VASILE l'AltVAS, GllTICA

o mare in materialul nostru de e

in trmru/i-i din Dacia. Chiar n Apus, cea. mlll pre_
asupra hallstattului s'a
aceast! epod. Mormintele au ofent oblcctele
pe cari le Muzeele de acolo. Va trebui la nOI pe vIItor sll se
dea o ct mai mare necropo!elor. ".
Deasemenea nici archeologia nll e prea bogatli
A fost dealtfel o general1i. pan! nu demult, a slUdu\ obiectele


mite materialul analizat mai sus, att cAt este cum este.
Armtle. Toate rpedele pe care le acum din Dacia
hallstattianli, in afar1l de cele scythice, sunt de hronz:
atAt prin forma mnerului, ct a .' amei. (cu o simpli
continuare a tipmilor din bronzul m:lI Ve<:hlU 1). Smgura sabie de bronz
cu mllnerul ornat cu antene, la Rundorf (Szaszbuda, Bodendorf)
in jud. Trnava Mare (v. mai sus, p. 308) care ar pre-
formelor hallstattiene aici, e, dup1i. cat se pare, un Impon


adudl. Ia ei noul tip, superior din punct de vedere combativ, al
mari de fier hallstattiene, C3re se fabrica n Alpi in Olari se
rAspndca pe o mare a Europei. din
Dacia doveditor al aici a nou el lungi apusene de
fier (tipul recent din hallstatt ] ), e spada dela de
srad. - de fier - are dimensiunile s1\blllor lungi de fier din
brom:ullV'W1gattlalkinecke, in .'It.
XIX 1899, p. 321.
L
,., \ ' 1. V'\R!tTA FIt:RVLUI O,\el,\ 1. IIt\LL$T.\TTUL
Apus, caracteristice pentru prillwl Hallstatt (tip 11), deci inainte de a.
700. Anume ea are exact lungimea unei de cu mAnerul
foarte ornal, gllsiUl la Hallstatt: J 13 cm. 1), dar se cu totul
de aceasta aUt prin lama cat prin m1nerul ei. - Spada dela Dobolii
de Jos r1lmftne nsll o excep\ie: ea ca d. p. tezaurul dela
f\likhalkovo. o mai geto-cimmerid dect geto-scythicl,
n orice caz eleme1lte orie1llale prelucrate hallrtaU;all. Regula rlimne n
hallstanu l I getic, spedei de bronz de lungimi destul de
vuriate (mai ales de 60--80 cm.), dar neajungnd mai niciodat1i. Ia lun-
gllOi le de peste un metru ale s!biilor de fier din hallstaltul I nici la
scurtimi le de 30-40 CI1l . ale f}>umnalcloft de fier din hallstattul II.
Dimpot ri vli, odatli cu venirea Scythi lor-cari reprezint1\ n cultura
lor hallstallul II - nu mai g1lsim n Dacia dect spada r. pum-
nalul , de fier, o:scythice., Dar nu numai Dacia prin Scythi trecuse la
spada-pumnal, ci restul Europei adoptase n hallstattul 11
tip de arm1l ofensiv1i scurtll, cu nsll. prcv1i.zut cu antene ').
Mai mult, nici chiar spedele scythice cu un singur nu sunt carac-
teristice exclusiv pentru ci, - ci spaela central-europeanll cu-
acest tip n Italia nordic1i n Germania 3) , Exact
cum, la r!indul ci, spada scythid\, n modele ca acel dela Ananino, n
Estul Rusiei, m!l.nerul de ti p vestic, cu antene f). Prin ur-
mate .i ncidentul scythic. nu inseamn3. pentru Dacia ei din dru-
mul ch' iliza\iei centrale sudesteuropene, ci numai o
oarecare colorare ceva mai puternid\ a getice cu elemente
risl\ritene, anume, exclusiv pe terenul artei militare, dup! cum vom
demonstra indat1i mai pe larg la studiul
de oamenii bronzului IV dacic ca armll
ofensiv:'!: lancea. F1\r1i indocaU\, v1\rfurilc de Illnci gllsite n Dacia bron-
zului 1 V sunt printre ccle mai elegante, daci nu cele mai variate, din
Europa. Edeajunssl\citlimd.p. numai tipuriledcla SUJeni lngl\ T.-Mu
(pl. X1X, fig. 1). dela Fi::Cflll GI'crlii (fig. 203), dela ori
cel mult dela [,d::tlrpatak (fig, 259), deoarece e o perfect1\. unitate ntre
') eL Dl!chc:lcue II a, p. ']a7, cu ']:z6, fiS. a78,!.
a) V.111 D&helelle !I:z, p, 731 .qq.
')/bid.,P.73S.
') T. llgrcn, L'ipoqlle d'Anrmillo, p. I J, - iar pentru pumnalele siberiene de bronz
CUllntene, v. D&heletle III, p. 6']. er. ,i i\linnll, o. C., p. 2.49 cu 242.
') Hampel, 8,on:=H.o, II, pl. CXLIV ,i CXLI JI.
www.cimec.ro
, ..
toate: tocul care cuprinde lemnulll\ncii,larg prelungit conic la
vrful iar cele ari pi ale destul de late nu prea
lungi , de un contur pronun\at de frunzl, fie fi e lobatii. Ia bau,
fie pur Nu din Dacia vftrfuri de 11lnci cu aripile
ajunle 1). Dar mai sus descrise const itue numai inventarul hali.
statlului 1 getic. Dela venirea Scythilor sunt , ca in V, de
fier. Vrfurile de H\nc sunt lungi cu aripile foarte inguste. ca
ti p ele direct din de bronz: toc gol de prins n el
Fig. 2.70. Secure de lupti liptungaro-
romAnt dupll Hampcl , n,on:kor 111,pl .
CCLV, fig.,..
lemnul hampei , carc tocul prelungit
conic pniila vrful formii de foae lanceolat1\ acontu-
rului. Un exemplar foar te bine plistrllt am rcprodus mai sus in fig.
24
6
, di n mormll.ntul dela Ai ud. Alte cteva :lvem din mormintele scy-
thi ce enumerate de noi mai sus, p. 352 360, dar incA nepublicate.
Oatreia,teribiHi,armiiofensid a hallstattului 11 dacic e securea Jubld,
scythicl, de fier, n mormintele dela Aj"d GIi",bl1f (v. fig. 245
cu spatia, dar flrli lance , Aceast!l. arm4 nu e de confundat
nici cu nici cu "nealttl de zil-
nid, cunoscutl din bronzul nostru IV, securea propriu nici
') V. Ia Okhelelle II 1, p. 219 ,i fig. 69.
VI . VARSTA FI I!RULUI I N DACIA._ '.
cu toporul dublu n forml de trnlcop, f!lcut de obicei u nu de bronz,
ci de aram;'1 curatI, caracterizat de Nagy ca tScythiet. Nu avem pn1i
acum nici un studiu complet de tipologie a acestor topoare securi
(pentru securile duble de lupt! dela Glasinac, v. mai jos, p. 424),
m1 folosesc de ocazia prezentI spre a atrage aten{ia cercetltorilor asupra
problemei topoarelor securi lor din Dacia n bronzul II[ IV in
b1llstauul 1 Il. In adevAr bronzul . ungaro-romn. el,
ca armti, nu ca unealtli, -securea de luptib cu un singur cu muche
inahli., ornatii n formll de buton la panea opus1i 1). Dar securea dubUl
de fier din mormintele scythice - platli, identi c!' la cele doull capete -
nu are nimic de-a face cu vreuna din formel e bronzului , care sunt
fie Ol ai rotund masive, cu fie plate dar cu un singur
(print re acestea n special tipice formele din care deriv!' tipul ' ).
Locuitori i Daciei n 'au fo losit nici in hallstattull-cel p!tnl acum
nU am dec!!t foarte rar varfuri de de bronz anteri oare Scy-
thilar -cum par a nu fi utilizat n tot bronzul, arcul ca armli curent1l. de
luptA. Aceastac cu atat mai interesant , cu ct neoliticii eneoliticii au
fost la noi, ca in alte VArfurile de sdgeti de metal g1l.si te
in Dacia popoarelor de ajunse aici,
intre Europenii n general ai arcului '). Ca Grecii
Romanii, Ca Cellii Germanii, Dacii n special armele
de corp la corp. e caracteristic nici in anei rlsboi u-
lui Scythii n'au putut schimba pc Cilnd din reiau
ofensiva mpotriva n sec. 1 V a. Chr., ei nu
CU arcul, ci poate cu spada de cclticA, ori, mai ales, cu curbe
de modll. Numai n de cmp de stepll. dela S E
pllnll. n Dobrogea, Ge{ii accept1i metodelescythice, luptnd
C2 - Mormintele scythi ce din Dacia aproape
un destul de mare de vrfuri de de bronz (cf.
d. p. fi g 245 248). 'r oate aceste sunt d douille; in cc
" Vez i tiflUI d clas ic la ll.einccke, in AS. XIX 1899, p. 226 ,i ef. fi. 239,
:41 ,i 3:.11. Altrcl, numeroase exemplare, la II l1mpcl Brom:kor, 1- 111.
'l V. d. p. Dkheleue, II I , p. H7; Hampcl, III, pl. CCLV, 4; II , pl.
CL'{.'<lV, 1: ef. IIrt.cit. al lui MOfIiI n BII/. COnl. Mo"., IV 1911, p. 8$ (p. \--ederi)
pUI. cit. al lui AndricfCICu dC5pre bronr.uriledeiaSinaill,lnai ' us,p. 390, n. 6.
') cr. ,i 06cheleHe II 2, p. 747: pc:nlru epoca Halh.tatl. Dar a<:(;l1Iu e adevlf1lt
ia ce ne pri\'e,te, ,i pc!ntru epoca bronzului. V. la Hampcl Bro"d,or, 1 pl.
X,XVIII elle"11 , . duri de din v!lMlta bronzulu i.
www.cimec.ro
,,8
V .... SILEPARVAN.GIJ,7ICII
aripioarele, ele au fie dou::!, ca vilrfuri minuscule de l:1nci, fie trei,
fie chiar patru; in ultimul caz relieful lor e aproape disparent,
d avem mai mult o piramidal1i cu patru laturi (v. fig. 248).
Aproape n totdeauna aceste vftrfuri de sunt prev:1zute la bOUl
cu un dinte recurbat n jos, menit 53 se prindl'l. n corpul victimei la in.
cercarea de a scoate din ran!i varful - Nu din halt-
stattul getic niciun vrf de s!i.geat!i de fier. Chiar n Delta Dun1rii,
vrfurile de scythicc glisitc Hing3 c.'1raorm:1O (jud. Tulcea), de
tip cu cele ardelene (trei muchi, dinte recurbat n jos), sunt tOt
de bronz 1), n regiunile POnlului Euxin fierului
trebui a 81\ fie, in chip firesc, mult mai frecventi'l dect n
avnd in vedere cu fier pc care 1 f1\.ceau in hallstattul
J 11 indigenij de pe coasta meridional1\. a Pontului ' ).
Au din bronz hallstatt carele de /IIPltl? Credem
eli da. roatele de car la Arca/ia (la V de n Solnoc
Dobca sunt prea mari, de 0.80 m. diametru '), pentru a fi apar;inut
unui simplu Dimpotrivilatt prin forma ct prin
lor iar nu patru) aceste roate au apartinut unui car
de de tip sudic, mycenian, ca dipylian. Dacii astfel di: care au
fost de locuitorii Oaciei in bronzul J lI , contemporan
cu Mycene cu vremea feodal1\ a celor mai vechi poeme homerice,
nu putem incit afirma. Carul dela Arealia e de sigur din bronzul IV,
contemporan cu carele de lupt1i analoage din Etruria .), poate chiar
in leg1\turli directii cu puternica tvi llanovianli. Ia noi. dnce
pnd din prima vrstli a fierului popoarele italice au nceput im.
mormllnteze r1lsboinicii de rang nalt pe carele lor de '). Credem
dl carul de bronz dela Arcalia a f1\cut parte dintr'un inventar funerar.
Joseph Arneth public5.nd n 1851 n ale sale Archacologische Ana/ecten
roatele carului dela Arcalia, afUltoare in posesiunea familiei contelui
Nicolae Esztcrhazy, zice: $Sie wurden in einem Walde des Dorfes
' ) Moiail. in Bul. Com. Mort., II I , 1910. p. 173 1<1; ef. rig. II dc:.lll p. 176.
') Vezi despre Chalybii de nici, D&helelle, o. r., 11 2, p. H5
') GooI!I, Skiuen, in ASL.XIII, p. 531 ,i pl. I V, fig. 14- Cf. p. diametre,
chdelle 11 :1, p. 750 sq.
' ) V.literatura chestiunii la Dfehelette, 112, p. 747 ,qq.
') D&hclettc,l. c. , p. 748.
') Separat-Abdruck aus den SilZunpbcrichtcn der k. Akademie dtr Wissen_
chaften 1851, I.und :;t.lieCt,Wen 18S ' ,P II, COI. 1 ,iplanf8Xrx.
Arokallja, Oobokaer Comitatcs, am Ausgange des letzten Jahrhundertcs
bei Bistritz gefunden. Ihre technische Ausfiihrung bietet Lehrreiches
dar. Solchc Rader Bind so seltcn, das mir nur drei ahnliche bekannt
sind .. " (deatunci s'au mai anume lol n antic getic,
Acos, n comit. Sarol din Slovacia 1), n nordici, la l\leaz1\-
noapte de Solche Rader beweiscn die se1tene Hohe der tcch-
nischcn Arbciten in dicsen Lndern, die kaum Aehnliches jetzt aus-
zufGhren im Stande warent. Dad aceste care erau fabricate chiar la
noi, sau, ntocmai ca vasele erau importate din Sudvestul
\enetoillyr, e greu de hotl1rit, vreme nu avem exemplare mai
numeroase. Posibil s1l. fi fost importate. Un orice cnz e caracteristi c
pentn! cultura din .bcl ge du bronze. ' ) getic, din hallstattul
1, el principi i locali se prezentau la intocmai
C:I eroii Jliadei.
In avem dovezi din Dacia purtau cOI!uri,
e\'entual chiar CII;rase ",e",ide putem cu oarecare probabilitate
afi rma a\'eau scutllr;.
In depozitul dela avem un COl! de bronz (cc. mai
tip ca acelea pe care le exportau ltali cii
in N germanie: Lindenschmit public3 J) unul absolut identic g3sit
la Selsdorf IAngli Dobbertin n l\lecklenburg. I ar coifurile, tot tetruscu,
glSite la la Endrlki(v. maisus,p. 38+sq.)au fost tot flirli vizier3
(lti ap!ir3tor i de urechi, ca un simplu vas cilindro-conic, cu un buton
in vrf, adicli ntocmai ca cele dela Hajdu Selsdorf, precum
"edem, pe primul , la Muzeul din Sibiiu, iar pc al doilea dela Ham
pel, Bro"zkor 1, pl. XXX I J 1. Ca ne in hallstattul 1.
Printre fragmentele de pl!l.ci de bronz g!\site la ')
,,'em unele care au putut fi nu pentru a acoperi cu elc
ci /orice de piele gr03sl1. La Ri"yasze"tltird/y n SV Ungariei
dincoace de Drava, s'a glisit chiar o CI/emida veche villano-
cu obicinuitele figuri de linii geometri ce punctate
1) Goo'" 1. C., p. 530 ,i pl. I V, (g. '3, cu Hampel, 8,.ondo,. 1, pl. LIX, 1.
1) er. M4rton. in cit. comunicare dela Monaco, p. 66: in mormintele din 'bel
19t du bronu hongroi in N Ungariei obiecte de forml ball'ta" amesteatte cu cele
de formA a brontulu: v. utmple la p. 6'].
Il L. LindtnllChmit, Vie AIID'IOmu unsUD' heidnischen Vtirzcit, 1, Maint .864,
XI. Hefl, Tafell, fig. 2 .
') Hampel, D,o".ko, II, pl. eL.
www.cimec.ro
crucifere) palmipec!ele 1), ntocmai cum in N, la
deburg n Germania la l-I a\land in Suedia s'au reuturi de
stil origi ne S), de formli aproape rotundii (doar
oval:\).
Dacit nu ni s'a p1!.strnt din Dacia nicio cnemidi'i, nicio
ni ciun scut , cauza credem a fi aceea di. foi le de bronz bl tut pc care le
exportau Italicii erau foarte sub\ iri nu servcau dect ca aplice perte
alt pielc ori lemn , cu scop exclusiv de podoab:t. Pavliza astfel
ob\inut1i., rezistentii atunci, folosi toare, nu s 'a putut conServa
in cu rsul mi leniilor, ca obiectele masive de metal. Dar aceastit tehnid
a bronzului, de altfel ca a aurului aplicat, era larg practicatli n Dacia,
precum ne-o dovedesc foile de bronz de pe cing1tror i ( Spt1ll1uca, Suseni,
Cllitent
a
, Periw, etc.) foile de aur de pe podoahele fi e de bronz, fie
de piele sau de lemn, ca acelea dela TllfohTlI, Ollaca, Beba-Vtcht,
etc. Ni se pare deci probabil c1t nici n aceust1t Dacia nu a
putut constitui o dela formele de
de r1!.s pndite n ntreaga Europli, la noi nu mai
,
este necesar de observat c!i scuturile, cuirasele cnemidele_
arme defemifJe - fabricate destul de adesea in material mai masiv
metalic in Etruria 3), iar d. p. in E Adriaticei aduse direct din Grecia
prezentnd forme autentice de tip grec archaic ' ), sunt in general
obiecte mai rari - sau chiar absente - in inventarul mormintelor hali
st:l.ttiene din Europa central1l., vesticii nordic1l
1l
). De sigur, ca ca
rele de aceste arme de mare lux erau aproape exclusiv intrebuin
\ate de Raritatea lor nu poate deci mira. Pentru se fAceau n.
totdeauna lucruri poate chiar specia l comandate: discurile
convexe dela Klcin-Glein n St iria, care au servit ca phalere ori paftale
ornamentale prinse de o curea, alcl\tuesc d. p. un adevl\rat unicum
') Idrlll, ,bid. III. pl. CCXV, 1 (neexlIcl interpretat). cu Hci neckc, in AS. XIX
1899,P.318cu pl. l . DO.6.
1) Lindenachmit, o. C., I II Maiul. 1881 . VII I-Iefl, T ufei II , No. I- J.
1) V. d. p.lu Linden!IChmit, o. C., 1. XI l-Ieft, T arel 1, fig. 4- 5, scutul dela Df"llll,
,i 6--7 cuiraaa dela Grmoble.
') la Fiala. i n Wiss. Mirt. o. Hom. 1, p. 135: O cnemidA dela Gluinac,-,i
III Goo6s,l. C., pl. II I fig. S, o cu.irasl del.Klein.GleininSliria,-,icr. D6chelellt.
11 2, p. 719 sqq.,-aJlhuri de cnemide lipice h.lIstatticnc f. c. III , p. 7,
II ,i I S, dela GI:!!inac).
1) La popoarele <lChice lipst!St: in luUstatl: Dtchelcttc, I I 2,718.
VI VA- RSTA f'fERULUI DACIA "IIALLSTAT1' UI ,
intre multiplu ornamentale, pc care le purtau pe piept


care-I vor fi purtat unII luptAtOri au purtat cnemide
scul. Cnd au .Scythii, cari dela acopereau
pe adversar cu o gnndl n!!. cu vrful de bronz, cu dintele
ce le \inea fixate n carnea rlinitului, Thracii din au fost
ne arat!!. bronzul IV dacic, pre-
lungit pllnA la ventrea Scytlulor, trece oarecum brusc n forme ale li e-
care nu locale. Spede1e scurte Hincilc
de fier sunt scyt luce, Hlr nu getice-evoluate. Mai mult: spre deosebire
de 1 V = hallstatt 1, cnd aproape nu e
\cstICit, pe care n'o nUiJnim in Dacia, in hallstattul Il nu mai
gisi m aici nici spada-pumnal trzie, nici situ lele cu decor
figu rat greco-ori ental, ni ci formele elenice n aceasta vreme
in Dahna\ ia care, pe drumul comercial din bronzul III

cnd formele de artli industrialli nordponticli, in noua
au invadat intreaga Europli in parte
chiar vesticii, IOloculOd formele provincial romane ale secolelor III

tot archeologia : La Tcne-ul dacic se pe baza striiveche

o controla .mai jos nc. odatit cu studiul La Tcne-ului din intreaga
Dac.le: ,?eeace IOsli rl\mftne stabil it e eli Scythii nu
II cu forme care s1I deplin pe cele
'l Vezi o reproducere lei Il Coou, f.c., ploi I! fig. Q, cu p. 512;

