Sunteți pe pagina 1din 26

Cuprins

1. Notiunea de batrinete ................................................................................................................................ 2 1.1.Clasificarea batrinetii: ......................................................................................................................... 2 2. Notiunii de imbatrinire .............................................................................................................................. 2 3. Serviciile sociale oferite persoanelor de virsta a 3-ea. .............................................................................. 3 4.Pensionarea,etapele ei. ............................................................................................................................... 4 4.1.Pensiile pentru limita de virsta ............................................................................................................ 4 4.2.Pensia de urmas ................................................................................................................................... 6 5. Modificarile organice caracteristice virstei a 3-ea. ................................................................................... 7 6. Modificari psihologice a pers-lor de v.3-ea............................................................................................... 8 7. Dependenta. Patologiile dependentei. Indicii ........................................................................................ 9 7.1.Patologiile dependentei. ...................................................................................................................... 9 7.2. Diagnosticul dependentei: .................................................................................................................. 9 8.Indicii situatiei de risc: .............................................................................................................................10 9.Evaluarea medicala si sociala a dependentei ............................................................................................10 10.Mentinerea la domiciliu a persoanelor virstnice.Lupta contra incapacitatilor; ......................................12 11.Adaptarea mediului de viata la incapacitate; ..........................................................................................12 12.Definirea azilului si institutiei rezidentiala.Tipurile de institutii specializate de octotire destinate persoanelor de virsta a III-a .........................................................................................................................13 13.Institutii specializate de ocrotire destinate persoanelor in etate la nivel national si local ......................14 14.Obiectivele unui azil.Cauzele institutionalizarii ....................................................................................14 15.Etapele plasamentului in institutii geriatrice si actele necesare pentru institutionalizare ......................15 16.Evaluarea persoanelor virstince.Serviciile prestate persoanelor virstice in camine ...............................15 17.Modalitati de imbunatatire a vietii in camin de batrini.Sarcinile As in azile .........................................16 18.Modalitati de interventie pentru persoanele din categoria de virsta 65-75 ani.......................................16 19. Modalitati de interventie pentru persoanele din categoria de virsta 75-100 ani....................................17 20.Cunostintele si abilitatile necesare As care lucreaza cu persoanele in etate ..........................................18 21.Serviciu de ingrijire la domiciliu.Beneficiarii si furnizorii serviciilor ...................................................19 21.1.Furnizorii de servicii de ingrijire la domiciliu.................................................................................20 21.2.Beneficiarii de servicii de ingrijire la domiciliu ..............................................................................20 22.Drepturile beneficiarilor de servicii de ingrijire la domiciliu.................................................................21 23.Organizarea serviciilor de AS la domiciliu a virstincilor.Evaluarea nevoilor virstnicilor .....................22 24.Membrii echipei furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu.Responsabilitatile As .........................23 25.Responsabilitatile asistentei medicale si a ingrijitorului la domiciliu ....................................................24 25.1. Responsabilitatile ingrijitorului la domiciliu ..................................................................................24 26.Etapele procesului de furnizare a serviciilor de ingrijire la domiciliu ...................................................25

I. 1. 2. 3. II. 1. 2. 3. III. 1. 2. IV. 1. 2.

1. Notiunea de batrinete Batrinetea- perioada de viata a omului care urmeaza dupa maturitate si tine pina la sfirsitul vietii sale, ea mai e/e numita si perioada de involutie, virsta inaintata , sau senescenta. PE este considerat orice persoan care a atins vrsta de 60 de ani, indiferen t de sex. Gerontologie - stiinta care se ocup cu studiul problemelor btrnilor sub aspect biologic. Gereatria-studiaza aspectele patologice ale batrinetii; 1.1.Clasificarea batrinetii: Cea mai uzuala clasificare a batrinetii: stadiul de trecere spre batrinete (de la 65-75 ani); stadiuil batrinetei medii (75-85 ani); stadiul marii batrineti sau longevivii ( peste 85 ani). Clasificarea dupa OMS: pers. in virsta (60-74); pers batrine (75-90); marii batrini (peste ...). Francezii clasifica: virsta a 3-ea ( dupa 65-80 virsta a 4-a (peste 80 ani). Americanii clasifica: batrini tineri (65-75); batrini-batrini (peste 75 ani).

2. Notiunii de imbatrinire Imbatrinirea e/e procesul ce afecteaza ultima perioada a vietii si include ansamblul transformarilor ce apar la aceasta etapa , iar semnele imbatrinirii fiind: -slabirea tesuturilor; - atrofie musculara, cu scaderea functiilor si performantelor; - limitarea progresiva a capacitatii de adaptare. 2.1.Aspectele imbatrinirii: 1. Imbatrinirea populatiei-e/e un fenom.ce se refera la cresterea proportiei persoanelor virstnice intr-o populatie data; 2. Imbatrinirea individului- se caracterizeaza prin modificari fiziologice ce micsoreaza adaptarea individului la mediul inconjurator la rindul sau imbatrinirea individului se realizeaza prin citeva tipuri: imbatrinire fiziologica- imbatrinire normala, lenta continua, depinde de factorii mediului si ereditate; Imbatrinirea nefiziologica- e/e sinonima cu boala si presupune o degradare rapidaavansata, batrinete accelerata de un factor psihotraumatizant , prematura, incepe de timpuriu.

3. Serviciile sociale oferite persoanelor de virsta a 3-ea. Serviciile sociale acordate persoanelor in etate au atit caracter preventiv, cit si interventionist si vizeaza persoanele de peste 65 ani , cu grave boli psiho-fizice sau deprivati social datorita marginalizarii sociale , lipsei de locuinta, etc. Acestea cuprind: Servicii privind accesul persoanelor in etate la: supraveghere, informatie, managementul serviciilor, transport; Serv.privind sanatatea: educatia sanitara; serv.de reabilitare si tratament balneosanatorial; serv.medicale la domiciliu p/u bolnavi. Serv.privind hrana: cantine sociale; alimentatia adusa la domiciliu; educatia privind alimentatia. Servicii privind rezidenta: facilitatea locuirii independente asistate; servicii de ingrijire la domiciliu; servicii de reparatii la domiciliu inclusiv menaj; centre de ingrijire; azile p/u batrini. Serv.privind veniturile p/u intretinere: pensii; ajutoare sociale; venituri indirecte; programe de ipotecare si inchiriere; reducerea taxelor. Serv.privind activitatea sociala (angajarea): programe p/u ocuparea unor locuri de munca p/u persoanele de vir.3-ea; banca de date despre locurile de munca disponibile persoanelor in etate. Serv.de spriginire a batrinilor: consiliere; linie de telefon directa cu centrul de interventie; vizite la domiciliu (voluntarii); grupuri de intrajutorare; avocat personal. Serv.privind instruirea si educarea: p/u autoingrijire; p/u ocuparea unui loc de munca sau realizarea unei activitati voluntare; educarea continua a virstnicului.

