UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

MANAGEMENTUL INCLUZIUNII ȘI JUSTIȚIE SOCIALĂ ÎN

EDUCAȚIE

ANALIZA UNEI CATEGORII SOCIALE VULNERABILE

COPIII DE ETNIE ROMĂ

Profesor Coordonator:
Lect. Dr. Univ. Camelia Delia Voicu

Masterande:
Bălașa Roxana Ionela
Florea (Marchiș) Amalia
Pascale Andreea Mihaela
Tonea (Zanfir) Cristina Mihaela

Târgoviște,
2021
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Romii - o populaţie de aproape zece milioane de suflete dispersate pe

întreg continental

1. Aspecte demografice

Cercetările au arătat faptul că în toate aspectele vieţii, romii stau mai rău decât media:
înregistrează rate mai mari ale mortalităţii infantile, durată medie de viaţă mai scurtă, venit mai
scăzut pe cap de locuitor, rată mai ridicată a şomajului, toate aceste aspecte fiind indicatori
majori ai excluziunii sociale.

România are cea mai numeroasă populaţie de romi din Europa, iar cuvântul cheie care
caracterizează comunitatea de romi din această ţară este diversitatea. Potrivit Recensământului
din 2011, 3,2 % din populația României este de etnie romă (619.007 persoane). Diversitatea se
reflectă în distribuţia lor geografică, diferitele grupuri şi dialecte, moştenirea culturală şi tradiţii.
Rata sărăciei la romi este de 3 ori mai mare decât rata medie de sărăcie în România.

Populaţia de romi are o structură demografică foarte tânără, determinată de valorile mai
ridicate ale mortalităţii şi fertilităţii, comparativ cu restul populaţiei. Cele mai multe familii de
romi sunt caracterizate de: căsătorie precoce, nelegalizată, locuire a tinerelor familii cu una din
familiile de origine.

Căsătoriile timpurii reprezintă unul din principalele motive ale abandonului şcolar, în
special pentru fete, dar implică şi alte conotaţii socio-culturale. În unele familii și comunități
rome diferențele dintre rolurile femeilor și bărbaților urmează un tipar foarte tradițional, cu o
clară dominanță a autorității masculine și predominanța lui în viața socială.

Printre caracteristicile care reflectă existența acestui rol tradițional ce afectează

diferențele de gen în unele familii, putem găsi, printre altele, preferința unei familii către
căsătorii în cadrul aceleiași familii sau către fidelitatea soției și virginitatea miresei - motiv
pentru care tații se tem câteodată atunci când fiicele lor încep învățământul secundar. Contactul
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

cu băieți de vârsta lor sau mai mari poate duce la atașamente și angajamente emoționale într-un
mediu necunoscut, ceea ce poate da naștere la situații nedorite de către familie, aceștia preferând
ca fiicele lor să se căsătorească cu persoane pe care le cunosc și care au obiceiuri similare.
(Zamfir, 1993)

Mai mult, în familiile rome mai tradiționale, femeile asumă un rol de îngrijire foarte
devreme în viață. Ele au grijă de frații mai mici, de exemplu, iar în cazul stabilirii unei relații
formale, femeile au de asemenea grijă de membrii familiei bărbatului lor. Toate acestea implică
timp și energie dedicate responsabilitățile de îngrijitor, care sunt deseori incompatibile cu viața
școlară (dificultăți în a fi prezent la ore, temeri privind o potențială relație cu alți băieți, etc).

Maturitatea socială la femei este atinsă odată cu nașterea primului copil. Nu este deci
neobișnuit să vezi logodne și nunți la vârste fragede, iar acest lucru are un impact direct asupra
șanselor lor de a avea o educație.

Etnicii romi se confruntă cu dezavantaje în toate domeniile vieţii, incluzând educaţia,

angajarea şi condițiile de trai.

Educație:

Potrivit organizației Salvați Copiii (2011, actualizat 2017), 76% dintre copiii și tinerii
romi sub 19 ani nu au mers la grădiniță. De asemenea, trei sferturi dintre copiii romi care au
abandonat școala nu au mers la grădiniță. Participarea romilor la educație este mai scăzută decât
participarea pe ansamblul populaţiei cu:

• 15-25% în cazul ciclului primar

• aproape 30% pentru ciclul gimnazial.

• aproape 40% mai scăzută în cazul liceului.

În învăţământul superior prezenţa romilor reprezintă mai degraba o excepţie, procentul

de romi care urmează o facultate fiind nesemnificativ.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Este evident ca analfabetismul este o sursa primară de excluziune extrem de

semnificativă pentru populatia de romi din România. Cei 39% analfabeti si semianalfabeti au în
primul rând sanse minime de participare pe piata muncii. Importanta pe care scoala o are pentru
copiii de romi este fundamentala. Educatia este în multe cazuri, singurul mod prin care ei pot
scapa din cercul vicios al excluziunii sociale: săracie – nefrecventarea scolii - analfabetism -
lipsa unei profesii si a salariului - săracie.

