această prevedere nu se extinde asupra mamelor care lucrează în condiţiile timpului de muncă
parţial sau la domiciliu;
În cazul în care tatăl (tutorele) s-a angajat în cîmpul muncii cu program de muncă deplin,
plata indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului se suspendă.
 4) în cazul în care concediul pentru îngrijirea copilului se acordă la cerere, opţional, unuia
dintre părinţi (tutori), bunelului, bunicii, unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea
copilului, indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului se stabileşte acestuia dacă
îndeplineşte condiţiile de realizare a stagiului de cotizare prevăzute în punctul 2 al prezentului
Regulament;
41) În cazul în care tatăl, tutorele, bunelul, bunica sau altă rudă îşi reia munca înainte de
încheierea concediului pentru îngrijirea copilului cu program de muncă deplin, acesta/aceasta
pierde dreptul la indemnizaţie.
5) în cazul adopţiei copilului sau instituirii tutelei, indemnizaţia lunară pentru
creşterea/îngrijirea copilului se stabileşte din ziua adoptării hotărîrii privind încuviinţarea
adopţiei, respectiv privind instituirea tutelei. Baza de calcul a indemnizaţiei lunare pentru
creşterea copilului constituie venitul mediu lunar asigurat, realizat în ultimele 6 luni
calendaristice premergătoare naşterii copilului;
6) în cazul lichidării sau reorganizării unităţii economice sau în cazul reducerii statelor de
funcţii în perioada aflării beneficiarului în concediu pentru îngrijirea copilului, indemnizaţia
pentru creşterea copilului nu se suspendă, cu condiţia că beneficiarul nu s-a reangajat în cîmpul
muncii.
16.Clasificarea raportului juridice de PS

raporturile juridice de protective sociale se clasifica in raport juridice procedural, material,

procesurale.

Raporturile juridice procedural sint relat care apar in legatura cu stabilirea faptelor juridice ,
care are importanta pentru aparitia , modificarea sau stingerea raportului material ex.
Inaintarea cerereii, confirmaarea virstei, confirmarea stagiului, grad de invaliditate.

Raport juridic material sint relatiile care apart in legatura cu acordarea nemijlocita a
prestatiilor sau serviciilor soc cu plata pensiei, indemnizatiilor, plasament intron centru de
zi, pferirea serv de reabilitarea prihologica.

Raport juridic procedural sint relatii care apar in legarura cu solutionarea litigiilor in
doomeiu protectiei socie de catre org ierarhie superior ex pers nu este deacord nu pensi- se
adreseaza in casa nationala ist de jud vom fi in prezenta unui raport juridic reg de normele
DPS.
 17.Indemnizatia unica acordata la nasterea copiluilui hot 1478

7. Indemnizaţiile adresate familiilor cu copii se stabilesc cu respectarea următoarelor

condiţii:
1) indemnizaţia unică la naşterea copilului se stabileşte:
a) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
b) mamei, iar în cazul decesului ei - reprezentantului legal al copilului;
c) cu condiţia că copilul a fost înregistrat la oficiul stării civile;
d) cu condiţia că a fost solicitată cel tîrziu în termen de 12 luni de la naşterea copilului;
 18. Stagiul de cotizare general hotarirea guvernului privind confirmarea si calcularea
stagiului de cotizare

1. Stagiul de cotizare constituie totalitatea perioadeilor contributive si necontributive in

baza carora persoanei I se ofera dreptul la prestatii de asigurari sociale, reesind din
prevederile legislatiei in vigoare stagiul de cotizare se clasifica in a) stagiu de cotizare
general b) stagiul de cotizare special . spre deosebire de stagiul de cotizare vekimea in
munca constituie totalitatea perioadelor de activitate in cimpul muncii. Aceasta noriune
a fost valabila pentru DPS pina la 1 ian 1999 la etapa actuala pentru stabilirea drept AS
notiunea de vekime in munca utilizata pina la 1 ian 1999 se ekivaleaza cu notiunea
stagiu de cotizare introdus dupa ’99
2. stagiu de cotizare general constituie totalitatea perioadelor contributive si
necontributive stabilite de lege care ofera persoanei drepturi in domeniu PS indifferent
de intreruperile care au avut loc. Condorm art 5 din legea cu privire la pensile asig de
stat in stagiul de cotizare pe linga perioadele contributive se includ urm perioade
necontributive. 1) perioada de indeplinire a serviciului military in termen 2) perioada de
ingrijire a copilului in virsta de pina la 3 ani de catre unul din parinti sau de catre tutore
in cazul decesului ambilor parinti 3) perioada pe parcursul careia a beneficiat de
indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca de ajutor de somaj sau de
alocatie sau reintegrare profesionala , pe linga aceeste perioade conform art 50 din
aceeasi lege pina la 1 ian ‘99 in stagiu se mai includeau urmatoarele perioade 1.
Perioada de activitate in calitate de membru de colhoz 2. Activitatea de creatie in cadrul
uniunilor de creatie activitatea in calitate de al cultelor incepind cu 1 apr ’92 4.
Ingrizirea personae cu dizabilitati de gradul 1 sau a unui copil cu dizabilitati in virsta de
18 ani sa unei pers care a deposit virsta de 75 ani 5. Perioada de studiu in instituii de
invatamint superior sectia zi 6. Serviciul military
 19. Indemnizatia lunara pentru ingrijirea copolului pina 1.5-3 ani ( indemnizatiile
acordate familiilor cu copii) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului se
stabileşte:

a) de la data naşterii copilului, cu excepţia cazurilor de adopţie sau de instituire a tutelei;

a1) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
b) cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului. În cazul în
care indemnizaţia respectivă a fost solicitată mai tîrziu de termenul indicat, aceasta se stabileşte
retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12 luni premergătoare datei adresării;
c) în cazul în care ambii părinţi nu sînt încadraţi în muncă - părintelui care de fapt
îngrijeşte copilul;
d) persoanelor asigurate, cu condiţia că se află în concediu pentru îngrijirea copilului şi
confirmă stagiul necesar de cotizaţie;
3) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului stabilită mamei se suspendă în
cazul în care mama se angajează în cîmpul muncii sau îşi reia munca înainte de încheierea
concediului pentru îngrijirea copilului şi se stabileşte tatălui neîncadrat în cîmpul muncii, care se
ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 1,5 ani sau
persoanelor indicate în subpunctul 4), la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în subpunctul 4).
Această prevedere nu se extinde asupra mamelor care lucrează în condiţiile timpului de muncă
parţial sau la domiciliu;
În cazul în care tatăl (tutorele) s-a angajat în cîmpul muncii cu program de muncă deplin,
plata indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului se suspendă.
20.Stagiul de cotizare special ( legal privind pensile de asig soc de stat, compartimentul
pensii pentru unile categorii de persoane ( deputati …)

stagiul de cotizare special constituie perioadele de activitate in anumite functii sau a

conditiilor stabilite de lege fapt ce stab pers pentru limita de virsta in conditii
avantajoase sau dreptul la pensie pentru vechime in munca. Conform legislatiei in
vigoare identificam urm perioade care constituie stagiul special: perioada de activitate in
calitate de 1) deputat 2) membru de govern 3) functionar pub 4) ales local 5)
judecator 6) procurer 7) militar 8) personae din cadrul sistemului penitenciar 9) lucrator
al aviatiei civile 10) lucrator in conditii nocive 11) colaboratori ai MAI SI CCCEC

De citit legile privind pensii asigurarii de stat ( art 43 ,44-45 , 46, 46’, 46’’ punctual 7 din
got guv 78 ( la militari CCCEC MAI ) legea privind cernobilistii ( art 14.16) art 56 legea
privind pensii . art 42 persoane care au lucrat in conditii nocive
 21.Ajutorul de shomaj
 Beneficiarii şi condiţiile de acordare a 
                         ajutorului de şomaj
    (1) Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj dacă întrunesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) sînt înregistraţi la agenţia în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul;
    b) au lucrat şi au un stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat de cel puţin 9 luni
din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;
        c) nu obţin venituri impozabile conform legii.
    (2) Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj dacă au încetat activitatea de muncă în următoarele
circumstanţe:
    a) deces al angajatorului persoană fizică, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă
prin hotărîre a instanţei judecătoreşti;
    b) retragere, de către autorităţile competente, a autorizaţiei (licenţei) de activitate a unităţii;
    c) expirare a termenului contractului individual de muncă încheiat pe o durată determinată - de
la data prevăzută în contract, cu excepţia cazurilor cînd raporturile de muncă continuă şi nici una
dintre părţi nu a cerut încetarea lor;
    d) finalizare a lucrării prevăzute de contractul individual de muncă încheiat pentru perioada
îndeplinirii unei anumite lucrări;
    f) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, care exclude continuarea raporturilor de muncă;
    g) lichidare a unităţii sau încetare a activităţii angajatorului persoană fizică;
    h) reducere a numărului sau a statelor de personal din unitate;
    i) constatare a faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din
cauza stării de sănătate, în baza certificatului medical;
    j) constatare a faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca
urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărîre a comisiei de atestare;
    k) schimbare a proprietarului unităţii - în privinţa conducătorului de unitate, a adjuncţilor săi, a
contabilului-şef;
    l) restabilire la locul de muncă, conform hotărîrii instanţei judecătoreşti, a persoanei care a
îndeplinit anterior munca respectivă, în cazul cînd permutarea sau transferul salariatului la o altă
muncă nu sînt posibile;
    m)  refuz al salariatului de a fi transferat la o altă muncă din motive de sănătate, în baza
certificatului medical;
    n) refuz al salariatului de a fi transferat în altă localitate în legătură cu mutarea unităţii în
această localitate;
    o) au demisionat, au căutat activ de lucru, s-au aflat la evidenţă la agenţie ca şomeri cel puţin 3
luni calendaristice şi, din lipsa locurilor de muncă corespunzătoare, nu s-au putut  angaja în
cîmpul muncii;
    (3) Ajutorul de şomaj se acordă începînd cu a opta zi de la data înregistrării cererii la agenţie.
    (4) Pentru persoanele specificate  la alin.(2) lit.g) şi h), ajutorul de şomaj se acordă după
expirarea a 3 luni calendaristice de la data concedierii. În cazul în care persoanele respective s-au
înregistrat la agenţie  mai tîrziu de perioada indicată, ajutorul de şomaj se acordă în condiţiile
alin.(3).
    (5) Pentru persoanele specificate la alin.(2) lit.o), ajutorul de şomaj se acordă nu mai devreme
de expirarea a 3 luni calendaristice de la data înregistrării cererii la agenţie.
        Articolul 31. Ajutorul de şomaj
    (1) Ajutorul de şomaj reprezintă o sumă neimpozabilă, stabilită în mod diferenţiat în funcţie
de circumstanţele în care a încetat activitatea de muncă a persoanei.
    (2) Ajutorul de şomaj se acordă de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
    Articolul 32. Cuantumul ajutorului de şomaj
    (1) Persoanele îndreptăţite beneficiază de ajutor de şomaj al cărui cuantum se stabileşte
diferenţiat, în funcţie de circumstanţele în care a încetat activitatea de muncă a persoanei, după
cum urmează:
    a) 30 la sută din salariul mediu al persoanei calculat în modul stabilit de Guvern - în cazul
persoanelor specificate la art.30 alin.(2) lit.o)-q);
    b) 40 la sută din salariul mediu al persoanei calculat în modul stabilit de Guvern - în cazul
persoanelor specificate la art.30 alin.(2) lit.b)-f), i)-n);
    c) 50 la sută din salariul mediu al persoanei calculat în modul stabilit de Guvern - în cazul
persoanelor specificate    (2) Cuantumul ajutorului de şomaj nu poate fi mai mic decît cuantumul
salariului minim stabilit pe ţară şi nu va depăşi cuantumul salariului mediu pe economie din anul
precedent.
        Articolul 33. Perioada de plată a ajutorului de şomaj
    Persoanele îndreptăţite beneficiază de ajutor de şomaj o perioadă care se stabileşte diferenţiat,
în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:
a) 6 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani, dar nu mai puţin de 9
luni;
    b) 9 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 10 ani;
    c) 12 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de peste 10 ani.