www.cimec.ro
VASILE P}.RVAN.GKTICA
ci mpicderd numai c,'olclia acestor forme locale, sa..
ch'iliza\ia getid!. in hallstaltul Il.
Unelttle, vasele obiectele de gospoJ(Trie tati/ied, ,,, metal. Dad din
hallstattul dacic tot mai avem plistrate mAcar un num;1r oarecare de
arme de fier, n majoritatea cazurilor, sc)'thice, - apoi uneltele obiec.
tele de gospodru-ie din noul metal in getic sunt extrem
de rare. E drept d\ tumulii sunt nd n mare parte nes1ipa\i, dar nu e
mai cei de locuitori pentru potrivI ogoa.
rele au dat o foarte import:mt!!. de descoperiri, printre cari ohiee.
tele de care vorbim nu intr!!. aproape cu niciun exemplar, Aceasta.
este insii general europeanA: probabi l din Cauza
fierului la chimiei , ceeace a f!!.cut disparA cele mai multe din
obiectele prea massi\'e fAcu te din acest metal.
Dar cauz...1 pentru care acest capitol de archeologie a
rului e de slab reprezentat n hallstatt, la noi eq aiurea, e pred
derea pe care o are nd!. mereu bronzul. De.1bia in varsta La Tene vom
avea fabricate de fier in mass!!.: urmarea e, din La Tene, ,cu toati
fierului la oxidare, tot ni s'au foarte numeroase
ilustrnd att domeniul vic\ei militare ct cel al traiului
e o ntrebare pe care ,1. p. Dcchelette n'a puso n chip ah.
solut clar pentru GaUia, el a admis n general, in Vest, pre
lungirea bronzului 1V adesea pan!!. in la Tene 1 1): alt awt Hallstattie7ll'i
seceri fi defier? acestea sunt uneltele clasice ale
rurale civilizate. Credem a putea da pentru Dacia rl1spunsul hotlrt, cli nl.
In n prelungirea formelor de securi d JOI/ ilie din bronzul
IV constatlim n .Ungaria. unui tip ale c!\rui prelungiri le \'om
glsl deopotriv!\ n La Tene ca - chiar -- pe vremea lor bar-
bare (epoca E anume vorba de Ui\irea din ce n ce mai
pronun\atli a securei d dOfl ille, n forma dela (v.
fig. 194)' sau dela Gyermel in comitatul Komarom '), iar apoi n forma
deadreptul .:merovingianib din Botlyhdd n Taina 3), La
1
participau secu riie ti ailcroftS. dup1i cum vedem dintr'un
tot Bonyhdd 1).. iar dupll cum reiese dintr'un exem-
plu din ,comit: Bereg '), cu .gaurA tip .ungan,
.cum ma., fost numite, adidi. tip urmau
tendtn\li tlPOIOgldi, 1n gaura pentru m:'lner a secu
nlor de fier dela Ornavasso n Italia nordiCA - late la ca tipurile
de bronz dela Bonyhad - e strict ori7.ontal:'! ca a securi lor tip Tu-
fal!!.,u, ca la acestea, e pe milner, la partea su-
penoar!!., spre a cOt mai mult din lemnul pe care e mml1-
,5) - exact ca din Dereg 4) sau, mai ales, cele, de origine
publicate de H:l.Inpel n Brollzkor 11, CLXX lV, no. 1,-
Iar securci e extrem de l!i\it. Ori, in vreme ce Dcchelettc ob-
servil securile tip Ornavasso ucsscmhlcnt de la la plus frap-

sunt destul de trzii de originII exotic!!..
Credem deci cli au dezvoltat- tot n materialul vechiu de
bronz - II . /wl/stalllliui tipurile de securi mai sus
documentate dlO Vest ca transpuse in fier, deabia din La Tenc
inainte.
1n ce seceri le, incA Reinecke observase'} evoluarea for-
mel.or curbate din bronzul JV spre o formli mult mai deschisA.
aceastA form!i ballstattului, ca o adaptare, ind tot
In vechtu, la nou ele tipuri care se n fier vor fi
de fapt Introduse la noi in La Tene.
Aceste fenomene de .ale formelor bronzului n hall-
stattul II n,e sunt din NV celtic: in Belgica, un
mormnt dlO a doua pcnoadi'i contine incli O secure d douille
debrollz
'
).
va fi fost cazul cu din hallstattul II dacic: tipurile
1V) pe cari le avem bine ilust rate princxcm-
1) Hampcl,/. t.., no,., fi Rdnecke,l. (.., no. %S.
%.
') Jlllmpd, 1, t. .
:'. ambele gl$ite in Fnlncia.
') 11 %, p. 5S4 Iq., 795 ,i fig. JI6, J.
www.cimec.ro
'),delaCohalm ') (Reps: mai fig. 328), dela
SIIse"i 3) se vor fi continuat dup3 venirea Scythllor. In morn\lntele
acestora s'au glsit ins3 de fier, cu mncrul de lemn, ca acela
dela 1). Deascmenea n Banat, unde
importul de lucrur i occidentale uu. fost puternice,
notead de repetate ori glsirea de de fier, e drept. ou mtot
deauna bine definite dacl. din hallstatt ori din La Tene.
Odatl clarificatll dintre bronz fi er n inventarul
Daciei hallstattiene, sil exami nam tipuri le principale de unelte cari ne
s unt documentate aici, milcar in bronz, eventual excl usiv din hali.
stattul r elim am arlitat, convingerea noastr1\ c dI. pot fi admise
ca folosite tot de bine in hallstatt ul II ).
Securi. Aproape dcpozitele de bronz IV din Dacia

3 ailerons, cu tipul clasic pentru bronzul Ulrziu , .1l. doui!le.
examinarea depozitelor acum publicate, DaCia are hall _
stattul 1 Il , in curentil. numai securi ca douillet, iar
nu si ta ailerons.. n depozit din Bihor el. foarte interesant pentru va-
obiectelor ce ne arat1\. in chip clar aproape complet

de mai llou3 - e singura reprezcntat.l!.. La fel la in Odor-

v::.u
nASL. XIIl , pl. x. fig.4::
:; ::,,':'
' ) Hllmpel . Dron::kOJ' 1- 111 , pauim.
') l bid., III . pl. CCx..XVI
n Dacia I 1914,
' ) Hlmpd. Bron:kor III , pl. CCXVIII.
'') CL Dt!chelcll c 111. p.::54 sq.
\' 1. VARSTA F ' EIWLU. l:-l I)\CIA ,. IIALLSTATrUL
in aceasH' dat fiind c3 seceri le sunt mai numeroase decIt
sccurile in multe din depozitele de bronz din Dacia. De fapt nu forma
in care era prelucrat metalul, ci metalul era pre\ios. Credem c3
problema a fost pus!l Adevlrata prei storici1 e
oCtea (fire tl'a SI!1'f)jt practic 10 lIimic: inelele de bronz sau de aur, care
nici mlicar ca podoabe nu puteau fi eventual metalul
dar impropriu in modelat in de obiecte uzuale,
tca d. p. secur i le de (Iur dela Tu falll.u , acelea pot fi adevaratA monetli.
Pe cnd celt-urile ori, eventual, seceri le de bronz, etc., acestea s unt
tot atfi t de mult monete prccum era boul ori calul viu, pc care-! schi mbai

ar duce la rezultate dintre cele mai caracteristice pentru cultura acelor
vremi.
Dar Dacia mai are topoarele securi le de broDz, ca mai ales
de cu gaura pentru m:1ner ttransversaHi." adic!l parale!!l cu
(ca astlzi), iar nu pc el , ca la teelte . Sunt topoarele
duble, greoae massive, sunt topoarele simple topoarele-ciocane
tot de grele, sunt securile drepte, cu muchea prelungit!l

cu tot felu l de nervuri curbe ori chi ar spirale (ef. p. toate fig.
256); toate aceste forme se pnain Urali Caucaz. Nagy le-a zis la
unele scythice (topoarele duble) , la altele agathyrr ice (securile multiform
arcuite) : ambele se rewisesc in Troia Vl1, cele din n hall -
stauu! caucasian 1). La Troia dus Getc-Cimmerieni i. In Caucaz le

n haJlstattul 1. Fapt e c!l aceste forme nu sunt comune in depozitele

apar izolat. Sunt autochtone, sau sunt importatc ? ct de vechi sunt
diferitele tipuri reprezentate la noi ? Ne este permis a socoti unele
di n ele, ca toporul . ! !irnltcop, drept contemporane chiar cu bronzul 1 ?
o serie de la care nu c datoria noastrli de a rlispunde, dar
www.cimec.ro
,06
VAS1LEPARV,\N, GHTICA
carc, dadi ar fi fost clucidate anterior lucri\ri i de falit, ar fi dat-suntem
siguri -cantn"bulii preJioase la istoria hallstattului (nu numai a bron_
zului!) getic
l
).
Vom atrage acum asupra unui singur fapt. Dacia n intre_
gimea ei face parte din Vest prin lipul de securi !l douillc care se gl.
comun pretutindeni. Securile lip Tufall1u nu se g1sesc la cAmp,

Scythi, dar nici chiar Cinuncrieni. Dar ne
de nlivliliri comune spre ncepnd ehi"f cu anii 1000
a. Chr., ale Cimmericnilor de Thracii 1'rcres ' ), cari n sec. VIU
ajung p!\n1i. n Asia-Mici\ barbarizcazli 'l'roia V 11 3). De fapt Trtrii
sunt Thraci din S Dunl1rii, cari mcrg la Troia de Thracii
(Geti) din probabil, prin vecinl1tatea lor cu
merienii, posedau anume forme specific orientale, cimrneriene, ca
aceea a securii curbate tip Tufall1u.
Clltite. Ni s'au exemplare bine datate, prin alte obiecte din
depozitele de bronz respective, ca aparlinilnd epocei de dqpl1 1000,
din Bihor ') (v. mai sus, fig. 2,57), dela 1), dela Cohalm unulfoane
frumos bine pastrat-lung de 21,5 cl1l-acum n Muzeul Brukenthal'),
dela SUSC71 (v. p1. XiX, 1), etc. Ca celelalte fabricate ale bronzului
ungaro-romiln cle sunt n general de ca in Pannonia,
') l'11n:\ astAzi e ine! Coarte Colositoare lucrarei lui Fran%\'01l Pul uky. A ridtlr
M
I
IJU'aro,,:;li8ban 13udnresta 1883, publiClII,iin 1. Hermani , CC\'11 preacwull, in
U''Iarische Revlle rv 1884, p. 2.97 .qq. ,i 386 aqq, ub titluIDieK"pferuit jn U'Igarn,_
de,i nu nWlla amAnuntele. darchiartcmn principalii nu se mai poate '
U5
l
i
ne, Dt
v,CL-eao lucrare, PIlI asuprntv;lrtnei de arnmllt,ciasupra yrupci de obiecte de ITiunt
din Dacia ,i l inulurile inconjuriitoare e a!H!l.ziincfi o nevoe ncmplinitll. AceutltIJ
atAt mai mult cu cit o mull ime de Corme importante lipsesc la I'ulu,ky.
') V. Ia noi mai .us, Cap, 1, p. 3 sqq. ,i cap, VI, p. 363 aq{l
') In noi gilsim wpoarc1e dubl e din Diicillinc1dclllinceputulrnilt.
niului intliiu, nainte dc "enirea Scythilor,l'rinurmareinoriccc azlcoriu.tKythicit
I lui Na8Y trebuie sil cadii. ,i pcntru Dacill,Se pune acum intrebarea dacA tOIUfiseeurik
tip t'j'ufallut nu sunt cum\'11 in D .. cia un import din Est ori din SudEu, iu ca
cc lear fi Colosit in Dacia ar fi foste\"ntuallot deai no,lr; (Ge,i), dar din c\Qa
maiboglltA.
t) Hampcl, DI0,,;:kor III. pl. CCXXVI.
') Goosa, Skntll, n ASL. XII I, p . 495
") Unde se mai afli ,i alte exemplare ardelene; cel dela Cohalm (lUps) e
I'Cprodus ,i de GQOss, 1, C., pe pl. X, fig, II. er.la noi rlg.3
28
.
un de S prelung, cu mftncrul de obiceiu dintr'o bucat! cu lama, dar
turtl.t ca sI poatll fi ca azi cu lemn ori os pe ambele
P!!.r.'I. sunt de tipul ta languetttt ta soie.,

de bronz In DaCia e destul de redus '), nu, cum s'a crezut,
destu! de slmpl,lst, pentruc1 ar fi fost nlocuite prin de fier ncl1
d,eb lOc.eputurtle ci, bl1nuim, mai degrabA, pentrucll, mate-
fimd scump, lOCUitOrii concentrau mai multe nevoi asupra ace-
cum eril securea, secerea, ori chiar spada pumnalul
mal ran c.a spedcle, avem mai multe pumnale -- spezi scurte-
dect cU.lltc de n depozitele de bronz pnl1 acum descoperite) .
In ce de fier, am notat mai sus, di. ele sunt mai nu-
meroas,e mormintele din Banat, unde importul din V
era mal VIU, dar se IPsesc n Ardeal, ncepnd, mai ales cu
Scythilor. dupl1 .exemplarul dela 1), glsit
tntr un mormdnt scythlc (cf. mal 5U3, fig. 241), forma acestor era
cu a celor de bronz. se pllstra deci
Brice. CUI1O!cuteie brice g!l.site in Apus, din vremea ultimA a
zului. cu convexe, sau cele de tip italic, din prima vlrstl1
Il fieru lui cu un singur tot con\'ex mergnd pnlla forma aproape
complet rotundl1 - ca bncele de bronz, cu dou!!. cu lama foarte
lat!!., in bricele cu unul sau din hallstattul ceJtic,
cu aJura.tl1. "), nu in Dacia. E o int!hnplare? Sau, cumva,
locultOnt Daclel aveau n hallstall port ca n La "fene.
In adevi'i.r l?aci i poartl1 barbi'i. pentru ngrijirea lor
erau de tipul cunoscut , pe cari le vom vede reproduse mai jos.
De nu nici.o nevoie. nu acesta fusese ntotdeauna portul
Dup!!. idolii masculini de lut ars din vremea

') er. ,i Goou. 1. t., p. 49S.
') Ko\!l.c., in DolllOlratok VI p. 26J.
ef. t!i e:
i
. 112. p. S5J. 5JJ ,i 53
8
,i mai alea 87
8
;
-
www.cimec.ro
eneolit idi a bronzu lui (foarte caracteristic e capul tie statueti'l. gllsit
la in B:tn:lt public.'n de Milleker in Alt. XXV 195, p. 90),
ori. m:li ales reprczenti\rilc mnseuline n metal, din primul hali.
stau (cLcnrul dela SlrCltweg) 1) , n\e1egem dl raderea a bArbii
a fost un timp n uz prin regiunile noastre. Destul e!i,
din descoperiri le de acum, nu putem afirma bricelor
n hallsulllui dacic.
Seceri. nu existi'!. o lucrare serioasA completA asupra tipolo.
giei scceril or de bronz din Dacia. Archeologii s'au OClipUt deobiceiu
sau de tipologia armelor, sau de cea il podoabelor de metal, n special
a fibulcJor. Secerilc au fost 11I.5atc n pltr!1sirc lucrul e pentru
a acelci vremi.llladcv1\r vari etatea formelor
de seceri a moti"elor decorative Cll care sunt mpodobite pare infi _
nit ll. . Fi ec.'lre depozit tipuri particulare anume nu dc o
clas1\, ci :tde" l1rat e colcC\ii de forme din cele mai variate. Erau loate
. aceste forme produsul sau uldicre locale? Sau, tre
bui e si'!. punem noi problema acclui (In (ollectalleum, care ar fi depo.
zi tele : adicli avem lucruri disparate de ori gini tohl l diferite cxotice,
ncreprezenu\nd o induslrie ci numai un fel de comcr\ cu .fier
vechi m J), adunat de pe la localnici spre a fi schimbat cu alte fabri
cale nou:1 , miI/se de I/l!guston' di1/ ltltd parte, d. p. din SV italic, dar
de oriunde altfel se Illai turnau astfel de obiecte. O atare argumentare
e absolut neadmisibiHi.. Clici Dacia posedll nu numai descoperiri de
depozi te de bronz ci numeroase tipare de arme unelte 3). E drept
d nici statistica acestor monumente, r!\sp1\ndite prin tot felul
de mici provinciale ncli nu existA. Iar penlru sinteza ce o
facem nu ajunge numai vechea cu legere de material a lui Coasa- de
obiceill citat de toat1l lumea ')-cu atnt mai mult d\ nici nu are
nimic din Dacia propriu zisl1, chiar pe vremea lui, la 1876, erau
destule forme cunoscute de aici. E de ajuns n nCC:lst!\ privin\ll s.li
') L:I lll!chc:kuc: 11 2, p. 595.
f) er. III Iloi mai 8UI, p. 3 . 8, n . ' KJ.
') r. d. p.la Hampc:1 n AS., XIII .879, p. '32 Iqq.: tpllre de U'u,.i, de pumnal,
de virf de lallce (reprodusc: , i in n,.on:zko,. I pl. Il); 1. rMmlh6r, in AS. XXII
' 902, p. 27 1 aqq., tipare de securi tiptTufallut (III Ptdro in AMldl), tic lecw- .ip
vutic,de mai multe fduri,etc.
' ) In dtatde SAillzm, din ASL. XIII , p. 516 I<lq. Chi"r lIampcl n
nue8uficicnt.
L
'--__ V_, _v '.....; It'f= "A ---
acum de bronz tipar ul Hlncii, bronz IV) dela
{O/arlu;" n Bihor) 1), cu frumoasele tiparc de
de nisip pentru seuri (tipar PNltru "oud exemplare deodaJd), vrfuri
de llinci pumnalc, descoperite din r8j4., spre a ne face o idee
de dlt de necomplctA cr lucrarca lui Cooss chiar pcntru acea vreme.
Dup1\ cum am relevat mai sus, p. 297 sqq. c foartc probabil cA pAn?l


cll tipuril e noui1 de unehe, fabri catc de n fi er, trebuiau sA se deo.
total de cele vechi , n bronz. De fapt, formele cehicc
excl usiv epaca 1...:1 Tcne, Dacia intr!\ cu totul n alte as.
pecte de cultur!\. Ateli erelc dela Mut/etui n get ici de Nord ne ,
dau o aproape completi1 de unelte uzuale de tipul nou (v. mai
jos fig. 329 sqq.) . Printre acestea secerilc sunt reprezentate de o
analoagA cu celc actuale: n!,'Ust.li, de contur ca al unei luni
noui, dar mai larg dcschis!l'). Muzeul Brukenthal din Sibiiu
posedn alnturea de forme de fier romont o La Te-ne. Dar despre
toate acestea vom mai vorbi in celc ce urmeazli. Ceeace trebuie sa 8ta.
bilim acum, c numai acest fapt: hallstattul dacic nu posedn - prc cAt
ne p1\ ni'!. acum descoperirile - o dc secere, fi e
in bronz, fie n ficr, ci doar o modificare n timpul bronzului
IV 2 a secerii de tip mai vcchiu 3): cel e inclinat Reinecke
sli conchidi\ din acelei forme de seceri de o mai des.
chisll ca in epacele :Interioare. Nc-am permite a obscrv depo.
zite cle bronz bine dcfinile ca precum e acel dela (in
Aib:l-de-Jos) '), cel dcla Susen i (n oS), cel dela Panticcll
(Pnczclcsch n '), ccl dela Kemccse (n Szabolcs) 7), ccl
1) V. Ia in AS. XXIV 1904. plllnp dela p. 205. cu lutul dtl. p. 208, u.
:: cu pl. V, ri g. 2.
' ) I hlinpcl, II pl. CXLVlJ fi CXLVIII.
.) V. planta XIX. fiU. 1, la noi mai JOI. ,i d. A. Filimon. in Dodo 1 1924.
1) IIl1mpc: l , 1. 1'. , pl. CXLIIJ .
') J1nmpc:l, D,.o,,:,kOl' III , pl. CXCVI ,i CCX.XXIII.
www.cimec.ro
=--_____ VASILE pAR-VAN, ObTICA
dela pusztabodoly6 (in Bihor) '),cel dela Kajnyikfalva (tot in Bihor) 1),
etc., posed deopotrivli. tipuri de seceri nchise mai deschise, ba chiar
cum e cazul la de modele vestice, cu buton . 3. languctte::
nllituri de modelul tA crocheu caracteristic pentru Dacia cu
vecine spre N (Polonia) E (Rusia sudic1\. pnA in Cnucaz) 3). Este
deci destul de nesigur de a stabili un tip precis de secere pentru han-
stattul 1 getic. E mai probabil d\ diferitele forme au coexista! p!lnli. tarziu'
in orice caz put<!m cu accst prilej constata sinteza de forme
tate (dupll. vastul teritoriu pe care se int\l.mpinll., le-am zice gcto-cimme_
ricne), cu crlig., de forme occidentale (int!llnitc n Gallia), de
celelalte tipuri, mai sus notate.
Ddl/i, tesk,JiertIslrae, ciocat/e, casmale de mineri, 2;(lblde de fru. I11JJi/e,
ctc. Dcpozitcle de bronz de pe vremea primului hallstatt ne-au docu
mentat la (n Sibi iu) , mprejurul Sighiloarei (in basenul Tr.
navei-Mari) '), la (n Alba-de Jos) &), la Potsdg (in f),
in Bihor 7), speciile de unelte obiecte uzuale mai sus notate. Dupli
numele depozitelor s'a ndatli. di e vorba de aparitia acestor
unelte n complexul unor forme dintre cele Illai variate, dar cu pre-
dominarea tipurilor vestice central-europene. De notat d. p. cioca-
nele n form!!. de ce1te., dela gimnaziul din ti). Ar fi deci
de prisos ali mai mult. descriind n am!\nunte lucruri de un
caracter comun la finele bronzului n inceputurile hallstattului.
Asupra unui singur instrument ne vom opri o
(Pichel) , n foroU. de puternic cuiu cu profil poligonal
d, aileronst, g3sit cu mai multe d!i.ll n form!!. de securi a
douille la '): Gooss l'a comparat cu un obiect analog
ntr'o min1i. de sare dela Hallstatt l-a atribuit uz. Plirerea
e destul de verosimilli fiind n sare a Ardealului.
Sli trecem acum la examinarea vascIor de metal glisite in Dacia.
') Jbili., pl. CCIV.
*) Ibid., pl. CCV fi CCVI.
1) ef. Dk.hclette III, p. :l69
' ) Goou, Skium, in ASL. XIII. p. 496 .q. cu pl. X.
1) Hampd, Dron:;kof Il. pl. CXLV ,i CXLVI.
') lbid., pl. CLXVI.
') Hamp('\, I1r01l.:ko, 111. pl. CCx.xVI.
1) Unul del. Ntudorf in eercul Albei de Sua ,i eelalllh dela CII/tui/a: Goost. /. C.,
p. 0496,i pl. X fig. 10 (er.la Ok.ht.lctle 111. p. 27S.cioonde .naloage) ,ifig.6.
t, Reprodua de Goou, l. C., pl. X. fig. :l.
De dou,a -aur de patru origini-italic1l, greacli,
- sunt vasele de lux in
?acla a .. 1000 Ch.r . Cum greacli directli incepe
10 deabia odatll cu mal ales duptf venirea Scythilol" n aceste
pAr.ll chestiunea vaselor de origine
getlcl1, Iar apOI, tot Impreunli, pe cele scytho-elenice.
Am. sus, p. 308 sqq., n ol"dine geografic1i obiectele impor-
tate dlll h:lha 10 general din SV: printre ele n primul rnd stliteau
vasele, anume aproape exclusiv de doul1. tipuri: unul mai vechiu
lcdlddrrllele hemisferice,-altul ceva mai nou, situlele. Am afirmat atunci
dl vascle de de tip sunt tot italice, iar nu. cumva, locale.
Sl1. le vedem fihatla. LlIldenschmit, n lucrarea sa des citatA: Die Allv-