Loc de muncă:

În ceea ce privește prezența pe piața muncii, bărbaţii sunt cei care de obicei asigură
subzistența în gospodăriile romilor. După cum indică rezultatele unor studii, numai 53 % dintre
bărbaţii romi lucrează cu contract de muncă în comparaţie cu 73 % dintre bărbaţii non-romi.
Munca ocazională (informală şi fără contract, ca zilieri) este de trei ori mai frecventă în rândul
romilor decât al non-romilor. În afară de faptul că în general este vorba de o muncă ce necesită
un nivel minim de calificare, un nivel ridicat al discriminării faţă de romi constituie o barieră în
plus în ceea ce privește accesul acestora la piaţa muncii.

Din cauza nivelul de sărăcie, dependenţa de serviciile de asistenţă socială este foarte
ridicată, în cazul romilor. Alocaţia reprezintă cea mai frecventă sursă regulată de venit pentru
familiile de romi din România: cercetările au arătat că 66,2% dintre gospodăriile de romi
chestionate beneficiază de alocaţie. Mai puţin de un sfert dintre gospodării raportează venit din
salariu, iar pensia este o sursă de venit pentru 11,7% dintre familiile de romi incluse în sondaje
(Vincze, Harbula, 2011).

Totodată, specific pentru comunitățile rome este să migreze împreună cu familia, chiar
şi pentru perioade scurte de timp.

Locuința:

Comunităţile de romi se află în cea mai mare măsură în mediul rural sau la marginea
oraşelor, având astfel condiţii de locuit mult mai precare decât cele ale populației non-rome.
Multe dintre locuinţele romilor sunt supra-aglomerate, găzduind în medie 5-6 persoane, spre
deosebire de media naţională care este de 3-4 persoane. Numărul persoanelor care locuiesc în
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

gospodării cărora le lipseşte cel puţin una dintre utilităţile de bază, cum ar fi bucătărie în interior,
duş sau toaletă este mai mare în cazul romilor (peste 85 %) decât în cazul populației non-rome
(mai puţin de 60 %)

Conform unui studiu realizat de UNICEF (2015), un rom din trei trăiește într-o locuință fără apă
curentă, un copil de etnie romă din trei trăiește într-o gospodărie în care un membru s-a dus la
culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună.

2. Situația gradului de incluziune în școală

În urma aplicării chestionarului am constatat că școala supusă testării a reușit să răspundă

incluziunii elevilor săi în primul rând prin deschiderea de care dă dovadă și prin asigurarea unui
climat cald și prietenos. Se fac numeroase demersuri pentru implicarea familiei în educația și
viața școlară a copiilor.

Mediatorul şcolar s-a dovedit a fi foarte bine informat, nu numai despre ce se întâmplă la
şcoală, dar şi despre familiile copiilor. A reușit să convingă familiile elevilor să participe la
școală și să utilizeze oportunitățile de a se întâlni cu cadrele didactice de la școală. Dat fiind rolul
cu atât mai important al familiei și al comunității în contextul romilor, este esențială avertizarea
familiile rome în ceea ce privește consecințele abandonului școlar timpuriu asupra copiilor lor, în
termeni de dezvoltare personală, precum și asupra viitoarei lor integrări socio-economice.

De asemenea, aceștia promovează diversitatea și valorile interculturale ca elemente

valoroase pentru elevi, astfel ținând cont de etnicitate, respectând normele culturale și
caracteristicile comunității rome.

Un alt aspect important, școala a sprijinit cadrele didactice în înțelegerea elevilor de etnie
romă, dificultățile lor școlare, dar și în a le arăta realizările și capacitățile lor. Aceasta a urmărit
ca scop principal să fie incluzivă, ca toți elevii să aibă aceleași oportunități și să dezvolte aceleași
competențe și atitudini, fiindcă știm bine că unele instituții educaționale pot avea așteptări
scăzute sau atitudini negative față de elevii de etnie romă și familiile lor.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Atitudinea celor mai mulți profesori este deschisă, dorind să stabilească relaţiilor de
prietenie, de respect şi înţelegere faţă de elevii romi, îi motivează să frecventeze programul
şcolar. În acelaşi timp, activismul cadrelor didactice şi atenţia acordată copiilor reprezintă un
element important pentru atragerea lor în sistemul educaţional. Copiii romi sunt energici şi nu
sunt obişnuiţi să practice anumite activităţi. Din păcate, vârsta înaintată a unor cadre didactice şi
dificultatea pe care o întâmpină aceştia în adaptarea la necesităţile de interacţiune a copiilor
determină dezinteresul acestora faţă de școală. Ei au o atitudine ostilă, păstrează excesiv
resursele didactice, le limitează accesului copiilor la anumite obiecte din teama că acestea vor fi
deteriorate.

În concluzie, școala prin intermediul membrilor săi educaționali, a programelor de

remediere a lacunelor (A doua șansă) și a strategiilor aplicate de către aceștia în incluziunea
tuturor elevilor a facilitat lucrul cu familiile rome pentru reducerea abandonului școlar și
îmbunătățirea succesul academic al copiilor lor.