1. 2. 3. 4.

5. 6.

7. 8.

4.Pensionarea,etapele ei. Termenul de pensie provine de la latinescul pensio,ceea ce inseamna plata,provizie pentru hrana si locuinta. Pensie-suma de bani lunara ce se acorda persoanelor care au iesit din activitatea profesionala pentru limita de virsta,pentru invaliditate,sau care si-a pierdut intretinatorul si sunt incapabili de munca; n sistemul public, se acord urmtoarele categorii de pensii: a) pensie pentru limit de vrst; b) pensie de invaliditate; c) pensie de urma; d)pensile pentru unele categorii de cetateni(pentru vechime in munca); Sursele pentru plata pensiilor: contribuiile angajatorilor; contribuiile asigurailor; transferurile de la bugetul de stat; alte venituri. 4.1.Pensiile pentru limita de virsta Pensiile pentru limita de virsta sunt plati efectuate din mijloacele CNAS,stabilite in marime corespunzatoare in functie de salariu avut pentru persoanele care au activat o perioada strict determinate intr-un domeniu social-util si au atins o anumita virsta; Conditiile stabilirii pensiei pentru limita de virsta: Dupa modalitatea de stabilire pensia pentru limita de virsta se clasifica in: Pensia pentru limita de virsta Stabilita in limite generale Stabilita in conditii avantajoase Femei 57 Barbate 62 Fenmeile care au Persoanele Persoanele ani ani nascut si aducat pina ocupate la care au la virsta de 8 ani ,5 si lucrari foarte participat la mai multi copii-54 nocive si foarte lichidarea ani grele de avariei de la munca(femei 49 Ciornobil ani,barbate -54 ani)

De la 1 ianuarie 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Vrsta de pensionare a femeilor care au nscut i au educat 5 i mai muli copii 50 ani 9 luni 51 ani 6 luni 52 ani 3 luni 53 ani 53 ani 9 luni 54 ani

De la 1 ianuarie 1 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Vrstele de pensionare Brbai Femei 2 3 60 ani 6 luni 55 ani 6 luni 61 ani 56 ani 61 ani 6 luni 56 ani 6 luni 62 ani 57 ani 62 ani 57 ani 62 ani 57 ani 62 ani 57 ani 62 ani 57 ani 62 ani 57 ani

De la 1 ianuarie Vrsta de pensionare a persoanelor ocupate la lucrri foarte nocive i foarte grele Brbai Femei 1999 50 ani 9 luni 45 ani 9 luni 2000 51 ani 6 luni 46 ani 6 luni 2001 52 ani 3 luni 47 ani 3 luni 2002 53 ani 48 ani 2003 53 ani 9 luni 48 ani 9 luni

4.2.Pensia de urmas Pensia de urmas-suma baneasca calculate conform Legii persoanelor inapte de munca ca urmare a pierderii intretinatorului care se achita lunar din bugetul asigurarilor sociale. Persoane ce au dreptul la pensie de urmas(art.25 Legea prinvind pensile de asigurari sociale): Copiilor pn la vrsta de 18 ani sau, dac i continu studiile n instituii de nvmnt de zi (secundar, mediu de specialitate i superior), pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 23 de ani; soului supravieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a mplinit vrsta de pensionare prevzut la art.41 alin.(1) sau a fost ncadrat n gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit; soului supravieuitor sau tutorelui (curatorului) care are n ngrijire copii sub vrsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrare n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani

5. Modificarile organice caracteristice virstei a 3-ea. 1. Sist.cardio-vascular- inima prezinta modificari ale structurii, ale deditului cardiac, fortei de contractare, apar cresteri ale valorilor tensionale, peretii devin m.rigizi si are loc pomparea unei cantitati m.mici de singe. 2. Sistemul respirator-se modifica gradul de oxigenare a tesuturilor si apar fluctuatii ale schimbarilor la nivelul plaminilor. Ppotentialul plaminilor scade din cauza slabirii muschilor respiratorii si a diminuarii mobilitatiicutiei toracale si a coastelor. 3. Sistemul renal- scaderea functiei renale, cu retentie de substante toxice, creste valoarea tensionala, se modifica structura si perfuzia vaselor renale. 4. Sist.digestiv- apare constipatia, datorita incetinirii peristaltismului, alimentatiei incorecte, insuficientei de miscare, deshidratare. 5. Sist.reproductiv- intra in per.de meno sau andropauza. 6. SNC- la niv.creierului procesele de imbatrinire incep de la 25-27 ani, se uzeaza neuronii, ducind la scaderea capacitatii de adaptare. 7. La nivelul pielii-se deshidrateaza, apar ridurile . 8. Tesutul osos- apar procese de atrofiere, modificari ale scheletului, oasele se fracilizeaza, apare riscul sporit de fracturi, articulatiile sunt acoperite de artroza, miscarile devin lente si greoaie, muschii la fel se atrofiaza , scade capacitatea de efort sporit. 9. Tesutul muscular- devin m.scurti, datorita unor modificari biochimice, are loc inrautatirea coordonarii miscarilor. 10.Organele de simt- se modifica cristalinul ochiului, adica calitatea de vedere se diminuiaza, devine m.putin mobila. Pupila ,care regleaza patrunderea luminii in ochi se micsoreaza ca marime, ceea ce duce la insuficienta de lumina. Auzul receptorii auditivi, care receptioneaza sunetele inalte i-si pierd functiile. 11.Simtul tactil- se diminuiaza din cauza micsorarii mobilitatii pielii si inrautatirii circulatiei sangvine. 12.Sistemul imunitar- se diminuiaza, favorizind aparitiadiverselor boli.