de pnll acum, dela Rossin l:1ngli Anclam,
StCtllO. Vasul e impodobit (v. fig. 272) pe buzl1
cu de 11011 pedate, conturate la r indul lor de linii reliefate
contl?uu, .lar pe p:1ntcce cu butoni de cercuri reliefate con-
centrice cu o banda de perle din care se desfac protomele de kbede
www.cimec.ro
binc cunoscute. Linii punctate conrurcaz.l\, definind acest din orna-
ment. Toartcle de forma n cruce, d te douli. de fiecare parte, Sunt
mpodobite cu de lriple cercuri concentrice butoni. Avem
deci ornamentarea a Silulclor discurilor ornamentale nord-ita_
li ce cunoscute din ntreaga Europii a bronzului hallstatlului 11). De
obicciu italice sunt sau ornamente, sau - in orice caz_
mai modest ornamentatedect situlcle. avem chiar de pe teritoriul
vechei Dacii att dcla (in Odorheiu) cllt dela MdriapQC$ (n Sza-
boles) : cr. fi g. 196 201, clUdll.ri ornamentatc Cli tipiccle linii de perle
(butoni prin batere f3U rcpoll ssct) incadrate de linii punctate.
Se p:lre cl situ lele au fost mai putin c!l. lItate n Dacia ; ele sunt mult
mai rare c drept Slllll excmplareautemice
sud vestice, bogat mpodobite (att cea dela /Jaitlu-1J6r:::6rmh IY ct
cea dela SitlyO), ntocmai ca la locul lor de origi ne '),- n vreme ce,
unele din au putut fi imitate de :I i chiar
n ateJjerele din Dacia. Nu vom repeta aici descoperirilor
flcutll mai sus, la p. 306 sqq. Ci vom accentua numlti un fapt. Dacll ni
s'au dintre vasele de stil itali c numai situle dl.ldll.ri , i.ar nu
vase de tipul urnelor, aceasta nu eli respectivele frumoase
fabricateilalicede bronz au necunoscute n Dacia. Am notat mai
sus, p. 306, cazul dela T.-Murtfului, cu imitarc,," in ars a unui
vas de metal ca acelea la Corntlo in Italia. Firesc lucru, olarul
dela a avut naintca sa modelul n mctal. Dar
foile de bronz din care erau flicut e vaselc de mare lux - dcstinate
numai a eonserva lichide-erau mult mai deci mai
rezistente dect menite a fi pe trepiede
expuse chiar focului , spre a se fi erbe n ele: lucru care cerca o masi-
vitate mult mai compactll a respectivelor vase.
Este deasemenea neverosimil ca ltalicii sl1 nu fi exportat n Dacia
cisleo E bogata descoperire de ciste ta corc\onst deJa Kurd
n Tolna, deci de pe malul pannonic al Dun!l.rii 3). Est e probabil
' ) Vezi tot III Lindensc.:hmit. \'ol. JII ,caietVI I,pl .2,i3;Vol. IV, pl. 19: W'lde
av.:m o aitul A , i douA mpreunA cu o cupA de l ur dintr'un tum,,/ .. , tiin Ger_
miniA audicii.
1) A se de pildl litulele noastre cu cea gAsiti la Riwli, proy. Veronl, Dt.
chelene ll 2.,p.76:t.
') Ve:r.i literat ura ehcstiunii la Hampcl, n,o,,1I1wr II . p. 73 Iq. 1-4 ciste intr'un mirt
vasdcbron:r. .
5-5 VI. VRSTA I>J ERULUI IN DACIA.- . 1IA1. L!iTAI"1'UI.
\.ca exportul acestor vase sl\ se fi oprit aici. Dar nu trebuie de alt11 parte
aceastIl. formli, cAreia i f!lceau vasele de lemn cu
cercuri apli ce de metal, cunoscute mai ales din epoca La T ene 1), dnr
de sigur folosite mai inai nte, nu putd: avea cAutare ca frumoasele
silulc', cupe de un profi l executabil exclusi v in metal.
Dacia poseeUi n prima vrstA a fierului deopotrivll. CUpt de tip italic,
cum sunt acelea dcla Cholii (v. fig. 203) de lip hallstattian
alpin, cum au fOSl acelea, pierdute, dela Sighiloara (cr. mai s us, p. 384-
cu cap. IV p. 197). E putin probabil ca e1egantele cupe dela
Gherlii s11 fi fost fabri cate n Dlcia: cu att lUa i mult (; u ct ele s 'a, J
Fi".:t7J.ec"cldc bronzd.n Muzeu! Brukenlhal.Sibiiu.
g!sit cu fragmente de tip norditalie c!l unele din
aceste cupe sunt mpodobite cu motivul ori zontale de butoni,
incadrate de linii duble punctate, de o evident Dealtfel
tipurilor : folt n depozit, indid1 un evident eclee-
lism comercial.
Nu mai frecvente sunt n Dacia tellilt cu tOt de
origine norditalidl., cum le gsim dela Hajdu-BtSszOrm6ny')
in Basarabia :!.). Reproducem aici fi g. 273 frumoslI l exemplar din Mu-
zeul Brukenthal, in Ardcal reprezentnd tipul Oarecum clasic al
acestor vase, general n toatll. Europa, din Callia Italia
in Scandinavi:t4), in bronzul IV vesteuropean 5) ca dacic, deci
' ) Cf. Dtchdel1c 11 3. p. 1457. eL bronzului, voI. II 1, p. :t86, nOla 6.
Il HlI.mpcl, IJroukor, 1, pl. LXV, 1 : v. , i pl. LXIV, ri g :t.
') CL E. Dunircllnu- Vu!pc, L'tsp/msione dd/e cit'ilta ito/ichc Vlrso
inl:.phemeris Docorom(mu III ' 92.5.
' ) II 1,1, .2.87.
/, C., p. :186 arimlii el .ceste VISe se ""sest: chiar in bronzul III
www.cimec.ro
VASILEP,\RVAN, Gl;'TICA
,.,
I de pe la a. 1000 incoace astfel cu
Je bronz stratul cel mai vechiu de importuri Itailce la nOI.
Dcche1cttc atribue toate vasele de tip siwhI, cistd, CIIplr, in
N Alpilor uzului funerar 1), anume din faze
Au servit la scop cdldtlrufele de tip nordltahc? da. Ele
erau, ca situ lele, vase de t mare aparaa: de se va fi fiert 10 ele,.
fi f!i.cut aceasta t ot numai la ceremonii solemne, eventual la sacnficllie

Brrldul ca la Fi:::ef/d-Clterlii, la ca la fl ajdll-&Jszorminy

marja unor negustori: cel dela 10 cite.,. cel
Haj du n sdb;i, cel dela mare angroSISt. de bronzun,
t ar dc atelier, ca d. p. cel dela de mar.fa slibu,
Importatli:
Dar dup:\ modele din Apus ai sl s1\ fa

dadi. roatele caru/Ili de lupld dela Arca/ia vor fi fost dm

velor hallstattiene contemporane - fabricate la noi, de orf3uran,
bine dupl'i. podoabele de aur de t ot pe ca.ri nc1\. din
mea mai veche a bronzului le produceau la n(ll, nu numai
interne, ci pentru exportul pn1\. departe n Boemia, Germama
dinvia (v. mai sus, p. 338 sqq. cf. mai jos paragraful despre
Tezaurul din Bihor e compus din patru vase de aur, piistrat e aZI la Mu
zeul din Viena i). Trei din ele sunt oarecum ta vasele gre
archaicc glisit e la Glasinac (v. mai sus, p. 374 cu fig. 274), dar
pl. CCXLVI. _rtproduse la noi n pl. XIII, 3-6.
prelucrate neindcmnatcc naiv, dupli tradi{ia de tcaneluri. a bronzului;
cel de al patrulea e simplu, dar cu marginea triplu profilatii foarte adnc.
Toate aceste vase - de tipul cupe-au avut n genul celor
bine cunoscute din bronzul I VI) hallstatt 1). Toate pat ru sunt
lucrate n bronzului IV. cu orna-
mente (butoni) taU repoussCt chiar pe m1!.
cu linii de tperle. pe marginile
vasului:ry. Pe ct ne putem da seamii numai
dup3 fotografii, vasele t godrons. (Ia Ham
pel, 1. c., no. 1-3)searat1i,cum am spus,
a fi mai mult ocanelate. in
a bronzului , bine cunoscutii dup!!. vasele de
lut clasicaplicat!l n sintez1!. cu hallstattul
pc urna funerad dela T .. 4),_
iar nu propriu zis tgodronatet i aceste vase
sunt' dealtfel prin triplul (no. 1), rcsp.

din bronzul IV. CAt vasul nO.4, u. HUiZ. 1 189J. p. IJ6
eruni.ca acelea, analoage, gllsitein
cam din vreme: ca ti p ns:! ceva mai vechi 6) . no. 1 4 sunt de
o formli destul de comun1i,general hallstattianli,decalotllsfericli(iarnu de
profil unghiular), in schimb no. 2 3 au acea unghiularii de
profil, pe care, cum am accentuat mai sus, o la vasele tA godrons.
archaice ca dealtfel, la unele vase de bronz hallstattiene cu
bu::rele rrlsJr,tte ori::ontaL ca ale noastrc t). ne va fi permis a re-
IC\'3 aici un fapt remarcabil: ntocmai cum pentru vasele a
godrons ne putem urca n di utarea motivului decorativ la cupele
pictate de stil Kamares din Cnossos, tot pentru ideea vaselor cu
taneluri concentrice spre ftlndul vasului (deci un fel de godrons creux)
putem g!l.sl modelele geometrice in cutare vas encolitic din comitatul
Slovaciei centrale?}, n teritoriu - de sigur
1) D&:.hcle!te, II I, p. 2.87.
1) / bid. II 2.,P.778.
') ef. O(!chelette 111 . p .:87.
' ) Koda, Dolgo::atok, VI ' 915. p.
') Deehcletle III , p. 287, fig. 108, no. )--4.
') Jbid. 11 2,p.642.
') Pentru ambele exemple v. (ig. dda HoernuMtn(!;hin. o. t., p. 259.
www.cimec.ro
.6
VASILE I'ARV"N, CiA'TICA
nd!. cel pu\in din bronzul III - getic, sau in cutare larg des.
chis!i dela de stil cuculcnian n, posibil incA
din cneolitic 1). Sunt deci paralele cari
din dnd in cnd se ntlnesc, pentru ca Sudul mai bogat, prelucrat
de Orient, slt ajute Nordului a face un pas mai repede, din per-
petua vegctare
In ce frumosul vas de aur dela Biia, in care motivele
loc::! lc ale bronzului III IV dacicsul\t combinatcclI elemcnteco_
munc Sud vestului, norditalic. trimet la analiza sti li st icli pe care
i-am flcut-o mai sus, la p. 330 sq.
Fenomenul mai mari in urla aurului dccl\t n II bron-
zului, chiar in materie de vase, e caracteristic explicabil la noi
I
gin:l\ia se exercitau n Sud, mai ales n bronzul IV
hallstattul 1, n special pe meL'llul mai eftin l)rclucrabil in
spre a fi exportat, bronzul. Sudul putca deci trimitc in chip continuu
t din plin opere de artii supcrioarii in bronz, nu n aur. Dar aur,ul din

duluL latl1 deci de ce gi\sim in Dacia hallstattian!\ v.lse de bronz, pur
italice pur vestic-alpi ne all1turea, vase de aur de un sti l evident
local, chiar dacii in anume linii structurale ori motive dccortltive se
vede autorii lor au cunoscut lumea greco-italic1i de prinprejurul
:lIlilor 1000 a. Chr. Dealtfel aceast1i intimil a Vestului
Sudului de orflurarii dacici ai bronzului I V hallstattului 1 o
vom mai jos la examimlrea podoabelor de aur caracteristice
pentru acc\e timpuri.
Simultan cu Scythi lor n Dacia incep a se ar1ita fabrica-
tele clene de origine di rectli venite din Rlis!\rit- pril\ Marea-
Neagrli _ iar nu din Apus, prin Marea Adriatid\. Lucrul era firesc.
Scythii veneau deacolo: furnisori i lor cu fabricate de metal de o arta.
superioarli dimneau mai departe Grecii dela Ponlul Euxin: daca.
armele podoabele comune, vasele de uz comun, in special marile
cazane de bronz (v. mai sus, p. 9 sqq.), ornamentele barbare aleearelor de
vagabondat ca nomazi ale carelor de procesiuni funebre (mai sus,
' ) lncAine:dit.
p. 21 le face Scyth.ii singuri, apoi pentru oglinzi, vase
de lux aur, argmt bronz, aplice de metal pe tolbele de inele,
pendantlve, etc.,. trebUIau s3 apeleze la Greci. Iar Grecii dru-
mul spre direct ace fabuloasl a aurului cu
Iar nu scythi (1), in podoabe
Ca in Apus, vasele de bronz de origine ionian!i apar deci

p. 17 sq" cu fig. 8 9 pl. II, fig. I 2), (lIydria dela BetIe
n Bereg: pl. XVIII , fig. 1 2) foarte probabil tot dintr'un mormant
dar n albia unui pOr!!u, ceeace inseamnli di a fost trit la o
care de locul unde apa, rupnd malul cu morm!l.ntul, a furat
dus mai departe obiectele depuse acolo 1).
. dela Bene este unul dintre cele mai vechi vase ioniene gli-
slte.1O hallst.'1.ttul european. apoi de num1\rul ex.-
de redus al. de vase archaice n N AI-
pilor.), e propriU ZIS un tmictlm. Clici hydria n
la GracJn.olll lngli Berna, singura aflat3 in Europa centrala
afarli de a noaslrli, e de un lip deosebit, mai apropiat de forma oval1\
pe care o vor lua aceste vase n sec. V. Hydria
a. avut 10 a,farl de cele douli laterale, orizontale, pllstrate, ind
una legnd umerii vasului cu gtui, cum e cazul chiar
la Grachwlll, dar care s'a rupt, spre marea pagubI a noastr1\ : n adev1\r
aceste sunt deobiceiu decorate n sec. VI ntr'un chip foarte
bogat cu tot felu l de anthropomorfe tberiomorfe de
stil oriental. avem destule elemente pentru datare in stilizarea

rele pe un glob. Capul sirenei e stil izat n unghiu-
Iare, dur .. e, e:-: se - acoperit de un v:1l) de o diadem4
care dli figUri aspectul Aphroditelor de tip fenician. la
ca la Histria, toate sec. VI a. Chr. O
SlIhstlc3 - cum a f1\cut-o P6sta - duce la concluzia,

1) ce. Dk:heltllt 112, p. ,8:l . qq.
www.cimec.ro
,.8
VASILE pARVAN, GETICA
care ni se pare singura admisibiHi, cA data acestei hydrii e prima jurm_
late a sec. VI a. Chr.
Pe unde 3 ajuns acest frumos obiect archaic elen in nordici?
Pe calea Scythilor, adic1i dela Pontul Euxin prin Moldova Galitia,
cum dela inceput a presupus Kovacs? Ori, cum propune POsta, dela
Chalkis n Euboea - admis de ci ca de Dcchelettc 1) drept centru
principal al fabricatelor arcbaice clasice de bronzur -prin
Thasos, valea r1iului Axios. apoi, prin Triballia, n valea Tisei de-aici
tocmai in Slovaciei? InclinAm 3. crede - dup.!!. cum am notat
mai sus, n cap. 1, p. 7 - cA aceste fabricate, ori e1l. porni au din Eu.
boca, ori din Asia-MicA. luau drumul m1l.rii, c!!.tre Olbia Histria,
iar deacolo p11.trundeau n interior, ntocmai ca fabricatelc ceramice
corintiene din sec. VII VI gitsite pfin1\ n Podo!ia 1).
La ceala1tli extremitate a lumii getice, cea sudicli, pe Dunlirc,
Giurgiu, a fost intr 'un tumuluJ dela Btllt1l1oaia un UP'I' ionian
de gust greco-scythic, cel mai tirziu sec. V a. Chr. L-am
descris interpretat mai pl.lI,fig.1
prilejul examinlirii scythe pe valea Dunl1rii n sus, nu
mai reviu aici . Voiu observa numai cl de data aceasta avem de-a face
cu o operli de introdusll in lumea geto-scythie1\ pe drumul Dunlirii')
anume din emporiul care domina acest drum, n fundul Tran-
silvaniei, pe .), Histria, cea mai veche colonie
sian3 din tot Pontu! de N V.
1) O.c., Il 2, p. 756,-undese relc"ea:&lintli,cI dela Chafkj,lirta vuelorcle
bron2 a trecut la Cumatl Capua in Italia fi el deci multe lucruri grecefti archaicc
orientlliitante gAsite: la N A1pilor pot fi din Cumac, iar nu din CJralhis.
') Ol!chelette 11 2, p. 759, necunoscllnd 1uficient antichitAtile din R Europei
afirmi el_Ies colonie8 grecque:s de la me:r Noire: n'lIvaicnt pllS une influen<:c
senlible sur l'Europe centrale lupremier 1gedufe ... ,i ton ne peutouribuerauxim.
portations penetrant par le cou"' inftrieur du Danube un rale prq,ondb"ant dlJlI
le dfvdoppcment de la culture ballstatticnncI. De fapt lot ce e IlQlbtaLtian IC)'tJric
in OMciR, pIIni spre Boemia ,i PllOnonill, iar in Throcia pAnA in Rhodope (v. , i mai lua,
cap. 1, p. 33 ,i cap. V panim) e de origine clcniclpontjcd: vase, oij lin2i, podoabe de
aur,i Ifgint, aplioe de aur, argint ,i bronz, etc.
1) Vezi asupra pitrunderii elenice pe Ounire in lUI, incA din hallstatt, comuni.
carea mea ,i mai nainte citati: Plnltration htllbtjqutl el IKlllni'tjque da", la vaUh dy
Bucure,ti, Bul. Secf. Hist., Acad. Rom. X 192J.
' ) 1. dplturile din vara anului 1925 la COltq,i, lub direqia d-Iui
d-nii Ferenezy,i Simu,asistenliiali,augl.it in burgul dllcicdcacolo, alltureade <:c.
ramicl La Tt:ne. monete din H.iltrill.
VI. VARSTA f'IEMULUI IN DACIA. r. HALLSTATrUL
De pur scythic!1, numai cu inruriri e insli marele
cazan descris de noi mai sus, cap. I, p. 9 sqq. (ef. pl. I,
fig. I dm V-:IV a. Chr. Astfel de vase, fie turnate pe loc, fie
. era rlim1nea centrul puterii seythe,
s au I.n (mal sus, p. 360) se pare, la lngli
(mal sus, eap. 1, p. 8, n. 6) . Originea acestui tip de vase nu e
a:-iatidi, duplicum s'a crezut,ci,am ar1l.tat maisus,cap.l,p.lJ,
sudesteuropean3. Ea pare a fi fost imitat1l. de Seythi marile
Fig. 275. Vlldc pAmint ara. (Muu.
ul din ... a).
----rl1
,
_____ :J
Fi,. 276. Vu de plimllnt an.
(MuzculdinTimitoara).
vase archaice grecClti centraleuropene cu picior, din cari au derivat
in vestic basenc1e votive de sacrificiu purtate pe care pro-
cu patru roate. - Dealtfel nu ar fi acesta singurul caz de
halJstatto-scythic cunoscut. Armele mai ales, podoabele
de cor?, oferli ind o de alte exemple, dovedind
Insp1rarea scythld din cultura locaM in Europa dela 800 3. Chr.
incoace.
de n n general la
de MIJloc. 10 VI a. Chr. ali mpiedecat
dm DaCia II de vase de metal chiar de
ca a lIpunlor de arme unelte caracteristice halJstattului Il sud-
restic vestic 1). In schimb forme caracteristice s'au ivit aici. Renexul
lor il A doarl1 in podoabele scythice, asupra
neam opnt IOdeJung 10 cap. 1, n eera mica geto-scythicli din haU-
stattul II, ntre 700 300 a. Chr., pe care o vom urm1l.rl acum.
yenerale asupra acestui fenomen de dea
www.cimec.ro
VASII .E . PRVAN. GIITICA
Cuamica. Printre cele mai frumoase probleme ale istorici artei in.
dustriale protoistorice, e de sigur tipologia ornamentica ceramicei
bronzului dacic. AUiturea de formele vestice din Banat de
CAmp, nrudite cu ceramica p::mnonic!\, dar B.cAnd familie apane,
Fig. 277.Vude pllmAntarsdelaGllunt.
,iginMun:fj.Turda,dupl AS.XX 1<)00,
p. 213. 1/ 3 m. n.CL,i HoernetMen
ghin. Urg.d. b.K., p .... IS, fig. 1.
itutul,p.416.
Fig. 278. Vu de pl.
mllnt .... dclIlGhcrnt
II'gn Mure,-Turda,
dup!!. At.xx. 1900,
p.208.1!3 m. n
cum se vede din pildele ce reproducem in fig. 275 sq. 282 cu
28
5
pc pl. XX fig. 4, dela Muzeul din Timi,oara, avem formele proprii tran
silvane dela Glzl'mesig n Turda (fig. 277 sq.) ori cele din cimi
tirul de urne dela Pusztaszentjdnos 1) n Dihor, al cliror profil elegant.
1) ce. Ia Hampel, Dronzkor 11 p. 121 ,i 1'1. CXXXVIII, cu ,al. 1, pl. LXXV
1:::i
i%roruluipec:are-lfolOKIU1'I.
VI. VARSTA FIERUl-UI IN DACIA_ HALLS1WT''1' UL
nviorat de organice, se ca cu mi-
nunatele incizii adftnci, de o rarli a moti-
vului ornamental, amintindu-ne deaproape anume din Knossos
in stilul Kamares (Hoernes-Menghin, p. 414 sqq.). StrAns inruditc
ca spirit decorativ, dar preferllnd motivul unghiular fa\1I. de cel spiral,
sunt celelalte forme, ale bronzului muntean, din balta Dun1l.rii, la
Boiall l!l.ngli tot incizii adnci cu linii benzi, insli cu
.Schachbrettmusten meandre unghiulare tipice, destul de diferite
Fig. 279. Vas delaC01JQman
Trei-Scaune.
Gheorghe).
Fig. 280. Ft'1Igm, de vu dela
Ghid/aldU n Trei-Seaune.
(Muz.SL Gheorghe).
de cele n Ardeal. Dar ntr'o parte in alta
leg:Hur!\ cu ceramica mai veche, pictatlt incizatA, din eneoliticul
local sud vestic pn1l. in hallstattul sud germanie vestungar da-
nubian 1), continuitate a motivelor n mare parte chiar a tehnicei
decorative. formele 8unt cvoluate ntr'o carc' el
au sosit alte vremi .
In adevltr urnele, ind!. dc formlt ornamentare a bronzului mijlociu,
la Covama ori la Ghidfaldtl (Cid6falva) n Trei-Scaune (v.fig.279
pI.XXIl 2), ori mai ales cea dela Barooll, tot acolo (v. fi g.
pl. XXII 2), sunt evident din fami lie cu urnele hallstattiencdi n
Alpi 1) pot fi n bun1l. pace atribuite bronzului nostru IV, n vreme
cari vorbiam mai nainte,atAt din Ardeal ct din
1, caiet XII, pl . Jj Dtchelelle II 2, p.8181q. ;
1\ vasele din Araoviala D&helette 112, p. 810.
www.cimec.ro
Muntenia au principala nnorire n bronzul III, cu posi bile prelungiri
mai trziu, pin!!. in haUstatt. Fapt e, d\ cu
toarte din mormintele fScythice. nu sunt dect O leftrnl
a analoage din bronzul III IV (a se compara fig. 282, 285
sqq. 33, cu fig. 283 sq., 301 sq. 304)' . .
Dar mai ales e hotlirtor pentru ceramlca bronzuluI
IV dacic ceeace constatlim n mormintele dela Bandul
JJ
. de Ctmpie (Mezdband) n Turda, de
vacs 1). [n urne d(" o forma oarecum
. I:Jrgi sus strmte jos, de o fa cturi'l
--- -----]
chea manierl1 a bronzului , in special bogat
jlddll inTreiSca. n Baltat , din marea
cu un br!iu de IOCIZU In
domin! (ef. fig . 86 pl. XXII, fig.
2). In plus, cupe mai mici, cu doull
toarte, de forml cu
tScythice. , ori cu una, de forml1 mal
specific a bronzului , s'au. gAsit tot
inl1i.u ntrul urnei celei man;
dup1i. Kovacs era aceasta: 10-
bat1i. cu oasele calclOate ale
mortului fusese pe gura urnei,
iar n peste resturile mortului ,
De fapt,
pe care a
gl'lsit-or" urn1l. , nu pe urnI, nu
zutli nl1l.untru nainte ca urna sli se fi z8z. Vase de plmlnt ara.
umplut de plimnu , ci dela (MU7.eul din Timi,oara).
pusli inlliuntru, exact cum le-a gAsIt. .
corespunde 1" tot111 ritullti Jfmebru dm tlesltc.
deopotrivli in Bavaria, Lorena. Belgia chiar Pyrenci ').
6.
VI . VA\(STA .' IERULUI I N DACI A-
Un ca cea precedentl,iar in urn1t, con.
resturile arse ale mortului, nu o ci o cu dou!!. toarte.
Lngli uml se mai afla un al treilea mic vas.
In tot din aceasta a bronzului Kovacs a mai scos
un vas Iriplu, comlll,;cani (v.fig.z89),a naturltrebuie ne-o ex-