3. Factorii care actionează și conduc la excluziunea educatională a unui număr

mare de copii de etnie romă

Printre factorii multipli care afectează această situație, un loc important îl ocupă familia,
dată fiind importanța ei ca unul dintre factorii primari de socializare în procesele educaționale și
în dezvoltarea indivizilor împreună cu alți actori sociali cum ar fi grupurile de egali (peer
groups). Tocmai de aceea este important să creștem gradul de conștientizare printre familiile
rome privind consecințele asupra copiilor lor care abandonează școala la o vârstă fragedă, atât în
ceea ce privește dezvoltarea lor personală, cât și viitoarea lor integrare economică și socială. În
multe familii rome nu există modele de referință de rude care au terminat studiile primare, și cu
atât mai puțin de membri care au completat mai mult decât studiile obligatorii. Acest aspect
trebuie luat în considerare, oferind sprijin familiilor astfel încât tot mai multi elevi romi să-și
completeze studiile și să devină modele de referință în cadrul comunităților lor.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Factorii care influențează excluziunea copiilor de etnie romă sunt multipli, de lungă
durată și răspund la o diversitate de cauze sociale, economice și culturale. Nu intenționăm să
discutăm în termeni generali, deoarece acești factori influențează realitatea fiecărei comunități și
familii rome în moduri diferite, nici nu intenționăm să oferim o descriere exhaustivă a acestora.
Ce intenționăm să facem este să evidențiem și să identificăm aspectele cele mai semnificative
care au sau ar putea avea un efect direct asupra accesului copiilor și tinerilor romi la sistemul
educațional și la succesul academic, aspecte ce trebuie luate în considerare în proiectarea oricărei
intervenții.

A. Factori de excluziune socio-economică care afectează familia:

 Sărăcia și sărăcia extremă.

Sărăcia constituie unul dintre principalele obstacole în incluziunea și participarea școlară; deși
este un fenomen complex în dimensiunea sa economică, ar putea înseamna că familiile nu pot
avea acces la centre educaționale deoarece nu au posibilitatea de a asigura costul educației, cum
ar fi manuale, transport și alte nevoi.

 Șomajul

Nesiguranța locului de muncă, salariul scăzut, discontinuitatea muncii, dificultăți economice în a

finanța nevoile de educație.

 Migrația internă și externă.

Migrațiile care au loc în principal pentru motive economice și de muncă cauzează o

discontinuitate în contactul dintre centrele școlare și/sau elevi și familiile lor.

• Lipsa documentelor necesare.

Lipsa documentelor și regulamentele fac să fie dificil accesul și înregistrarea la școală.

• Localizarea geografică.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Localizarea geografică influențează posibilitatea accesării centrelor școlare, fie pentru că acestea
nu există în apropiere, fie pentru că cele accesibile sunt segregate sau de slabă calitate. Anumite
așezări izolate sau marginale (ghetouri) sau chiar zone ale țării au mai puține resurse și deci oferă
mai puține posibilități pentru dezvoltare prin educație.

B. Atitudini ale comunității rome și ale sistemului de educație:

• Prejudecăți și neîncredere reciprocă între școli și comunitatea romă.

• Unii romi văd școala ca pe un “teritoriu străin” care nu le este familiar.
• Multe școli au o relație slabă cu părinții romi, ceea ce are un efect direct asupra
percepției părintelui în ceea ce privește școala, precum și asupra lipsei lor de cunoaștere si
informare în legătură cu oportunitățile și avantajele unei educații continue pentru copiii lor.•
Lipsa motivației pentru elevii romi.
• Lipsa unor modele în cadrul familiilor rome.

C. Deficiențele sistemului de educație:

• Sistemul de educație nu este pregătit în mod adecvat să facă față diversității elevilor
din punct de vedere cultural. Ca instituție, școlile sunt concepute și axate în principal pe un
model de elevi omogeni. Diversitatea este deseori văzută ca un obstacol asociat cu nevoia de a
compensa dificultățile, mai mult decât o trăsătură care poate aduce plus valoare.
• Cadrele didactice nu au suficiente cunoștințe și experiență în ceea ce privește educația
interculturală și “exploatarea” diversității elevilor din cadrul școlii
• Lipsa unor resurse suficiente pentru a dezvolta programe și acțiuni de calitate pentru a
sprijini minoritățile și în mod specific comunitatea romă.
• Spectru larg de segregare și discriminare împotriva romilor în sistemul de educație.

Toți acești factori generează:

 Progres extrem de limitat către nivele mai înalte de educație. Fetele și băieții romi
întâmpină dificultăți în a accesa educația preșcolară, în general terminând doar educația primară.
Probleme de abandon atunci când ajung în ciclul secundar și acces redus la educația universitară.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

 Absenteism nemotivat ridicat (chiul).

 Rate înalte de elevi care repetă anul școlar.
 Performanță academică/școlară scăzută.
 Discontinuitate în educația formală.
 Calificare profesională redusă, generând dificultăți în a accesa piața muncii și
perpetuarea situațiilor de sărăcie și marginalizare.