6. Modificari psihologice a pers-lor de v.3-ea. Sint rezultatul modificarilor induse de virsta, la baza carora stau factorii interni (ereditatea; modificari hormonale; uzura sistemului vietii psihice) si factori externi (pensionarea; scaderea numaruilui membrilor de familie; decesul unor rude apropiate; disparitia vechilor prieteni; renuntarea la unele activitati; etc). Atentia-are loc scaderea capacitatii de concentrare, scaderea atentiei voluntare, ce duce la scaderea capacitatii amnezice. Memoria- cel mai des se manifesta prin amnezie de evocare, sunt uitate cunostintele si m.putin experientele, iar datele recente se uita m.usor. La niv gindirii- presupun scaderea spontanietatii, flexibilitatii, gindirii, apar tulburari de adaptare rapida, insa creste functia de sistema si schematizare. Afectivitatea persista labilitatea, hiperemotivitatea , starile depresive, tendinte de izolare si singuratate Intelectul- scaderea performantei acestuia e/e asociata cu starea fiziologica generala, se pierde sau se diminuiaza capacitatea de evocare cronologica. Caracterul se produce ascutirea sau intensificarea unor trasaturi dizarminice preexistente sau dezvoltarea lor p/u prima data si se manifesta divers, in dependenta de temperamentul persoanei: Astenicii-sentimente de autoapreciere scazut, senzatii de prabusiri a prestigiului social, sentimente de devalorizare; Schizoizii- tendinte de izolare, refuzul de a contacta cu altii, pastrarea stereotipa a rolului, insotita de indiferenta p/u ceea ce se petrece in jur; Depresivii- se intensifica deznadejdea, pot aparea reactii depresive sau idei de inutibilitate cu tendinte suicidale.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

a) b) c)

7. Dependenta. Patologiile dependentei. Indicii Dependenta este integrata gerontologiei si gereatriei,de care este inseparabila.Ne este o boala ,dar poate fi determinata de boala,de accident,de o anomalie inascuta sau cistigata,in cazul virstnicilor procesul de involutie; Dependenta se refera la aptitudini fizice si psihice cit si la universul social al persoanei.Mijloacele puse in aplicare trebuie sa fie coordonate.Aceste mijloace trebuie sa urmareasca triplu scop:corectitudinea incapacitatii;stabilirea stadiului functional acut;adaptarea mediului inconjurator social la stadiul functional stabilit; Adeseori sunt necesare interventii :medicale si chirugicale;servicii sociale;servicii de ajutor pentru mentinerea domiciliu;institutii de gazduire; Dependenta-o relatie fortata , mai mult sau m.putin acceptata cu o fiinta sau un obiect, un grup sau institutie si care releva satisfacerea unei nevoi. Deci e/e o o stare utila de satisfacerea nevoilor si necesitatilor de functionare a individului in mediul sau inconjurator obisnuit. Autonomia-capacitatea pe care o are un individ de a se conduce singur; 7.1.Patologiile dependentei. Maternajul(a fi foarte dependent)-este efectul paradoxal care rezulta din excseul de ajutoare in raport cu posibilitatile subiectului; Handicapul(a nu fi destul de depemdent)-rezulta din isuficienta ajutoarelor in raport cu posibilitatile subiectului,antrenind o carenta de ajutor capabil sa raspunda la incapacitatea individului,constringindu-se astfel sa nu functioneze intr-un mediu adegvat. 7.2. Diagnosticul dependentei: Diagnosticul dependentei: e/e necesar in anumite situatii, cum ar fi :fracturi la nivelul unui membru, cataracta, infarctul cerebral, si impun nevoi de ajutor p/u anumite acte ale vietii cotidiene si realizarea unei activitati normale. Ea poate fi provizorie sau definitiva. Deci afectiunile degenerative cum ar fi artroza, cataracta, boala Parkinson, dementa senila evoluiaza progresiv in reducerea cimpului de activitate.

8.Indicii situatiei de risc: 1. Indici la nivel de persoana: neglijerea vestimentara si pierderea interesului; mirosul de urina; prezenta echimozelor, vinatailor, hematoamelor sau arsurilor; scaderea ponderala. 2. Indici la nivel comportamental: dificultati de aprovizionare; stocajul irational de anumite produse sau lucruri; uitari fregvente si importante; izolarea, pierderea interesului; agresivitatea. 3. Indicii la nivelul locuintei: locuinta prost intretinuta; intreruperea achitarii facturilor.

9.Evaluarea medicala si sociala a dependentei


10

Evaluarea medicala(pluridisciplinara)-trebuia sa faca bilantul deficientilor si a leziunilor responsabile; In cazul evaluarii medicale anamneza este cheie de bolta bilantului si a ingrijirii ulterioare; Anamneza trebuie sa se sprijine pe biografia subiectului:locul nasterii,originea,limba materna,scolarizarea,activitatile sale profesionale,componenta familiei si a anturajului;fregventa vizitelor si rolul pe care il ai in viata lui;conditiile de locuit si confort; Prin anamneza se va afla informatii despre posibilitatile de ingrijire pe termen scurt,mediu si lung,despre capacitatea subiectului de a se proiecta in viitor ,temerile sale in legatura cu evolutia ulterioara; Este nevoie sa se cerceteze antecedentele medicale si chirugicale,pacientul trebuie stimulat sa-si aminteasca istoricul patologiei si tratamentele; Anamneza persoanei virstnice este necesara sa fie completata prin cea a anturajului; II. Evaluarea sociala-bilantul situatiei functionale a persoanei si al adaptarii sale la mediu inconjurator. Evaluarea sociala consta in evaluarea consecintelor in viata sociala,a incapacitatilor sau a deficientilor care limiteaza sau interzic realizarea unei vieti normale; Baza conceptuala a tuturor instrumentelor de masura ,se sprijina pe activitatile vietii cotidiene,pe activitatile instrumentale comune tuturor indivizilor. WOOd definieste ca indispensabile urmatoarele activitati:mobilitatea fizica; independenta fizica:a minca,a spala, a imbraca,a merge la toaleta; integrarea sociala; orientarea in spatiu si timp; activitati instrumentale ale vietii cotidiene(muncile indispensabile unei persoane obligate sa traiasca singura in propria locuinta,in functie de constringerile impuse de mediu sau inconjurator;) In Franta in anul 1977 a fost introdusa o grila de evaluare a autonomiei virsticuluiAGGIR.Este utilizata pentru atribuirea prestatiilor specifice dependentei ; Grila AGGIR contine 10 variabile(descriminative)-raportindu-se la pierderea autonomiei fizice; 7 variabile(ilustrative)-raportindu-se la pierderea autonomiei domestice si sociale; Fiecare variabila poseda 3 modalitati: A-face singur,complet si corect,in mod obisnuit; B-face partial,nu in mod obisnuit,incorect; C-nu face; Aceste variabile permit o diferentiere foarte neta a indivizilor dupa 3 modalitati: Pierderea completa a autonomiei(dependent); Pierderea partiala a autonomiei(dependent partial); Pastrarea autonomiei(independent); In RM se folosesc anchete sociale.ea presupune furnizare de informatii necesare pentru luarea unor decizii in vederea rezolvarii problemelor sociale sau medico-sociale pe care o ridica beneficiarul

I.