Fig. Ce,l i din morml\nl ul 8cythic. 110. 9 Fi g. Ccqc1l din mormAn_
dela fg . i1Iure,"I11i. duplKovllc:a.lnDolgo#(l. tulno.Jde1uPiltM,dupft.ltoaka,
toh, VI 191$ , p.a67. in Dolgo:ulloh, IV, 19I J, P.z40.
plidim lOt prin ritualul funebre. iar prin vasele
hallstattime cu coroane de v1tscioare, ori prin cele celtiberice contem-
porane : ,n vas cu douli mici cupc periferice lipite de el'), ori prin vase
Fig. 28s. Vas de pft.m1lnt
al1!(MlluuldinTimi.
,oarll).
Fig.z86.Urnl ,i dda D(lndulde
Cmpie, dupll Kov4cs in Dolgo::otoh,
I V 19lJ,pl.delll P.270.
ca acel de aur dela Vlci-Trftn t), atribuit de bronzului
Il, iar de mine bronzului III.
Dar fasele lobate caracteristice pentru bronzul mai vechiu aici
evident bronzului IV dacic (hallstattul 1), stabilesc, m-
' ) Cr.O.xbdette. 1T 2. p. 8u fq. V. ,i vasele triple de tip norditalic reproduae
de E. Dn1reanu-Vul pe, 1. c.
1) Cr.AndriefCac: u.PlrVll n, TtflQUrul dtla V61ci Tr6n, pl&n.fa.
www.cimec.ro
preunl\ cu acele cupe quasi-scythice, legAtura cu hatlstattul Il 1): mor_
mintele acythicet cuprind exact inventar ceramic,
sunt iar nu Ilma, cratila etafca. vom amint I
cA mormintele haUstattiene dela Glasinae tot tipul de
cu doul1 toarte nalte '), cunoscut din bronzul nostru IV, ori chiar cel
cu o toart11 3), al3turea de skyphoi cu douli toarte 4), ntocmai
cum g11sim dealtfel dupla secure de fier, ca arm11 de luptl1, la
inhumat
i
acolo cu alemide greufli servindu-se drept coifuri de rase
de bronz tdgodronst
6
), vom cli dela Bandul-de-Ca.npie
Fig. 287. CeAlci dela
Ba,ltlul tiI C4mpil,
duplKo\'lia, n Dol-
g02alok, IV 1913, pl.
delap:z.70
FiG. 288. Cqti dela
Bandlll d,C4mpi" dupl
Kovia, n Dolgo2alok.
IV
pAn11 la Glasinac e o singurli lume, cu rituri adesea diferite, <ar cu
forme de asemAnAtoare. Suprapunerea superficialA sqthicll
peste lumea noastrll din bronzul IV este astfel sigur caracteriznA n
Ardeal am zice, postulatA la Adriatica (cf. Daursii de cari amvorbit
mai sus, n cap. 1, p. 38 cap. V, p. 22.9) '
Tot unei urne hallstattiene credem d fragmentul dea Bita
n Trei-Scaune, tot la Muzeul din Sf. Gheorghe (mai sus, fig. 2.6ry, care
prin banda sa orizontalA de ceretlri concentrice, ncheind j os zna de
canelUri orizontale (bine cunoscute din hallstattull dacic prin vau! dela
care imit pe cele de metal dela Corneto: v. mi sus,
fig. '91 192), ne att pe cele din Germania sudicli, pitate'),
1) C ...
halltlatlieneduplcum se \'we,idinplaCli ,otivlcu,pir.le,dcacri51 mai,u'lp. 3
8
4.
') Cf. d. p. Fiala, n IV. M. a. B. H. 1, p. 160.

')Ibid.,l.p. 132.,rig.9,ip. 140, fig. 36.
") l bid.,p. I34 ,qq
4j O.!chclctte Jl2,p. 818,i I.indcnschmit. o. t. 1, ClIietXlI, pl 3
cllt pe cele dela Oedenburg, incizate ori pictate 1). Nu mai
ballstattian e tiparul dela Jlieni, tot n Trei-Scaune (fig. 26g), deimpri-
mat ornamente cu dublul p1l.trat nscris unul n altul , cum le gAsim
pe vasele din tumllli sud-germanici contemporani ').
Dar un/a tipic haJlstattianl e n Dacia cea bitroncconicll, dela forma
archi-barbar1i dela 1'imitoara, cu ei quasi-neolitice (v.
fig. 290 pl. XXIII , fig. 2.), trecll.nd prin formele mai organi23te dela Blaj
(fig. 291 292 pl. XXIII, fig. 1) cu interesanta varietate
de profite dela 7'.-Murefului (cf. fig. 240 294 sqq.). O ct de superficiali
a acestui tip de urnli cu cel propriu al bronzului, cum l avem
d. p. dela 0::1111 sau dela Ret; n
Trei-Scaune (v. fig. 299 300),
ne aratA imediat transformarea
tipologicA produsl de
formelor villanoviene in
noastre. populari,
eXtrem de conservativl, n'a pli-
risit nici vechile forme locale Dolgo:;atok,IV1913,pl.dc1apg.2.72.
de urni'l-borcan, cu gura mai
larg.!!. ca fundul, cum le-am ntlnit la Bandul-de-C'mpie in
bronzul IV, sau de urnA-chiup, cu multe toarte verticale cum se n-
d.lnesc la Tinosul chiar n La Tene III 3) . In insula din lacul Boian
glisiOl urna largli la guri, ca un ghiveciu. asemAn!toare cu
cele dela Band urna de tip Borsod, cum apare n Bosnia t). AceastA
continu.!!. de tipuri vechi nouA, de motive vestice
ajunse pe valea Dun.!!.rii n j os de motive estice infiltrate deopotrivA
din stnga din dreapta Dunlrii, d.!!. ceramicei haJlstattiene din Dacia
un caracter extrem de complicat . Dealtfel amestecare de tipuri
vechi quasi-neo!it ice, lucrate n tehnic11 primitiv1t, tipuri nou1\ ce1-
tice, lucrate cu roata, va fi de la caracterizarea civi liza-
getice din a doua ti. fierului, dela a. 300 a. Chr. incoace.
O formA de titlu! cu picior, ascmMAtoare ca idee, nu ca profil, cu
urnele din Gallia meridionaJli , imitate dupA vasele italo-grece din prima
1) ef. Hoernea-Mcnghin, p . .559 ,i 483.
1) Lindcnschmit, o. t. 1, eliet XII. pl. 3, fig. 3: cf.,i fig. 6.
a) Radu ,i Ecuterin. Sdpdturil, tir/o Ti_J (in Dodo 1 1924).
') V. Chril{Ctcu, Sdp4turil, dtlo Boion (in Dodo 11 1925), cu Pirvan in OrpMtlI
JII,llqq.
www.cimec.ro
,/
53'
vrstl\ a fierului 1). s'a in mormAntul .scythict ilO. 1 dela Pi,e"" n
Huniedoara '): fig. 293. Aceastli urn1\ e mpodobitli cu patru
dintre cari douli sunt tratate, dup!l vechea manierll neoliticli, drept
urechi sunt n verticali1. Putem
form!i de urn1\ drept o altd ncercare a olarilor pc IAngl\ cea dela
de a reprodrlCt complet, rednd piciorul de
vasele italice de metal, cari le veneau din SV. mai putem adliuga
dac1\ la era vorba de un model din Italia centralli, mai
Fig. 290. Vas
dela Timi/oora.
(Muz.Tim.)
Fig. 291. Vas tscythic:t Fig. 21)2. VIIlJ tlcythia dela
deIaBloj.(lVIu%.ooleg. Dlaj(laMuz.coleg. Dethlcn
Jkthlen din Aiud). din Aiud).
vechiu (prata-etrusc: 1000-800 a. Chr.) cu profil convex de sus
plina jos 3) , la este evident1l. dintr ' un model nord-
italie din perioada Benacci II (900--'j'So) cu partea n
profil C01ICtlV
4
).
Ind!. un tip nou interesant e acela din mormntul t8cythi ct no. 2. de
la PilChi '): fi g. 294. E vorba de o cup1l. cu singur1l. toartll. naltll., dar
ava,nd nu un profil simplu conic, ca de obiceiu (v. mai jos), ci bitronc-
conic, n felul urnelor, mpodobit pe linia de a bazelor
') Dtthelette 11 2, p. 817 cu fig. ]29 fi 330.
") M. Rodea, in Dolgoifawh, IV 191 ], p. 2] .
') V. planta dela Dttheleue 11 2,5]], 7.On:l de aU5, no. 9,-dupli. MontelillJ.
') Idtm, ibid., p. 538, woa de mijloc, no. 8,- idem.
l) La ROllta, J. C. , p. 238.
conurilor CU nelipsitele patru, in cruce. Este clar cll. aici
avem de-a face cu doull. elemente degenerate ale artei bronzului : JO pro-
filul vasului, care dela un original de tipul dela
mai jos, fig. 303, dar e apoi modificat dupll. noua formll. a urnelor
villanovizate: 2 proemi-
devenite din or-
ganiu, ca pe vasele dela
Ghernesig, numai apli-
cate, pi\stra,nd
rea n cruce. care pe vre-
mile mai vechi ditdea va-
sului n perspectiva ver- Fig. 293. Vase di n mormintele .t<:ythicct dela
ticalit un aspect pur Pi,ehi, dupl Roska, in DO/IO%(ltok, IV ' 91]. p.
simplu romboidal convex 2]4 ,i 236.
(v. mai sus, fi g. 278), ori
ch.iar concav: numai patrulater 1). Inel odatl deci perfect! continuitate
mtre bronz haJl statt din
punctul de vedere al popu-
de bau a Daciei,-care,
sub valurile de idei de po-
poare noull., ce se ab1\teau
asupra ei, se adapta numai,
lanouele rmprejur1ri, dar nu
2
P.237.q.
O alt formA a bronzului
trecutll. aproape neschimbat! n hallstattul Il getic e cea a
cupci cu O singuri'l. toart11, cum se vede imediat din ntre
cupa din brom. dcla Timqoara, fi g. 282, cupa (lin mormllntul (!Scy-
tbiCf no. 3 dela PifChi ' ), fi g. 284, ori cupele din mormintele tscythice.
dela T.-MIlUfJlllli
J
), din fig. 283, 301 302. Ceeace e nsi extrem
de interesant, e di formele de co o singur1\. toartl, mai
bogat profilat e, din bronzul (fig. 285 303) se reglsesc n
mormintele tscyt hice. dela fie ntr'o formll mai
' ) Vase: nou delCOperite in Cimpi. munteanii ,i cari \'ar apare in Dacia II.
' )RosIta.I, c.P.240.
1) Kovlles, in Dofgofllatok VI 1915, p. 259 sqq.
www.cimec.ro
primitivli fig. 283 302,
locale caracteristice, a dror varietate de pe urnele din
morminte am vlizut-o in fig. 295 sqq.
Fig. 29S. Umedinmorm . acyt hice
t
dt- IQ7'g. _l\1urt ll, lui,dupAKodcs . n
DolgOlfotok, VI 191$, P.2S9,i 2.61.
Fig. 296. Urne din mOi1Tl. qcythicet
dela Tg.l\1urtllllui.dupA Ko,"'cI. in
DoIgo.ntoh. VI 191$. P.264 ,i 26$.
Un tip de nentlnit nici la nici la e aceea
cu douli toatte, cunoscuti (v. fig. 287) din bronzul dela Ba.ndIlI-de-
Cdmpie 1), pe care o regbim ntocmai n mormintele scythlce dela
G6mba, (v. fig. 263, !i pl. XXIll, fi g. 1).
Fig. 397. Urni din morm. tscyt hict Fig. 298. Urne din marin. flC)'t hicet
no. 1. dela Tg._Mllrtluf'li. dupl In
v/l ca in Dolgo::otokVI19J $.P. :57. Dolgo.alok VI 1915. p. :6:,i 267.
Dar ntocmai cum n mormintele dela Dand ca inventar fu-
nerar, aproape obli gator,rmll'l, eeaFea, in mormintele din
hallstattul 11 dacic. din aceste morminte nu mai e lobatl, ci
cu marginea perfect dreapt!!. spre interior: forma ei
e analoag:!!. cu cea a din vArsta bronzului (fig. 2820), minus
toarta. In schimb ea are obicinuitele patru n cruce, din
care - opuse - glurite, cum c cazul la Ieafaldu n Trei-Scaune
1) Iden\. ibid . IV '913. pl. 5 dela p. :70,i 6 dela p. 372.
(fig. 2066), sau, tot patru, dar neregulat douli cte douli (deci
inel o degenerare n plus), cum e dela 1), din mormAntul 2,
ceva mai regulat, la dela T.-Murefului
'
), in mormintele
1 2: fi g. 305
Fig. 299. Va. delK O"UII (Trei- Fig. 300. Vas dela Ret In Trei-Sca-
Scaune), laMuz.dinSf.Gheorghc. une, la Muz. din Sf.Gh.:orghe.
Astfel dari toatc formele ceramice ale hallstattului daco-scythic sunt
ale tipurilor mai vcchi, din bronz. E aici o perfeca continui-
tatc, mult mai decAt aceea ce se poate constata n arta meta-
lelor. nu e grea. Clasa bogatl1, cu nou din RAslirit ,
Fig. 301. Cqti din morm. tacylhiut dela Fig. 302.. ee,li din mortT\. tscyt hi ct no. 8
T,.-Murtlu/uj, dupll. Kov4cs in Dolgo- deJa Tg. -MurtIUllli. duplKov4ee.in Dol-
.atoh VI 1915. p. 2$9 , i 2.6,. gozatok VI 19'5. p. 266.
rlmnc un timp neasimilabill. Formele de lux ale bronzului IV gctic
se continul1- ca la Aiud - in plin vremc scythicl, paralel cu for-
mele orientale, aduse de Dar poporul sirac, massa
Scythi, afiAndu-se n minoritatc, formele locale, ale indigenilor
se de ce, daci a\'em arme ori podoabe de metal
tseythice., nu avem n schimb o scythiel . E drept eli nomadul
nici nu bucuros vasul B.r!1micios de lut, ci preferi lemnul
')Rosb.l. c . p. 236.
' ) Kodee. l.c . p. 257 ,i 2.59.
www.cimec.ro
VASILE pARYAN, Gh7/CA
ori metalul. Dar n Dacia transilvan! Scythii au trebuit do dcvie seden_
tari, deoarece nu aveau cmpia infinit! din Muntenia ori din Ungaria,
pentru vagabondarca cu turmele hcrgheliile lor. ci nu au creat
o industrie proprie, ci au adoptat-o pc cea
Ne mai rm:\ne de spus un cuvAnt despre vasele cu incizii adnci,
sau cum le spune, cu un termen excelent Dechc1ette, exci::ate (li decor
excise) 1), gMite n insula din lacul BoitUi precum la Na_
zru, in jud. Brl1i1a
3
).Am mai sus t."'\ excisiei eveche in
bronzul nostru, dar am notat motivele decorative sunt altele
Fig. 30J. Vude pl-
mAnt an.(Muz. din
Timi,oara).
Fig. 34. CqI din morm. tlcythicee
dela dllpJ KodCl, in
VI 1915, p. 26 .. ,i 265.
dec:l.t cele dela Boian, unde mai degrabl trebuie sa cliueim analogii din
ceramica sudgerman1, austriad, a primului hal1statt, con-
tinuatlt n al doilea, dar in Germania pictatt1 peste excizii, in vreme
ce la noi, ca in excziile apar numai cu albul ncrustat n ele
drept coloare deosebitll pe corpul (altfel de o past.5.
foarte fin!i, asem!in!itoare cu cea din La Tcne) al vasului. In mijlocul
hatlstattului 1 dela Dunll. rea getici\, vasele dela Nazl1ru dela Boian
alclituesc o problcmli aparte: ca n V, leg1l.turile lor cu bronzul III
de o parte, cu hallstattul de alta, rll. mn nc .. , obscure 3).
Obiectele de podoabd. Imbr:1d\mintea b!l.rbltteasc1l. femeiascli. geticl
ne este cunoscuei destul de bine din La Tcne, dupa descrierile autorilor
1) 112, p. 819 aq. Ce. p. Nazlrll , Istrati in Ari, At. Rom. XXXI V 1912, Mem.
$eCI. p. Us.