4. Politici sociale și educaționale naționale care vizează elevii de etnie romă:

Romii sunt considerați ca fãcând parte din grupurile cu o situație de risc ridicat de
sãrãcie, excludere și marginalizare, ca rezultat al unui decalaj de dezvoltare cronicizat, întãrit de
menținerea unor atitudini discriminatorii. Comunitãțile de romi se confruntã cu multiple deficite
care se agraveazã reciproc: lipsa de locuințã, condiții mizere de locuit, sãnãtate precarã, nivel
educațional scãzut, deficit de calificare și de experiențã pe piața muncii.
Ieșirea din ciclul vicios al sãrãciei nu poate fi realizatã fãrã implementarea unor politici
coerente. Așadar, începând cu anul 2001, romii au constituit subiectul mai multor politici
publice, elaborate în plan național de instituțiile de specialitate și în plan internațional de
Comisia Europeanã.
Politicile publice pentru romii din România după Mariea Ionescu și Sorin Cace (2012)
includ:
Strategia Guvernului de îmbunãtãțire a situației romilor (Strategia Guvernului,
perioada de implementare 2001-2010), care are ca scop stimularea participãrii etniei romilor la
viața economicã, socialã, educaționalã, culturalã și politicã a societãții, prin atragerea în
programe sectoriale de asistențã și dezvoltare comunitarã.
Domeniile sectoriale ale strategiei sunt: administrație și dezvoltare comunitarã, locuințe,
securitate socialã, sãnãtate, economic, justiție și ordine publicã, protecția copilului, educație,
culturã și culte, comunicare și participare civicã.
Din 2002, accentul privind implementarea strategiei s-a concentrat pe 5 domenii
sectoriale: educație, sãnãtate, locuri de muncã, locuire, administrație și dezvoltare comunitarã.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Combaterea discriminãrii și a sãrãciei sunt, de asemenea, incluse printre obiectivele comune ale
strategiei.
Obiectivele Strategiei Guvernului sunt de responsabilizare a autoritãților publice centrale
și locale în aplicarea mãsurilor concrete de îmbunãtãțire a situației romilor în cinci domenii
sectoriale: dezvoltare comunitarã și administrație publicã, educație, sãnãtate, locuri de muncã și
locuire. Foarte importantã este formarea resurselor umane rome și includerea acestora în
procesele de luare a deciziilor.
Agenția de implementare a Strategiei este Guvernul României. Agenția Naționalã pentru
Romi are calitatea de organ executiv al Comitetului Mixt de Implementare și Monitorizare a
strategiei.
Planul național antisãrãcie și promovare a incluziunii sociale (PNAinc, perioada de
implementare 2002-2012) are ca prim obiectiv reducerea sãrãciei și a excluziunii sociale a
romilor. Programul urmãrește întãrirea participãrii comunitãților de romi la viața economicã,
socialã, educaționalã și politicã a societãții românești și îmbunãtãțirea accesului la serviciile de
sãnãtate. Filosofia PNAinc prevede activizarea și responsabilizarea membrilor comunitãții
romilor.
Pentru îmbunãtãțirea situației populației de romi, PNAinc prevede opt obiective
strategice. O prioritate în abordarea obiectivelor o constituie reglementarea juridicã a identitãții,
locuirii și proprietãții, urmate de mãsuri în domeniile: educație, sãnãtate, economic, locuire
(terenuri pentru construcția locuințelor și atribuirea de teren agricol). Reabilitarea imaginii
colective de sine și a imaginii publice a populației de romi, combaterea oricãrei forme de
discriminare a romilor și promovarea unei atitudini colective suportive sunt domenii de acțiune
transversale.
Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunãtãțirea condițiilor de viațã ale
romilor, provocãrile-cheie fiind stabilite în domeniile: sãnãtate, educaþie, economic, locuire,
împroprietãrire și reglementarea juridicã a proprietãții și cetãțeniei (acte de identitate), traversate
de combaterea discriminãrii, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formãrii resurselor
umane rome.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Scopul PNAinc este construcția unui proces global de dezvoltare social-economicã a

țãrii, prin însușirea recomandãrilor instituțiilor europene.
Agenția de implementare. Coordonatorul naþional al PNAinc este CASPIS, iar
responsabilitatea pentru implementarea unor mãsuri sau/și coordonarea altora din PNAinc este a
Agenției Naționale pentru Romi.
Memoradumul comun de incluziune socială (JIM, perioada de implementare 2005-
2010) are ca obiectiv global promovarea susținutã a unei societãți coezive și incluzive, creșterea
bunãstãrii populației complementar cu resorbția rapidã a problemelor grave de sãrãcie extremã și
excluziune socialã generate de crizele din ultimele decenii.
Scopul JIM este promovarea incluziunii sociale și combaterea sãrãciei în perspectiva
îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona.
Memoradumul lanseazã câteva provocãri-cheie destinate îmbunãtãțirii condițiilor de viațã
ale romilor, prin:

- dezvoltarea de oportunitãți economice și crearea de locuri de muncã salariale;

- îmbunãtãțirea accesului la toate nivelurile de educație, completatã cu accesul la nivelul
educațional minim pentru generațiile tinere;
- identificarea și atribuirea de teren agricol în mediul rural și de terenuri pentru construcția
de locuințe în sistem tradițional sau modern;
- asigurarea unui acces complet la servicii medicale primare;
- combaterea hotãrâtã a oricãrei forme de discriminare a romilor în toate sectoarele
(ocupare, acces la servicii publice etc.) și promovarea unei atitudini colective suportive.