11

10.Mentinerea la domiciliu a persoanelor virstnice.Lupta contra incapacitatilor; Mentinerea la domiciliu a pers.virstnice este preferata de persoanele in varsta reprezentand un atribut esential al calitatii vietii.Situatia ideal pentru un vrstnic este de a tri, pn la sfritul zilelor, n mijlocul familiei sale naturale, care s i acorde suportul i afeciunea de care are nevoie. costurile nu sunt asa mari fata de institutionalizare; Confruntarea cu ideea de moarte apare att prin contientizarea apropierii propriei mori, prin experimentarea cel mai adesea a unor neputine fizice, dar i prin moartea apropiailor din aceeai generaie: frai, parteneri de via. Btrnii accept diferit ideea de a mbtrni i de a muri. Adesea au sentimente ambivalente fa de via i moarte; - Toi vrstnicii devin senili i sufer de deteriorare psihic; - Vrstnicii au dificulti de nvare; - A mbtrni nseamn a deveni neproductiv; - i pierd interesul n activitatea sexual; - Sunt inevitabile la btrnee bolile fizice; - Btrnii sunt leni; 11.Adaptarea mediului de viata la incapacitate; O importan deosebit o are mediul ambiental al cminului pentru persoane vrstnice: Trebuie prevzut cu secii diferite pentru persoane dependente, persoane semidependente i persoane care nu sunt dependente; Umanizarea interioarelor face s se elimine aerul de spital sau azil pentru oamenii btrni i bolnavi: perei colorai, plante decorative, tablouri, acvarii i spaii personalizate; Amenajarea unei grdini pentru plimbri de recreere, cu elemente peisagistico estetice, jeturi de ap, alei, bnci, precum i a unui teren de recuperare n aer liber, au o valoare terapeutic deosebit; Sunt necesare amenajri pentru combaterea privrii informaionale: Spaii pentru contacte sociale; Stand de pres i carte; Bibliotec cu sal de lectur; Condiii pentru urmrirea programelor TV; Expoziii; Spectacole artistice; Oferirea posibilitii persoanelor vrstnice de a oferi sugestii pentru amnejarea spaiului i de a contribui la aceasta

12

12.Definirea azilului si institutiei rezidentiala.Tipurile de institutii specializate de octotire destinate persoanelor de virsta a III-a Institutie-Organizatie care are statut,reguli de functionare,stabilite prin legi,regulamente,avind functia sociala de a satisface anumite nevoi colective; Azil-Institutie de AS cu personalizare juridica care garanteaza conditiile corespunzatoare de gazduire si de hrana,ingrijiri medicale,recuperare,as si psihologice; Institutie rezidentiala- asezamant rezidential pentru persoanele varstnice, care asigura in regim institutionalizat, conditii corepunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijire personala si medicala, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. Obiectul de activitate al caminului este acordarea in regim rezidential a serviciilor de ingrijire sociale si medicale primare, persoanelor varstnice cu sau fara apartinatori, aflate in imposibilitatea de de a se intretine singure. 12.1Institutii specializate de AS in domerniul protectiei virstnicilor 1. Centru rezidential-gazduire pe termen lung/nedetermnat,management de caz;ingrijire,recuperare,terapie,socializare si petrecerea timpului liber,consiliere; 2. Centru rezidential de tiprespite-gazduire pe termen lung;ingrijire;recuperare;socializare si petrecerea timpului liber;consiliere; 3. Centru de primire in regim de urgenta:gazduire pe termen scurt,cu primire fara formalitati,evaluarea in vederea gasirii unei solutii de reitegrare familiala sau protectie rezidentiala pe termen mediu/lung; 4. Centru de zi de ingrijire si recuperare:ingrijire,recuperare,terapie,consiliere,informare,socializare si petrecerea timpului liber,deservirea mesei,consilierea familiei; 5. Centre de zi de socializareClubul seniorilor: informare,consiliere,petrecerea timpului liber,terapie ocupationala,stimularea voluntariatului persoanelor virstnice; 6. Servicii de asistenta la domiciliu:ingrijire personala de baza,servicii menagere si gospodaresti,management de caz ,informare,consiliere,socializare; 7. Servicii de consiliere si asistenta hot-line-informare,consiliere,orientare catre alte servicii; 8. Centru de ingrijire medico-sociala-ingrijire,asistenta medicala,consiliere; 9. Centre de ingrijire tip Hospice pentru batrini aflati in faza terminalaingrijire,asistenta medicala,consiliere; 10.Locuinte protejate:gazduire pe termen lung /nedeterminat,management de caz,ingrijire,consiliere,socializare; 11.Cantina sociala-asigurare cu masa,socializare;

13

13.Institutii specializate de ocrotire destinate persoanelor in etate la nivel national si local I. La nivel Republican: MMPSF coordoneaza activitatea a 11 Institutii Sociale dintre care doua sunt pentru persoane in etate: Azilul Republican pentru invalizi si pensionari din m.Chisinau(200paturi); Centrul Republican de reabilitare a Invalizilor veteranilor muncii si razboiului din com.Cocieri r.dubasari(250 paturi) II. La nivel Local: La momentul actual sunt create de catre autoritatile Republicii Locale 79 institutii pentru persoane in etate si adulte cu dezabilitati: Centre de zi:26; Centre de plasament:16; Centre de gazduire si orientare pentru persoanele fara domicliu stabil:2; Centre de reabilitare:2 Aziluri:33 14.Obiectivele unui azil.Cauzele institutionalizarii Obiectivele unui azil: Sa sigure persoanele in virsta ingrijite maxim posibil de autonomie si siguranta; Sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea /demnitatea persoanei; Sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatii fizice si intelectuale; Sa stimuleze participarea persoanei in etate la viata sociala; Sa incurajeze /faciliteze legaturile interumane inclusiv cu familiile persoanelor virstnice; Cauzele institutionalizarii: Singuratatea,lisa retelei de suport; Lispa veniturilor; Diverse afectiuni cronice; Imobilizare la pat; Pierderea locuintei; Violenta sau conflicte familiale de origine; Handicap fizic ,mintal;; Nu se poate autodeservi; Indicatii privind institutionalizarea: Necesita ingrijiri medicale permanenta deosebita care poate fi asigurata la domiciliu; Nu se poate gispodari singura; Este lipsita de detinatori egali sau acestia nu pot sa-si indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate,situatie economica,starea familiala; Nu are locuinta si venituri proprii; Contraindicatiile institutionalizarii:Persoanele cu tuberculoza in faza acuta;Maladii contagioase dermatologice;Infectii respiratorii acute;Maladii sexual-transmisibile si SIDA infectat;Persoanele cu tumori maligme;Persoane cu eruptii cutanate neclare/febra;Persoanele ce sufera de alcoolism,toxicomanie;
14