VI. VARSTA FIERUI..UI IN DACIA ,. HAI..1..STA'M'UL
dupli monumente. (V. mai sus, cap. III, p . 16<) . Dad n hall-
staU a fost la fel, ne indoim. Hallstattul a trebuit, firesc, sli continue
am .arlit.at cu attea ocazii mai sus. Dar
scyth'cli apoi putermca ce1ticli au trebuit sli aduc! intre
700 a. Chr., cnd Scythii ('cup1l. Dacia, ]-100 p. Chr., de' dnd
avem literare monumentale care mai
portul getlc, oarecare 8chimb1l.ri n vechile E de prisos a face
ipoteze reconst ituiri pentru hallstatt, lu.indu-ne dupll La Tene-ul
III: ele ar fi gratuite. In examinnd podoabele de corp din
bronzul IV (haJlstatt 1) din hallstattul II dacic, eli ele
au corespuns unei care n ei a putut fi ase-
cu cea din La Tcne, n aOl:1nunte a lrebuit s!i fi e di-
feritll.
Cj"gdlori ti apliu.
Att fe-
meile impodobit
bucuroshainclenbron-
zul l Vcudiferiteaplice
de metal, n general de Fig. 305. tCupU (cratite) din morm. flcythicet
bronz, dar adesea de dela T,.oMuTtIUlui, dupl KoVli.t:a in
aur, fie fixatedireCl pe Vl 1915, p. 257 ,i 259
curele, ca n cazul cin-
fie numai ca nasturi , prin chiotori speciale,
de curele ori cordoane petrecute peste de cAnepli, de
in, oride l tln!i.
purtat ehimire de piele placate cu bronz CllfleriJa
PeClca, Kemecse, Sttse1li) , ori eventual chiar' cu aur 1) (ca la Hallstatt Fo-
kort't)') numai femeile,cum crede Dechelette
3
),ori cumva, precum suntem
noi a crede, Aplieele respective de bronz glisite
la noi provin din .depozite., iar nu din morminte. Deaceea nu ne
1) Cf.mai lua, fig. 222,
dela Hallstatt (ef. Dkhelctte, Il 2, p. 861) ,i Fokorl1,-ac pare din Ardeal. HoernCI.
Drev. cit.maijoJ,notn 2,e de plrerecl lceste benzi de aur luni Ultrlii,iarnuaplic:e
decingAtori.
,) Hoernel -Menghin, o. t ., p. 23; ef. principalele piese din tezaurlll dela Fokorl1
11 Hoernea, in 7alrrb.d. Z.-K./. "i,'. Denk",., \Vien, I V ll}O6, p. 74: la noi fig. 220.
1} O. c., II z, p. 83 1, citllnd pe Homer, care dl femeilor epitetlll de
856.
www.cimec.ro
putem n libertate de spirit. Dar dupli curelele, e drept,
nguste, iar nu de de c. 10 cm. ca la chimirul dela
(v. fig. z06), cu care sunt de pe monumentul
triumfal dela Adamclissi, putem blinui eli in bronz hallstatt stIi
se vor fi ncins peste pe deasupra pamalo-
nilor cu de piele. - Motivele ornamentale ale aplicclor de
cinga1tori dela Suseni Pecica sunt toate geometrice.
In vreme ce insli la nu avem dect motivele banale ca spirala,
zigzagul, S-urilc, U -urile, ori valul, iar la Pecica tot numai linii
indiferente, la avem neii in plus o adevlirntll sintezi\ de sim-
bole religioase hallstattiene ncA din bronz), crucea, roata,
triunghiul,ctc., iar la Suseni in special motivul religios al securci duble,
ca la care de altfel Susenii sunt prin alte
motive decorative mai de amlinunt. Portul acestor chimire e general '
european: cultura villanovianli le s'a fAcut chiar presupunerea
d chimirele de forma pe care o descriem acum ne-au venit tuturora, din
l)yrenei pnll n tot din Italia 1). acestor chimire e varia-
billi dela z la 20 cm. Ceeace e insli capital, e faprul constatat de Piroutet .),
eli aceste cinglilori erau purtate nu pe pntece, ci un peu au-dessus des
hanches . Pentru noi cei de azi, cari vedem pe Romnii din munte
purtnd pnli azi aceste enorme chimire de piele, tot ca n hallstatt,
sprijinite pe iar nu p antecele, e ispita de a mai
g!isi ncli un element de continuitate culturalli din protoistorie
azi. Un studiu al ornamcndirii chimirelor actuale n
cu foarte numeroasele chimire hallstattiene, bine (vorbim de
partea metalicli de ei) att din Italia din Apus ct dela
noi, ar fi n orice caz de un mare interes.
Un al doilea element de mpodobire a sunt 7lasturii
mici mai ales, discurile convexe mari, mergnd pn1i la diametre de
peste 15-20 cm., un gen cellilalt, n gcnerlll, de bronz, dar,
n anumite cazuri ,ca

la de aur.
din bronzul mai vechiu eli femeile purtau cinglitori de bine strnse
') Dhelette 112, p. 861.
') l...a D6chdette,l.c., p. 8S9.
') V. locurile cilate II p. 431,nota 2.
t) V. mai IUJ,lap. 329, ckscrierca lor Ilmlnunlil l t i cr. 11 urml, pI.XIII,fig.lti 2.
') VC2i reproducerea lor la Arneth, citlltde ArcilaJlogucM Analthttn, Wien 18Sl,
plan,a XIV, dupl care la noi, in fig. 265.
---"1. .. ' I-::: ERc:: UL-,-, UI-:- IN-C-O- AC:-IA-------
in bru fustele largi, cari , simple cordoane mpletite, de o textil1i
oarcc . .:1re, erau inchci.:1tc drept 1.:1 mijloc cu o enorml!. paIta rotundli:
un diSC convex, cu un Ilmbo foarte n.:1lt la mijloc J), de bronz, SilU de
aur. IV ungaro-romn numeroase exemple de astfel de
conve.'\:e c.u umbo 2) cu n genere mpodobit!l

fig. Z5?), ca dm hallstattul U, din cutare morm!lm scythic
dela Allld (v. fig. 247). Este, cred, clar, aceste Brustscheibell mari ori
(ol/lants mici, fixate pe cur<':le (n felul cum ne :lratli o n-
tAmpl1\toare dela Dolyan n N6gdd: n loc de curea a fost o s1rm!l
de - n - care respectivii cOli/mas) 3), - au
putut purtate ca un fel de plta/erae de ori vertical
peste eventual aplicele mai mici n .:1cest gen erau fie fixate pe
curele de piele, fie chiar cusute pe h.:1inli: cum credem
a fost de .pildli n cazul Cll nlistureii de aur dela (eL
.fig. 265) dela (v. pl. XIII, fig. I 2), ori. cei de bronz dela
au de douli (unu l, dela de p.:1tru n
diametru, pe margme, d.tc o mtc1i gaurli prin care trecea firul cu care
erau eli aceste podo.:1be erau purtate de iar nu numai
de femel, ni se pare a de o parte din n care au fost
descoperite discurile convexe nasturii, iar de alta din anume monu-
perfect Nasturii sunt evident
fimd m mormmte de r!lsboinici scythi, nct nu credem

Itrlha fieru lul, erau toate .podoabe abdominal e feminine, n genul I

1, H,m" .. ,
t) Hllmpel. DrOIl::kor II. pl. CLX.

1) ce. Dfchcleue 11 2, "'. 864 sqq.
www.cimec.ro
VASILE I' ARVAN, GAT /CA
decorativ!, cum purtau r1l.sboinicii haUstanieni, pl inse pe pieptare,
probabil de piele, trei discuri mari (ar fi tocmai dimensiunile obicinuite
de 10-25 cm. n diametru), douli n dreptul dnilor al treilea abdo-
minal, ca podoabli cat ca aplirare 1). Ori, adt descoperirile dela
n Alba-de-Jos '), ori dela Fels6-Dobs::sa, n Abauj-Torna 1),
ori dela Kenderes in Heves '), cAt acelea din V Ungariei, ca la Ve/em
in Vas, ori la Kurd in Tolna 1), par a indica, chiar numai prin speciile
de obiecte cuprinse in depozite, caracterul masculin al inventarului de
bronz ascuns acolo. Cum am spus insi,
pieptarele italice ne demonstreazii indubi-
tabil nu numai uzul, ci maniera Cum
aceste discuri erau purtate de
dealtfel aici , ca n cazul cinglitorilor,
inguste ori late, de avut in vedere influ_
reciprocli, exercitatli n totdeauna de
podoabele cu care se cele
douli sexe, dela unul asupra celuilalt:
anume, cu att mai mult atunci, c!lnd even-
tual moda este adus!i din parte.
cum am notat mai sus, se pare cl n
portul cinglitor ilor in acel al paftalelor
rotunde Italia a avut un cuvnt important
Fig. Jo6. M din dcpo:or.itu) de spus n regiunile noastre. In adevlir n
ddaBudedin Sz.abolCl, dupi V N discurile convexe cingltorile sunt
Hampel, Drondor II mai mult podoabe feminine, in vreme ce
pl. CLVI. Ia noi, ca in Italia, ele am-
belor sexe, evident cu o stilizare
Dar pentru astfel de caracterizliri n materialul dela noi
e ind prea redus fragmentar, spre a insista mai mult asupra acestui
punct.
') Lindenachmit, o. C., 1, caiet III, pl. 1, Cig. 3 cu textul; ef. ,i Goo .. , Skium,
fn ASL.XIII, p. 477 Iq.Cf.penuutnplul disc fn unul ,i discuriledc.aurdelaLongt
Wo"d, II Pulnky, in U",orilduReclie IV 188.4, p. 428,_contcmporane cu lkba
Vuhe: mii SUI, fig. 2JJ la p. 341.
') Hlmpel. Brmurlwr II pl. CXLVI.
') Kc.nner, in Arcmvj. K. oater7. Gudl."q. XXIV, p. 363 Iqq.
') Hlmpel, 1. c. pl. CLVIII.
1) /de"" ibid . voI. III, pl. cal, CCXXXV. CCXXXVI, etc.
VI . vAHs-rA VIElt UI. UI IN DACIA._ 1. HALLS' A'["'UL
Pe columna lui Traian atat ct femeile gcte sunt cu man-
tale, resp. mantii lungi pe umeri, iar tc3valerul thract e pe toate monu
mentele, rie de cult, fie funerare, reprezentat cu O mantie scurti flutu-
rnd n vint. Dael pentru purtarea bracaelor Dacii nu
aveau nevoie - ca Scythii - de ace de pentru prinderea
mantalelor pe umeri, ori la gt, aceste copci mobile erau de cel mai
mare folos. Am mai sus la ce lux ajunsese in fibulelor
,le bel Age du bronze.t dacic: exemplare ca acel dela Susen; (cf. fig. 307
p1. XII , fig. 3) pllstrat complet, ori cel din muzeul dela Budapesta,
(pl.. XlJ fig. 2), ne fibula era la din
prmpreJurul amlor 1000 a. Chr. una din cele mai caracteristice podoabe
ale lor . Inlocuind acul propriu zis din vremea mai veche
in uz n bronzul IV 1), fibulele devin tot mai frecvente cu
www.cimec.ro
"',,6"--___ _ PRVAN, GI:.-rtCA
ne apropiem de vremea propriu zis istoridi. Nu voitl repeta aici studiul
mai sus citat (p. 290 nota 3i cf.P3 19) , alluiLudovicMarton,asup
r
a
fibulelordin ultima vreme a hronzului (ballstatt 1) din vremea fierului
fSCythic.n Ungaria Ardeal (adiel din ntregul haUstatt ungara-romn) ,
ci voiu a nota la ro.nd principalele ti puri de fibule comune
la noi, treptat-treptat, din bronzul IV inccpltor p;in1l. cll.tre nceputurile
La Tene-ului .
Dacia e dintru inceputurile ncolitice o patrie a spiralei,
iur ornamcntica bronzului dacic c n cea mai mare parte
FiII'. 308. Fibulll de dela in Anll. Hampd, Bro".:kQr 1, pl. XL.
Nu e deci nici o minune principalele tipuri de fibul e din bronzul IV
dacic sunt, sau marca fibuHi pluri spi raHi, 'cu scurt, tip Susetli (fig. 3
0
i).
sau fibula bispiralll, ochelari., tip Ghcrlii (fig. 203)'
unora din aceste fibule este de nc!\t firescnevineg:l.ndul
ci respcctivul obiect nu servia practic. ci era un simplu exvolo. Astfel
splendida dela Mcdved:::e n Arva Slovaciei de NV:
sigur getic), cu cinci pendantive n chip de capete de lebede
CXLIX; cu noare lati convexA, la 7"'Murqullli, ibid., \"01. III , pl. CCX.XIVi cu
bulbconiConn, ibidLmi in sfllflt Coane frumoase ace cu bulbi ori cu cruci hallslat
tent 11\"Cm ,i dela 1ara jos in ibid., \'01. 1 1>1. LU, no. 4. 5 ,i 6.
549 IN DACIA. T. HALI..9TArfUL
cinci fig. 308) l)arenu mai de 36 cm. lungime. O altl fi
Ordftiei
'
), tip tOChelarit, are 21 cm., deci numai 2 cm. mai
dec:\t ce.a dela Suseni. au pendantivele tip oochelari.
dela T.-Sever", (v. pl. XXV fig. 1). Aceste dimensiuni ale fibulelor
nu sunt un fenomen dacic. Hallstattul sud vestic exageriiri
gitslt fibule de tip curent sudcsteuropean, in arc, ori
m tocbelnn., a eliror lungime ajunge pn!i la 33 cm. 3). Este clar
col mei enormele fibule dacice, nici ccle illyrice, nu au fost purtate de ct
cel de ori la marile cum pe vremea
nll.vll.hnlor sarmato.gotice, n sec. lII-IV p.
Chr., au fost purtate In ceremonii podoabele
din tes3urul dela Pielroasn. De fapt fibu-
:;::
deobiceiu 5 -8 cm. lungi me 4)
cra un mare lux cnd ajungeau la dimensiuni
de 10, J5 ori chiar 19 cm.ca la Pi:::efulGherlii
6
) Fig. 309. Podoabi de aur
ori la J11aros-Portlls'). deori8ineardeleanllaM.

(bronzul IV) avem, ca al doilea tip particular, P3
2
1.
fibula n arc, absolut pentru hallstattul 11 (cscythict) .
Att la T.:Murefltlui
7
), ct la PilchiS), s'au g1sit astfel de fibule nd
de bronz, Iar nu de fier. Ele sunt tratate drept tScythicet. De fapt, cum
:lIn accentuat mai sus, doar ritul inhum!!rii dacii le

') ReprodUIA In Goosa, 1. C., pl. VII, fig. 8.
in IV. M. a. BfI., III 1895, p. 510 sq.: pentru jj-
(1. BIl . 1Il1895, p. IJ Iqq.

in Dolgotalok VI 1915. p. 263 cu z66 ti JIZ: din nenorocire nu indic:A
') nO$U, ibjd., IV 19'J. p. 234. ::35 fig.::, no. 3 3a p.
www.cimec.ro
drept str!\ine (Celii din toate timpurile ,i-au ars altfel,
despre Scythi nu aveau nevoie de fibule . In orice caz la Pi,e"i
s'a Ilcut destul de atent sl1 plltura pentru a se releva exact locul fibulei
lngli schelet: tdellfupra stngt. Dar tot n acel mormnt
(no. 1) s'a relevat mortul purtase pe fiunte (din nenorocire nu s'a
stabilit de descoperitori sexul scheletului) o roat.!!. de bronz cu alte patru
mtile lipite pe margini in Ciuce (cunoscut omarnent hallstattian gbi t
intr'un mOimnt scythic blirb:1tesc dela Aiud: fig. 24; cu 242). Perle
de os ar indica mai departe cameteiul feminin (nici o arm.!!..
schelet) al morlllntului acestuia (ca al celui de sub no. 2). Cum po_
doabele sunt vestice portul fibulei e localI), avem cumva aici de-a face
cu morminte de femei tScythet, gete, luate in clslltorie de Scythi
inhumate dup11 ritul acestora? Ori eventual cu femei autentic scythe,
dar trccute la ftTlodat vestiel1 de a se mbr.!!.cA I)? Fapt rlimAne, cll
bu lele, chi ar la Hallstatt. sunt foarte mre in mormintele de
din prima epocll, in vreme ce dimpotrivli mormintele de femei
fie fibule eochelari., fie fibule .n arct
3
) .

ceputuri ale vrstei fierului , deci nainte de a. 1000. Rlspndindu-se
treptat n tot E illyric thraeic, ele sunt, ca fibulele n arc, mai ales
caracteristice pentru a doua perioadli din Alpi din
La noi s'au gl1sit exemplare la Dtf)a la Maros-Portm, deci pe
drumul n sus, n leglitudl. cu culturii vestice '),
fi insli. inclinat s11 precizez: inoit/te de stabilirea Scytbilor in Dacia.
voiu numaidect, de ce.
La fel, ntfllnim fibula tip CNtosa la Omdea-JIIlare, la Alba-Iulia
,i ntr'un al treilea loc, necunoscut, din Ardeal'). Acest lip spe<:ific
italie, din vremea din a primei epoce a fierului, este destul
de rlispndit n Estul Adrillticei sa la noi este extrem de
de oarece ne c11 turburlirilor produse de Scythi
----
1) Interesant e cA fi la Pr0lttQ.l\1u4 ,i Rndb/1fJ a,'cm tot (i bule in tarc. alAturu
cu lucruri lCythioe : mai '1.1', p . 355 cu 385.
1) Mormintul 1'"",;, dela Pr0f'ta.Mutl e ligur al mlei femei: ca datA c. sec. VII
. Chr .: m.i lUI, p. 355.
') II a, p. 845, unde le dA ,i bibli ogrltfia chestiunii.
') Vezi citatele mai IUS, p. 383 ,i 381.
') ef. '1.15, p. 377 ,i 381; ef. p. 439.
n sec. VII impiedecarea destul de a
Daciei cu Vestul, secolul al V-lea (vremea lui Herodot.
c1nd se pierduse pna amintirea scythismului ardeleni)
vede din nou restabilite raporturile noastre cu Apusul, de data aceasta
pentru c. 1000 de ani, cnd venirea Slavilor oi le rupe iarl, ne
n orientala a lumii mediteraneene.
In adevl!.r, alltturea de forma deci de pe la finele sec. VI,
c. SOO a. Chr., a fibulei Certosa dela Alba-Iulia, adt fibula dela Oradea-
fttlare. scytho-elenizatlt cu motivul capului de berbece, care o impodo.
ct cea de provenien,.!!. necunoscutI, desvol-
tare din sec. V a tipului mai vechiu Certosa 1), dovedesc ca: de pe la
a. 450 in spre noi Dacia reia complet leg!1turile cu Apusul.
Aceste intrerupte probabil prin a. 700 a. Chr. Oei
nu poate fi o ntmplare fibula a navicella joac1l un rol de
la noi. Tip vechiu italic, ea apucase a plitrunde aici mpreuni cu nume-
roasele fabricate de bronz norditalice. Dar puternic de tipul
indigen al fibulei bi- ,i pluri-spirale de tipul ilIyric al fibulei n arc,
ea nu pna la venirea Scythilor al!. se nfi1treze suficient n re
giunile noastre. Mai recente ca fibulele a navicella, fibulele hal1stattiene
tirzii cu resort bilateral sunt. cel total absente din
Dacia nu mai fibulele serpentijorme cele !4rd resort. care
deasemenea tot celei de-a doua perioade a primei v.rste a fie-
ruJui. Dar acest fenomen e. tocmai, un simplu pendant la din
Dacia a situlelor cu decor figurat de stil caracteristice
n Vestul veneto-iIl yr alpin pentru sec. VII-VI a. ehr. Este o per-
fectA de fapte, care duce la una concluzie :
culturii din Dacia n hallstattul Il, att prin mpiedecarea
locale a bronzului IV spre completa lui fuziune cu fierul 1 II vestic,
ct prin oprirea curentului intens de cultu-
raHl dela Adriatica spre Dacia napoi.
Oamenii bronzului III IV dacic flicuserlt un lux nenchipuit de
podoabe de metal ale trupului: plirul. fruntea, gtui, urechile,
pieptul, picioarele, pentru toate se nlscocise de fAurarii in bronz
in aur o speciallt, - spirala avnd partea leului
ca motiv decorativ, iar sArma rotuod!1 ori nu pIlicile massive,
1).A.upra tipului de (ibule Certolan haUstanul tungan v. in
liilt lui M'rton, in AS. XXXIII 1913, p. 331, cu indicsli. principalelor plreri.
www.cimec.ro
materialul prim, artistic. Cnd Cimmerienii intiu, ScYlhii
pe unn, indat a. 1000, a nspliimnt cu migratiile
lor pc pacinicii bine locuitori ai Daciei, cultura local!! a uhi_
mului bronz era aici la apogeu . au gAsit n Dacia forme de
mpodobire a trupului care nu le-nu displ1icUl nici lor. Deaceea nu va
mir faptu l de a g-lsi n mormintele scythice podoabe de trup ale
bronzului local IV. Sit le pe r!lnd,
A lega cu cele fibule
prindeau pe umeri haina femeilor era un obi-

_
ceiu comun spre trecut
apoi n La Tene J); l vom consta.ta dealtfel
la noi (v. mai jos fig. 368). Dar
era a nimica toadl. de pcndantivele
de tot fclu l care ornau pe oamenii bronzului
IV. Din Alba-Iulia deJa Sf. Gheorghe avem
frumoase pendamivc dc bronz compuse
din cercuri de un gust tip local
transilvan (v. fig. 3Io)!). Dela Potsdg n
de o form1\. stilizat1\. a securii duble 3).
Fig. 310. de Nu pentm oameni, ci pentru caii
bronz dela Sj. G/Il:orghe, la carele de ale roat e le-am
liampc.l , Bro"zkor la Arcali a, par a fi fast complicatele pendan_
1, pl. L..XlI. tive cu motivul roatei solare dela Kemec$l! n
Szabolcs ') din alte A). nimic nu
mpiedecA fi fost purtate dc oameni: fig. 311 sq.,dacii avem n vedere
acele cruci tubulare la Ai/ldpe dealul roatele_
crucifere servind de cQlI/auls(cf. fig, 244),erau simpletboabetde co-
lan cA enormele fibul c plurispirale dela S use"i ori dela l'Iifedvedze erau
mai ales bogate prin pcndantivcle lor 1). Dar tot pendantive au fost
minunatele spi rale plate de aur dclu Sorllsdu n (fig, 212 sq.)
') Cf. Ob;:hclcllc 112., p. 852..
1) V. Inai tUl, p. 381
1) Hampd, Bro"zkor II, pl. CLXV. Liste complele 1:_ Hlll\1pel, o. c., III. p.
144-149. V. limbolul religios al securi i duble ,i pe cingAlmiie delA S"selli ti
CUI/trila.
') Hampel, o. c .. III, pl. CXCVI i ef. p. 156.
l) lbjd., p. 157 ,i 149 sqq. ,i 1, pl. LIV 2. (din 8i/IOr). ['II. LXII ,i urm. ( din.
dj{erile piqi ale tUngariei.); ef. ,i pl. CXII.
) l\Illi tUS, p. 4J5 ,i 436; el. de altfel ,i fig. :::04 , i :159

nu mai de de aur (ca in fig. 235) din tezaurul de
la Tllfaldu
l
). Tot la aceste podoabe atrnate, de gt, de haine. ori de fibule,
trebuie sti. coliereJe de perle: dellur, ca la Sarasdu, - de bro"z. ca
la G'lllui/a '),-de os, ca la Pilc"i3), - de pllSld albd, ca la T.+ll1urt+
lU[lli"). - ori chiar de pdmnt ars, ca n multe Jocuri '). ]n ce
Fig. 311. Pendanlivdebronz,
lip tungaroromAn
IIl1T1pel,8roll::.kor,I IJ ,p.157.
Fig. 312. de bronz giait
in comil. SzabolCfl, Hampel>-
Bro"zkor,l lI,p.156.
pericle ele sticld, de c/tjhlimba1'. de filtiei de mdrgelm, ele lipsesc - prc-
dt am putut cont rol:'! - din Dacia bronzului IV a hallstattll iui 6),_
g:;: ,i fig. 6 ,i Hampel, Bron::kor 11 1,1'. 'J8.
') RotkM, Dolgo.a/ok IV 1913, p. 2J9.
') Ko\"CfI, ibjd" VI 1915. p. 2.6J .
Cf. Goou, 1. C., p. 492.
') Chi"r in Crecio, .pre de lIIyria cu Ballslatlul alpin ,i Italia, ombr(l
rnlfAin epocafierului:d.Dkhc:lC:lle Il2,p. 87J,inola6 .
www.cimec.ro
spre deosebire de La Tene, d.nd, in special, sticla va deveni foane
frecventl1 pretutindeni.
Daci acei de aur dela din atA-tea alte locuri ale
lului , de cari am vorbit mai sus, au servit ca podoabl1 a p3.rului la
femei, nu Dar pare verosimilli pentru spira1ele
duble, legate intre ele prin una mid, perpendicular pe planul
celor douli mari, prin care trecea de p3.r, ca d. p. spirala reprodus!
la Gooss,l.c., pl. IX, fig. 7, cu p. 491. aici portul acestor
rale a ad.rnat de dimensiunile lor; cAci nu prea vedem cum putea PUrta
o femeie astfel de spirale duble - pe tAmple, probabil- atunci cnd
ele atingeau dimensiunile formidabile ale celor dela Prozor 1).
Tnorice caz femeile
din vremea bronzului


ncli din bronzulI-cu
. -'
chipuri, dupA epoce.
Dintre exemplarele_
- glsite
acum la noi, nu am pu
tea ins! atribui vreu.
nul hallstattului '). Celc