22.Confirmarea stagiului de cotizare ( hot privind modul de confirmare si calculare

stagiului de cotizare.
Calcularea si confirmarea stagiului de cotizareCalcularea stagiului de cotizare se
realizeaza in conformitate cu hotarirea Guvernului RM privind modul de calculare si
confirmare a stagiului de cotizare.Conform acestui act normativ stagiul de cotizare se
calculeaza in luni ,ani si zile.Daca este cunoscut doar anul in calcul se va lua jumatatea
anului 1 iulie,daca cunoastem anul si luna in calcul se va lua jumatatea lunii,data de
15.Confirtizarmarea stagiului de cotizare se realizeaza de regula in baza carnetului de
munca si a datelor din cadrul registrului de evidenta individuala in sistemul public de
asigurari sociale,daca carnetul de munca a fost pierdut pot fi utilizate orice alte acte care
confirma ca persoana a activat in cimpul muncii .Ex:ordin de anhajare si concediere,liste
contabile,certificate de salariul .Pu persoanele care desfasoara alte activitati decit cea in
calitate de salariat la confirmarea stagiului se va tine cont de achitarea contributiilor de
asigurari sociale.Perioadele necontributive se vor confirma in baza actelor constatatoare
,ex:perioada de ingrijire a copilului pina la 3 anise va confirma prin ordinul de acordare a
concediului p/u ingrijirea copilului ,perioada concediului medica se confirma prin acte
contabile care confirma achitarea indemnizatiei p/u incapacitate temporara de
munca ,p/u proprietarii de terenuri agricole fapt constatator va constitui achitarea
contributiilor la casa nationala de asigurari sociale .
Perioada de studii se confirma prin diploma de absolvire

23. Cercetarea accidentelor de munca ( reg privind modul de cercetare a accidentelor de

munca)