15.Etapele plasamentului in institutii geriatrice si actele necesare pentru institutionalizare Selectarea persoanelor care necesita cazare in azil se efectueaza de catre directiile teritoriale de AS in comun cu as si medicul de familie din localitate ,precum si autoritatile administratiei publice locale; Etapele: Depunerea cererii la Directia de AS din raza domiciliului; AS aduna informatii necesare cu privire la situatia actuala a batrinului; Se scrie un demers catre Ministerul de resort; Actele necesare: Cererea beneficiarului; Fisa medicala; Ancheta sociala; Concluzia comisiei consultative; Microradiogarama +descrierea; Rezultatele examenelor de laborator; Certificat medical privind contactul; Polita de asigurare; Buletin de identitate; Demers sectiei teritoriale de As 16.Evaluarea persoanelor virstince.Serviciile prestate persoanelor virstice in camine Serviciile prestate persoanelor virstice in camine: Servicii sociale-ajutor pentru menaj,consiliere juridica/psihologica; modalitati de prevenire a marginalizarii sociale,reintegrarea sociala,chinetoterapie,kinoterapie,etc; Servicii medicale-consultatie si medicamente,asigurarea cu dispozitive medicale,servcii infirmiere,asigurarea ingrijirii profesionale de baza,ajuta virstnicul imobilizat la pat sa-si satisfaca necesitatile fiziologice,schimbarea lengeriei de corp si de pat,ajuta la hranirea clientului mobilizat si asigura mobilizarea cliebtului;

15

17.Modalitati de imbunatatire a vietii in camin de batrini.Sarcinile As in azile Sarcinile Asistenei Sociale a Persoanelor n Etate: Ajutorarea persoanelor aflate n dificultate din partea asistentului social sau lucrtorului social ( indiferent n ce stare de dificultate se afl ). Stabilirea unei relaii sociale ntre persoanele aflate n dificultate i o instituie social. Ajutor practic din partea asistentului social. Ajutor material financiar a persoanelor aflate n dificultate prin acordarea unei recompense ce i se cuvin conform legii. Susinere moral de ctre asistentul social ntr-o situaie de depresie sau risc major stresant. A contribui la dezvoltarea politicilor sociale a asistentului social ce acioneaz n domeniul asistenei sociale a persoanelor n etate n calitate de ageni ai controlului social. 18.Modalitati de interventie pentru persoanele din categoria de virsta 65-75 ani Pentru persoanele din categoria de varsta 65-75, prin intermediul unor modalitatide interventie precum consilierea individuala, intalniri cu familia, grupul de ajutorare se pot efectua clarificari si evaluari corecte ale situatiilor clientilor, ierarhizari alenecesitati lor si prioritatilor, pot fi sprijiniti clientii sa-si exprime sentimentele si emotiile. Consilierea individuala are un dublu scop : reducerea stressului prin oferirea suportului emotional ; realizarea unui bun management al resurselor detinute de pacient prin pregatireaacestuia pentru a accepta schimbarea in propria viata Scopul intalnirii cu familia este de a raspunde la intrebari, de a rezolva problemele din interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin familial. Oabordare mai noua a acestei modalitati de interventie o reprezinta conferinta de caz familial, prin participarea alaturi de membrii familiei si a unor specialisti.Se poate afirma ca intalnirea subiectilor in diferite centre de zi contribuie lasporirea oportunitatilor lor de a descrie experiente si a initia contacte sociale. Este evitata astfel dezvoltarea negativa a sentimentelor de izolare, stimuland procesul de dezvoltareintelectuala si emotionala prin abordari de subiecte diferite, preferate.

16

19. Modalitati de interventie pentru persoanele din categoria de virsta 75-100 ani Lucrul cu persoanele din categoria de varsta 75-100 ani presupune o serie de deprinderi specifice, de abilitate : a) Comunicarea Doua principii stau la baza comunicarii cu batranii peste 75 ani : intotdeauna relatia trebuie inceputa din punctul unde se afla clientul ; pozitiaclientului reflecta modul personal de a intelege realitatea ; clientii nu trebuie judecati. Important in comunicarea cu batranii-batrani este ritmul discutiei care diferade cel al comunicarii cu categoria batranilor-tineri , precum si cel legat de semnificatiaamintirilor. De asemenea, in cadrul convorbirii trebuie completata comunicarea verbalacu cea non-verbala. b) Aprecierea situatiei clientului Intrebarile ce sunt adresate batranului pentru a-i identifica nevoile pot conduce la anumite riscuri precum declansarea anxietatii. Interviul nu trebuie sa inceapa cu o avalansa de intrebari. Un bun inceput il constituie conversatia despre sanatate, desprevizitele prietenilor si mai ales despre interpretarea fotografiilor, toate acestea nu mai multde o ora. Dupa examinarea gradului de independenta al clientului (sanatate, mobilitate,temperatura, alimentatie), urmatoarea etapa presupune stabilirea contactelor s ocio-afective ale clientului :de cine este vizitat ;cu cine se afla in relatii apropiate ; care sunt sentimentele clientului varstnic fata de vechile cunostinte. c) Crizele Criza este o stare personala de suferinta, de durere, caracterizata prinincapacitatea clientului de a-si rezolva propriile probleme ; criza nu trebuie definita ca situatie, ci ca stare. Oamenii sunt vulnerabili in stare de criza si de aceea trebuie evitate deciziile luate in aceasta circumstanta. Ajutorul practic poate atenua ingrijorarile.Prezenta unor alte persoane poate fi un sprijin pentru persoana de varsta a 3-a. Surse ale crizei: a)Moartea unei rude apropiate manifestarea unei crize poate imbraca o altaforma : incapacitatea de a percepe un mesaj auditiv, stare de confuzie b) Pierderea locuintei clientii varstnici accepta foarte greu aceasta schimbare desituatie, de domiciliu. c)Externarea din spital trecerea de la securitatea relativa din spital lanesiguranta din comunitate. d) Procesul de internare a batranilor in camine sau azile;