Fig. 313. Di.deml de fir de aur de tip 'W\gnro- site la Vad (Re.v, in Bi
romAn dupl Hampd. IU. p. 239 hor) 3) sunt
toare cu cele dela Fel-
s6-Dobsza (n Abauj-Torna) oi) deci ceva mai vechi ca. vremea de
c .... are ne ocupAm. Acul dela Vdrd, deasemenea il 1n ce acele

') Hampel. Br01Ukor Il, p. 126
') Ar,hitJ j. ot. G.-q. XXIV, p. 365, fig. 5 ..
') CL nota 2.
VI . VRSTA FI ERULUI IN DACIA.- ' . I-IALLSTAT'TUII
amintite mai sus, p. 435 nota J, cu fig. 306, e greu de hotArit dacl au
fost ace de cap ori de hainli. Ele n adevlir bronzului IV, dar par
s fi mai de grab:!. ace ornamentale pentru mbrAcAminte.
Dar principala podoabA a capului a fost ntotdeauna diadema. I-lampel
a clasificat tipurile din bronzul ungaro-romn, patru mai impor-
tante 1). Printre acestea de sigur exemplarul de srmA de aur, cu patru
spirale, reprodus de Hampel in voi. III, p. 239, stilul caracte-
ristic pentru bronzul IV carpatic: fig. 313. ce in ce mai mult,
spre hallstattul Il, diademele de foi de aur devin mai predilecte, alli-
[urca de aceea descrisA mai sus, p. 352 sqq., cu pl. XV fig. 3, dela Mik-
halkovo, ar fi poate sli drept fragmente din podoabe
plAcile deaur dela Carat'; ori Beba-Veche (mai sus, P'342). Un uz analog
par a fi avut dela AituL dela PifChi (fig. 247 242), dintre cari
ultima a fost glsit! chiar pe fruntea rliposatului ').
urui; in Dacia atat din bronzul IV dt din
hallstatt. Din marele depozit de bronz dela avem p.!l.strate
douA dintre tipurile cunoscute din Vest: 10 cel in de panglici,
ornat:!. pc partea extern:!. cu gravuri trecutA prin ureche cu simplul
fir cu care se terminl1 banda latA care se de o chio-
toare la capAtul S), ntocmai ca modelele analoage dela HaJl-
stat t), 2 cel in formli de tpendeloquet conic, care era, la rAndul lui
prins de cercelul propriu zis, ce trece:\ prin ureche'): ambele forme
de cercei dela sunt de bronz ca tot depozitul,
bronzului IV (hallstatt 1). Nu mai apare a treia formA vestici
de cercei, cea n chip de cornul lunii, gol pe dinlAuntru, n-
tr'un fir care trecea prin ureche, la Barla n de
data aceasta n aur'). Alte exemple, dintre cari unul dela
') Bro".hor III , p. fU aqq. V. pt:ntru exemplifi care ntre .ltele di.dcma del.
in Arl'll din bronzul IV, jbjd. YOI. 1, pl. XXXVIII 1. Altele lot acolo,
plan,. cit . ,i ceH urm.
, ) Rosk., in Dolgo:(ltQh IV 19'3. p. 234 ,i 2"5, cu fig. 2 dela p. 235 no. 1. De
foile de aur dela Cara"joriDtb(l Vullt ar putcafi , i aimple apliccpe
bainc (cf. mIIi JOI. P.g ...... 9&q.): o desdna,ieaigurlnuli aepo.te,firqte. glli, .tlta
\'femedtcondi,iunileinc.re , '.flcut de.coperireanu ne d.uluficiente indiCII,ii.
') Goo." 1. '., pl. Vill fig. 2,CU textul dela p ... 89, unde Insi gre,iti
pentru H.mmeradorf - GlllkTi,a, ,i le potri"e,te num.i pentru Bor,a (v. m.i jo,).
') ce. Ieri. de exemple 1. D.heleUe. 112, p. 8.401 .
GOO88 , 1. '., pl. VIII fig. 1 ,i Cp. Ofchelctte II 2, p. 8 .. 2 ,i 843.
' ) Seidl,n Arehiu J. Ot. G.q., XV, p. 3'7, cu fig. 59. eL OkhcJctlc, 1. '., p. 8 .. 0.
www.cimec.ro
citead Gooss 1). Tot tipul 3. dar n variante. una
CU brazde transversale, ni e cunoscut dela n
(fig. 215 216), de aur.
Dar aceste trei forme, prin care iocl Dacia se arati strns
cu Apusul, par a fi fost nlocuite n hallstatlul .scythic. de zisele
de dimensiuni respectabile, fllcute dintr'un fir de bronz
indoit in cerc cu capetele prelucrate in formit conicit (cL fig. 241 sqq.).
Din cauza ml'irimii lor aceste cercuri au fost interpretate- dealtfel ca
cercei i type rubannc. apuseni ') - n general drept nu
dreptate. Citci, Kov:ics ne asiguri'i cercurile respective au fost
gitsite de-a dreapta de-a stnga capului , Hlngll urechi, nu ntr'un

ngropte la baza conurilor care le inchid f:1<' foarle grea trecerea prin
ureche a acestor cercuri : ele au trebuit, deci, sit fie ccl mult atrnate
de adevllralii cercei, dar in acest caz au fost de grele inCi.t ntre_
buin\uea lor ca (lpendeloques. a trebuit fie destul de
Torqllcs. Au purtat Gelii colane de srOlll de bronz ori de aur,
sau acest ornament al gtului e numai scythic cehic? Spre deosebire
de Vest, unde aceste coliere sunt rare lipsite de orice insemnl1tate
artjsucit 4), getice prezintli numeroase exemplare, de cel mai
mare interes 6) . Care e caracterul vechimea lor? Am putea. r1spunde
eli ele incep odatli cu bronzul '), incAt oricare ar fi fost locuitorii
Daciei in prima jumittate a mileniului al ) I-Iea, ei au purtat n orice
caz aceste podoabc 7) . Massive la inceput cle se n bronzul IV
sunt decorate prin mijlocul torsi unii, capetele ritmnAndulc mereu
rllsucite ntr'o micit spiralA').
Ceeace este ins1\. mai ales n sti lul acestor podoabe, e per
[ecta continuitate di n bronz la hallstatt: ast fel t ipul din bronzul IV
1) L. C., p. 489.
') D4!chelcuc, 1. C., p. 84z.
") Dolgol:(ltokVI19I S,P. 26J,cutcxtu ldclap. 258, 260, Jlo.i311.
') D&:helcttc 11 2, p. 84 1 cu p. 839
ef. lista dela GOOSll, /. c. XIII, p.488: din nenorocrt", CII de obicciu la Gooa,
insuficient caracterizate ,i datate.
') eL ti Rcinecke, in A.s. XIX 1899, p. 240.
') I'cnlfu exemple ". Hllmpd. BrOp/::kur 1- 111. O liltA a lor in "01. III, p.
J2SSqq.
') V. cazul dela Kmd"u in Hc\'cs, I-I ampcl, o. c. II, pl. CLVII.

nordcarpatic dela Kras::"ohorka n (fig. 314) 1), contemporan cu
obiecteJe dela cu Villanova c Ilrli ndoeali\
nceputul din care va deriva tipul - acesta de aur-dela Rakamaz,
pe 'fisa de sus, n Szabolcs (fig. z50), datat ca din sec. VI a. Chr .:), deci
de pe vremea Scythilor, dar reprezentnd o arUl localii, ge-
rid, al clirei centru era n Ardeal.
Fig. J 14. Torque.debronz,dda Kral:::"a-
IIorkon Hampcl,Bro,,:::kQr, III
p!. CLx..x..'aV, fig. 1.
II
1
1,
,1[

Fig3 1S Torqucadcargintdin

glsinAS.XXIV 11)04, 1' . 175.
Dimpotrivii , a ne gndi la Vestul celto-illyrie, alpi n itali e,
c!lnd examinl1m colane de bronz, ca acelea dela Nagy-
Gaj n Torantal, cu motivul capetelor de de fami liar artei
veneto-illyre, stilizat n cu totul geometrizatc (fi g. 238). Cum
am observat cu alt prilej, Banatul c mai strns legat cu SV dec!l.t restul
Daeiei n special cadri laterul transilvan. Deasemeneae de caracter exotic. '
cu tot zigzagul punctele gravate pe capetele stil izate, tot, aproximativ,/
zoomorf, acel fragment de torques de argint, gi\sit undeva n S tcm-
piei. Ardealului publi cat destul de sumar de J. Teglas (fig. 315) 3).
1) La Hampd, ti . c. I II , pl . CLX.XXIV, cu Rcineckc. in Alt XIX 1899, p. J J I.
') V. mai SUlI, cap. 1, p. 7 ti C:lp. VI, 1). J58.
') AS. X.XIV '904, p. 17S.
www.cimec.ro
.... 6
Dealtfel ultimele tipuri de colanc, de fac
trecerea dintre hallstatt La Tene. Ele nscamn1i, ca fibulelc
tOS3., reluarea contactului cu Apusul din ce n ce mai cellizat deci
inceputul vremilor Dou3 n Dacia, uo moment oriental de
Seythi .
Tot din al doilea hallstatt credem a fi torques-ul de argint dela
Slillgeorgiu- in r!\sucit. ca in vremea bronzului IV
local, dar cu capetele frumos stilizate n chip de lebcde, potrivit
eului motiv sud vestic 1): fig. 262. Acest catun a fost cu
mai multe obiecte de bronz. Lipsa de spirit istoric 3 descoperitorului ne
las!!. osli nici un asupra tipului, cronologic, al acestor
obiecte, astfel nct datarea noastrli e slll.bitli prin mijlocului
celui mai puternic de precizare: mediul in care s'a descoperirea.
Un loc intermediar intre de perle (v. mai sus) coLierele
massive il ocupI colanele compuse din spirale t'ubulare (un fel de perle
lungi prin in compactA pe un cuiu
a firului de metal de profil plan, convex, rotund ori unghiular). Nici
aceastA podoabli nu e o a hallstattului tscythic . Ea se
la fcl, in bronzul ungara-romn 1) n cutare mormnt cscythia dela
Pile"i'): fig. 243. in acest caz hallstattull1 getic e o perfectA continuare
a mai vechi locale, iar nu o Forml orientalll,
Dar podoaba de corp cea mai frecvent!!. oarecum indispensa_
a fost n toate timpurile (resp. inelele de picioarc).
asupra acestui ornament stilul exercitat cel mai activ neintre_
rupt sa. Am examinat mai sus ntr'un lung paragraf
rarea artei aurului in Dacia, n special pc baza formelor
Nu vom reveni acum asupra celor spuse, ci vom c1asifida numai pe SCU"
tipurile de din Dacia ntre tooo 300 a. Chr. indiferent de ma-
terialul n care erau acute de origini le lor etnografice.
Cele mai vechi, incli din bronzul IlI, dar sensibil modificate n bronzul
IV, prin tipice pentru cultura gctic!!., sunt massive,
foarte frecvent de aur, cu spirale la capete. Am descris mai sus, p. 325 sqq.
lor dela tipurile Fin'ghia:: spre tipul Bellye, adicl1 dela ideea
constructiv1 n bard, spre cea n placd (cF. fi g. 2 11 , 218 sqq., 228 sqq.)
') J. Tqlu. in AO. XXIII 1903. p. 34.
1) Cf. d. p. Hampc.l, Bro1Ukor tii, pl. Cl,.XXXVIII.
1) Rosu, in Dolgo%otok, IV '913, p. 239
Un alt tip, tot de vechiu, continuAnd in hallslatlul 1 e acela
tot de deschis!!. , deobiceiu prin gravuri lineare puncte,
cu capetele turtite : o specie mai credincioasJ. formelor vechi ne apare
(v. fig. 204, no. 2, cu 11 19) la (ind in bronz pur), o alta, cu
sud vestice, la Fin'ghiaz (fig. 2(9).
o
Un al treilea e cel din Utlg de
bare goale pe mpodobite cu
proeminente (fig. 3t6). Din acest lip care
inc1 bronzului IV deriv1 tipul
propriu hallstattian dela Hajdu-S:::obosJl/O
(fig. 317), unde apare un alt element, cel
al brazdelor transversalc, care vor duce la
crearea unei adev1rate de angrenaj
(tipul Aiud,fig. 246:hallstauII).Dar acest
element ornamental e vecruu: el apare la S4 -J '\0:#
rtIsdu n pendantivele fig. 2t6, poate cercei,
posibil ns1 de alt UZI).
Un al patrulea tip e cel quasi-nchis
dela Nagy-Gdj in Torontal (fig. 238), ori
cu totul nchis, dela Mojna n TArnava-
),lare (acesta de aur : fig. 237) cu o stilizare
a motivelor zoomorfe, n spe-
cial acela simbolic al capului de paJmi-
pedA. Acest tip este prin haU-
stattian s'a desvoltat sub for-
melor italice, in parte il1yro-ce1tice.
Un al cincilea tip, nchjs, c acela
a deriva din vechea massivli din Fig. 316. BrAtlri de bronz din
epoca bronzului, de triangularli, comit.Ung,iBereg,duplHam_

tice (ef. Deehelette Il 2, p. 833 sqq.)
adnd motive ornamentale triunghiulare romboidale strWlc de
spiritul decorativ din bronz. Un frumos exemplar de acest tip ni
' ) ef. razi a ace'lui tip, dealtfel bine documentat in bron%ul ungatO-
romAn, de roatA in bronzul IV tln:.iu dell Budtd In Suboles. II Hampel,
BtMl.%lwr II , pl. Cl,.VI, 00. 20,
www.cimec.ro
."
s'a dintr'un mormnt zis tscythic. dela Aiud (fig. 246,
mormnt avem un al lip. de caracter vestic,
inchis, de aspectul unei roate (fig. 216, no. J).
In un al tip, acesta special tscYlhic. dupA cum
am arl'itat mai sus, in morminte chiar ceu
Olc de bronz,groase de C3,
A
---- 2 mm.ndoiten cerc des.
,

0= . A cu c'pcteletermi. nate n conuri,-un motiv

lipic n N Alpilor pen.
tnii
hallstatticnecu capetele in
butoni coniformi 1), d.,r
altfel neconstituind o in-
Fig. Jli. de. bron:l (a),i de aur(b) dela rudire mai apropiat! cu
H(ljd';.S::obol::16. tip HallsI9tt (dupl AE. XVIII acestea din Dacia.
1898.p H)' Ln ntocmai ca
oglinzile, ori figllrineled'e
animale de pe clopo\eii seythici, ori spedele scythice.
aceste se exclusiv n cu lranienii din
Dacia, fie la fie la Pifchi ori aiurea. E probabil dar-J.
o pe care au adlls-o cu ei din Rusia Dar ceeace e tot
de caracteristic, e di aceste nu se !lidiri n cu
nu dau nici unui tip La 'fene dacic. Pe cnd
alte elemente ale hallstattului fScythic., de fapt getic, VOr
fi roditoare mai t:1rziu cum vom vedea mai jos, la examinarea culturii
La Tene
ll
).
Trebuie deci repetlim Cll prilejul trecerii n a tipurilOi
de getice dintre 1000 300 a. Chr, ceeace am accentuat mereu
mai sus: perfecta continuitate cu 10cal11, a bron-
zului, cu a Italiei a Europei centrale. Nu e intre
oamenii bronzului IV cei ai La Tcne-ului IT nici un hiatus, iar
\) II::.. p, S33, cu fig. 337, no. 3.
1) :\"u cunosc Iinoi, cum l'au gil.sitin Veit,brAliride fier, de,\. desigur :lutrt'
,6,
\1 VAR,<;' rA f' IERULUI DACIA , . .... rTUI
formele getice de dupli a. 300, schimbate, vor fi o evcr
lu\e completare a locale mai vechi .
Pornind dela cunoscutul pasaj din Herodot privitor la in
aur a archeologi ca Nagy ori au incercat
s!1 identifice ca scythicc diferite tezaure din Dacia n frunte cu cele
dela Firighia::: ori Gyoma. cnd am examinat stilistic,
mai sus p. 363 sqq.,aceste mll.rturii t'Scythice., n'am g3sit nimic seythic n
ele, ori mll.car clenic-pontic, De fapt Dacia nu prezintll. aproape nimic
din splendoarea materialll. chiar artistidl. a culturi i scythice din N
Negre, Nici vase, nici podoabe, de argint aur, cum s'au
in Rusia chiar n Oulgaria, in mormintele "regale. de acolo.
Mai mult: chiar fabricatel e pure sunt rare in tepoca scythic!i..t
a Daciei, facem n de de argint dcla Cra-
iova -aplice de n 1918 la Berlin, care sunt
Ebsolut identice cu cele tot de argint dela Krasnokutsk pe Nipru J),
dup11 cum se poate vede din fig, 252 cu 254, nu ne mai
mne de c!lt unor descoperiri viitoare in
tumuli din Moldova, Muntenia Dobrogea, cu care s11 ne mng1iem
de in orice fcl de mai bogate scythice,
Am cercetat mai sus, n cap. 1, o scrie de aspecte ale scythice
din Dacia adud.nd materialul comparativ necesar pentru fixarea
dintre iranian11 dela noi cea din Rusia sudicli,
resp. din Asia-Micll.. Dar am atunci la o parte d.tev ntreb1ri
de monumente, care ar pute arunca o
asupra unor anume aspecte din geticll.
Se 1) c1i printre caractcristicele luxului scythic erau aplicele
pai ll ette- le de aur, fluturii. de foi de aur, eu impodobiau hai-
nele, cllsnd pe ele ;tcestc anume adesea acoperind chiar cu
tOlUl subt metalice. Avem din Dacia
astfel de foi de aur. Care c caraclerullor stilistic?
Considernd absolut toate foile de aur - plane ori convexe - pre-
vbute cu laterale, drept aplice de haine: deci, dela
faldll, ca dela Dt/aca, dela Carau; ca dela Beba-Veche, tot
I} eLI. Minru, o. t p. 168,i 167 cu p. 267.
,) Minns, o.e., p.62 ,i inclo mu1lime de alte loc:uri,notllttollein ind icclap.
709, sub platn in uythie lift".
www.cimec.ro
VASILE rAR\' AN. Gl!TJC.I
,6,
conurile de tablli de bronz dela J) in Alba de Jos, POlsag
in dela T . Mllreflllu;3), etc., nu VSim in nici unul. dm aceste
ornamente nimic oriental. Dimpotriv!!. ele sunt generice pentru
bronzul IV ungaro-romll.n sunt - ceeace e - att
formA. cat ca uz anterioare sosirii Scythilor la tlO, . Dac!!. deci,
n afarA de curele, ele au fost prinse pe ,stofc,. aceasta nu a
fost la noi o modli scythidi, ci mai veche, deCI vorbmd
getiul (cum n Vest - d. p. n com. Zala - ea era de sigur
aplice1e de aur cu cari hainele,
anume ca femeile (esAdl.clmca. la nevoie
bronz, exact ca n Dacia bronzului ] V), erau ma! alc.s mar-
gini ncnd bordur!i, dar adesea n cmpul liber al. stofel aveau
forme mitrimi foarte variate, fiind nsli au re-
poussc cu de caracter religios, cu. ono cu
semne ca palmete, rozete de lup. ). Excmple
de astfel de aplice pe haine se pot vede la Minns, Scythians and Greeks,
pp. 15
8
, 17
8
, 184, 192, 197,208, etc. Ele sunt foarte
iar nu rotunde ca n Dacia. In orice caz ele au motive caractenstlC
scythice, ca acela al cerbului culcat, il in
aur cusute pe vilul de cap dela Sini(lVka 1.11 gub. Kiev') In
sitll, li pite de mortului, ori scene ca la
Kul-Oba t). Nimic din toate aceste motive pe aphccle dm DaCIa. ]n
general ele sunt rotunde ori ovale impodobite doarit Cll
de perle mprejurul unui buton reliefat central, sau, cel .mult., ca la 7 u-
cu spiralele caracteristice lumii noastre carpattce
26
5). In
ce aplicele de aur convexe dela cle sau
doabe n linii punctate de a bronzulUI seml-
spirale), sau sudice vestice sau,
direct motive identic stilizate ca in h? Il stattul dm BosOla: flgunle de
cai de pe discul convex reprodus de Hoernes '), cari se
1) Hampd, B, on:tko, Il, 1'1. CXLIX. "o. 12.
1) Ibid. , pl. CLXV, no. 12.
1) Ibid., ,-oI. III, pl. CCXXIV, no. 1".
') Minn o. t . p. 6z.
:: ;;,:::: ""il<,
VI \ .' RST A I' IERUI.UI IN DACI .' ... IIALLSTATTUL
regsesc n linii perfect asemllnlltoare n cerbul (1) de pe cnemida dela
Glasinac 1).
Ind mai dedlt pl1\cile de cusut pe haine, de tip scythic, se
sesc toate acele variate pendantive - de
tot de prins la haine, cum s'au glisit n numl1r enorm la Ccrtomli k
n alte p!iqi 1).
este ciur cli n dmpia dela S unde Scythii trebuiau
sA se simtA mult mai acas!i la ei ca in fie chiar n vitile largi
ale Oltului Ttlrnavclor, hall5tattul II getic este intens
colorat de forme greco-scythice. nu avem pnit acum nimic
din splendoarea de vase, cercei, diademe, temporale,
aplice, pendantive, d.in S Rusiei. Dar chiar numai cazanul dela Scor-
figurina de berbece, ori pieptenele dela basenul dela
Bltl!inoaia '), ori pl!icile de dela Craiova sunt deajuns
a ne arlita autenticitatea scythismului din cAmpia munteanli,
in directA cu cel din S Rusiei. Din acest punct de vedere n
special de dela CraiQfJa sunt Ca cele
dela Kramoklltsk (v. mai sus, fig. 252 254), ele reprezintA stilul scythic
nordic al animalelor utilizate ca motive decorative. Dupll cum cu drep-
tate Minns, p. 167, acest sti l ne este cunoscut mai ales din
cepulurile evului mediu, cnd Sarmatii umplu din nou Europa cu mer
deie artistice iraniene, resp. siberiene. Ca la Kr:lSnokutsk ind,
la Craiova , avem de-a face cu veritabil scylhicA. dovada ne
este procuratA de alte monumente, unul din Dacia , altul din Pannonia,
de origine ambele din castre romane, unul dela Crisufii (Maroskeresztur)
lng!!. (fig. 255), cellllait deJa Bregetio(fig. 394), reproducAnd
absolut credincios, n fibule, vechiul motiv scythic de pe Nipru de
pe Jiu. Acest motiv, care mpreunli cu altele de hallstatto-
La Tcne, dela Bregetio (v. fig. 394), ne n stilizareacapetelor
de animale n special fibulele dela Mi!dlOlkovo (mai jos pl. XV fig. 1,4
5) ori animalele dela /Jdlj, PO{Qchioi (pl. XVI fig. 4 mai sus,
fig. 226), e cu totul altfel tratat in vremea ni1.vlilirilor din sec.
urm. li de ajuns s!l comparlim d. p. cu pllieile dela Craiova derivatele
1) Fiala, i" IV. i\t. Q. nu. III 1895. p. 15 'q. cu fig. 39 ambele monu.
,i Bosnia) fiind probabi l iaU de origine, iaU micar de
1) Cf. Mi""., p. 157 .qq.
') Pcntru aculca ,i o Iwni altele ' czi capitolul J al aculei lucrlri.
www.cimec.ro
,6.
lor podoaba de bronz glsitit ntr'un morml1nt din timpul la
Pds::to n Hcves, fig. 318, pentru cl n sec. IVa. Chr. neafllim
incit in greco-scythicl, fie atunci cnd technica e mai
curnd orientall1, in vreme ce n sec. IV p. Chr. orientalismul
total pentru a in,elege operele de artit ale vremii trebuie s1\ mergem
n Persia, Turkestan Siberia.
Tot avem a judeca vasul de plim!lnt dela j\'luhip"lzta n Borsod,
de arHi 10cal1\. puternic de cca greco-scYlhicl dela
haUstattului (fig. 258), atunci cnd i glsim la
N{)VocerlwsR str!i.ncpolul din vremea
n aur (Ia 1\Ilinos. p. 235) : motive de
revin in cele dou!\ epoce de artA greco-
iranianli, dar in vreme ce prima, cea sCYlhidi (pe
veche ionic!i) a avut doar un r1i.sunel
local, cea sarmatic!l., prin elemente au-
tentice din Asia, s'a ntins peste tot. defmind
o ntreag!i perioadli :l culturii europene.
Fig. 318. de Dar mai e o serie de obiecte ' tscythicet