Agenția de Implementare. Coordonatorul național al JIM este Ministerul Muncii și

Protecției Sociale, iar responsabilitatea pentru implementarea mãsurilor privind romii prevãzute
de JIM este a Agenției Naționale pentru Romi.

La 20 iunie 2005, Comisia Europeanã și Guvernul României au semnat Memorandumul

comun asupra incluziunii sociale, având ca obiectiv pregãtirea României pentru participarea la
Strategia europeanã privind incluziunea socialã.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Deceniul de incluziune a romilor este o inițiativã adoptatã în 2004, pentru perioada

2005-2015, de opt țãri din Europa Centralã și de Est, cu sprijinul comunitãții internaționale și
reprezintã primul efort colaborativ de asemenea anvergurã destinat îmbunãtãțirii situației
romilor.
Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele
socio-economice care despart populația romă de restul cetãțenilor.
Obiectivele Deceniului sunt de promovare a incluziunii sociale în patru domenii
sectoriale: educație, sãnãtate, locuri de muncã și locuire, traversate de combaterea discriminãrii,
a sãrãciei și a inegalitãții de gen.
Obiectivul major al Deceniului este de a operaționaliza conceptul de incluziune socialã
a romilor.
În domeniul educației, au fost definite urmãtoarele prioritãți:

 asigurarea accesului romilor la educația obligatorie;

 îmbunãtãțirea calitãții educației;
 implementarea programelor de integrare și de desegregare;
 extinderea accesului la educația preșcolarã;
 îmbunãtãțirea accesului la educația postsecundarã și a adulților.

În domeniul angajãrii în muncã, prioritãțile identificate au fost:

 îmbunãtãțirea nivelului oportunitãților prin educație și pregãtire vocaționalã;

 extinderea participãrii la piața muncii prin mãsuri active;
 îmbunãtãțirea informãrii cu privire la piața muncii;
 reformarea serviciilor de angajare în muncã.

Agenția de implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția Naþionalã

pentru Romi, iar președintele ANR este coordonatorul național al Deceniului.

Din 2012 este în vigoare Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor

români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 - 2020. Direcțiile de acțiune ale
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

strategiei vizează următoarele domenii: educație, ocupare, sănătate, locuire și mică infrastructură,
cultură și infrastructură socială, inclusiv protecția copilului.

La capitolul Educație, printre obiectivele strategiei se numără și promovarea educației

incluzive în cadrul sistemului educațional, inclusiv prin prevenirea și eliminarea segregării,
precum și combaterea discriminării.

5. Bune practice privind educația:

a. incluzivă a tuturor grupurilor vulnerabile

Cele mai cunoscute programe educaţionale de suport derulate în ultimii ani la nivelul
sistemului de învăţământ din România sunt (Neagu, 2012):

Euro 200 este un program ce constă în acordarea unui ajutor financiar în vederea
stimulării achiziţionării unui calculator. Este un program naţional care se adresează elevilor şi
studenţilor din învăţământul de stat şi privat acreditate, elevi şi studenţi care provin din familii cu
venituri reduse (maxim 150 de lei/membru de familie).

Bani de liceu este un program naţional de protecţie socială care funcţionează în baza
HG nr.1488/2004 şi care se adresează categoriilor sociale defavorizate. În esenţă programul
prevede acordarea unui sprijin financiar elevilor care provin din familii defavorizate (maxim 150
lei/membru familie), care îşi doresc să-şi continue studiile în învăţământul secundar (liceal,
profesional).

Bani pentru rechizite este un program social care funcţionează în baza OUG 33/2001
şi care se adresează tuturor elevilor care provin din familii defavorizate, cuprinşi în învăţământul
primar şi gimnazial, cursuri de zi. Pentru a primi resursele financiare destinate achiziţionării de
rechizite şcolare, elevii şi părinţii/tutorele acestora trebuie să facă dovada faptului că venitul
mediu net lunar pe membru de familie realizat în luna iulie a fiecărui an nu depăşeşte 50% din
venitul salarial brut pe ţară.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Laptele şi Cornul este un program naţional de protecţie socială (OGU nr.70/2003) care
a debutat iniţial ca o măsură pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase a copiilor. Ulterior, nu
doar că a devenit un instrument de protecţie socială a populaţiei şcolare, ci a şi fost extins de la
nivelul primar de învăţământ la cel gimnazial. Fiind un program naţional acesta se adresează
tuturor categoriilor de elevi indiferent de mediul socio-economic, familial de provenienţă, de
apartenenţa etnică sau de tipul de instituţie de învăţământ. Sprijinul acordat prin acest program
constă în asigurarea unei gustări - lapte sau produse lactate şi produse de panificaţie – elevilor
din învăţământul primar şi gimnazial.

Şcoală după şcoală este un program educaţional care poate fi organizat facultativ de
către instituţiile de învăţământ (reglementat de actul normativ HG nr. 536/2011) la solicitarea
cadrelor didactice sau la propunerea părinţilor elevilor. Programul este cunoscut şi sub
denumirea de Program SDS şi este unul de tip complementar programului şcolar obligatoriu pe
durata căruia se pot organiza activităţi educaţionale de învăţare formală şi nonformală cu scopul
consolidării cunoştinţelor şi a competenţelor elevilor. Organizarea programului SDS este
condiţionată de adecvarea activităţilor la nevoile elevilor aparţinând categoriilor defavorizate şi
poate fi susţinut financiar atât de la bugetul public de stat local sau general cât şi din surse
private sau prin finanţare din programe naţionale sau europene.

b. incluzivă exclusiv a copiilor de etnie romă:

Grădinița estivală

Organizația Salvați Copiii, împreună cu partenerii săi au demarat derularea de proiecte

educaționale încrierea și suținerea materială pentru frecventarea grădinițelor a copiilor de vârstă
preșcolară din comunități defavorizate sub denumirea de “Grădinița estivală”

Experiența Organizației Salvați Copiii arată că abandonul timpuriu al școlii, cu

precădere în rândul copiilor aparținând minorității romilor, are printre cauze dificultatea de a se
integra și răspunde cerințelor școlii, fapt care se datorează lipsei de pregătire preșcolară. Educația
preșcolară a copiilor din comunitățile defavorizate sprijină procesul de integrare școlară
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

ulterioară și, pe termen lung, asigură creșterea șanselor de pregătire profesională, necesară unui
trai decent.

Grădinița estivală reprezintă un program de educație menit să faciliteze integrarea

ulterioară a copiilor fără pregătire preșcolară, cu vârste de 3-5/6 ani, în sistemul educațional de
masă și să reducă decalajul educațional dintre aceștia și cei care au beneficiat de o asemenea
experiență. De asemenea, la grupele estivale pot fi incluși, în limita locurilor disponibile, și copiii
cu o vârstă mai mare care nu au fost înscriși la școală, dar nici nu au frecventat grădinița sau au
frecventat-o sporadic.

Obiectivul general al programului de educație preșcolară pentru copiii din comunități

defavorizate, cu prioritate romi este acela de a facilita integrarea școlară a acestora și de a
diminua riscul de abandon școlar, prin creșterea accesului la educație preșcolară.

Cursurile grădiniței estivale se desfășoară pe parcursul vacanței de vară, în intervalul

iulie – septembrie, timp de 40 de zile lucrătoare consecutive. Programul este zilnic, de luni până
vineri, 4 ore/zi. Componența optimă a fiecărei grupe este de aproximativ 20 de copii. În timpul
programului, copiii beneficiază de sprijinul a minim doi adulți (educatoarea și mediatorul școlar),
fiind încurajată și promovată participarea la activitățile educaționale și extracurriculare a câte
unui părinte în fiecare zi.

În ultima perioadă, trebuie menționate în mod special 4 proiecte: “Copiii romi se

pregătesc pentru grădiniță”, “Centre de Orientare și Resurse pentru Educație Incluzivă”, „Şanse
egale pentru toți copiii într-o societate fără discriminare”, şi „Centre educaționale integrate
pentru copii din grupuri vulnerabile”.

Locuri pentru elevii romi în licee şi instituţii de învăţământ superior este un

program educaţional care se adresează exclusiv elevilor de etnie romă cu scopul stimulării
acestora de a-şi continua studiile dincolo de învăţământul general obligatoriu. Printr-un Ordin de
ministru (nr. 5083/1999) această măsură a fost generalizată la nivelul tuturor instituţiilor de
învăţământ secundar (liceal şi profesional, de ucenici).
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

“A doua şansă pentru mai vechile abandonuri școlare”, a fost iniţiat de către
Fundaţia pentru o Societate Deschisă România şi a continuat prin Centrul Educația 2000+. Acest
program vizează “prevenirea excluziunii sociale şi profesionale a tinerilor din familii foarte
sărace, în special de etnie romă, care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au atins
competenţele minime pentru obținerea unui loc de muncă.

Programul a fost iniţial pilotat în 11 şcoli pentru 350 de elevi, şi a fost preluat de către
Minister în 2003, dobândind acoperire naţională prin programul Phare” (EUMAP, 2007, 369).

În sistemul de învăţământ românesc, în cazul în care un individ este cu doi ani mai în
vârstă decât vârsta oficial acceptată pentru înscrierea într-un anumit nivel educaţional nu ar putea
frecventa deloc şcoala. Programul “A doua șansă” oferă o șansă pentru cei care sunt în această
situaţie, prin înființarea de clase speciale. În acest context, programul ADȘ oferă posibilitatea
continuării şi finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale
sau familiale

Programul ADȘ este structurat pe două niveluri: ADȘ pentru învățământul primar și
ADȘ pentru învățământul secundar inferior plus o componentă de pregătire profesională. Primul
nivel constă în acordarea suportului pentru copii, tineri și adulți în vederea recuperării
competențelor specifice învăţământului primar. Participarea la învățământul primar este deschisă
tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii și care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta
de şcolarizare corespunzătoare clasei. Al doilea nivel propune sprijinirea persoanelor cu vârsta
de peste 14 ani care nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât acestea să-şi poată
completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea
pentru obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.