17

20.Cunostintele si abilitatile necesare As care lucreaza cu persoanele in etate Obiectivul major al AS este sprijinirea persoanelor n etate pentru a obine condiii necesare unei viei decente ajutndu-i s-i dezvolte propriile capaciti i competene pentru o adevrat funcionare social; Abilitatile As: abilitati cognitive:analiza si evaluarea experientei existente;clasificarea conceptelor si rezultatelor;aplicarea cunostintelor in practica,valorficarea datelor; abilitati in relatii interpersonal; abilitati in luarea deciziilor; abilitati administrative; abilitati in valorificarearesurselor si rezultatul muncii de As; Asistentul social specializat n lucrul cu vrstnicii se asigur c sunt ndeplinite drepturile persoanelor vrstnice: - nediscriminarea pe criterii de vrst; - securitate economic; - dreptul la respect i aprarea demnitii; - dreptul la expunerea dorinei i alegerea activitii; - dreptul la alegerea locului de via; - dreptul la sntate i accesul la instituiile din acest domeniu; - dreptul la ngrijire i ajutor - dreptul la ngrijire acordat de un personal calificat (dreptul la ngrijire medical); - dreptul la religie; - dreptul la prevenirea dependenei; - dreptul legalizat la ocrotire; - dreptul de a-i alege locul i modul de via; Asistentul social specializat n asistena social a vrstnicilor: - determin nevoile persoanei vrstnice dependente i obiectivele specifice relevante; - aplic regurile deontologice prevzute de profesie; - respect normele i valorile beneficiarului; - particip, mpreun cu ali specialiti, urmrind interesele maj ore ale beneficiarilor, la elaborarea planului de ngrijire; - implic beneficiarul, precum i anturajul acestuia n rezolvarea problemelor identificate; - evalueaz realizarea obiectivelor; - sensibilizeaz pe toi cei care intervin n ngrijire n legtur cu consecinele sociale ale bolii, ale unui handicap sau ale btrneii. Etica asistentului social este evideniat i n consilierea social, aceasta fiind o relaie de ajutorare, o ncercare i un efort din partea consilierului la care este cooptat i beneficiarul pentru a mbunti confortul existenial al celui din urm, pentru a-i ameliora stilul de via.
18

21.Serviciu de ingrijire la domiciliu.Beneficiarii si furnizorii serviciilor Ingrijire la domiciliu-gama de servicii si facilitati acordate prin masuri de prevenire si ingrijire in comunitati a persoanelor dependente.Pentru ca aceastia sa-si sporeasca gradul de independenta sa traiasca pe cit de independent posibil in propriile case. Componentele principale ale ingrijirii la domiciliu:servicii sociale si servicii socimedicale; Servicii sociale-oferite in cadrul serviciului de ingrijire la domiciliu sunt sub forma de: Suport moral; Sprijin pentru plata serviciilor comunale; Ingrijirea locuintelor si gospodariilor; Acordarea ajutorului la procurarea produselor alimentare; Ajutor pentru preparea hranei; Ajutor pentru realizarea igienei personale; Organizeaza proceduri de adaptare a locuintei la nevoi personale dependente; Prevenirea marginalizarii sociale si antrenarea in activitati sociale-culturale; Consilierea juridica si administrativa; Servicii socio-medicale-complex de activitati care se acorda in cadrul unui sistem social si medical integrat avind drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei precum si prevenirea agravarii situatiei de dependenta.Serviciile sunt acordate persoanelor care din cauza actiunilor fizice psihice,mintale sau senzorial se gasesc in imposibilitatea de a realiza activitati curente de viata sau care se afla in faza terminala a bolii incurabile si care necesita o gama larga de servicii sociale cum ar fi : servicii de ingrijire,asistenta,tratament,recuperare functionala reabilitara si inserctie sociala. Categorii de servicii de ingrijire socio-medicale Servicii de baza:ajutor pentru igiena corporala imbracare,igiena ,hranirea si hidratarea ,deplasarea in interior,comunicare; Servicii de suport:ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acestuia;efectuarea de cumparaturi;activitati de menaj;insotirea in mijloacele de suport. Servicii de ingrijirea medicala; Servicii de recuperare si reabilitare in domeniul medical-social:kineto-terapia;fizioterapia; terapia ocupationala;psihoterapia;logopedie;psihopedagogie; Servicii de reabilitare si adoptare a ambientului(amenajari,reparatii); Ingrijirea la domiciliu,contribuie la mentinerea independentei persoanei in dificultate ,la obtinerea si pastrarea unui nivel optim de viata,care sa-I permita implicarea la viata sociala,adaptarea la situatie,anularea axietatii,etc;

1. 2. 3. 4. 5.

19

21.1.Furnizorii de servicii de ingrijire la domiciliu S.I.D sunt furnizate de II categorii de retele: Reteaua informala-rude,vecini,prieteni; Reteaua formala-constituita din profesionisti care apartin unor organizatii de stat nonguvernamentale private care acorda:servicii medicale(medici,as medicale); servicii sociale(as social,lucrator social); Servicii medicale(medicii generalist,as medicale,ingrijitori la domiciliu); Servicii sociale(as,lucratori sociali) Reteaua informala-cea mai mare parte a ingrijirilor comunitare ,este furnizata de familie ,prieteni si vecini;.Acesti furnizori de servicii denumiti ingrijitori informali deosebiti de profesionistii care lucreaza in sectorul formal; Ingrijitorii informali renunta la timpul lor,la performanta meseriei lor,la slujba lor sau isi iau o slujba cu un program redus de lucru,pentru a se dedica ingrijirii unei persoane din familie;Deseori persoana dependenta are nevoi complexe si multiple care pot fie satisfacute de reteaua informala sau exista cazuri care nu dispun in anturajul lor de nici un ajutor neoficial(rude)care pot sa-I ajute;Adesea aceasta retea informal de ajutor nu poate sa resolve mai ales cazuri grave; Ideali ar fi posibilitatile: Reteaua de profesionisti sa prelueze cazuri dificile; Serviciile formale furnizate de profesionisti sa se adreseze in functie de nevoi atit persoanelor cu probleme cit si ingrijitorilor neoficiali a acestora(sustinerea lor); Reteaua formala: Servicii medicale sunt furnizate de medici generalista si asistentele medicale comunitare cu diverse specializari in pediatrie,psihiatrie,etc; Serviciile sociale sunt furnizate de asistentii sociali si lucratorii sociali; Efortul tuturor acestor categorii de profesionisti este integrat in echipe multidisciplinare; Este un grup de practicieni de profesii diferite ,angajati de una sau mai multe organizatii care se intinesc periodic pentru a-si coordona activitatea privind furnizarea de servicii unuia sau mai multor client intr-o zona geografica delimitate; De exemplu:echipa formata din medic generalist,asistenta sociala ,asistenta medicala si ingrijitor la domiciliu este o echipa multidisciplinara. 21.2.Beneficiarii de servicii de ingrijire la domiciliu Batrinii dependenti; Convalescentii dupa anumite boli:fracture de col femoral,paralizii,interventii chirurgicale mari; Persoane care prezinta boli terminale; Persoane cu handicap fizic;
20