13. Scopul cercetării accidentelor de muncă constă în clasificarea lor, determinarea

circumstanţelor, cauzelor şi încălcărilor actelor normative şi altor reglementări ce au condus la
accidentarea salariaţilor, stabilirea persoanelor care au încălcat prevederile actelor normative şi a
măsurilor corespunzătoare întru prevenirea unor asemenea evenimente.
14. Accidentele grave şi mortale produse la locul de muncă sînt cercetate de Inspecţia
Muncii, cele cu incapacitate temporară de muncă - de comisia angajatorului, iar în unele cazuri -
de Inspecţia Muncii (în cazul în care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a  constitui o
comisie de cercetare a evenimentului).
15. La cercetarea accidentelor au dreptul să participe, după caz, reprezentanţii împuterniciţi
ai forului superior, ai autorităţilor administraţiei publice locale (specialişti pentru protecţia
muncii), Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi ai organului sindical, Centrului de Medicină
Preventivă teritorial, precum şi să asiste persoanele care reprezintă, în modul stabilit, interesele
accidentaţilor sau ale familiilor acestora.
16. La cercetarea accidentelor care s-au produs la obiectele supuse controlului organelor
pentru supraveghere tehnică sau energetică au dreptul să participe şi reprezentanţii împuterniciţi
ai acestor organe.
17. Persoanele desemnate să cerceteze accidentele au dreptul să pună întrebări şi să ia
declaraţii de la orice persoană cu funcţii de răspundere, salariat, persoană ce deţine informaţii
referitoare la accident, să examineze orice documente ale angajatorului necesare pentru
identificarea circumstanţelor şi cauzelor producerii accidentelor şi să dispună, după caz,
efectuarea expertizei tehnice a mijloacelor de producţie.
18. Fiecare participant la cercetarea unui accident, pe parcursul desfăşurării acesteia, în
prezenţa inspectorului de muncă, are dreptul să pună întrebări persoanelor cu funcţii de
răspundere, salariaţilor, persoanelor ce deţin informaţii referitoare la accident, să înainteze
propuneri şi, după caz, să-şi expună în scris opinia privind circumstanţele, cauzele producerii
accidentului şi despre persoanele care au încălcat actele normative şi alte reglementări, ce au
condus la producerea accidentului. Opinia va fi înaintată persoanelor care cercetează
evenimentul spre a fi inclusă în dosarul de cercetare.
19. Cercetarea accidentelor în afara muncii se va efectua în modul stabilit de prezentul
Regulament. Comisia unităţii, iar, după caz, inspectorul de muncă, va finaliza cercetarea, cu
întocmirea în formă liberă a unui proces-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, în
care vor fi expuse doar circumstanţele şi cauzele producerii acestui eveniment. Procesul-verbal
întocmit de comisia unităţii va fi aprobat de conducătorul unităţii respective, cu aplicarea
ştampilei unităţii. Inspectorul de muncă va întocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a
inspectoratului teritorial de muncă.
20. În cazul în care angajatorul nu a comunicat accidentul produs, un atare accident poate fi
cercetat şi în baza cererii depuse de persoanele interesate.
Cercetarea accidentelor cu incapacitate temporară de muncă
21. Pentru cercetarea unui accident cu incapacitate temporară de muncă, în termen de cel
mult 24 de ore din momentul primirii comunicării despre acest eveniment, angajatorul va
desemna prin dispoziţie scrisă comisia de cercetare.
 Comisia va fi formată din cel puţin trei persoane, în componenţa căreia vor intra
conducătorul serviciului (specialist) pentru protecţia muncii şi cîte un reprezentant al
angajatorului şi al sindicatului (salariaţilor).
Persoanele desemnate în comisia de cercetare trebuie să dispună de  pregătire tehnică
respectivă şi să nu facă parte dintre persoanele care aveau obligaţia de a organiza, controla sau
conduce procesul de muncă la locul unde s-a produs accidentul.
În unele cazuri, astfel de accidente vor fi cercetate de Inspecţia Muncii, în modul stabilit de
prezentul Regulament.
22. Accidentul suportat de salariatul unei unităţi în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau
obligaţiilor de serviciu la o altă unitate va fi cercetat de către comisia unităţii la care s-a produs
accidentul, cu participarea reprezentantului unităţii al cărei salariat este accidentatul.
Un exemplar al dosarului de cercetare va fi expediat unităţii al cărei salariat este accidentatul.
23. Accidentul suportat de salariatul unităţii care efectuează lucrări pe un sector repartizat
acesteia de o altă unitate va fi cercetat de unitatea ce efectuează lucrările respective.
24. Accidentele suportate de elevi şi studenţi în timpul cînd prestează munca sau îşi
desfăşoară practica profesională în unităţi vor fi cercetate de comisia unităţii, cu participarea
reprezentantului instituţiei de învăţămănt.
25. De la data emiterii dispoziţiei respective, comisia unităţii va cerceta circumstanţele şi
cauzele producerii accidentului, va întocmi şi va semna, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare,
procesul-verbal de cercetare (conform anexei nr.1 la prezentul Regulament), care ulterior va fi
aprobat şi semnat de către angajator în termen de 24 ore. Accidentele cercetate de Inspecţia
Muncii se vor finaliza cu întocmirea unui proces-verbal de cercetare (conform anexei nr.2 la
prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial de muncă respectiv.
Cercetarea accidentelor grave şi mortale
26. Accidentele grave şi mortale vor fi cercetate de către Inspecţia Muncii, care va desemna
inspectorii de muncă ce vor efectua cercetarea accidentelor fără a se preta influenţelor de orice
fel.
27. La cererea Inspecţiei Muncii sau unităţii, instituţia medicală care acordă asistenţă
accidentatului va elibera, în termen de 24 ore, certificatul medical cu privire la caracterul
vătămării violente a organismului acestuia, iar instituţia de expertiză medico-legală, în termen de
5 zile după finalizarea expertizei, va elibera Inspecţiei Muncii, în mod gratuit, concluzia din
raportul de expertiză medico-legală asupra cauzelor decesului accidentatului.
28. Evenimentul produs în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu cu transport auto,
aerian, fluvial, naval sau feroviar va fi cercetat în conformitate cu prevederile prezentului
Regulament, folosind, după caz, materialele de cercetare întocmite de organele de supraveghere
a traficului.
Organele de supraveghere a traficului, în temeiul unui demers, vor elibera angajatorului sau
inspectorului de muncă, în termen de 5 zile de la momentul finalizării cercetării, concluzia
asupra cauzelor producerii accidentului şi persoanelor care au încălcat prevederile actelor
normative.
29. De la data emiterii dispoziţiei de cercetare a accidentului, inspectorul de muncă va
întocmi şi va semna, în termen de cel mult 30 zile (cu excepţia cazurilor care necesită expertize
tehnice, situaţiilor în care Inspecţia Muncii poate prelungi termenul pînă la obţinerea
documentelor necesare şi rezultatelor expertizelor), procesul-verbal de cercetare (conform anexei
nr.2 la prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial de muncă
respectiv.
 În cazul participării reprezentanţilor, specificaţi  la punctele 15 şi 16 din prezentul
Regulament,  procesul - verbal va fi semnat şi de aceştia.
Finalizarea cercetării accidentelor
30. Cercetarea accidentelor se va finaliza cu întocmirea dosarului de cercetare care va
cuprinde:
a)  procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă (în cazul accidentelor colective,
procesul-verbal se va întocmi pentru fiecare accidentat);
b) procesul-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii;
c) opiniile participanţilor la cercetarea accidentului (după caz);
d) declaraţiile accidentaţilor (dacă va fi posibil);
e) declaraţiile persoanelor care au obligaţia să asigure măsurile de protecţie a muncii la locul
de muncă unde s-a produs accidentul;
f) declaraţiile martorilor oculari;
g) fotografii şi scheme ale locului unde s-a produs accidentul;
h) alte acte şi documente necesare pentru clarificarea circumstanţelor şi cauzelor  ce au
condus la producerea accidentului;
i) încheierea expertizei tehnice (dacă este necesară);
j) certificatul medical cu privire la caracterul vătămării violente a organismului
accidentatului;
k) concluzia din raportul de expertiză medico-legală asupra cauzelor decesului accidentatului
(în cazul accidentelor mortale).
Toate materialele din dosar vor fi paginate şi şnuruite.
31. Inspectorul de muncă va expedia, în termen de cel mult 3 zile de la data semnării
procesului-verbal de cercetare, cîte un exemplar al dosarului de cercetare al accidentului:
Inspecţiei Muncii, organului de poliţie, inspectoratului teritorial de muncă, unităţii respective,
după caz, organelor şi instituţiilor reprezentanţii cărora au participat la cercetare. Originalul
dosarului de cercetare a accidentului se expediază unităţii iar, după caz, autorităţii administraţiei
publice locale care înregistrează şi ţine evidenţa accidentelor produse la angajatori - persoane
fizice.
Dacă Inspecţia Muncii va constata că la cercetarea accidentului au fost comise erori sau au
apărut noi circumstanţe ale producerii accidentului, inspectorul general de stat al muncii este în
drept să dispună o cercetare nouă sau suplimentară a accidentului în cauză.

