Totalizarea 3: Hoznaș Aliona Grupa S1706

Totalizarea 3
Hoznaș Aliona
Grupa S1706
1. În elaborarea unui proiect de cercetare, stabilirea scopului trebuie să
preceadă determinării:
a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare
2. În elaborarea metodologiei cercetării, stabilirea scopului trebuie să urmeze
determinării:
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor
c. Temei de cercetare
d. Analizei literaturii
3. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:

a. Scopului cercetării
b. Scopului cercetătorului
d. Problemei cercetate
e. Interesului autorului
4. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie

să preceadă identificării:
b. Colectării materialului
d. Analizei datelor
5. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie
să urmeze determinării:
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii
6. Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune:
1
a. Identificare tipului de studiu
b. Calculul indicatorilor absoluți și relativi
c. Măsurarea corelațiilor
d. Determinarea metodelor de cercetare
e. Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației
7. Selectați procedeele care nu se includ în etapa de analiză a datelor statistice:
a. Determinarea obiectivelor de cercetare
b. Calculul indicatorilor
c. Identificarea scopului cercetării
d. Calculul indicatorilor variației
e. Calculul indicatorilor veridicității
8. Câte scopuri poate include un proiect de cercetare?
a. Două
b. Unul
c. Trei
d. Patru
e. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
9. Câte obiective poate include un proiect de cercetare?
a. Două
b. Unul
c. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
d. Trei
e. Patru
10.Ipotezele într-o cercetare reprezintă:
a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Ipoteza nulă și cea alternativă
e. Concluzii privind rezultatele cercetării
11.Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare:
a. Indicatorii de morbiditate în creștere
b. Lipsa metodelor eficiente de tratament
c. Cheltuieli reduse pentru diagnostic și tratament
d. Lipsa metodelor eficiente de profilaxie
e. Indicatorii de mortalitate în creștere
12.Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin
intermediul studiului:
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
2
d. Transversal
e. Descriptiv
13.Dovada sigură aexpunerii la un factor de risc poate fi identificată prin
intermediul studiului:
a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
14.Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin
intermediul studiilor:
a. Descriptiv
b. Experimental cu grup de control
c. Caz-control
d. Cohortă
e. Experimental comunitar
15.Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
studiului:
a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
16.Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Experimental
e. Descriptiv
17.În care tipuri de studii, cercetarea începe înaintea acțiunii factorilor de risc
asupra subiecților?
a. Descriptive
b. Prospective
c. Retrospective
d. Transversale
e. Caz-control
18.Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor:
a. Prospective
b. Retrospective
c. Caz-control
3
d. De Cohortă
e. Descriptive
19.În care tipuri de studii, cercetarea începe cu expunerea?
a. Experimentale
b. Descriptive
c. De Cohortă
d. Retrospective
e. Caz-control
20.În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut?
a. Descriptive
b. Prospective
c. Retrospective
d. Experimentale
e. De Cohortă
21.Cercetarea începe cu rezultatul în cadrul studiilor:
a. Prospective
b. Retrospective
c. Caz-control
d. De Cohortă
e. Descriptive
22.În care tipuri de studii, cercetarea începe cu rezultatul?
a. Prospective
b. Descriptive
c. De Cohortă
d. Experimentale
e. Caz-control
23.În care studii epidemiologice expunerea este administrată de cercetător?
a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale
24.Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. Studii de prevalență
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control
25.Selectați studii epidemiologice în care expunerea nu este controlată de
cercetător?
4
a. Descriptive
b. Cohortă
c. Serii de cazuri
d. Caz-control
e. Reviu narativ
26.Principul ” orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Meta-analiza
d. Experimentale
e. Descriptive
27.Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică:
a. Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea
b. Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea
c. Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d. Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc ce expunere se administrează
e. Doar pacientul și cercetătorul cunosc cui se administrează expunerea
28.Principiul ” simplu orb” într-o cercetare semnifică:
a. Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc cui se administrează
expunerea
b. Doar cercetătorul cunoaște cui se administrează expunerea
c. Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d. Doar medicul cunoaște cui se administrează expunerea
e. Doar pacientul și medicul nu cunosc cui se administrează expunerea
29.Selectați studiile epidemiologice observaționale:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Experimentale
d. Descriptive
e. Randomizate
30.Selectați studiile epidemiologice experimentale:
a. Studii preclinice
b. Cohortă
c. Clinice Randomizate
d. Descriptive
e. Studii clinice cu grup de control
31.Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor
științifice anterioare?
a. Caz-control
b. Cohortă
5
c. Meta-analiza
d. Descriptive
e. Experimentale
32.Selectați studiile științifice care testează ipoteze:
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
33.Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Clinice randomizate
d. Descriptive
e. Experimentale
34.Unul din următoarele studii testează ipoteze:
a. Studiu de caz
b. Caz-control
c. Analiza seriilor de cazuri
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
35.Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
36.Selectați studiile care sunt observaționale analitice:
a. Clinice randomizate
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
37.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
38.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:
6
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei expuneri
39.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul unei
maladii
c. Când maladiile sunt rare
d. Când sunt pacienți suficienți
e. Când expunerile sunt rare
40.Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
41.Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune:
a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie
b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi
c. Studierea pronosticului bolii
d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc
e. Descrierea modelelor de morbiditate
42.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective

a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor
b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie
c. Descrierea istoriei naturale a bolii
d. Determinarea valorilor standarde
e. Planificarea sanitară
43.Selectați sinonimele pentru expunere:
a. Factor de risc
b. Factor cauzal
c. Boală
d. Variabilă predicatoare
e. Factor de protecție
44.Selectați sinonimele pentru rezultat
a. Boală
b. Factor de risk
7
c. Variabilă de răspuns
d. Variabilă predicatoare
e. Variabila de efect
45.Asocierea epidemiologică reprezintă relația:
a. Dintre expunere și rezultat
b. Dintre factorul de risc și boala
c. Dintre doi factori de risc
d. Dintre factorul de protecție și numărul maladiilor
e. Dintre două maladii, în care una reprezintă expunerea
46.Spre deosebire de epidemiologia analitică, cea descriptivă este:
a. Centrată pe grupuri de oameni
b. Retrospectivă
c. Prospectivă
d. Centrată pe individ
e. Generarea de ipoteze
47.Spre deosebire de epidemiologia descriptivă, cea analitică este:
a. Prospectivă
b. Centrată pe individ
c. Generarea de ipoteze
d. Testarea de ipoteze
e. Retrospectivă
48.Raportul probabilităților (OR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Clinic randomizat
d. Descriptiv
e. Experimental
49.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Clinic randomizat
e. Transversal
50.Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor:

a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Serii de cazuri
8
e. Studii ecologice
51.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Experimentale
d. Caz-control
e. Clinice randomizate
52.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor:

a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Studii transversale
d. De Cohortă
e. Studii de caz
53.Ce presupune aspectul practic al statisticii?
a) culegerea informaţiilor despre fenomene;

b) înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) prelucrarea informaţiilor;
d) analiza informaţiilor;
e) modificarea informaţiilor.
54.Totalitatea statistică poate fi:

a) totală
b) parţială;
c) statică;
d) dinamică;
e) diversificată.
55. Unităţile de observaţie statistică reprezintă:

a) elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;
b)elemente generale din care constă totalitatea studiată;
c) un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse
înregistrării;
d) un număr de elemente ce determină scopul studiului;
e) o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
56.Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:

a) tipicitatea;
9
b) omogenitatea;
c) reprezentativitatea;
d) distribuţia simetrică a caracterului;
e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.
57.Totalitatea statistică este:

a) o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în
limite cunoscute de spaţiu şi timp;
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu, timp şi volum;
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi volum;
d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi timp, care posedă caractere de asemănare şi de diferenţă;
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă
ale unui fenomen individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.
58.Totalitatea statistică este formată din:

a) valori statistice;
b) unităţi de observaţie;
c) indici statistici;
d) date statistice
e) caracteristici statistice.
59.Ce sunt fenomenele în masă?

a) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite
neregularităţi;
b) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând
anumite regularităţi;
c) fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând
anumite regularităţi;
d) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în
timp, în spaţiu şi sub raport organizatoric;
e) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în
timp şi spaţiu.
60.Caracteristicile de grup ale totalităţii statistice sunt:

a) distribuţia caracterului;
b) nivelul mediu al caracterului;
c) variabilitatea caracterului;
10
d) nominativitatea;
e) numericitatea.
61.Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:

a) cantitative;
b) rezultative;
c) factoriale
d) calitative;
e) primare.
62.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:

a) [] cantitative;
b) [] nominative;
c) [] calitative;
d) [] numerice;
e) [ ] derivate.
63.Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de

răspuns pot fi:
a) [] alternative;
b) [] nealternative;
c) [] binare;
d) [] dihotomice;
e) [ ] primare.
64.Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor

cantitative pot fi:
a) [] continue;
b) [] discrete;
c) [] discontinue;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
65.Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:

a) [] de timp;
b) [] de spaţiu;
c) [ ] alternative;
d) [] atributive;
e) [ ] derivate.
11
66.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a
fenomenului pot fi:
a) [] primare;
b) [ ] nominative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] numerice;
e) [] derivate.
67.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

pot fi:
a) [] rezultative;
b) [] factoriale;
c) [ ] calitative;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
68.Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:
a) [] salariu;
b) [] înălţimea;
c) [ ] consecinţele tratamentului;
d) [ ] culoarea tegumentelor;
e) [] temperatura.
69.Selectaţi caracterele atributive:
a) [ ] înălţimea;
b) [ ] numărul zilelor de tratament;
c) [] forma nozologică;
d) [] culoarea tegumentelor;
e) [] profesia.
70.La caracterele nominative de evidenţă rezultativă pot fi atribuite:
a) [ ] vârsta;
b) [ ] nivelul de studii;
c) [ ] profesia;
d) [] diagnosticul;
e) [] starea sănătăţii la externare.
71.La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:
a) [ ] consecinţele tratamentului;
b) [] vârsta;
c) [ ] diagnosticul;
d) [ ] nivelul tensiunii arteriale;
e) [] salariu;
72.Metode de selectarea a totalităţii selective sunt:
12
a) [] cercetarea prin sondaj;
b) [] cercetarea monografică;
c) [] cercetarea aleatorie selectivă;
d) [] cercetarea mecanică selectivă;
e) [ ] cercetarea practică.
73.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [] de timp;
b) [] factoriale;
c) [] cantitative;
d) [] rezultative;
e) [] binare.
74.În cazul distribuţiei simetrice, numărul maximal de cazuri de observaţie se
situează:
a) [] omogen;
b) [] la centrul seriei;
c) [] la extremitatea dreaptă a seriei;
d) [] la extremităţile seriei;
e) [] la extremitatea stângă a seriei.
75. Distribuţia asimetrică pe dreapta este în cazul când numărul maximal de
cazuri de observaţie se deplasează spre:
a) [] valoarea medie a caracterului;
b) [] valoarea maximală a caracterului;
c) [] valoarea minimală a caracterului;
d) [] spre centrul seriei;
e) [] a), b), c).
76. Distribuţia asimetrică pe stângă este în cazul când numărul maximal de
cazuri de observaţie se deplasează spre:
a) [] valoarea maximală a caracterului;
b) [] valoarea minimală a caracterului;
c) [] valoarea medie a caracterului;
d) [] spre centrul seriei
e) [] a), b), c).
77. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea
maximală a caracterului distribuţia acestuia este:
a) [] asimetrică de dreapta;
b) [] asimetrică de stânga;
c) [] simetrică;
d) [] bimodală;
e) [] usor asimetrică pe dreapta.
78. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea
13
minimală a caracterului distribuţia acestuia este:
a) [] bimodală;
b) [] asimetrică de stânga;
c) [] simetrică;
d) [] asimetrică de dreapta;
e) [] usor asimetrică pe stânga.
79. Distribuţia bimodală a caracterului ne vorbeşte despre:

a) [] omogenitatea relativă a totalităţii studiate;
b) [] neomogenitatea totalităţii studiate;
c) [] omogenitatea parţială a totalităţii;
d) [] neomogenitatea relativă a totalităţii;
e) [] sporirea gradului de omogenitate.
80. Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea

selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [] 2 m;
b) [] 1 m;
c) [] 3 m;
d) [] 5 m;
e) [] ≥2m.
81. Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea

selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [] 1 m;
b) [] 3 m;
c) [] 2 m;
d) [] 4 m;
e) [] ≥4m.
82. Raportul:
a) [] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [] permite compararea unei populaţii cu alta;
c) [] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [] este un număr împărţit la altul;
e) [] se poate calcula în procente.
83. Proporţia:
a) [] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [] permite compararea unei populaţii cu alta;
14
c) [] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [] sinonime sunt cota, ponderea;
e) [] numărătorul este inclus în numitor.
84. Analiza datelor statistice se face în funcţie de:
a) [] de timp;
b) [] de loc;
c) [] de persoană;
d) [] de raport;
e) [] de proporţie.
85. Prima etapă a studiului statistic este:

a) [] determinarea programului de analiză şi a planului;
b) [] determinarea programului, planului şi tipului de studiu;
c) [] determinarea programului de colectare a materialului şi a planului;
d) [] colectarea materialului;
e) [] determinarea scopului studiului.
86. Programul studiului statistic include:

a) [] determinarea obiectului de studiu;
b) [] determinarea modului de formare a obiectului de studiu;
c) [] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
d) [] determinarea scopului studiului;
e) [] determinarea obiectivelor studiului.
87. Planul studiului statistic include:

a) [] determinarea scopului studiului;
b) [] determinarea obiectivelor de studiu;
c) [] determinarea obiectului studiului;
d) [] determinarea unităţii de observaţie;
e) [] determinarea metodelor de analiză
88. Codarea materialului statistic se efectuează în:

a) [] a treia etapă a studiului statistic;
b) [] etapa a doua;
c) [] prima etapă;
d) [] etapa a patra;
e) [] a cincea etapă a studiului statistic.
89. Completarea tabelelor analitice se face în:

a) [] prima etapă a studiului statistic;
15
b) [] etapa a doua a studiului statistic;
c) [] etapa a treia a studiului statistic
d) [] etapa a cincea a studiului statistic;
e) [] etapa a patra studiului statistic.
90. Din programul studiului statistic face parte:

a) [] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
b) [] determinarea obiectivelor studiului;
c) [] determinarea bugetului studiului;
d) [] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei
datelor;
e) [] formularea ipotezei cercetării.
91. În planul studiului statistic se include:

a) [] determinare tipul studiului;
b) [] completarea tabelelor analitice;
c) [] determinarea obiectivelor cercetării;
d) [] determinarea modului de formare a obiectului studiului;
e) [] determinarea scopului cercetării.
92. Programul de colectare a materialului include:

a) [] elaborarea machetelor tabelelor analitice;
b) [] definirea tipului de culegere a datelor;
c) [] elaborarea chestionarului;
d) [] controlul materialului primar;
e) [] stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se
aplică.
93. Programul de prelucrare a materialului include:

a) [] completarea tabelelor analitice;
b) [] gruparea caracterelor de evidenţă;
c) [] calcularea indicatorilor;
d) [] codarea materialului primar;
e) [] analiza primelor rezultate
94. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform

caracterelor de evidenţă:
a) [] factoriale;
b) ] cantitative;
16
c) [] atributive;
d) [] rezultative;
e) [] numerice.
95. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform

caracterelor de evidenţă:
a) [] atributive;
b) [] rezultative;
c) [] factoriale;
d) [] cantitative;
e) [] calitative.
96. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:

a) [] curent;
b) [] general;
c) [] tipologic;
d) [] anamnestic;
e) [] selectiv.
97. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:

a) [] retrospectiv;
b) [] aleator;
c) [] de moment;
d) [] selectiv;
e) [] prospectiv.
98. După tipul materialului colectat, studiul statistic poate fi:

a) [] cu scop determinat;
b) [] selectiv;
c) [] unimomentan;
d) [] anamnestic;
e) [] aleator.
99. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic fac parte:
a) [] selecţia variaţională;
b) [] selecţia atributivă;
c) [] selecţia tipologică;
d) [] selecţia cantitativă;
e) [] selectarea mecanică.
17
100. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt:
a) [] selectarea mecanică;
b) [] selectarea corelaţională;
c) [] selectarea aleatorie;
d) [] selecția variațională
e) [] selecţia tipologică.
101. Etapa a treia a studiului statistic include:

a) [] colectarea materialului;
b) [] codificarea;
c) [] controlul materialului;
d) [] determinarea volumului totalităţii selective;
e) [] gruparea.
102. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:

a) [] analiza calitativă incorectă;
b) [] matematizarea excesivă a studiului;
c) [] determinarea incorectă a unităţii de observaţie;
d) [] determinarea incorectă a obiectului de studiu;
e) [] selecţia incorectă.
103. Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:

a) [] gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă
b) [] matematizarea excesivă a studiului
c) [] determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) [] determinarea incorectă a scopului de studiu
e) [] determinare incorectă a clasificări
104. Valorile relative se utilizează pentru caracterizarea totalităţii statistice după

caractere:
a) [] cantitative
b) [] calitative
c) [] atributive
d) [] rezultative
e) [] anamnestice
105. Drept valoare relativă poate servi:

a) [] coeficientul variaţiei;
b) [] coeficientul de corelaţie;
c) [] coeficientul regresiei;
18
d) [] coeficientul de raport;
e) [] proporţia.
106. Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea

proporţiei:
a) [] una
b) [] doua
c) [] trei
d) [] patru
e) [] cinci
107. Indicatorii standardizați sunt:

a. Mărimi reale
b. Mărimi ipotetice
c. Mărimi absolute
d. Mărimi convenționale
e. Mărimi medii
108. Pentru a determina fidelitatea Coeficientului de legătură între variabile
utilizăm:
a. Eroarea de selecție
b. Eroarea valorii relative
c. Eroarea coeficientului de corelație
d. Eroarea Coeficientului de variație
e. Eroarea valorii medii
109. Coeficientul de corelație se consideră real dacă:
a. Este mai mic decât triplul erorii sale
b. Este mai mare decât triplul erorii sale
c. Este egal cu 1m
d. Este egal cu 1,96m
e. Este egal cu 2m
110. Raportul dintre Coeficientul de corelație și eroarea lui se numește:
a. Coeficient de veridicitate
b. Criteriu de exactitate
c. Coeficient de variație
d. Criteriu de veridicitate
e. Criteriu de corelație
111. Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul:
a. Coeficientului de corelație a rangurilor
b. Coeficientului de corelație liniară simplă
19
c. Coeficientului de corelație liniară multiplă
d. Coeficientului de variație
e. Coeficientului Spearman
112. Coeficientul de corelație a rangurilor:
a. Nu poate fi mai mare ca 1
b. Nu poate fi mai mic ca -1
c. Nu poate fi egal cu 1
d. Nu poate fi egal cu 2
e. Nu poate fi egal cu 0
113. Selectați afirmațiile cu referire la Coeficientul de corelație a
rangurilor:
a. Este mai mare ca 1
b. Este mai mic ca -1
c. Poate fi egal cu 1
d. Poate fi egal cu 0.5
e. Nu poate fi egal cu 0
114. Regresia, similar corelației poate fi:
a. Directă
b. Multiplă
c. Liniară
d. Doar pozitivă
e. Neliniară
115. Pentru a calcula Coeficientul de regresie avem nevoie de următorii
indicatori:
a. Coeficientul de variație
b. Coeficientul de corelație liniară
c. Coeficientul de corelație a rangurilor
d. Deviația standard a fenomenului independent
e. Deviația standard a fenomenului dependent
116. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii:
a. Media aritmetică
b. Dispersia
c. Deviația standard
d. Coeficientul de variație
e. Amplitudinea
117. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii:
b. Dispersia
20
c. Abaterea valorilor individuale de la medie
d. Abaterea maximă pozitivă
e. Amplitudinea
118. Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Amplitudinea relativă
119. Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
a. Modificarea absolută
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Ritmul de dinamică
120. Selectați indicatorii care se pot exprima la 10 mii locuitori:
a. Raportul
b. Media aritmetică
c. Rata
d. Proporția
e. Mediana
121. Ratele se pot ilustra grafic prin:

a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă
122. Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

a. Diagrama radială
b. Diagrama liniară
e. Cronograma
123. Proporțiile se pot ilustra grafic prin:
a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
21
e. Cronogramă
124. Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util in
calculul:
a. Coeficientului de variație
b. Coeficientului de corelație
c. Dispersiei
d. Deviației standard
e. Amplitudinii variației
125. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea valorilor individuale de la
medie:
a. Valorile individuale se compara doar cu media
b. În seriile pe intervale pentru calcul se iau in considerație centrele de
interval
c. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație începutul
intervalului
d. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație sfârșitul
intervalului
e. Valorile individuale se pot compara cu toți indicatorii tendinței centrale
126. Selectați afirmațiile cu referire la dispersie:
a. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
b. Este un indicator cu valoare teoretică
c. Este un indicator cu valoare practică
d. Este sensibilă la prezența valorilor aberante
e. Nu are formă concretă de exprimare
127. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:

a. Se utilizează pentru elaborarea standardelor
b. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
c. Este un indicator cu valoare teoretică
d. Este un indicator cu valoare practică
e. Se aplică la estimarea erorilor de selecție
128. Coeficientul de variație reprezintă:

a. Deviația standard exprimată procentual
b. Un indicator sintetic al variației
c. Un indicator util în compararea gradelor de omogenitate
d. Un indicator simplu al variației
e. Raportul procentual dintre deviația standard și medie
129. Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:
22
a) [] unei totalităţi
b) [] a trei totalităţi
c) [] a două totalităţi
d) [] a patru totalităţi
e) [] a cinci totalităţi
130. Indici speciali şi generali pot fi:
a) [] proporţiile
b) [] ratele
c) [] demonstrativi
d) [] ilustrativi
e) [] de raport
131. Structura fenomenului studiat o caracterizează indicele:

a) [] rata
b) [] de raport
c) [] demonstrativ
d) [] proporţia
e) [] ilustrativi
132. Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:

a) [] rată
b) [] proporţie
c) [] demonstrativ
d) [] de raport
e) [] ilustrativ
133. Rata indică:

a) [] frecvenţa fenomenului în mediu
b) [] structura internă a fenomenului
c) [] cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) [] proporția fenomenul în mediu
e) [] structura externă a fenomenului
134. Indicatorul de raport caracterizează:

a) [] raportul a două fenomene independente
b) [] compararea unei populaţii cu alta
c) [] nivelul mediu al caracterului raportat
d) [] raportul a două totalităţi independente
e) [] structura externă a fenomenului
23
135. Indicele de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicele:
a) [] rata
b) [] proporţia
c) [] demonstrativ
d) [] ilustrativ
e) [] median
136. Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

a) [] se utilizează
b) [] nu se utilizează
c) [] se utilizează în cazuri de excepţie
d) [] se utilizează după efectuarea standardizării
e) [] are utilitate primordial
137. Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica:

a) [] frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp
diferite
b) [] frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite
c) [] frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de timp
d) [] frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) [] dinamicii fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite
138. CM Rate brute sunt:

a) [] mortalitatea pe grupe de vârsta
b) [] mortalitatea masculină
c) [] morbiditatea generală
d) [] mortalitatea generală
e) [] nivelul natalităţii
139. CM Rate speciale sunt:

a) [] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator
b) [] mortalitatea infantilă
c) [] mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) [] natalitatea
e) [] mortalitatea maternă
140. CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:

a) [] nivelul natalităţii
b) [] dinamica mortalităţii perinatale
c) [] ponderea traumatismului rutier
24
d) [] asigurarea populaţiei cu medici
e) [] structura profilurilor medicale
141. Indicatorul de raport este:

a) [] dizabilitatea populației
b) [] asigurarea populaţiei cu paturi
c) [] dinamica morbidităţii stomatologice
d) [] asigurarea populaţiei cu medici
e) [] mortalitatea maternă
142. Indice demonstrativ este:

a) [] modificările asigurării populaţiei cu medici de familie
b) [] structura morbidităţii infecţioase
c) [] modificările asigurării populaţiei cu instituţii medico-sanitare publice
d) [] mortalitatea maternă
e) [] modificările asigurării populaţiei cu paturi
143. Seria variaţională este:

a) [] un şir de valori numerice relativ omogene ale unui caracter, care
caracterizează nivelul acestuia
b) [] un şir de valori numerice ale unui caracter care nu se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
c) [] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea
sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
d) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită pentru aprecierea nivelului
mediu al acestui character
e) [] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o variabilă
cantitativă sau calitativă şi se obţin serii de valorii, repartiţii de frecvenţă cu
diferite niveluri ale variabilei
e) [ ] nu dispune de mediană
144. Tipurile seriilor cronologice sunt:

a) [] de moment
b) [] de interval
c) [] simple
d) [] compuse
e) [] atribuibile
145. Din etapele de grupare ale seriei variaţionale fac parte:
25
a) [] determinarea valorii medii a fiecărei grupe
b) [] determinarea mijlocului, începutului şi sfârşitului fiecărei grupe
c) [] ordonarea valorilor variantelor
d) [] determinarea amplitudinei şi limitei fiecărei grupe
e) [] determinarea numărului de grupe şi valorii intervalului
146. Seria variaţională continuă poate fi formată din următoarele date:

a) [] greutatea corpului
b) [] numărul de copii în familie
c) [] numărul de zile-pat
d) [] numărul de bolnavi în salon
e) [] numărul de membrii în familie
147. În seria variaţională discretă pot fi incluse următoarele date:

a) [] greutatea corpului
b) [] înălţimea
c) [] numărul de copii în familie;
d) [] temperatura corpului
e) [] numărul de bolnavi
148. Dispunând de datele despre înălţimea a 30 persoane examinate putem

forma o serie variaţională:
a) [] pară, aranjată, grupată
b) [] grupată, simetrică, impară
c) [] simplă, neîntreruptă, simetrică
d) [] simplă, aranjată, pară
e) [] simplă, aranjată, impară
149. Înregistrând frecvenţa pulsului la 100 pacienţi vom construi o serie

variaţională:
a) [] grupată, impară, neîntreruptă
b) [] întreruptă; ajustată, grupată
c) [] negrupată, pară,echilibrată
d) [] simplă, pară, simetrică
e) [] continuă, ajustată, grupată
150. Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicilor:

a) [] cantitativi
b) [] calitativi
c) [] atributivi
26
d) [] de gender
e) [] de profesie
151. Care particularitate de grup a totalităţii statistice este caracterizată de

valorile medii:
a) [] modul de distribuţie al caracterului
b) [] variabilitatea caracterului
c) [] corelaţia caracterelor
d) [] nivelul mediu al caracterului
e) [] nivelul relativ al caracterului
152. Valori medii sunt:

a) [] M0 şi Me;
b) [] Me şi M0;
c) [] lim şi M0;
d) [] Ma şi Am;
e) [] Maşi M0.
153. Din valorile medii fac parte:
a) [] Me şi Ma;
b) [] M0 şi Mgen;
c) [] Ma şi M0;
d) [] Me şi Am;
e) [] Me şi M0.
154. Modulul reprezintă:

a) [] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în
seria variaţională
b) [] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei maximale
la cea minimal
e) [] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori
155. În seria variaţională strict simetrică corespunde:

a) [] Ma şi M0
b) [] Ma, M0 şi Me
c) [] Ma şi Me
d) [] Meşi M0
e) [], M0 şi Me
27
156. În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:
a) [] se obţine semisuma numărului de observaţii
b) [] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [] se raportează la doi suma n +1
d) [] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [] n se raportează la doi
157. Calculul mediei aritmetice în seria variaţională, unde p (f) > 1 se face
conform formulei:
a) [] M=
b) [] M=
c) [] M= A+
d) [] M=A +i
e) [] nici un răspuns correct
158. În seria variaţională unde p (f) =1 media aritmetică se calculează după

formula:
a) [] M=
b) [] M= A+
c) [] M=
d) [] M=
e) [] nici un răspuns correct
159. Media aritmetică simplă se calculează când:

a) [] n> 30, p<1
b) [] n<30, p>1
c) [] n> 30, p>1
d) [] n>30, p=1
e) [] n> 40, f<1
160. Media aritmetică ponderată se calculează când:

a) [] 30 < n >30, f=1
b) [] n > 30, f=1
c) [] 30 < n >30, f>1
d) [] n <30, f=1
28
e) [] n> 30, f<1
161. Media aritmetică caracterizează:

a) [] variabilitatea caracterului
b) [] distribuţia caracterului
c) [] reprezentativitatea
d) [] suma variabilelor împărțită la numărul de variante
e) [] valoare medie, care se obţine din suma valorilor individuale dintr-o
colectivitate şi mărimea acestei colectivităţi
162. La criteriile variabilităţii caracterului se referă:

a) [] eroarea reprezentativităţii
b) [] coeficientul variaţiei
c) [] coeficientul corelaţiei
d) [] intervalul de încredere
e) [] valoarea medie a caracterului
163. Cele mai uzuale tipuri de distribuţie sunt:

a) [] binominală
b) [] nominală
c) [] distribuţia „t"
d) [] distribuţia Ch2
e) [] distribuţia logaritmică
164. Deviaţia medie pătratică caracterizează:

a) [] nivelul mediu al caracterului
b) [] corelaţia caracterelor
c) [] variabilitatea caracterului
d) [] distribuţia caracterului
e) [] evoluția fenomenului
165. Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte:

a) [] M şi M0
b) [] Am şi Cv
c) [] di şi δ2
d) [] Cv şi mM
e) [] δ2şi Cv
166. Amplitudinea în seria variaţională caracterizează:

a) [] nivelul mediu al caracterului
29
b) [] distribuţia caracterului
c) [] regresia caracterului
d) [] diferenţa între valoare maximală şi minimala
e) [] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minima
167. Limita este determinată de:

a) [] diferenţa dintre variantele maximală şi minimală
b) [] varianta maximală şi minimală
c) [] raportul dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [] raportul dintre varianta minimală şi cea maximală
e) [] caracterul minimal şi maximal
168. Amplitudinea în seria variaţională este determinată de:

a) [] suma dintre varianta maximală şi cea minimală
b) [] raportul dintre varianta minimală şi cea maximal
c) [] diferenţa dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [] raportul dintre varianta maximală şi cea minimal
e) [] câmpul de variaţie / amplitudinea absolute
169. Limita seriei variaţionale caracterizează:

a) [] distribuţia caracterului
b) [] reprezentativitatea
c) [] nivelul mediu a caracterului
d) [] valorile extreme ale seriei
e) [] valoarea maximă a seriei
170. Gradul de diversitate a câtorva caractere este posibil de comparat,

calculând:
a) [] coeficientul variaţiei
b) [] limita
c) [] coeficientul corelaţiei
d) [] coeficientul regresiei
e) [] în % gradul de dispersie a variantelor faţă de media aritmetică
171. Când coeficientul variaţiei (Cv) este egal cu 17,4%, dispersia

caracterului este:
a) [] variaţie omogenă
b) [] variaţie înaltă
c) [] variaţie medie
d) [] variaţie neomogenă
30
e) [] variaţie mica
172. La valoarea lui Cv=7,8% gradul de variabilitate al caracterului este:

a) [] mediu
b) [] mic
c) [] neomogen
d) [] omogen
e) [] mare
173. Dacă Cv=26,2% variabilitatea caracterului este:
a) [ ] omogenă
b) [ ] neomogenă
c) [ ] medie
d) [] înaltă
e) [] mica
174. Valoarea Cv= 24,3% denotă despre:

a) [] omogenitatea perfectă a totalităţii studiate
b) [] lipsa de omogenitate
c) [] omogenitatea relativă a totalităţii studiate
d) [] variație mică
e) [] variaţie înaltă
175. Gradul de variabilitate a câtorva caractere poate fi comparat

calculând:
a) [] amplituda
b) [] abaterea media pătratică
c) [] coeficientul variaţiei
d) [] coeficientul corelaţiei
e) [] limita
176. Amplitudinea seriei variaţionale ne dă informaţie despre:

a) [] dispersia caracterului luând în consideraţie structura internă a totalităţii
studiate
b) [] dispersia caracterului fără analiza structurii interne a totalităţii studiate
c) [] dispersia caracterului în baza variantelor, care depăşesc media
aritmetică
d) [] omogenitatea valorilor
e) [] dispersia fenomenului fără a preciza structura internă a acestuia
177. Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor
31
băieţi şi fetiţe este mai eficace a utiliza:
a) [] limita
b) [] amplituda
c) [] deviaţia standard
d) [] coeficientul variaţiei
e) [] abaterea medie pătratică
178. Pentru a compara gradul de omogenitate a masei corpului la nou-

născuţi şi a lungimii acestora trebuie de calculat:
a) [] amplitudinea
b) [] coeficientul variaţiei
c) [] deviaţia medie pătratică
d) [] coeficientul corelaţiei;
e) [] limita.
179. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 1σ:

a) [] 68,8%
b) [] 77,7%
c) [] 65,5%
d) [] 99,9%
e) [] 95,5%

a) [] 68,8%
b) [] 99,7%
c) [] 93,5%
d) [] 95,5%
e) [] 77,7%

a) [] 95,5%
b) [] 99,7%
c) [] 99,9%
d) [] 97,9%
e) [] 95,7%
182. La criteriile seminificației rezultatelor se referă:

a) [] limita şi eroarea standard
b) [] limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) [] eroarea standard şi limitele de încredere
32
d) [] eroarea standard şi coeficientul corelaţiei
e) [] regresia
183. Drept criteriu de apreciere a seminificației rezultatelor poate servi:

a) [] coeficientul corelaţiei
b) [] criteriul t - Student
c) [] coeficientul regresiei
e) [] amplitudinea
184. Din criteriile de apreciere a seminificației rezultatelor face parte:

a) [] eroarea standard valorii medii
b) [] eroarea standard coeficientului de variaţie
c) [] eroarea standard coeficientului de regresie
d) [] eroarea standardindicatorului de raport
e) [] limita
185. Formula m=± este utilizată pentru calculul:

a) [] limitelor de încredere
b) [] erorii reprezentativităţii valorilor relative
c) [] erorii reprezentativităţii valorilor medii
d) [] erorii reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e) [] mediei
186. Formula Mgen=Msel+tEs se foloseşte pentru determinarea:

a) [] valorii deviaţiei medii pătratice
b) [] veridicităţii diferenţei rezultatelor
c) [] coeficientului corelaţiei
d) [] limitelor de încredere
e) [] erorii limită admisă
187. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:

a) [] aprecierea seminificației statistice dintre două valori medii
b) [] determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c) [] compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi
neomogene
d) [] aprecierea seminificației diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e) [] aprecierea variabilităţii
33
188. Limitele de încredere pentru valorile medii se determină în felul
următor:
a) [] Mgen = Mgel ± tp
b) [] Mgen = Mgel ± tmp
c) [] Mgen = Mgel ± tqM
d) [] Mgen = Msel ± tmM
e) [] Mgen = Mgel ± t+p
189. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:
a) [] intervalul de încredere
b) [] omogenitatea caracterului
c) [] eroarea reprezentativităţii
d) [] variabilitatea caracterului
e) [] numărul de unități de observație
190. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:

a) [] eroarea reprezentativităţii
b) [] numărul de observaţii
c) [] omogenitatea caracterului
e) [] limitele de încredere
396. La calcularea erorii standard, dacă n ≤ 120, atunci la numitor se va lua:

a. n
b. n+1
c. n-1
d. 1- n
e. 1+ n
397. Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p:

a. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să nu depăşească
limitele maximă şi minimă
b. Se mai numeste contraprobabilitate
c. Are sinonim de criteriu de exactitate
d. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să depăşească limitele
maximă şi minimă
e. Se determină scăzând din 100 valoarea probabilității
34
398. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu
medical:
a. 10%
b. 5%
c. 1%
d. 7%
e. 0.1%
399. La compararea valorilor, utilizând testul t, pentru ca diferența să fie

semnificativă statistic:
a. tcalculat = ttabelar
b. tcalculat> ttabelar
c. tcalculat ≤ ttabelar
d. tcalculat ≠ ttabelar
e. tcalculat ≈ ttabelar
400. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat< ttabelar, atunci:

a. Există diferență semnificativă statistică
b. Nu există diferență semnificativă statistică
c. Așa rezultat nu este posibil
d. În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
401. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat> ttabelar, atunci:

a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
402. Pentru un prag de semnificație de 0,05, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 3.29
b. 2.58
c. 1,95
d. 1.96
35
e. 2
403. Pentru un prag de semnificație de 0,01, daca n ≥ 120, valoarea lui t

este:
a. 2
b. 2,5
c. 3.29
d. 2.58
e. 1.96
404. Pentru un prag de semnificație de 0,001, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 2.58
b. 3.29
c. 3,95
d. 1.96
e. 2
405. Selectați tehnicile parametrice de comparație:

a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
406. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:

a. testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
407. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate

condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele neparametrice
b. tehnica lui χ ²
c. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. testul t Student
408. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două
grupuri de comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
36
a. Testele parametrice
b. tehnica lui χ ²
c. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. testul t Student
409. Selectați afirmațiile corecte cu referire la tehnica lui χ ² :

a. Este analog testului parametric t
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
410. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:

a. Este analog testului parametric t independent
c. Operează cu numere ordinale.
masură nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari
411. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor

pereche:
a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile
parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
masură nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după rang.
412. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-