H c\'es. dup Hllmpd, electron gllo::.ite destul de frecvent in Dacia in
.in Alt X 1890. p.8,. Ungaria, fie netede, fie cu crcsl1itur transversale
fig. 4. dese (v. fig. 319), n genul cerceilor dela Slidisliu
(fig. 216), cu unul din capete stilizat adesea in
chip de protom1\ de animal fantastic: balaur, etc.
I
).
Ori noi astfel de bcstii spl1imo:lse tocmai din lumea cim-
mero-scythicA. Inelele de electron dela Pilin (fig. 319, no. 14) au
analogiile n protomele dela Minussinsk (Minns, p. 244), dela Ananino
(P. 2S8), din tezaurul de pe Qxus (p. 256), dela Susa (p. 27 1) n general
din turano-sibedene ale mesopotamiei,
izvorul tuturor celor urm!tori (cf. Minns, p. 280, cu Schiifer-An-
<Irae, Die K,lnst des alten Oriertts, Berlin 1925. p, 5
0
3, 53
6
, 555)
Nici acest element n'a dmas neroditor n Dacia . Probabil n hall-
slattul II , dupli modelele orientale, a fost compus stindardul dacic, cu
1) eL pentru inelele de electron deJlI Pilin, bar. Ny4ry adnotat de Rmer, in Al.
lJII8,o,P. 127 .q. fig.S.'fi 8.-illrpc:nlru
necke. in Alt. XVII 189" p. 23,
balaurul cu gura pe care-l gllsim in vremea roman!!. reprezentat
pe monumente, atAt de caracter profan (luptele lui Traian cu Dacii,
pe columna traian!i: v. fig. pl. XVII fig. 2). dt de caracter rdigios
(tcavalerul thrac.cu stindardul de v. pl. XVII fig. I HampeJ, n
AE, XXI II f903, p. 327,361, etc). Iar ct pro-
priu zis, din cutare inel spital tScythic., acesta va fi extrem de activ in
o



La,"fcne-ul mai t!l.rziu, c!lnd tezm.rele de argint decice devin prin ba-
lor un adevl1rat fJlendanu la vechea nflorire a artei aurului din
bronzul IV = hallstatt 1 din nceputurile hallstattului Il.
!i
Illll tlllmm .pe de car n figurincle dela din Ar-
(v. mal fig. 1,0 sqq.).- n'a creat un curent n D:lcia.
dm strl1vecht tllnpufl cu stilul geometric, - de
figurative, umane zoomorfe din hallstattul J 1 sud vestic
tocm:l.i n!ivala - n datA dupA biruirea asimi lare;
Scythllor 10 cercul de celtic, geometrizant abstract,
el al naturalismului, - Getii din vor r1imoe ne-
de sudic, anthropomorf zoomorf, fie greco-scythic,
fie greco-tllYflc, fie greco-italic, astfel nct produsele lor sculpturale
www.cimec.ro
din epOC:l romanii se vor de aceastii striiveche
nstriiinare de legile de expresie ale plasticului viu.
Sit examinlim deci acum n scurt, ca ncheiere a studiului de detaliu
de mai sus, care e generalli a culturii din Dacia intre 1000 1
300 a. Chr., deosebind ce e local de ce e striiinli.
Locuitorii Daciei sunt n Br. IV (H. 1) H. Il continuatorii
ca neam ai locuitorilor din TIr. III. Oriunde s'au (iicut cer-
cctl\ri intensi ve, in Solnoc-Dobca, in Siilagiu, n Bihor, in Trei-Scaune,
\ I

nu joac1\ dect un rol Fierul nici att. Studiul din bron-
zul IV ne aratli d ele sunt o simpHl prelungire a acelora din bronzul II I.
7t:::
general1\. la o mare a Venirea Scythilor ' la a. iOO
',1 avut urmliri foarte pligubitoare: dacll n'au putut schimba cultUl a in-
digcni lor, ci au fost ei treptat n schimb
prin pr1\d1\ciuni le lor dela inccput apoi prin gospodlhia lor nomad;"
ndelungat!\ au turburat s1rlicit nfloritoarea agricol!i pe care
o ai1siserii aici.
din Dacia ntre 1000 JOO a. Chr. sunt de douii feluri :
f burgllri, pe ori in aplirate natural prin cursuri de ape,
ori mari naturale, - sale. Burgurile au un inventar mai bogat
ales : mult metal frumoasi'i ceramicli, de tipuri totdeauna caracte-
ristice pentru ultima moMa dominant!i. Sa/ele au un inventar s!l.rac:
metal aproape deloc, iar ceramic!i de o foarte
conservativi'i, cu elemente neolit ice p!lstrate chinr peste epoca
in a doua perioadi'i a ficrului. Aceasta din urmi'i mprej urare face
foarte grea caracterizarea dalarea salelor din bronzul IV hallstauul
II , deoarece ne aflAm cu resturile lor de culturA ntr'un fel de perpe-
tuu ev primitiv, foarte incet evoluat, nc!lt numai
exemplarelor adesea izolate de tip 11011 avem de a c1\ am trecut
de vremea mai veche a bronzului. Acolo unde intmplarea slip!l.turii
nu ne d!\ aceste ti puri noul (d. p. forme vi llanoviene), r!l.m1l.nem
e.."(trcm de n ce data mai precis!!..
, 67 __ Il";::' :..': .
,Bllrgllri/e locuite de tdomnii. locali oamenii lor par a fi fost destul ,
de numeroase. O statisti cli a lor nu nsli, cercetArile pe teren fiind
pAni'i astAzi m1i.rginite numai la cteva caracteristice, fi e n
' Ardeal, fie n Vechiul Regat. vrfurilor de l11nci a spedclor
pumnalelor de bronz gisite in ttdepozitelet de bronz din Dacia ne
face s1i. presupunem o das(I Il rdsboillicilor liberi destul de numcroas1l
n Dacia bronzului IV. Dup1\ descoperiri, plnii azi cel nd!. izo-
late, Itfii la r!isboiu carele de lrlplif se api'irau de lovituri I
cu sCllll1n', pla/ole. COIfuri cllrmide. Pnii la venirea Scythilor locui-
tori i Daciei nu arcul s1i.geata, accast1i. armii le fusese
bine cunoscutll n vremi le mai vechi. Se pare nsli ci'i vremea de cul-
minant1\ nflorire a bronzului: II , II 1 IV, schimbase felul de lupti'i
in noastre. Posibil nslt ca glotofii sit fi luptat mai departe cu
si'igc\i cu vrful de site."C, aHlturea de dom"ii cari luptau numai cu arme
de metal, lancea spada, exclusiv n atacul corp la corp. Nu avem
ncii material suficient in situ (singurul utilizabil). spre a ne putea pro-
cu probabilitate.
cu armelor n dcpozitele de bronz din Dacia,
!se pare cli rbboaiele nu erau prea pustiitoare nu mpiedecau nici cir-
ntr'un chip mai serios. I n tot bron::ul I V
dacic nu e altceva-ca aspect cultural - dect un hallstolt I SIli generis. j
Toate formele importante ale italice veneto-iJlyrice ale
hallstattului I apar n Dacia. Fabricate autentice sud vestice, aduse prin
(comer.
1
la noi chiar dincolo, n PodoJia, se gl'sesc n ruine n
depOZite la un loc cu produsele industriei locale. I nvers, fabricate ge
tice - n special podoabele de aur specifice lumii noastre - se con-
\statii n numiir insemnat rlispAndite pnli la Marea Baltici'i. . Putem chiar
identifica principalele drumuri rlispntii :
cele dinti de leg!turii spre SV; cea din urmi'i,
spre NV, de racordare, de o parte cu drumul peste pasur ile Slovaciei
spre Nistru, iar de alta peste pasuri spre Elba Vistula. Mari
rbpntii comercial-culturale sunt : Banatul, in Miaz1l.zi, - Biborul cu
i: r
narea de din toate a dat unei inf10riri)
economice cu totul lucru care se documenteazi'i..:
de o .parte prin de alta prin varietatea obiectelor des-
copente.
www.cimec.ro
-
,68
Ca clasa din Dacia bronzului I V, chiar
din hallstattul II , dupl1 veni rea Scythi lor, t profund Po-
doabele vosclc de aur fabricate in Dacia, exclusiv pentru uzul
principilor locali, sunt o conti nuare de a tra_
bronzului mai vechiu, ncat d. p. de aur dela Firighiaz
au fost fals datate ca ma; vechi dect bronzul IV. pcmruc1t ofcrau o
oarecum archaic1i a formelor. Acestui cOTTServatism getie se
constituirea unei arte a aurului specific daciu, ale cl!rei pre-
lungir i se intind foarte departe pnll adnc n epoca
scythicll, de jur mprejurul massivului carpatic.
Portul bi'lrbi1.tcsc femei esc, cel la cci e de o so.
lemnitate de un fast foarte ceremonios, chiar atunci c!lnd metalul
pentru efecttl lui decorativ nu e aurul, ci numai
bronzul. Nu numai obicinuitele inele de picioare, cercei
inele, cola ne dar cxtrem de variate ace de ph
de haine, fibule enorme, diademe mai presus de toate, aplice
pendantive cusute pe haine, fixate pe late p!lnl1 la 20 cm.,
pe pi eptare pe curCJe de tot felul, mpodobesc pe oamenii bronzului
IV n parte, ct a permis nenorocirca scyt hidi, ai hallstattului II.
Evident aceste de lux vanitate aveau nevoie de un mediu

dobitii feudali spre a se admira invidia reciproc. Iar principele
, Ia curtea cAruia se adunau, trebuia el s!l. dovedeasca. sa
prin podoabe mai bogate ca ale sAi. avem de pildll.
I
sub munte la h:.l1ebardierilon de
(tia haie" hachcs d'armes, (securi) massive de allr; or i pe ccl:'!.lalt feudal
Bihoru lui, care la banchete vase n ntregime I
I
aducllnd aici situ lele lor mpodobite cu geome-
trice au repousse cu simbole solare ale reli giei general te in
Europa centralli pentru t Apollo. eJ-l yperborcult,-ca la 1
Alba Iulia, la Fizcflll-Ghcrlii , etc. , ori cupele lor elegante ea
la FizefulGlterlii, ori carele minunate de lupt1\ ca la Arca/ia, ori
.560 \" 1 \Aft ... r.\ H I'RULUI IN D.\ CIA. r. Il AL'..sT ... ....r UL
lor eetru!Ce., ori chiar cu antene, aici in Dacia total necu-
noSCute, etc ., etc. O societate cu gust pentru fru-
mos, ea a unei variate subtile arte decorative originale,