Mediatorii școlari romi, profesorii de romani și inspectorii şcolari romi au o mare

importanţă în acest program, pentru că ei răspândesc aceste informaţii în rândul comunităţilor de
romi şi, cu un an în avans, colectează numele şi semnăturile celor care ar dori să se înscrie în
aceste clase. Pe baza listelor, şcolile pot cere aprobare şi sprijin financiar din partea Ministerului
Educaţiei pentru inițierea claselor în care s-au înscris cel puţin 20 de persoane.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Alte bune practice ar mai fi angajarea de inspectori şcolari romi la inspectoratele

judeţene şi a unui consilier pe problemele romilor (care este în mod necesar de etnie romă) la
Ministerul Educaţiei. Acestea se bazează pe convingerea că sistemul românesc de învăţământ are
nevoie de experţi motivați să rezolve problema de inadaptare a romilor. În plus faţă de posedarea
de cunoştinţe aprofundate despre romi, experţii ar trebui să aibă contacte cu comunităţile de romi
şi să se bucure de încrederea acestora; și ar trebui să aibă, de asemenea, autoritate în ochii ne-
romilor.

Asociația Centrul Cultural Comunitar „Anton Pann” militează pentru exprimarea,

păstrarea şi dezvoltarea identității minorității rome prin activitățile culturale şi artistice, prin
mijloace de comunicare în masă, prin facilitarea folosirii limbii romani, prin organizarea de
cursuri şi acordarea de burse, pentru promovarea multiculturalității, pentru integrarea culturii
romilor în circuitul general de valori din România

6. Analiza swot a Şcolii Gimnziale ,,Candiano Popescu" Ploieşti, Prahova.

Prezentare generală: școala este situată în nordul orașului Ploiești, la 2 minute de spitalul
Boldescu, la 5 minute de Halele Centrale și la 5 minute de Gara de Nord.

 funcţionează într-un singur schimb – dimineaţă.

 37 cadre didactice calificate; 2 persoane - personal didactic auxiliar; 8 persoane –
personal nedidactic;
 formă de proprietate: publică, de interes naţional şi local;

 limba de predare: limba română

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Programe de învǎţare remedialǎ, de  Insuficienta conştientizare (din partea
pregătire suplimentară (examene, unor părinţi) a rolului de parteneri în
concursuri şcolare); procesul instructiv-educativ.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

 Desfășurarea de activităţii  Dezinteresul și slaba implicare a famililor

extracurriculare; pentru situația școlară a copiilor.
 Climat educaţional deschis, stimulativ.  Fonduri insuficiente pentru modernizarea
 Cadre didactice cu o bună pregătire dotării sălilor de clasă şi a cabinetelor cu
profesională şi managerială, calificate mijloace de învăţământ performante;
97,21%;  Lipsa unui consilier psiholog, a unui
 Existenţa unui mediator şcolar pentru logoped.
facilitarea legăturilor dintre  Lipsa de interes din partea unor elevi
comunitate și şcoală; pentru şcoală.
 Parteneriate cu alte unităţi şcolare,  Ponderea mare a familiilor dezorganizate,
MEN/ISJ/instituţii (Poliţie, Consiliul a copiilor cu unul sau ambii părinţi în
Local, Biserică, ISU, instituţii sistem de detenţie şi lăsaţi în grija
culturale)/ONG-uri; rudelor;
 Rezistenţa la schimbare a unor cadre
didactice.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Oferta de formare diversificată;  Există riscul micşorării numărului de
 Identificarea de noi resurse cereri de înscriere în şcoală, la clasa
extrabugetare (agenţi ecomomici, pregătitoare şi nu numai;
ONG-uri, etc);  Creşterea nivelului de absenteism şi
 Programe guvernamentale (burse, violenţă din cauza climatului familial
rechizite şcolare, ,,Cornul şi deficitar, tensionat;
laptele”, Euro 200)/proiecte co-  Renunţarea unor elevi de a continua
finanţate; nivelele superioare de şcolarizare din
 Disponibilitatea unor instituţii de a lipsa resurselor financiare.
veni în sprijinul şcolii (primărie,  Neimplicarea părinților, lipsa educaţiei
biserică, poliţie) de acasă şi comportamentul necivilizat al
 Activităţi în cadrul cercurilor unor elevi.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

pedagogice pentru realizarea

schimbului de bune practici;

7. Propunerea unor măsuri de creștere a gradului de incluziune și de asigurare a

echității în educație pentru categoria respectivă.

Așa cum putem observa în cadrul școlii pilot, pentru creșterea gradului de incluziune și
asigurarea echității, fiecare instituție scolară trebuie să aibă în vedere următoarele aspect
(Preoteasa, Cace, Duminică, 2009):

1. Necesitatea de le conferi atât pentru copiilor, cât şi părinților certitudinea că

școala este un mediu sigur, plin de oportunități. Acest lucru se poate realiza printr-o combinație
de măsuri precum:
- asigurarea unui grad ridicat de incluziune prin reflectarea în şcoală, în curriculă şi în
materiale a unor elemente specifice culturii romilor;
- desfăşurarea de evenimente culturale care să pună în evidență diversitatea şi
multiculturalismul;
- îmbunătățirea relației directe dintre cadrele didactice şi copii, pe de o parte, şi cadrele
didactice şi părinți, pe de altă parte;
- stabilirea unei relații pozitive, bazate pe respect reciproc şi încredere, între cadrele
didactice şi copii;
- prezența unui mediator școlar care să asigure comunicarea între părțile implicate;
- implicarea părinților în activități şcolare şi extraşcolare, precum şi în structurile de
decizie de la nivelul şcolii, în mod proporțional cu numărul de elevi romi din şcoală;
- metode alternative de instruire pentru copiii care nu frecventează instituţiile preşcolare.
(Proiectele A doua șansă, Grădinița estivală)
- asigurarea unui cadru pentru ca opinia copiilor să fie auzită, prin grupuri informale de tip
„comitete de elevi” şi asigurarea funcționalității acestora.
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

2. Necesitatea de a îmbunătăți calitatea actului educațional şi relația dintre cadrele

didactice şi elevi, pe de o parte, şi părinți, pe de altă parte. Acest lucru se poate realiza prin:
- asigurarea unui sistem de monitorizare asiduă a indicatorilor de calitate a învățământului,
cu focus pe şcolile cu procent semnificativ de romi, în care diverse studii recente au identificat
probleme legate de calitatea scăzută a educației;
- asigurarea unor stimulente pentru şcolile care lucrează cu proporții semnificative de copii
romi şi dovedesc progrese.
- asigurarea unui cadru prin care să fie prevenite, descurajate şi sancționate actele de
discriminare a copiilor de către personalul din şcoală;
- îmbunătățirea infrastructurii şcolilor cu procent ridicat de elevi romi;
- necesitatea aplicării periodice a unor teste standardizate, evaluate de către persoane din
exteriorul şcolii, pentru verificarea nivelului educațional al copiilor, în vederea depistării şi
eradicării timpurii a analfabetismului funcțional;
3. Necesitatea de a aborda educația într-o manieră integrată. Cercetările evidențiază
că majoritatea familiilor rome în care există cel puțin un caz de abandon şcolar suferă de
probleme cumulate în mai multe domenii, printre care un loc important îl ocupă, în lanțul
cauzalităților, lipsa unui loc stabil de muncă pentru părinți, care determină un grad ridicat de
sărăcie, un stil de viață în consecinţă, angrenarea copiilor în activități de îngrijire a fraților sau de
generare de venituri, urmată de condiții inadecvate de locuire şi lipsa accesului la utilități de
infrastructură (inclusiv transport public pentru copii), distanța față de şcoală sau insuccesul
şcolar multiplu al copiilor. În statisticile colectate pe această temă, „dezinteresul” părinților romi
față de şcoală este un fenomen suprareprezentat în opinia publică, însă fără susținere ştiințifică.

În loc de campanii pentru conştientizarea părinților asupra importanței educației, trebuie

identificate corect şi remediate adevăratele cauze ale insuccesului şi abandonului şcolar în rândul
romilor, printre care sărăcia ocupă un loc nedisputat de alte cauze. Astfel, o abordare integrată a
problemelor din domeniul educației ar trebui să faciliteze şi accesul romilor la locuri de muncă,
pentru a creşte nivelul de investiții pe termen lung pe care familiile le pot aloca educației
copiilor: precaritatea veniturilor este un obstacol sigur în calea investițiilor în educația copiilor şi
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

întreține stilul de viață în care satisfacerea nevoilor de bază este prioritară față de investiția,
îndepărtată în timp, în educație.

4. Necesitatea de a extinde, treptat, obligativitatea învățământului şi la nivelul

preşcolar, pentru asigurarea unui start bun în educație pentru toți copiii. Acest model a fost
adoptat şi în alte țări din Uniunea Europeană, demonstrând rezultate pozitive şi o investiție
eficientă.

BIBLIOGRAFIE

• Ionescu, M., Cace, S., (2012), Politici publice pentru romi. Evoluții și perspective.,
București: Editura Expert.

• Preoteasa, A.M., Cace, S., Duminică, G. (2009), Strategia națională de îmbunătățire a

situației romilor: vocea comunităților, București: Editura Expert

• Salvați Copiii, (2011), Raport anual privind situația romilor, accesat la

https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/f6/f61fd0f8-06a3-4749-b4e4-af5f75b09d07.pdf

• UNICEF, (2015), Copii romi şi accesul lor la servicii, accesat la

https://www.unicef.org/moldova/media/851/file/Evaluarea-participativa-a-barierelor-
copii-romi.pdf pe data de 28.01.2021Salvați Copiii, (2011), Raport anual privind situația
romilor, accesat la https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/f6/f61fd0f8-06a3-4749-b4e4-
af5f75b09d07.pdf

• Vincze, E., Harbula, H. (2011), Strategii identitare şi educaţie şcolară, Cluj: Editura
Fundaţiei pentru Studii Europene

• Zamfir, C., Zamfir, E., (1993), Țiganii: între ignorare și îngrijorare, București: Ed.
Alternativa
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ

• ****Proiect de dezvoltare instituțională Școala Gimnazială “Candiano Popescu” (2017-

2021)

• *** (2002), Indicatori privind comunitãțile de romi din România, - Institutul de cercetare
a calității vieții, București: Editura Expert.

• *** HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunãtãțire a

situației romilor