Wallis al rangurilor:
a. Este un test parametric
37
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
413. Ce este caracteristic pentru Testul Friedman ANOVA biunivoc al

rangurilor:
a. Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din statistica
parametrică.
b. Rezultatele sunt ordonate pe ranguri
c. Este un test parametric
d. Utilizează χ ² ca test de semnificație.
e. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
414. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:

a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²
426. În anul 1981 a fost descrisă o formă rară de pneumonie depistată la

patru tineri. Acesta a fost primul dintr-o gamă largă de studii epidemiologice
asupra problemei care a devenit cunoscută ulterior sub numele de sindromul
imunodeficienței dobândite (SIDA). Care este opinia Dvs. despre tipul de
studiu?
a. caz-control
b. cohortă
c. transversal
d. descriptiv, serie de cazuri
e. observațional, corelațional
427. Cercetătorii din Papua Noua Guinee au comparat istoria consumului de

carne la persoanele care au avut enterită necrotică, cu persoane care nu au
avut boala. 50 din 61 de persoane care au avut boala au raportat consumul de
carne, pe când doar 16 din 57 sănătoși raportase acest consum. Alegeți tipul
de studiu:
a. caz-control
38
b. cohortă
c. transversal
d. observațional, serie de cazuri
428. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele otrăvirii catastrofale a

locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în 1984. 20
000 de oameni au murit ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au
fost expuse la acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de
metil.
Selectați studiul care a măsurat efectele acute ale expunerii:
a. caz-control
b. cohortă
c. transversal
429. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele de lungă durată ale
otrăvirii catastrofale a locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din
Bhopal, India, în 1984. 20 000 de oameni au murit și 120 000 de persoane
încă suferă de poluare ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au
fost expuse la acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de
metil. Selectați studiul care încă este în derulare pentru a identifica efectele
cronice ale expunerii:
a. caz-control
b. cohortă
c. transversal
430. Rezultatele unui studiu sunt prezentate într-o diagramă sub forma unei
linii care ilustrează dinamica mortalității materne în Suedia, încă de la
mijlocul secolului al XVIII-lea, arătând ratele de deces matern la 100 000
născuți vii. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu?
a. caz-control
b. cohortă
c. transversal
d. descriptiv
e. experimental
39
431. Rezultatele unui studiu arata că ratele de deces din cauza bolilor
cardiace au scăzut cu până la 70%, în ultimele trei decenii, în mai multe țări,
printre care Australia, Canada, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Totuși, în același timp, ratele în alte țări - cum ar fi Brazilia și Federația
Rusă - au rămas aceleași sau chiar au crescut. Alegeți tipul de studiu care
credeți că s-a efectuat:
a. caz-control
b. descriptiv
c. cohortă
d. transversal
e. studiu comunitar
432. În cadrul unui studiu a fost identificată o legătură puternică între nivelul
vânzărilor unui medicament anti-astmatic și apariția unui număr neobișnuit
de mare de decese in rândul persoanelor astmatice din diferite provincii din
Noua Zeelandă. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu realizat?
a. studiu clinic randomizat
b. corelațional, ecologic
c. cohortă
d. transversal
e. studiu comunitar
433. Rezultatele unui studiu demonstrează o creștere a ratei de deces în

timpul valului de căldură din Franța, din 2003, corelată puternic cu creșterea
temperaturii aerului, cu toate că creșterea poluării aerului de zi cu zi a jucat,
de asemenea, un rol important. Această creștere a deceselor a avut loc mai
ales în rândul persoanelor în vârstă și cauza imediată a morții a fost
înregistrată de multe ori ca fiind legată de bolile cardiace sau pulmonare.
Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. ecologic, corelațional
d. transversal
e. studiu comunitar
434. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite cu vârsta cuprinsă între
30-55 ani au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare
doi ani, chestionarele au fost retrimise la aceste asistente medicale, care au
furnizat informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de
40
viață și rezultate privind starea de sănătate. Grupul inițial a fost înscris cu
scopul de a evalua efectele asupra sănătății ale utilizării contraceptivelor
orale, in special asupra dezvoltării cancerului de sân și ovarian. Selectați
tipul de studiu:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. ecologic, corelațional
d. transversal
e. studiu comunitar
435. Studiul, realizat în 1961, în Republica Federală Germană, a comparat

un grup de copiii născuți cu defecte ale membrelor cu un grup de copii
născuți fără defecte. Din 46 mame care au născut copii cu malformații, 41
au utilizat thalidomida între a patra și a noua săptămână de sarcină, în timp
ce nici una dintre cele 300 de mame de control, ale căror copii au fost
normali, nu au luat medicamentul în timpul sarcinii. Alegeți tipul de studiu
care credeți că s-a realizat:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. caz-control
d. transversal
e. studiu comunitar
436. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite, cu vârsta cuprinsă între
30-55 ani, au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare
doi ani, chestionarele au fost retrimise la aceste asistente, care au furnizat
informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și
rezultate privind starea de sănătate. Un obiectiv al studiului a fost de a
evalua relația dintre fumat și riscul de accident vascular cerebral. Selectați
tipul de studiu:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. caz-control
d. transversal
e. studiu comunitar
41
437. Studiul Framingham a început în 1948, a investigat factorii de risc
pentru o gama larga de boli, inclusiv cardiovasculare, respiratorii și a
afecțiunilor musculo-scheletale. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a
realizat:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. caz-control
d. transversal
e. studiu comunitar
438. Într-un studiu, cercetătorii au selectat 186 de persoane cu cancer gastric

și alte 186 persoane fără cancer. Retrospectiv, din probele de ser, depozitate
încă din anul 1960, a fost determinată bacteria Helicobacter pylori. 84%
dintre persoanele cu cancer gastric și 61% din grupul de control au fost
infectate anterior cu H. pylori, ceia ce sugerează o asociere pozitiva intre
infecția cu H. pylori și riscul de cancer gastric. Selectați tipul de studiu:
a. serie de cazuri
b. cohortă
c. caz-control
d. transversal
e. studiu comunitar
439. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu de cohorta:

a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze
d. Măsurarea directă a incidenței
e. Măsurarea retrospectivă a riscului
440. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu caz - control:

a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. măsurarea prospectivă a riscului
441. Selectați afirmația adevărată despre studiu corelațional ecologic:

a. Măsurători prezint caracteristicele intregii populației
42
b. Rezultatele obținute prezintă expuneri medii şi nu expuneri individuale
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. Măsurarea prospectivă a riscului
442. Rezultatele unui studiu privind implementarea unui program de