22.Drepturile beneficiarilor de servicii de ingrijire la domiciliu Pacientul are urmatoarele drepturi: 1. Sa-si cunoasca drepturile,sa aiba in scris lista serviciilor care sunt sau nu achitate de companiile de asigurare; 2. La ingrijire adegvata personala si tratament,la respectul demnitatii si lipsei discriminarii indiferent de rasa,culoarea pielii,sex,cultura,orientare sexuala,incapacitatea de munca sau diagnostic; 3. La satisfacerea necesitatilor sale; 4. Sa obtina informatii despre starea sanatatii sale si despre indicatiile medicului (aceasta se numeste acord informational si include dreptul la accesul lui,la informatia despre diverse mijloace la tratament si ingrijire); 5. Sa cunoasca dreptul ingrijirii; 6. Sa refuze ingrijirea si sa primeasca informatia despre ce sa putea intimpla in cazul refuzului tratamentului ,sa refuze tratamentul experimental; 7. Sa pastreze confindentialitatea inscriilor despre starea fizica si sa aiba acees la ea; 8. Sa-si aleaga medicul si asistenta medicala; 9. Sa cunoasca starea sanatatii sale;sa primeasca informatia curenta si completa despre diagnostic,tratament,alternative,risc si pronostic; 10.Sa posede informatii despre serviciile oferite,sa stie despre fregventa vizitelor si sa participe la planificarea tratamentului si ingrijirii sale; 11.Sa se plinga si sa ceara inlocuirea serviciilor sau a colaboratorilor fara a fi supus amenintarilor sau discriminarilor; 12.Sa fie protejat de insulte; 13.Sa nu fie limitat in miscari; 14.Sa obtina aviz in scris cu privire la alunarea ingrijirii,sa contesteze decizia; 15.La viata personala si la pastrarea confedentialitatii; 16.Sa-si duca evidenta banilor; 17.Sa primeasca si sa trimita corespondenta sigilata; 18.Sa-si impartaseasca religia ; 19.Sa se foloseasca de imbracamintea si obiectele proprii; 20.Sa ramina de unul singur cu sot/sotie sau partener; Aceste principii si drepturi alcatuiesc valorile care stau la baza ingrijirii la domiciliu;

21

23.Organizarea serviciilor de AS la domiciliu a virstincilor.Evaluarea nevoilor virstnicilor Este diferita de la o tara la alta dar ceea ce este comun tuturor,este recunoasterea unor nevoi universale ale celor care utilizeaza aceste servicii;Aceste nevoi sunt: 1. Nevoia de a fi informat privind diponibilitatea unui serviciu(de cine este furnizat,in ce consta,care sunt criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana pentru a beneficia de acel serviciu,cum se face selectia persoanelor care beneficiaza de acest serviciu); 2. Nevoia de ingrijire personala; 3. Nevoia de suport practic ce include diverse adaptari,facute in casa(ascensoare,bare sau cadre de sustinere); 4. Nevoia de a avea suport emotional si de a gasi un raspuns problemelor personale; Pentru organizarea serviciilor de ingrijire la domiciliu este necesara: 1. Crearea a unei echipe multidisciplinare-medici generalist,asistente medicale,as si ingrijitori la domiciuliu; 2. Identificarea si evaluarea nevoilor persoanelor in virsta; 3. Furnizarea efectiva a serviciilor de ingrijire la domiciliu a acestor persoane: Ingrijiri personale de tip infirmier; Mobilizare; Supravegherea nutritiei; Supravegherea si administrarea traramentului medicamentos; Suportul moral pentru beneficiar si familia sa; Mobilizarea resurselor de mediu si inconjurarea suportului informal; Evaluarea nevoilor virstnicilor: Mobilitatea persoanei-deplasabil,nedeplasabil,greu deplasabil; Antecedentele familiei-au sau nu apartinatori valizi care ii ingrijesc Conditiile de locuit;

22

24.Membrii echipei furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu.Responsabilitatile As Memnbrii echipei furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu: A.Echipa de conducere include:Directorul organizatiei; Managerii de proiecte; Coordonatorul de ingrijiri; B.Echipa de administratie si secretariat:Economistul; Secretarul-receptionist C.Echipa operationala:Medicul de familie; Asistenta medicala; Kinetoterapeutul; AS; Ingrijitorul la domiciliu; Alti specialist Asistentul social este persoana apta sa acorde asistenta de tip social persoanelor aflate in dificultate pe o perioada limitata de timp. Responsabilitati generale: Determina nevoile clientului si obiectivele specifice relevante p/u cimpul sau de interventie; Aplica regulile deontologice prevazute de profesie,respecta normele si valorile clientului; Participa la elaborarea planului de ingrijire; Implica pe client si anturajul acestuia in rezolvarea problemelor identificate,colaborind cu toti cei implicati intr-o anumita situatie; Evalueaza realizarea obiectivelor; Isi asuma responsabilitatea unei anumite situatii ; Sensibilizeaza pe toti cei care intervin in ingrijire in legatura cu consecinte sociale ale bolii,ale unui handicap sau ale batrinetii. Responsabilitati specifice: Face evaluarea nevoilor din punct de vedere social ale clientului si ale anturajului sau,identificind nevoile in materie de reinsertie si preventie pe plan social,profesional si familial; Informeaza clientul despre alternative de ingrijire corespunzatoare nevoilor sale sugerind lanevoie recurgerea la servicii institutionalizate; Elaboreaza un plan social de interventie in functie de nevoile specifice ale clientului; Ofera informatii ,ajutor si consiliere clientului in probleme sociale; Ofera consiliere si suport persoanelor aflate in anturajul clientului si colaboreaza cu ele,avind rol de mediator intre client si familie ,indivizi si alte grupuri; Incurajeaza si sustine voluntariatul in actiune medico-sociala

23

25.Responsabilitatile asistentei medicale si a ingrijitorului la domiciliu Responsabilitati generale: Evaluiaza nevoile medicale ale clientului; Participa la elaborarea planului de ingrijire stabilind obiectivele specifice relevante p/u cimpul sau de interventie; Evalueaza atingerea obiectivelor stabilite; Colaboreaza cu clientul si cu anturajul acestuia oferindu-le consiliere si sustinere; Supravegheaza evolutia situatiei fiecarui client si raporteaza responsabilului de proiect; Isi asuma rolul de responsabil intr-o anumita situatie; Colaboreaza cu ceilalti profesionisti din echipa Transmite informatiile utile celorlalti profesionisti cind situatia starii de sanatate a clientului s-a schimbat; Tine la zi dosarele clientilor pe fise si dischete; Face periodic evaluarea situatiei clientilor,impreuna cu ceilalti membri ai echipei; Responsabilitati specifice: Determina nevoile specifice ale clientilor privind serviciile de ingrijire; Organizeaza si asigura serviciile de ingrijire in conformitate cu planul stabilit,tinind cont de resursele si prioritatile clientului si ale medicului; Efectueaza ingrijiri igienice si presteaza activitati care duc la cresterea confortului clientului aflat in situatii deosebite; Aplica la indicatia medicului ingrijiri terapeutice si participa la supravegheraea tratamentului; Colaboreaza cu medicul si ii transmite informatiile necesare p/u urmarirea starii de sanatate a clientului; Propune masuri de educare p/u sanatatea clientului si a anturajului sau; Participa la selectia noului personal cu calificare asemanatoare;

25.1. Responsabilitatile ingrijitorului la domiciliu Asigura ingrijirile de tip infirmier si indeplineste sarcini specifice delegate de catre asistenta medicala.fizioterapeutica;
24

Asigura sarcini menajere strict legate de o buna desfasurare a activitatilor de ingrijire ,de confortul ingrijitorului si a celui ingrijit. Responsabilitati specifice: Asigura ingrijiri personale de baza :toaleta completa/partiala,toaleta intima,ingrijirea pielii,toaleta bucala ,ingrijirea miinilor si a picioarelor,ingrijirea parului,baie/dus; Ajuta clientul imobilizat partial/total sa-si faca nevoile fiziologice; Ajuta clientul la schimbarea lenjeriei de corp si de pat'; Asista si ajuta la hranirea clientului imobilizat; Asigura mobilizarea clientului; Contribuie la educarea familiei si a celorlalti din anturajul clientului cu privire la ingrijirea bolnavului imobilizat la pat; Supravegheaza administrarea medicamentelor recomandate de catre medic,cu exceptia tratamentelor parenterale si efectuiaza alte ingrijiri simple delagate de catre asistenta medicala; Transmite asistentei medicale/medicului observatii privind starea generala a clientului; Este o sursa de suport emotional p/u client si anturajul acestuia; Respecta confidentialitatea clientilor pe care ii ingrijeste fata de persoanele care nu sint implicate in ingrijirea lor; Participa la cursurile de educatie continua de cite ori este nevoie;

26.Etapele procesului de furnizare a serviciilor de ingrijire la domiciliu Procesul p/n care serviciile de ingrijire sint organizate si furnizate conform nevoilor fiecarui individmenegementul ingrijirilor. Unul din beneficiile importante ale acestui proces este este oferirea serviciiilor adaptate dupa nevoile persoanei. Organizarea procesului de ingrijire se face dupa o prealabila evaluare a nevoilor,aceasta fiind ca un proces la care au dreptul toti solicitantii de servicii.
25

Modelele de lucru p/u fiecare grup in parte de beneficiari au fost dezvoltate in aceasta perioada de catre Organizatiile neguvernamentale:servicii la domiciliu p/u batrini,pers.cu probleme de sanatate mintala,copii cu handicap fizic... Etapele menegementului ingrijitorilor:Informarea populatiei despre gama de servicii oferite ,in cit timp se poate primi serviciul si care este procedeul p/n care se poate obtine. Determinarea nivelului de evaluare initiala.Evaluarea nevoilor.Planul de ingrijire:in baza nevoilor aflate se face un plan de ingrijire individual.Implementarea planului de ingrijire.Asigurarea cu resurse pe toata durata stabilita pina la atingerea obiectivelor din planul de ingrijire.Monitorizarea serviciilor.Controlul si asigurarea cu resurse astfel ca serviciile sa fie furnizate.Examenele de bilant.Reanalizarea periodica a nevoilor,reajustarea planului de ingrijire. Primul pas in managementul serviciilor de ingrijire este acela de a informa populatia despre gama de servicii oferite care pot sa raspunda anumitor nevoi. Prin urmare ,o organizatie care-si ofera serviciile trebuie sa-si informeza potentialii beneficiari despre:Ce tipuri de servicii furnizeaza;In cit timp pot fi acestea oferite; Care sint criteriile p/n care clientii pot fi eligiabili p/u un serviciu sau nu; Daca sint eligibile ,care sint informatiile detaliate despre celelalte etape ale ingrijitorilor; Daca serviciile sint platite sau nu; Care sint procedurile de plingeri si sesizari ,in cazul in care,din punctul de vedere al beneficiarului sau furnizorului de servicii complementare ale unei alte organizatii; Contractul in care se vor specifica drepturile si responsabilitatile fiecarei parti; Procesul de evaluare a nevoilor e bine sa aiba loc la domiciliul clientului,astfel vom avea o imaginatie completa asupra conditiilor de trai si a mediului,si vom descoperi toate nevoile. Evaluarea este un proces cheie de care depinde oferirea serviciilor pe viitor,fisa de evaluare a nevoilor trebuie sa contina urmatoarele tipuri de date:Date biografice; Date despre locuinta; Date despre starea economico-financiara; Date sociale; Activitati zilnice de rutina; Date medicale; Religie; Evaluarea riscurilor; Planul de ingrijiri inseamna sa definesti exact ce servicii sint necesare p/u a rezolva nevoile identificate. Tipuri de servicii furnizate in ingrijirile la domiciliu: a)Ingrijiri de baza:Ajutor la efecturea toaletei; Prevenirea si ingrijirea escarelor; Ajutor la prepararea hranei si alimentatiei; Mobilizarea activa si pasiva; Mentinerea mediului ambiant in limitele accesibile; Mentinerea tonusului psihic b)Ingrijiri complementare:Servicii menajere strict legate de procesul de ingrijire; Gimnastica recuperatorie; Educatia p/u sanatate; Consultatii medicale si administrarea tratamentului prescris de medic; Recoltari de probe biologice si patologice p/u efectuarea probelor de laborator;sondaje vezicale p/u cei cu incontinenta urinara; Informara,consiliere,apararea drepturilor si reprezentarea intereselor clientului Implimentarea planului de ngrijiri la domiciliu.-Este procesul prin care planul de ingrijiri este pus in practica da catre unul sau mai multi profesionsiti. Serviciile oferite dupa evaluarea nevoilor si definirea unui plan de ingrijire vor fi allocate de o maniera prin care sa ofere un support minim necesar pentru a asigura oamenilir o maxima dependent. Monitorizarea-forma de supraveghere proactive a implimentarii si consta in asigurarea implimentarii obiectivelor propuse si adaptarea planului de ingrijiri nevoilor mereu in schimbarea ale clientilor. Monitorizarea se face prin:vizite la domiciliu; telefoane/scrisori, consulatii intre agenti/organizatii

26