24. Prestatiile acordate perso. care au suferit in urma accidentelor de munca sau a
bolilor prof. (legal asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale.)
articolul 9. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare
(1) Asiguraţii  au dreptul la următoarele prestaţii şi  indemnizaţii de asigurare:
    a) prestaţii pentru reabilitare medicală;    b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de
muncă;
    c) prestaţii pentru reabilitarea profesională;    d) indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă;
   (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate
faţă de indemnizaţii.
Articolul 10. Prestaţii pentru reabilitare medicală
 (1) Asiguraţii au dreptul la tratament medical corespunzător deficienţelor de sănătate cauzate
prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
    a) tratament ambulatoriu;     b) analize medicale şi medicamente;
    c) asistenţă medicală de urgenţă;     d) servicii medicale în spitale şi clinici specializate;
    e) servicii de chirurgie plastică şi reparatorie;     f) servicii de fizioterapie.
(2) Asigurătorul are obligaţia să achite contravaloarea serviciilor medicale, acordate în scopul
tratamentului sau reabilitării pers.asigurate, care a suferit în urma unui caz asigurat suplimentar
celor prev. de legislaţia în vigoare.
     (3) Pentru a diminua sau compensa urmările deficienţelor de sănătate cauzate  prin  accidente
de muncă sau boli profesionale, asiguraţii,  în cazurile stabilite de medicul expert al
asigurătorului, au dreptul la:
a) îngrijire specială; b) tratament sanatorial;
c) acoperirea cheltuielilor de transport pentru vizitarea instituţiilor medicale, sanatoriilor şi a
cheltuielilor însoţitorului; d) materiale şi articole medico-sanitare pentru corectarea auzului şi
văzului;
e) proteze, orteze,  aparate  ortopedice şi încălţăminte  ortopedică specială;
f) mijloace auxiliare (scaun cu rotile, cărucior etc.). Acest drept se referă şi la acoperirea
cheltuielilor pentru repararea lor.
(4) Lista materialelor, articolelor şi mijloacelor destinate diminuării sau compensării
urmărilor deficienţelor de sănătate cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale se
aprobă de către Guvern, la propunerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
Articolul 11. Prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă
(1) Recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor se  efectuează după programe individuale
de recuperare.
(2) Programele individuale de recuperare se stabilesc în funcţie de natura  leziunilor şi
prognosticul bolii, în baza programelor-cadru de recuperare, elaborate de Casa Naţională de
Asigurări Sociale şi aprobate de Guvern.
(3) Programele individuale de  recuperare se  stabilesc de către medicul expert al
asigurătorului de comun acord cu asiguratul. (4) Asiguratul are obligaţia să urmeze şi
să  respecte  programul individual de recuperare.
(5) Tratamentul medical, în conformitate cu programul individual de recuperare,  precum şi
cazarea şi masa în unităţile medicale se  suportă de către asigurător. (6) Asigurătorul are, de
asemenea, obligaţia să achite prestaţiile acordate pentru prevenirea diminuării ori pierderii
capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanentă.
(7) În cadrul  programului individual de recuperare, medicul expert al asigurătorului
stabileşte, după caz, tipul  protezei  necesare  şi programul de acomodare cu proteza respectivă.
(8) Măsurile de protezare trebuie să asigure, în  primul rînd, posibilitatea reintegrării
profesionale, iar dacă acest lucru nu  este posibil - creşterea gradului de autoservire. Articolul
12. Instituţiile de reabilitare medicală  şi recuperare a capacităţii de muncă
Instituţiile prestatoare de servicii pentru reabilitare medicală şi recuperare a capacităţii de muncă
le stabileşte asigurătorul. Articolul 13. Prestaţii pentru reabilitarea profesională
(1) Prestaţiilepentru reabilitarea profesională se acordă de către asigurător la solicitarea
asiguraţilor care nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, dar care, ca urmare a unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale, nu mai pot desfăşura activitatea conform
calificării.
(2) Asigurătorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru reabilitarea profesională:
 a) costul cursurilor de restabilire a calificării sau de recalificare;
b) plata indemnizaţiei pe durata cursurilor de restabilire a calificării sau de recalificare.
(3) Indemnizaţia, pe durata cursurilor de restabilire a calificării sau de recalificare, se acordă
lunar şi constituie 70 % din salariul lunar asigurat al asiguratului pe luna premergătoare lunii în
care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată boala profesională.
(4) Indemnizaţia se acordă numai în cazul în care asiguratul  nu beneficiază, pe durata
cursurilor de restabilire a calificării sau de recalificare, de indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă sau de pensie de invaliditate, acordate potrivit legislaţiei.
(5) Indemnizaţia  se acordă doar cu condiţia că asiguratul  respectă dispoziţiile asigurătorului
cu privire la:
a) instituţia unde urmează a se desfăşura cursurile de restabilire a calificării sau de
recalificare;
b) programul de instruire.

25. Alocatiile sociale ( legal privind alocatiile sociale)

Articolul 3. Beneficiarii alocaţiilor

De alocaţie beneficiază următoarele categorii de persoane:
a) invalizii de gradele I, II, III; b) invalizii din copilărie de gradele I, II, III;
c) copiii invalizi, în vîrstă de pînă la 18 ani, cu severitatea  I, II, III;
      d) copiii care au pierdut întreţinătorul; e) persoanele care au atins vîrsta standard de
pensionare;
f) persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid, în vîrstă de pînă la 18 ani, cu
severitatea I; 
g) invalizii de gradul I nevăzători - pentru însoţire şi îngrijire la domiciliu. Articolul
4. Organele care efectuează stabilirea şi plata  alocaţiilor
Alocaţiile se stabilesc şi se plătesc de către organele teritoriale de asigurări sociale.
Articolul 5. Sursele pentru plata alocaţiilor Alocaţiile stabilite în conformitate cu pezenta
lege se plătesc din mijloacele bugetului  de stat, prin intermediul bugetului  asigurărilor sociale.
Articolul 6. Stabilirea şi plata alocaţiilor
(1) Alocaţiile se stabilesc şi se plătesc în următoarele termene: a) alocaţia pentru invalizii de
gradul I, II, III, invalizii din copilărie de gradul I, II, III şi copiii invalizi, în vîrstă de pînă la 18
ani cu severitatea I, II, III - de la data emiterii de către Consiliul de Expertiză Medicală a
Vitalităţii a deciziei de încadrare în gradul de invaliditate sau de către Consiliul Medical
Consultativ a deciziei de încadrare în severitatea respectivă, dacă cererea cu actele necesare a
fost depusă în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei. În cazul în care data încadrării în
gradul de invaliditate sau în severitate nu coincide cu data începerii expertizei medicale, alocaţia
se stabileşte de la data începerii expertizei, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în
termen de 30 de zile de la data constatării invalidităţii; b) alocaţia pentru copii în cazul pierderii
întreţinătorului- din ziua decesului întreţinătorului, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă
în termen de 30 de zile de la această zi; pentru stabilirea alocaţiei copiilor orfani de ambii părinţi,
cererea cu actele necesare se depune în termen de 60 de zile;
c) alocaţia pentru persoane vîrstnice - de la data împlinirii vîrstei standard de pensionare,
dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată;
d) alocaţia pentru îngrijire: persoanelor specificate la art.14 lit.a) - de la data depunerii cererii
cu actele necesare; persoanelor specificate la art.14 lit.b) şi lit.c) - de la data stabilirii alocaţiei
pentru invalizi sau pensiei de invaliditate. persoanelor specificate la art.14 lit.b) - de la data
stabilirii alocaţiei pentru invalizi.
e) ajutorul de deces - în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii cu actele necesare.
(2) În cazul în care termenele prevăzute la alin.(1) lit. a), b) şi c) au fost depăşite, alocaţiile
respective se stabilesc şi se plătesc de la data depunerii cererii cu actele necesare.
(3) La modificarea numărului de beneficiari, noul cuantum al alocaţiei pentru copii în cazul
pierderii întreţinătorului se acordă începînd cu luna următoare celei în care au intervenit
modificările.
(4) În cazul unei noi expertize medicale pentru reconfirmarea gradului de invaliditate, a
severităţii ori pentru încadrarea într-un alt grad de invaliditate sau în altă severitate, plata
alocaţiei se reia în cuantumul de mai înainte sau în cuantum reevaluat de la data emiterii de către
Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii sau Consiliul Medical Consultativ a deciziei de
constatare a invalidităţii. (5) Neprezentarea la o nouă expertiză medicală atrage încetarea plăţii
alocaţiei pentru invalizi, începînd cu luna următoare. Plata alocaţiei se reia în termenele indicate
la alin.(1) lit. a). (6) Plata alocaţiilor se face lunar, pentru luna în curs, în localitatea de domiciliu.
(7) Plata alocaţiei încetează începînd cu luna următoare celei în care s-a stabilit că
beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare a acesteia. Plata alocaţiei se reia din luna
în care beneficiarul s-a adresat pentru confirmarea dreptului său la această alocaţie, dacă acest
drept a fost confirmat, cu excepţia cazurilor specificate la alin.(5). (8) Alocaţia stabilită, dar
neîncasată la timp din vina beneficiarului se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani
anteriori datei solicitării. (9) Alocaţia neplătită la timp din vina organului care stabileşte sau
plăteşte alocaţia se recuperează fără nici un fel de limite în termen. (10) Plata alocaţiei în
perioada privaţiunii de libertate se suspendă. (11) Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie
din vina beneficiarului (falsificarea actelor, tăinuirea unor circumstanţe etc.) se recuperează de la
acesta, lunar, în baza deciziei casei teritoriale de asigurări sociale în mărime ce nu depăşeşte 20
la sută din cuantumul alocaţiei. În cazul în care plata alocaţiei încetează, sumele plătite necuvenit
se recuperează în baza hotărîrii instanţei de judecată.
(12) Sumele plătite în plus din vina organului care stabileşte sau plăteşte alocaţia nu se
recuperează din contul beneficiarului. Aceste sume se percep de la persoana culpabilă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(13) Alocaţiile, cu excepţia alocaţiei pentru îngrijire şi a ajutorului de deces, se indexează
anual, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie media creşterii anuale a indicelui preţurilor
de consum pentru anul precedent, ce se determină în modul stabilit de Guvern.
     

26. Statutul consiliului de expertiza medicala a vitalitatii ( reg privind consiliul deexpertiza
medicala a vitalitatii.)
 1. Expertiza medicală a vitalităţii prezintă o activitate medicală şi socială, care are ca sarcină
principală determinarea şi evaluarea dereglărilor funcţionale şi structurale ale organismului
uman, însoţite de reducerea activităţii şi capacităţilor  individului cu vîrstă aptă de muncă de a
participa la realizarea unor probleme situaţionale vitale.
2. Consiliul republican de expertiză medicală a vitalităţii se călăuzeşte de principiile social-
umane fundamentale, confirmate în Declaraţia ONU privind drepturile persoanelor cu deficienţe
funcţionale, respectînd cu stricteţe etica şi deontologia medicală.
3. Consiliul republican de expertiză medicală a vitalităţii se află în subordinea Ministerului
Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi este unica instituţie de stat cu împuterniciri plenipotenţiare în
domeniul expertizei medicale a vitalităţii. Statele de funcţii ale Consiliului republican de
expertiză medicală a vitalităţii se aproba de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, în
limita efectivului aprobat de Guvern.
4. Consiliul republican de expertiză medicală a vitalităţii îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, decretele Preşedintelui Republicii Moldova,
legile şi hotărîrile Parlamentului, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, Instrucţiunea
privind modul de stabilire a invalidităţii, prezentul Regulament, tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte şi cu alte acte normative.
II. Structura Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii
5. Structura şi efectivul-limită ale Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii se
aprobă de Guvern.
6. Consiliul republican de expertiză medicală a vitalităţii este constituit din următoarele
subdiviziuni:
serviciul financiar şi dezvoltare managerială;
consiliile de expertiză medicală a vitalităţii de nivel republican:
consiliul de expertiză medicală a vitalităţii nr.I;
consiliul de expertiză medicală a vitalităţii nr.II;
consiliul de expertiză medicală a vitalităţii nr.III;
secţia administrativă;
consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii.
7. Preşedintele Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii este numit în şi
eliberat din funcţie de către ministrul sănătăţii şi protecţiei sociale.
8. În cadrul Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii, prin ordinul ministrului
sănătăţii şi protecţiei sociale, se instituie Consiliul superior unit. Consiliul superior unit activează
pe baza regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, în vederea
soluţionării cazurilor dificile de expertiză medicală, şi are dreptul de decizie definitivă.

27. Ajutorul social (legal privind ajutorul social)

 ajutor social – plată lunară în bani acordată familiei defavorizate; Acţiunea prezentei legi se
extinde asupra familiilor ai căror membri sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni ai altor
state, apatrizi sau refugiaţi, care au domiciliul în Republica Moldova conform legislaţiei. Dreptul
la ajutor social
(1) De dreptul la ajutor social beneficiază familiile defavorizate în cazul în care toţi membrii
adulţi ai acesteia se încadrează în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) au atins vîrsta necesară pentru stabilirea pensiei conform legislaţiei;
b) sînt persoane încadrate în diferite grade de invaliditate;
c) sînt şomeri înregistraţi la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază
teritorială îşi au domiciliul şi care nu refuză un loc de muncă sau participarea la servicii de
stimulare a ocupării forţei de muncă şi la lucrări publice oferite de agenţii;
[Art.5 al.(1), lit.c) modificată prin LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
d) se află în perioada dintre săptămîna a 30-a de sarcină şi săptămîna a 12-a după naştere în
cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, ori îngrijeşte un
copil pînă la vîrsta de 3 ani;
[Art.5 al.(1), lit.d) în redacţia LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
e) îngrijesc un membru/membri ai familiei încadraţi în gradul I de invaliditate care necesită
îngrijire conform concluziei Consiliului de expertiză medicală a vitalităţii, îngrijesc un copil/copii
invalizi din aceeaşi familie sau o persoană în vîrstă de peste 75 de ani din aceeaşi familie
conform concluziei Consiliului medical consultativ.
(2) Familiile ai căror membri realizează venituri provenite din salarizare, cu timp integral sau
parţial, din activitatea de antreprenoriat sau din activităţi bazate pe folosirea terenurilor
agricole din extravilanul localităţilor pot solicita acordarea dreptului la ajutor social cu condiţia
că ceilalţi membri adulţi ai acestora se încadrează în una din situaţiile expuse la alin. (1).
[Art.5 al.(2) în redacţia LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
(3) La determinarea dreptului la ajutor social se exclud membrii familiilor care:
a) deţin cetăţenia Republicii Moldova însă nu domiciliază pe teritoriul acesteia;
b) execută o pedeapsă privativă de libertate;
c) satisfac serviciul militar în termen;
d) se află la întreţinerea statului.
(4) Situaţiile specificate la alin. (1) lit. d) pot fi invocate concomitent de diferiţi membri ai
familiei doar pentru copiii cu mame diferite, iar situaţiile specificate la lit. e) a aceluiaşi alineat
pot fi invocate doar de un singur membru al familiei.
[Art.5 al.(4) introdus prin LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
Articolul 6. Cuantumul ajutorului social
Cuantumul lunar al ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între venitul lunar minim
garantat al familiei şi venitul global al acesteia.
Stabilirea ajutorului social
(1) Ajutorul social se stabileşte în baza cererii de acordare a ajutorului social depusă de
unul dintre membrii familiei cu capacitatea deplină de exerciţiu, desemnat de aceasta, sau, în
cazurile prevăzute de lege, de către reprezentantul legal al acesteia.
(2) Ajutorul social este stabilit de către direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a
familiei.
 (3) Direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei organizează, în comun cu
reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau ai societăţii civile, selectiv,
verificarea la domiciliul solicitantului a autenticităţii informaţiei prezentate în cererea pentru
acordarea ajutorului social şi întocmeşte ancheta socială.
[Art.9 al.(3) în redacţia LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
(4) Ajutorul social se stabileşte pentru o perioadă ce nu va depăşi 2 ani şi va fi revizuit la
intervenirea oricărei schimbări ce ar putea influenţa cuantumul ajutorului social stabilit.
(5) Ajutorul social se acordă începînd cu luna în care a fost înregistrată cererea de acordare
a ajutorului social la direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei.
Plata ajutorului social
(1) Plata ajutorului social se efectuează lunar, de către Casa Naţională de Asigurări Sociale,
prin intermediul instituţiei financiare selectate pe bază de concurs.
(2) În cazul în care cuantumul lunar calculat al ajutorului social pentru o familie este mai
mic de 25 de lei, acesta se achită o dată la 6 luni printr-o plată care reprezintă suma ajutorului
social pentru lunile respective.
(3) Regulamentul privind modul de stabilire şi plată a ajutorului social se aprobă de către
Guvern.
. Încetarea plăţii ajutorului social
(1) Plata ajutorului social încetează în următoarele cazuri:
a) familia nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;
b) familia îşi schimbă locul de trai;
c) persoana solitară care a beneficiat de ajutor social a decedat sau a fost declarată
dispărută.
d) familia a refuzat întocmirea anchetei sociale la domiciliu sau nu a depus în mod repetat o
cerere în termen de 10 zile, dacă prin ancheta socială s-au depistat schimbări în datele
indicate în cerere.
[Art.12 al.(1), lit.d) introdusă prin LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]
(2) În termen de 15 zile de la data emiterii deciziei, direcţia/secţia asistenţă socială şi
protecţie a familiei comunică în scris despre încetarea plăţii ajutorului social atît
beneficiarului, în cazurile prevăzute la alin.(1) lit. a), b) şi d), cît şi Casei Naţionale de Asigurări
Sociale.
[Art.12 al.(2) modificat prin LP180 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.557]

28. Serviciile sociale ( legal cu privire la serviciile sociale)

Conform literaturii de speacilitate serviciul sociale este definit ca : ansamblul de masuri si

activitati realizate pentru satisfacerea necesitatile sociale ale persoanei sau familiei in
vederea depasirii unor situatii de dificultate, de prevenire a marginalizarii si excluziunii
 sociale. Aceasta definitie este stabilita de legislatia in vigoare a Republicii Moldova, in legea
cu privire la Serviciile sociale  Nr.123 din  18.06.2010 .

In Dreptul protectiei sociale exista citeba tipuri de servicii sociale, acestea se clasifica in :
a) servicii sociale primare;
b) servicii sociale specializate;
c) servicii sociale cu specializare înaltă.
Serviciile sociale primare sînt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor
beneficiarilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot
cauza marginalizarea sau excluziunea socială.

Serviciile sociale specializate sînt serviciile care implică antrenarea specialiştilor şi au drept
scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei
situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia.

Serviciile sociale cu specializare înaltă sînt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau
într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de intervenţii
complexe ce pot include orice combinaţie de servicii sociale specializate, acordate
beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore).

Organelle abilitate cu prestarea serviciilor sociale sunt:

Prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice publice ori private.
Prestatori publici de servicii sociale sînt:
a) instituţiile de asistenţă socială create şi gestionate de autorităţile administraţiei publice
centrale;
b) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea;
c) autorităţile administraţiei publice local de nivelul întîi.
Prestatori privaţi de servicii sociale sînt:
a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, înregistrate în
conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în
conformitate cu legislaţia.