depistare precoce și luptă cu tuberculoza în zonele rurale ale Etiopiei au fost:
în 2132de comunități au fost create în mod aleatoriu grupuri de intervenție
și grupuri de control. Studiul a demonstrat că comunitatea de intervenție a
îmbunătățit viteza de constatare a cazului (mai multe cazuri identificate în
primele 3 luni), deși rezultatul tratamentului au rămas aceleași după 12 luni.
Selectați tipul de studiu:
a. studiu de cohortă
b. studiu comunitar
c. studiu clinic randomizat
d. studiu experimental
e. studiu transversal
443. Epidemiologia este: (m)
a) Ştiinţa de bază a sănătăţii publice
b) O disciplină cantitativă
c) Preocupate de factorii care cresc riscul bolii
d) Preocupată de modul în care boala se distribuie în populaţiile umane
e) O disciplina calitativă
444. Care din următoarele afirmaţii pot fi considerate obiective ale cercetării
epidemiologice? (m)
a) Descrie starea de sănătate a populaţiei
b) Explică etiologia bolii prin determinarea factorilor de risc
c) Prezice modele de boală
d) Controlează boala în populaţiile umane
e) Eliberează certificat de concediu medical
445. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Socio-umane
c) Observaționale
d) Matematice
e) Experimentale
446. Studiile observaționale pot fi de următoarele tipuri: (m)
a) Experimental
b) Descriptiv
43
c) De cohortă
d) Caz-control
e) Transversal
447. Care tip de studiu se referă la studii experimentale? (s)
a) Studii clinice randomizate
b) Studii observaţionale
c) Studii de prevalenţă
d) Studii de incidenţă
e) Studii caz-martor
448. Care este scopul studiului clinic randomizat? (s)
a) Testarea tratamentelor noi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Descrierea modelului de apariţia bolilor
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Determinarea pronosticului bolii
449. Care este scopul studiilor descriptive? (s)
450. Care este scopul studiilor observaționale? (s)
451. Selectaţi ce generează studii descriptive:(s)
a) Ipoteze
b) Factorii de protecţie
c) Tratamente
d) Factorii etiologici
e) Pronosticul
452. Oricare din următoarele poate fi considerată ca “expunere” în afară de:(s)
a) Factorul potenţial de risc
b) Efectul studiat
c) Tratamentul
d) Oricare eveniment potenţial înainte bolii
e) O problemă de sănătate
44
2. 453.Oricare din următoarele poate fi considerată ca un rezultat de sănătate în
afară de(s)
a) O boală sau un handicap
b) Ameliorarea stării de sănătate
c) Dificultăţile ereditare
d) Decesul
e) Expunerea
3. 454. Care tipul de tabel se utilizează pentru măsurarea asocierii în studiile
analitice?(s)
a) Tabelul simplu
b) Tabelul compus
c) Tabelul de contingenţă
d) Tabelul grupat
e) Tabelul combinat
455. În baza studiului descriptiv ipoteza științifică să : (s)
a) Formulează
b) Testează
c) Acceptă
d) Să respinge
e) Să anexează
4. 456. Descriere detaliată de evoluţie a semnelor bolii a unui singur pacient de
către unul sau mai mulţi medici şi descrierea amănunţită a reacţionării la
tratament este(s)
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
5. 457. Acest tip de studiu epidemilogic descriptiv este folosit pentru generarea
ipotezelor etiologice posibile (s)
a) Raportul de caz
6. 458. Obiectivul acestui studiu descriptiv este corelarea dintre caracteristicile
generale a populaţiei şi frecvenţa problemelor de sănătate în aceiaşi perioadă
de timp (s)
a) Raportul de caz
45
7. 459. Toate din următoarele sunt caracteristici personale importante care
afectează apariţia bolii, cu excepţia(s)
a) Vârstei
b) Rasei
c) Sexului
d) Stării civile
e) Amplasării geografice
8. 460. Care dintre variantele de răspuns este aproape întotdeauna responsabilă
pentru mai multe diferenţe decât orice altă caracteristică? (s)
a) Vârsta
b) Rasa
c) Sexul
d) Stărea civilă
e) Amplasarea geografică
461. Acest tip de studiu descriptiv reflectă toate maladiile existente în populaţie la
momentul cercetării(s)
a) Raportul de caz
462. Epidemoilogia descriptivă descrie frecvenţa de apariţie a bolii în funcţie
de(m)
a) Loc
b) Problema de sănătate
c) Persoana
d) Starea de sănătate
e) Timp
463. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile descriptive:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asocierea dintre expunere şi boală
464. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile observaționale:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
46
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asociere dintre expunere şi rezultat
465. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă (m)
a) Permite o descriere completă a experienţelor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile
rare
466. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă(m)
a) Permite o descriere completă a experienţilor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile
rare
467. Selectaţi avantajele studiilor caz-martor: (m)
a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) Stabilesc ratele de incidenţa
c) Sunt utile pentru determinarae altor efecte ale unei expunerii asupra
sănătăţii
d) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care au o perioada
de latenţă mare
e) Selecţia aleatorie
468. Următoarele sunt tipuri frecvente de comparații în studiile descriptive:(m)
a) Etiologice
b) Temporale
c) Geografice
d) Subgrupului de populaţie
e) Patofiziologice
469. Sursele de date pentru studii descriptive sunt(m)
a) Aplicarea chestionarului
b) Date din documentaţia medicală
c) Date statistice
d) Experimentul
e) Administrarea placebo
470. Ce ne arată indicatorul NTN? (s)
47
a) Numărul de tratamente necesare pentru prevenirea unui caz de rezultat
nefast
b) Numărul de tratamente necesare
c) Diferite criterii de definire a bolii
d) Selecția corectă a pacienților pentru studiu
e) Lipsa de date
471. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice descriptive:
(m)
a) Vârsta
b) Gender
c) Ocupaţia profesională
d) Morbiditatea
e) Mortalitatea
472. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice
descriptive(m)
a) Mortalitatea
b) Grupuri etnice
c) Starea civilă
d) Statutul socio-economic
e) Nivelul de studii
473. Care factori sporesc prevalența în cadrul studiilor descriptive ale prevalenței:
(m)
a) Creşterea incidenţei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Prelungirea vieţii pacienţilor netrataţi
e) Creşterea ratei de însănătoşire
474. Care factori micşorează prevalenţa în cadrul studiilor descriptive ale
prevalenţei(m)
a) Durata scurtă a maladiei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Supravieţuirea la boală
e) Ameliorarea procesului de diagnosticare
475. Care sunt avantajele studiului transversal(m)
a) Rapiditatea efectuării
b) Ieftin
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
48
476. Dezavantajele studiilor transversale sunt: (m)
a) Se desfăşoară în timp îndelungat
b) Scumpe
c) Nu indică ce e primar expunerea sau boala
d) Nu ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Ia în consideraţie cazurile doar care au supravieţuit
477. Studiile descriptive ale incidenţei sunt folosite pentru (m)
a) Reflectarea tuturor maladiilor existente
b) Este un studiu instantaneu a unei populaţii bine stabilite
c) Generarea ipotezelor
d) Pentru planificarea necesarului în asistență medicală
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
478. Scopurile studiilor descriptive sunt: (m)
a) Determină asocierea dintre expunerea la factorul de risc şi bolă
b) Elaborarea de tratamente noi
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Planificarea programului de activitate a serviciului de sănătate
e) Generarea ipotezelor
479. Delimitaţi tipurile de studii descriptive: (m)
a) Studii de caz şi serii de caz
b) Studii randomizate
c) Studiile prevalenţei
d) Studiile incidenţei
e) Studii ecologice
480. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Sociologice
c) Analitice
d) Matematice
e) Experimentale
481. Numiţi principalele tipuri de studii observaționale individuale analitice (m)
a) Transversale
b) Sociologice
c) De cohortă
d) Matematice
e) Caz-control
482. Numiţi principalele tipuri de studii observaționale individuale descriptive (m)
a) Ecologice
b) Transversale
c) Analitice
49
d) Serii de cazuri
e) Caz-cntrol
483. Numiţi principalele tipuri de studii de grup (m)
a) Comunitare
b) Sociologice
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
484. Numiţi principalele tipuri de studii individuale (m)
a) Serii de cazuri
b) Transversale
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
485. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m)
a) Cunoştinţele din universitate
b) Studii clinice randomizate
c) Experienţa acumulată de-a lungul practicii
d) Colegi experimentaţi
e) Informaţia obţinută de la pacientul individual
486. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m)
a) Colegi experimentaţi
c) Reviurile Cochrane
e) Manuale
487. Selectați indicatori care determină importanța studiilor clinice randomizate:
(m)
a) Riscul atribuibil %
b) Riscul relativ
c) Reducerea absolută a riscului
d) Numărul necesar de tratat
e) Proporția cazurilor
488. Validitatea studiului clinic randomizat este caracterizată prin: (m)
a) Pacienții sunt în aceeași stadia a maladiei
b) Supravegherea pacienților
c) Intervenția aplicată care este descrisă în detalii
d) Rata de abandon până la 20,0%
e) Pacienți sunt cu diferite patologii
50
489. Un test cu Sensibilitatea înaltă în cazul rezultatului negativ (testul dat este
negativ la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Realizarea recuperării
490. Un test cu Specificitatea înaltă în cazul rezultatului pozitiv (testul dat este
pozitiv la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Profilaxia primară
491. Semnificația unui studiu de diagnostic este caracterizată prin: (m)
a) Calcularea sensibilității
b) Calcularea riscului relativ
c) Calcularea specificității
d) Calcularea raportului de probabilitate pozitiv
e) Rezultatele sunt prezentate prin bare
492. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
493. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru un reviu
sistematic (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Limbajul articolului
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Lipsa acordului informat din partea respondenților
494. Indicați, ce este un reviu sistematic: (m)
a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări
b) Studiul secundar
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteză matematică a două studii
e) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare clinică
495. Selectați avantajele reviurilor sistematice (m)
51
a) Cresc precizia rezultatelor
b) Sumarizează dovezile
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Costisitoare
496. Navigarea surselor pentru un reviu se consideră exhaustivă atunci când includ
(s)
a) O sinteză matematică a două studii
b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare
c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări
d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o
întrebare
e) O sinteză statistică
497. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
498. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru a efectua o
metaanaliză: (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Examen de laborator greșit
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Prelucrarea statistică de rutină
499. Indicați, ce este o metaanaliză: (m)
a) Reviu narativ
b) Reviu cantitativ
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteza matematică a două/mai multe studii
e) O sinteză matematică
500. Selectați etapele îndeplinirii unei meta analize: (m)
a) Identificare
b) Selecție
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Screening
501. Selectati caracteristicele "Factorilor de risc: (s)
a) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate
52
b) Factorii ce caracterizează starea de sănătate
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate
d) Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide
e) Factorii indiferenţi
502. Selectati caracteristicele "Factorilor de protectie": (m)
a) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
b) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
c) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
d) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
e) Factorii indiferenţi.
503. Selectaţi caracteristicele „Factorilor indiferenţi": (s)
a) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
b) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate .
d) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
e) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
504. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice: (m)
a) Studiile descriptive
b) Studiile analitice
c) Studiile narative
d) Studiile secţionale
e) Studiile transversale
505. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu: (s)
a) Raportul probabilității (Odds ratio)
b) Riscul atribuit
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
506. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se
măsoară cu: (s)
a) Riscul relativ
b) Riscul atribuibil
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
507. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie
dovedită într-un
studiu caz-control, RP (OR) trebuie să ia valori: (s)
a) Egal cu 1
b) Mai mare decît 1
53
c) Mai mic decît 1
d) Egal cu 0
e) Egal cu minus 1
508. În cazul cînd RP (OR) este mai mic decît 1, atunci: (s)
a) Expunerea este factor de risc
b) Expunerea este factor de protecţie
c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai
mare la nonexpuşi
e) Intervalul de incredere este egal cu 0
509. Selectaţi caracteristica studiilor clinice: (m)
a) Sunt studii controlate
b) Dublu orb
c) Cercetătorul efectuează randomizarea
d) Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) Sunt studii retrospective
510. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studii clinice: (m)
a) În mod deschis
b) Simplu orb
c) Dublu orb
d) Triplu orb
e) După dorința
511. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc,
atunci cînd:
(s)
a) RR > 1
b) RR = 1
c) RR < 1
d) RR < 3
e) RR=0
512. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de
protecţie, atunci
cînd: (s)
a) RR > 1 IÎ de la 0,234 până 4,788
b) RR = 1 IÎ = 0
c) RR < 1, IÎ de la 0,334 până 0,988
d) RR < 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
e) RR > 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
513. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi: (s)
a) RR > 1, RA > 0
54
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 1, RA < 0
514. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci: (s)
a) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la
expuşi
b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la
expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) Nu există nici o asociere între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel
şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la
nonexpuşi
e) Nu există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare
la nonexpuşi
515. Pentru ca asocierea epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie

dovedită, riscul relativ și intervalul de încredere trebuie să ia valori: (s)
a) Egal cu 1, IÎ include valoarea 1
b) Mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 3,4
c) Mai mare decît 1, IÎ de la 0,2 până la 4,4
d) Mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4
e) Mai mic decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4
516. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi:
(s)
a) RR > 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 0, RA = 0
517. Etapele unei metaanalize includ următoarele, cu exepția: (m)
a) Analiza
b) Extragerea
c) Selecția
d) Randomizarea
e) Perioada de spălare
55

Totalizarea 3: Hoznaș Aliona Grupa S1706

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizarea 3: Hoznaș Aliona Grupa S1706

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizarea 3

3. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:

4. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie

42.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective

49.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

50.Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor:

51.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

52.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor:

a) culegerea informaţiilor despre fenomene;

54.Totalitatea statistică poate fi:

55. Unităţile de observaţie statistică reprezintă:

56.Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:

57.Totalitatea statistică este:

58.Totalitatea statistică este formată din:

59.Ce sunt fenomenele în masă?

60.Caracteristicile de grup ale totalităţii statistice sunt:

61.Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:

62.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:

63.Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de

64.Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor

65.Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:

67.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

79. Distribuţia bimodală a caracterului ne vorbeşte despre:

80. Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea

81. Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea

85. Prima etapă a studiului statistic este:

86. Programul studiului statistic include:

87. Planul studiului statistic include:

88. Codarea materialului statistic se efectuează în:

89. Completarea tabelelor analitice se face în:

90. Din programul studiului statistic face parte:

91. În planul studiului statistic se include:

92. Programul de colectare a materialului include:

93. Programul de prelucrare a materialului include:

94. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform

95. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform

96. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:

97. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:

98. După tipul materialului colectat, studiul statistic poate fi:

101. Etapa a treia a studiului statistic include:

102. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:

103. Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:

104. Valorile relative se utilizează pentru caracterizarea totalităţii statistice după

105. Drept valoare relativă poate servi:

106. Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea

107. Indicatorii standardizați sunt:

121. Ratele se pot ilustra grafic prin:

122. Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

127. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:

128. Coeficientul de variație reprezintă:

129. Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:

131. Structura fenomenului studiat o caracterizează indicele:

132. Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:

133. Rata indică:

134. Indicatorul de raport caracterizează:

136. Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

137. Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica:

138. CM Rate brute sunt:

139. CM Rate speciale sunt:

140. CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:

141. Indicatorul de raport este:

142. Indice demonstrativ este:

143. Seria variaţională este: