Sunteți pe pagina 1din 1

Cum am ajuns la bordul vasului, n-a putea spune...

era un
vapora modest, dar curat, destul de mic, dar foarte bine dotat
cu cele necesare unei cltorii confortabile.
M ntrebasem de multe ori, oare cum o fi s pluteti pe un ru
care curge n sus, invers, de la sud spre nord, dar acum,
aflndu-m la bordul unui vapora, nu mi se prea nimic diferit
de cltoria pe Dunre, de exemplu, c alt termen de
comparaie nu am, din scurta mea experien de via dect,
desigur, dcorul.
Oamenii sunt la fel peste tot, aa mi se pare. Oriunde am
cltorit, am dat peste tot felul de oameni, mai amabili sau nu,
mai mult sau mai puin drgui, sociabili, sritori, deschii...dar
n contexte diferite, n straie diferite, cu mentaliti i culturi
diferite.
Pe Nil, ns, totul mi se prea diferit..zgomotul de fond, limba
celor care ntreineau rumoarea pe vapor nu avea nimic n
comun cu ceea ce am nvat eu la coal..suna cumva ca o
melodie nou i plin de mister.
Priveam n direcia de mers, cnd pe maluri, cnd pe ape i, pe
msur ce se apropia seara, m cuprindea tot mai tare un
sentiment de team amestecat cu curiozitatea mea
caracteristic. Poate era doar faptulcn faa mea totul era nou,
dar mai era i soarele care struia n spatele nostru, de parc
ne mpingea cu razele lui spre ntunericul pe care vaporul l
despica cu prova lui semea.
Pe maluri au nceput s se aprind luminile. Reflectoare
puternice luminau monumente fie masive i impuntoare..fie
ciudate i misterioase.. da, malurile Nilului aveau ntr-adevr un
spectacol aparte de oferit.