rani "egoliandi causa cari cu vreo 700--800 ani mai trziu
vor umplea lumea Meditcranei cu co/egii/e lor intre
barbari n fundul Asiei Mici, Germaniei car i, nu
: !i
eNobi li. fcomuni t, strAvechiul rit indoeuro-
pean, ardeau Ic mmorm!intau n cimiti re comune
- .. d.mpuri de urnet - ori izolate - intr ' un sicriu de lespezi
l.;\nd-o ntr'o o cupA nso\ia pc mort - de sigur pentru a avea
cu ce bea la banchetul din cer cu zei i, - o f1icea pereche
cupei - rentru a primi pe ea demllncarea Pe rugul
care arsese mortu l se adesea haine scumpe podoabe de
aur, din cari mai descoperim fragmente in mortului .
archeologia nu ne-a dat acum m.!!.rturia dar is-
mria ne eli pe rugul nu odat:'!. se arunca de vie
pentru a- I urma flI.r ntrziere n cer.
Monumente numeroase att din bronzul IV ct din hall stattul II
ne documenteazA n Dacia cultul solar: carul cu cazan de sacri fi ciu
cele prolome de lebede a lui Apolion)
n Ortlfliei, barca solarli gi'i.sit in Sd/marlllui, nu-
meroasele ornamental e, cruciferc, dela Fizefu/-Gherlii,
dela Ailld, dela Kemecse, etc., purtate ca pendantive apotropaeice, ori
grava te pe cillg1\tori lc de bronz, ca la - intre-
a cerCU/lii de pcrl e mprejurul unui buton central, pe podoa-
bele de aur bronz, ctc., etc., spre a nu mai vorbI de acele cu f10arca
in formi'i. de crucc, de pendantivele gravurile cu securea dubl1l, de gravu-
riie cu caii Soarclui de tOate solare italice
de pe vasele originar sudvcstice dela noi. T oate aceste arat1l
c.ll. simbolul solar nu putea fi indiferent acceptau
repetau ei Dar mormintele 4IScythice, ne spun incA mai mult
dect at ta. Iranienii ei n Asia un zeu su-
prem ceresc, de caracter luminos: Soarele. Lui Mithras ei i dlideau
ca feminin.!!. pc A"ail;s. Dar n Sudul Rusiei ei pe
I
www.cimec.ro
.,8
marea, slrlivechca divinitate feminini:i. mediteraneanA, prci'ldoetlroptant1,
a a radirii, a a m611tuirii chiar, prin
cu blutura sacr:1 pe care ea vecinic o n cupa ad/l.ncll. punat!!. hieratic
cu ambele mni inaintea pieptului (inci'!. din Troia Il: cf. Hoernes,
o. C'
I
p. 361, fig. 7). - cum o vedem pe attea din
Sudul Rusiei (bibl. mai sus, n cap. 1 ef. p. 164) se daser1\ robi eL
Iar str!i.veche divinil.'ltc feminin1i domnise n tot neoliticul
cncoliticul Daciei urme ale cultului ci tr1\iau pretutindeni n
!n
vremea bronzului nu a murit nici azi, ci numai a devenit
.. Maica Domnului . Ori dI., n morminte de inhumarc, deci tscy_
thicCi, la Ailld, ca la Pqch;(v. fig. 247 242) vedem cA pefruntea mor-
tului a fost o roa/tI solar:1 cu alte patru cercuri (" crl/u pe mar-
gini le ei . Jar simbolul acesta apotropaeic nu e specific scythic, ci eco_
mun dacic european central. Ni se pare a surprinde unul dintre mo-
mentele dela scythism (ncA. inhumare) spre ge-
tism (cult al cerului, reprezentat prin roata solad). din texte,
di. Zalmoxis e zeul fumind c1i. trag cu arcurilet (suntem - cu
Herodot - dup venirea Scythilor areafi n Dacia) n cer atunci cAnd
e furtunii, spre a ajuta zeului suprem alunge demoni i
cari-i ascund (v. mai sus, p. 151-153). Af1iim acum din inventarul
depozitelor mormintelor, simbolele solare sudvestice vestice
nu erau refuzate nici de ba chiar nici de Scythi i de pe cari
treptat se getizau.
de de rel ic,.i i archeologice privitoare la cultul
Marei al animalelor sacrc, pc carc-I g1isim n cneoliticul dacic :
idoli , .coarne de mese scaune ca mobili er simbolic al
banchetul ui divin cu Zeii subp1l.m!inteni , etc., bronzul I V hallstattulll
getie e relati v s!i.rac n mt\ rt urii t:teologicct . E un fel de vreme (l1/ico-
naiv proasp!1t indoeuropcanA. Zeului nu i se d o imagine
de cult dupi\ cum omul care o are, distruge
la moarte prin foc, spre a se putea din nou diviniza. Concluziile trase
mai sus in cap. III asupra religiei getice, ca fi ind o rel igie nordiclt, ura-
nianii, se deplin prin resturile archeologice.
Dac! n!lvlilirile iraniene timp de vreun secol
(VII-VI , 1), pe vremuri de intense cu Vestul, n schimb
n Dacia nu e nici o de continuitate ntre halistattuii (bronz IV)
VI VARST" PIE-RULUI IN DACIA._ 1. LA r2NE. UL
hallstattul lI, anume, mai ales n cultura rural! a satelor. Nobilii
_ e drept - au suferit: o parte n lupte, ori
alta, cei in orice caz, s!irli.citi . Deaceea hallstattul 11 dacic e
lipsit de m1i.rturii ale unei arte industriale de lux, importate ca pe vre-
muri din SV italo-illyric. Doar cteva lucruri archaice Dar
venite pe la prin Scythi. nobilimea dacid(
nu piere: La Tene-ul o va revede:\ n ntreaga ei vechc putere,
iubire de stdilucire reprezentativil; va fi epoca tezaurelor de argint
dace, a burgvrilor de piatr1l. pe vrfuri le etc. Jn schimb
satele par fi continuat nici o turburare lor dinainte
sub sti\pnitorii de un din R1isi\rit. Ceramiea popularli din
hallstattul ll e o contlluare bine a ccramieei din bronzul
IV, iar ceramica din La Ti:fle-ul gerie e o limpede desvol-
tare a unor tipuri hallstaltiene generale bine cunoscute n italia Alpi
in valea Dun!irii dejos n fundu l nordestici. Formele
ceramice n1iscute n hallstattul nostru prin imitarea unor tipuri me-
talice venite din Vest se se popuiarizeazii in La
fene o facies specificI a acestei culturi de origine
greeo-celticil, occidentalii.
Cat pe Scylltii cari treptat sunt ori prea
putin ne mai dela ei ca amintire n vremile urmltoare: protomele
de animale fantastice la podoabele de metal poate la stitl-
dardele dacice ; o mai mare accentuare a cultului .Marei Zeitet; de sigur
armele scythicc, anume procedee de strategie, dat fiind
rolul areati/or pe cari-i introduc in organizarea lor mi li-
IarA; n anume elemente nouil. solare, n cultul thracic al zeilor
cav-a}er. Dar toate aceste aport uri scythice sunt vizibile monumental
abia in La Tene n vremea romann.. Prin urmare va i revenim asu-
pra lor la locul cuvenit.
Cu acestea trecem la a doua par te a capitolului VI: La 1'er,c-ul getic.
In anul 335 a. Chr., dnd Alexandru cel Mare trecuse Dun!!.rea la
Getii din dmpia 1), printre soliile vecini lor direct
de amestecul Macedoneanului in t reburi le dela Dun!lrea de J08, ve-
nite sil-I salute la ntoarcerea lui spre era una dela .CeiJii 10-
') V. mai IU', cap. II , p. -43 ,qq.
www.cimec.ro
cuitori la golfu l ioniCl, adidl. Ia Adriatica. E un punct cronologic de
cea mai mare cu atat mai sigur cu ct el este fixat de Un
contemporan, martor ocu lar al evenimentelor, Ptolemaios al lui Lagos.
Nu abi dela 280 a. Chr. ncoace 1), ci indii de pe la mijlocul secolului al
a. Chr. celtidl. Ia din Dacia a putut fi activ1i. Daci
deci mai sus am luat ca punct de plecare al celei de-a doua v1rste a fie-
rului anul 300 a. Chr. nu am sli anlicipi'l.m, ci mai degrabl!. si
postpunem prudent inceputurile cpocei La Tene la o dat3 cA-nd n'ar
mai putea fi ni ci o des pre ei absolut sigurli pe tOt
teritoriul Daciei.
E caracteristic n aceasti'l. ca Paul Reinecke, pornind dela
un punct de vedere pur sti listi c, constat?i primei perioade La
Tene: 400-300 a. Chr. (Ia el La Tene B) atdt la Scdriaf n Odorhei u,
la (Tartlau In \Vurmloch in
pomul al treilea loc dupi f.bulele dm La T ene-ul vecluu glislte acolo,
n al doilea dupi obiectele dintr'un morm'-nt (duse la muzeul din Si-
biiu: resturi de car, cercuri de butuc ne de roat3, resturi
de spedc, ctc.) '). Cu att mai mult deci vom putca constat mai jos
\resturi La T ene din scc. IVa. Chr. att n V Dnciei n Cllmpia Tisei,
ct in S ei, in cmpia Dun3. rii. Ct NV: regiunea
'dinspre Muncaciu am accentuat mai sus p. 298, cl a trebuit sl cu
noascl1 pe ind dela inceputurile La Tcne-ului propriu ').
ar fi o si trecem Dacia printre regiunile Europei cen_ !
trale carc au cunoscut deopotrivl1 toate perioadele celei de-a doua epoce
a fierului . Cercul de ficr ccltic s'a strns complet n jurul massivului
carpatic locuit de n cursul sec. III a. Chr. 4). n Dacia,
in Cehoslovacia Jugosl:wia, ca intr'o mare parte a Ungariei,
La Time-ul este intens activ deabia din a doua a lui , c. 300
a. Chr. (Reinccke: La Tene C) ' ).
1) D:lta marilor nliv!iliri cc1ticc in peninsula balcanicii: mai sut , CIII'. 11 , p . 65 ,i wm
1) Paul Rcinc:cke, 211r Ketmt"iu dcr La Tbu-Dt"hmtiler dcr ZonenorduJtirts dtr
Alpcn, in Feststlrrift ::m' Feier du 50-jiihr. lJduhens del r6rn.-gerrn. CtlllralPllustrmu::"u
MoiM,l\lainz J90:z,p.61.
1) PAstrAm. cu Tisdller. vechea implirl ire in trei epocc La numind (cu Forrn)
i..aTi:!ne_ul AalluiReineeke
deb llallstallul ultim spre ade\ilratul La dllce.
.) V. mai IW, cap. 11, p. 65 ,i urm.
') eL Dt!chelette, o. c. II J. p. 919 cu p. 915. Vom reveni moi jos cu amlmJIIle
,6,
Numiirul vrstei a lI-a a fierului e de mare I
in Dacia inc!!.t o topografidi a descoperirilor ar fi cu totul
noastr;l. pe teren ne-a arl tat d ele se g-lsesc dcopotrivli de
bogate caracteristice at t n Ardeal ct in Muntenia Moldova- !
Harta 111, pe care am exclusiv pe baze bibli ografice, e mai I
mult un exemplu despre generalitatea extinder ii culturii La T cne la
noi, dcct un conspect de total al In aceastli cste
de ajuns spunem c..l\ numai Trei Scaunc, . relevat de
tatul Dr. Lszl6 colaboratorii ori regiunea dela S de
\iin Durnas pnll. in l1.ir!l.gan, de mine colaboratorii mei,
cuprinde zeci de La T ene, cari abia de pot inC::ipe:\ pc o hart!l
de scam mai modest3. Aceast1i putcrnicli extensiune intensitate a
culturii La Tene n Dnc ia scutindu-ne de paqialll. il desco-
peririlor ne oblig!l ins3 dimpotrivli a trat cu amAnunte fon1JcLe spe-
cifice regiuni lor noastre, distingnd eventual tiPurile particulare care
s'ar fi constituit n cutare spre deosebire de altul. Astfel darli in
cele de mai jos vom ncerca o tipologic-cronologicll a eul-
turei La T ene in Dacia pe baza materialului publicat pnA acum n
parte, a materialului inedit cules de noi prin muzee djn s1i pAturi,
dovedind, credem, destul de conving:1tor- mpotriva pll.rerilor de pAnl!i.
acum, exprimate in special de Reinecke J) Marton ') - cA La Tine-ul
dacic e de fapt o bine cul1uraL fi el1wgrafic, a La
Tene-1tLui gel/croL european.
nel un lucru trebuie accentuat incli dela nceput: a atribui cul-
tura La Tene din Dacia unei celtice, era posibil inainte de
a se cnormul de La Tcne presll. rate pe toaU
intinderea Daciei ; aSlllzi nsli, dnd nu mai judecllm Clteva obiecte
izolate de prin muzec, ci dupll resturilc autentice de pe teren,
trebuie s3 adevll.rata stare de lucruri, care c
cu aceea din regiunile pur germane din N, intens p1ttrunse de f orme
dt CI/lil/u1, dar nu de cehicA. incepnd
din sec. IV, de jur mprejur de neamuri cellice, care nu nUITh'li au trecut
pe aici, ci S'J U statornic, pemru a fi apoi treptat-treptat cuccrite
1) Ikinecke, l. e. , p. 54 dcva.lorcazA La estic; el crede ci aceastJ epoci
decuhuro ar fi numlli ccho-germanidl., iar IUstrilUl ar fi propriu zis seytJric.
') In AcId, Cottgruuluijn/trn. de A.nJhrop., dela 1902, Monaco, II 1908, p_ 7':
jndigenii din Dacia n'ou influentat La Ti!:neul, care ne fo,.ma p(JJ de rIOI/tlttlrr '" pe
lot I, neamcstedndu-sc cu outodnhonl
www.cimec.ro
,6.
getizate (v. mai sus, cap. Il V). au primit cu simpatie
chiar ntr'o mai larg!i mli.surli ca pe vremuri fabricatele italice al_
pine, acum fabricatele industriei ccltiee, n care ei vedeau expresia
unor spirituale mult mai nrudite cu cele proprii lor. dect
ar fi putut eventual fi produsele industriei Astfel geometrismuJ
getie se prin cel celtic nu e expus la ispitele anthropomor_
phismului zoomorphismului, naturalist, elcnic ori greco-scythic. Dacia
creeaza, ca n hallstattul 1 lI, in cursul La Tene-ului,
un stil artistic-industrial propriu: bazele acestui stil sunt cele
nale indigene nel din ,,!lrsta bronzului, at!l.t ca forme ct ca deCor;
noului stil sunt nsli evident expresia unor vremi schim_
bate a unor proaspete.
Ct cultura grcceascli, a direi presiune asupra Daciei, dela
Alexandru cel Mare ncoace, devenise din ce n ce mai energicli, lund
plinli calea cuceririlor in stnga ea a fost in chip
n31mal - prin geticli - la un rol aproape numai
economic, putnd fi exclusiv pacinic prin negustorii greci
veni\i la noi, nu a putut exercit o
printr'o stlipnire efectiv1i, - centrul de grecesc fiind prea
slab, la Pontul Euxin, ori prea dep1irtat, n Macedonia sau Asia
se de ce Dacia aproape n tot cursul vrstei
a doua a fierului o legatli de Europei centrale, cu orientare
spre Vest, iar mersul biruitor al Elemsmului, care transform ntreg
Sudul, se neputincios la Hisnd re-
giunea dintre Mij locic, E1ba dc Sus Dun!rea de
Jos, cu centrul n cadrilaterul muntos transilvan, n voi:l CeLtismuluj.
Paul Reinecke examinnd nceputurile La Tene-ului in t: Ungariat l )
introductiv n de Pannonia, ou apar monumente 4:celticet
din cea mai veche perioad!i La Tene dect n regiuni din N
S Ardealului; cli elementele mai vechi din zsele ttezaure de ar-
La Tene-ului mijlociu sunt de datat ditre a. 200 a. Chr.j
cA multele comori de monete celtice apar\in ultimului La Tene el
sunt mereu localnici n de sus ale Tisei, in special in
regiunea Muncaciului, unde descoperirile de Leh6czky') au a
fi datate din sec. 1 a. Chr. clarificare el trece la analiza
') Magyarhoni emliRek a La nne-kOl' in Alt. XVJJ I 1898, p. 306 $Qq.
1) Publialte n Al. XVII 1897, p. 333 Iqq. Pentru alte cilate v. maijoe, p.
\ 1 VA\tSTA FIERU .. LI OACJ.\._ a . LA TeSE-UI .
c.ltorva obiecte alese a dror datli o precum urmeazli. 10 Plli-
cile mari de argint (rcprod. Ia p. 308) din Muzeul Na{ional dela Budapesta
(eLia noi fig. 320), nici o determinare pre-
cisA,analoageeu aheledin colec\ iaEgger,de pro-
din comitatul Borsod, sunt de datal pe
baza cu ahe monumente
toare incA de stil geometric cu predileqic
pentru svastika, din sec. V 3. Chr. a fi
ind pur La Tcne, ele nu mai sunt nici simplu
hallstatt

e cazu l cu coiful din

comitatul l'"roc:: , in Slovacia (v. fig.
delap31l ,la noi fig. 321) 3 cu spada de fier
cu duble antene dela S::ettdru, n Borsod,
se pare impreulllt cu un de fier,
de foarte veche (fig. 3, 4 5 dela
p. 3JS. la noi fig. 322).]n special spada 1) se
cu altele analoage din Boemia, Germania
sudicl Francia nordic3. sau chiar Anglia,
de cultura pe care o in sec.
V ntre Marna Rinul mijlociu. Reinecke
conchide pe baza acestor documente in
.Ungaria., de fapt n Carpatii nordici, ntre
March Tisa au ajuns a
Jocui nc!i din sec. V a. Chr. el
formele de de aici,
in general din regiunea mijlocii,
cOnstatate mai ales n mormintele din sec. IV,
prezintA un aspect deosebit de cele din Vestul
ccltic, din Boemia pnit in Francia. Este
deci vorba de neamuri celticc deosebite: ori,
noi al11 ncercat a demonstra mai sus, p. 29
8
,
el n NV Daciei pe Taurisci, Fig. 320. PlllclI de IItll'int
pe cari-i din Alpii estici pe archlteo_La din comit
Drava la vale, deci un neam cel tic diferit de Bors6d, dupA Rdnecke. in
cele nord alpi ne, in frunte cu Boiii. M. XVIII 18q8, p. 308.
1) er. ,i Fr. \"On Pulnky, de la dominatitnt en lIcmg,;c, in RtIfJ.
.q .. publical ,i pe ungurCfte in ATehacoJ.
www.cimec.ro
6.
Am insistat mai pe larg asupra expunerii lui Reinccke, tinznd la

faptul accentuat mai sus, sunt mprejurul Da_
ciei nd din sec. IV a. Chr. (dupA Rcinecke din sec. V).
La Tene-ul dacic incepe intens abia 300: dacA ar fi CtlCnlt
Dacia, formele La Tene ar fi devenit comune la noi nc1\ dela sosirea
lor; illfluenftilld-o numai, dela dUlall/d, evident formelor Cel.
ticein Dacia c mai deci
mai tftrzic. Jo adcvlr, chiar dad
inventarul de morm:.nt archaeo.
La T cne publicat de M. Roska in
Arhivele Oltelliei, V 1926, p. 50
(v.l anoi pI.XXVI) ar fi dela Silival
n Alba-de-Jos, ceea ce nu e tocmai
sigur, el ar rlmiine
tmic in noastre; ntre acest
mormam, resp. ntre resturile din
Carpatii nordici de pe Tisa, mai
Fig. 3:11. Coif archaco-La din sus pomenite, majoritateadesco.
comit. in AS.
aproape dOlUlsecole. l oschimbpro_
eesul petrecut ncet solid n acest timp e general: ntrtltgll D:lcieacceptd
formele vestice in cele mai sate dela ooi, fabricatele
de tip oou, mai ales CerlltlllCC, dar de nu-
meroase obiecte de uz comun, n fier, apar in amestec sau suprapunere
cu vechile forme locale din bronzul trziu, ori chiar de amintire neo-
Ludovic Marton a observat el , pentru Ardeal, s tare de
fapt: locuitori i primului La Tene, Celti i, invadind ii Ungaria au
mai multe popoare, cu industrii locale diferitc, pcste cari ei au ntins
deopotriv1\ pe a lor: mais Cit 1'rtlllsylvan'-e 1/0US 1Ie c01l1lOissons qu'u1I
cimeliere qu'oll pllisse attribllcr li us pOPlllaliom en dehors de
ce cimetiere, nous ne trouvons dans cette partie du pays, que des tre_
sors de l'epoque La Tcne recente, mC:lCe d'influcnces romaines 1) . In
amitnunte cele spuse de Marton la 1902 s'au pe prin desco-
1) CitRtde acte ale Cimgr. atla Monaco din 1902, II 1\'lon3OO 19Q8, p. 71.
\1 VRSTA l-IERlll. UI IN DACIA, I , LA l'RNF.:.UI
periri, ca neintemeiate. Liniile generale sunt exacte: civili:o{io
cQttJ;IIIU! a (WC(1 fi 'i" vrsta a 1'-a a jierului tOI "abitus alltoc"tho".
inceput toate aceste deoarece un observator super-
fiCial examlO!tnd anume forme superioare de La Tcne
precum sunt d. p. cetdlile de pe vrful mUl1lilor, de technic!!. evident
central- strns inrudit! cu cea cclticl, ar fi eventual

este dela inceput prcbabil, att pentru cele
spuse mai sus, cAt pc baza unor argumente
pe care le vom da mai jos, la locul trebuitor.
Dup:! cum Scythii in sec. VIl aduse-
ser1\ cu ei n Dacia forme extrem-orientale,
doar mitigate de cu lturiielcne
din Negre, aduceau n scc.
IV forme extrem-occidentale, de origine mai
mult barbar1i dedlt Este nd
pentru noi o datorie de a accentua chiar deacum,
d progresele tehnice pe cari le introduc,
fie prin prelucrarea a fielUlui, care
abia acum incepe a juca un rol real in cultura

acum cunoscuHl la noi, de profund re-
formatoare pentru aspectul civiliza\iei dela noi ,

veneto-dlyrll hallstatt ianll dintre a. 700,
fie pc cea scythicll de dupli a. 700.
Cllci cultura La Tene era o adaptare fer icitll, Fig.

archneo-LII

Dora6d, dupA Reinecke.ln
modeste rurale, pe care o intensifid m- Al1. XVI II 1898. 1) 315.
in chip cu totu l prin uLilajul
numeros. ce i-l punea la fierul de plug, coasa,
foarfecele, de m1nn. rotativll,- pent'IU a nu mai vorbi de

JO A, R. - M",.oriil, S';IIII;; I.,,,,iu, Stri .. III. T_. III, M_.
www.cimec.ro
37'


va aduce astfel o de aproape inruditli cu aceea pe care
indigenii din Gallia, din Alpi ori din o posedau de cteva
secole, inca.t romanizarea va fi mai mult o adaptare de deca.t
o transfomlare din temelii.
Dar ceeace e nd mai important de stabilit n aceste rll. nduri intro_
ductive e calea relativ pacinicli pe care cultura La Tene s'a infiltrat n
Dacia. nccrd ri violente de a in cadri laterul tran_
si lvan nu au putut lipsi. Mormintele pur ccltice, iar nu gctice La Tene,
de pe valea superioarli a la Apahidn (v. mai jos) ne aratl
cA o parte din de pe Tisa superio:lTl au se infiltreze
pc poarta cea mare a Ardealului destul de departe in in-
terior. Dar li psa formelor vcchi La Tene n Dacia, deci din vremea
cnd erau n piinii ofensiv!l biruitoare, formelor
La Tene, deci din epoca marelui keltokton, Durebista, a urma-
sunt o formele La Tene ale culturii a doua a fierului
n Dacia ') n'au fost impusc de ci au fost adoptatc, liber, de
Cu aceste credem att chestiunea -
nceputuri din sec. IV, dar adevl1ratll nflorire deabia n sec.

Sli trecem deci la expunerea formelor getice ale culturii La
Tcne, proced:\nd, ca pentru hallstatt , nu numai descriptiv, ci
istoric-evolutiv, ncercnd mereu a originile formelor
descrise, resp. leg1l.tura lor cu mai veche din Dacia.
Lowi"le. Sate fi GeM,i. cum s'a relevat pentru Vestul cel-
tic "), casele central-europcnc din a doua a fierului nu se
:
,i, in sptcII I, V).
) DkhclcHe, o. c . 11 3, p. 9iJ
\1 \ ARSTA ' ''I EHUL.UI I N DACIA. ,. LA T r:NE. UL ,6,
deOsebesc aproape ntru nimic de cele din neolitic: de nuele
mpletite in chip de gard, pc pe dinafarli cu lut.
eventual spoi cu o oarecare (cf. mai sus, cap. I V, p.
, 8.t-) ; de paie sau de stuf ; str4mtime a
clperi lor vetre de foc ntr'un coif al cameri i de locuit, ridi-
cate cu 30-50 cm. deasupra nivelului indlperii. La noi, spre deose-
bire de Gallia alte regiuni ale Europei, casele sunt patrulatere ind
din neolitic. ro afar3 de ele au ferestre. La munte ele sunt din
b1rne, mai avnd in doul'i camere (v. mai sus ,
cap 111 , p. 13+ 135). Slipllturi le noastre din campia munteanA J)
din valea 1), cu speciala la vllrsta fi erului,au adus
n afarl1 de lucrurile cunoscute dela Crdsani (mai sus, cap. IV) de ge-
neralit!itile aici expuse, incli diferite interesante. La
g'enc dela Zimnicea, prin amforele cu stampi le ca
stentll ioc!i dinainte de a. 200 a. Chr., a trestia nu numai
pentru pentru caselor, dupli maniera
gardurilor de trestie din regi unile bll.ltoase pinA n ziua de azi. In sclumb,
pentru temelii vetre gA,im aici frecvent blocuri informe
de La fel e ntrebuintatl piatra n La Tcne (pe baze
mai vechi din vrsta bronzului) dela Lee"iuta de Murfl. Ceeace e
de constatat aici e dimensiunea mai mare a - c. 4 m.
de cei 2 m. dela - nivelul lor ngropat: c. 50 cm.,
el pentru a mt.ra in cas!!. trebuie s1 cobori treptc. Dimensi uni
tot de mari ale s'au constatat la ftltIfuIJtirt'a, la gura I
unde La "['cne pare a avea inceputuri foarte vechi,
con firmat e apoi, pentru La Tcne-ul mai vechiu prin amforele thasiene
aici. Se pare cli pietrei a stat mai ales n leg!iturli
cu umid itatea prea mare din regiunile de cAci io nalte
,ferite de ca 1'/110$111 piatra Ne trebuesc
ns!i date mai numeroase pentru a ne putea definitiv in
privintlli. Ceeacc putem stabili cu dup.1l resturile
') IncA inedite: ' or apare treplat i n revista DlIda. Rceh",hcl ct dleou{/"ul ard'r
logiqucl I'n ROlllfUlnie. 1, '9%0+ ,i 1119%$: fieClife din colaboralOrii mei ilCllind per-
.onal I"lIporlul lISupra dCIOOpc: r iri lor ce II Rcul. precum urmuz.li: d_1 AndriefC:SCU 1.
Zi",,,lrcfI, d_1 ,i dona Vulpe la Ti'1I0SU/, d_1 la Mdnt1stirca. d-I Popescu la u-
d,in(a de M ltrCI . d-I Christetcu In Boioll. d-I Andrie,eKu, impreuni! cu mine, la Od-
wni.etc.
1) Jdtl lll , ibid .
www.cimec.ro
8
,80
dela (in I\luzeul e dl plim!\ntul ars, mpodobit cu
frumoase motive decorative, a ser"it nu mlmai pentru fabricarea vaselor.
ci pentru turmuca de mari decorative, fie ca mese votivc,
fie ca table vOlive; ori pur simplu ca pHki ornamentale in locuintele
bogati. indiferent daci n cu clIlttil zeilor ori ou.
Dar din Iiuniedoarci, n special la Coslelli
precum cu sondagii la llf/lm.:elull/; au arlhat
nici n ciopliti'i. n mare, uscati11a soare, I
ou a rlimas Dacilor pentru zidirea lor. De altli
parte la :wem un ntreg sistem de inci'i.pcri n zid regulat att
Ide :trstl d'lt de prinsli cu mortar de var 1). Dar
cetate se vede clar a fi cunoscut procedeele romane de construire,
deci nu ne poate servi ca document pentru La Tcne-ul pur. Dimpo-
b\lrgul dacic dcla Costell; cuprinde exemple de locuinte ridicate
exclusiv dupli procedeele indigene. Anume i) n partea cea mai
a muntelui, pe care s'a ridicat cetatea, constatAm enorme
quadrangulare de blocuri de piatrll (pl. XXVII): pietrele
sunt uncle peste altele f:1d mortar, dar, de sigur, ca zidurile
turnurilor curtinelor (v. mai j os, paragraful respectiv), Crau
prinse ntre ele cu crampoane de lemn i deasupra acestor tcmelii (inalte
de 1-2 m.), puse pest!lnca vic,se ridicascrll din
mari de obicinuit, In:ti mult patrat11 dedt
(de grosime aproximativ duble f3\11 de cArlmizi lc actuale), Uscate
numai la soare, iar nu arse, prinse ntre ele tot Cll lut galben, foane
sublire pus, doar de milimetri grosime (pl. XXVI ll , 1),
de frumos s1ipate duceau la nivelul locuit, superior celui de
baza (pl. XXVIII , 2). Unghiurile poartA un ornament rec-
tiline:u vert ical, sculptat de sus n josul blocuri lor (pl. XXIX, 1), imediat
l5.ng11 col{ul zidurilor. ccramicA tceJtidb, probabil
g11sitl n ruine, mprcun cu monete dela Histria Mesambria
multe descoperiri de metal,
Acest mod de al (cf. pl. XXIX, 2) de m:lre aparat
(Ifllate ale principi lorlocalidaci) a n1.mas nccesitnd
l) lot materialul la Fin'l)' in Alt Xx..XVI 1916, p. II sqq.
aici nwnai si mple: sumare pt; baza a douA vil.itllri ale $lplt u-
rilor, inainte deineheierea lor. O dare de amAnunlitli. ,1I d-Iui Teodoreseu,
\'11 apare mait.o.rziu.
\'1 , V \I(<.;TA ,.' IBRUI.. I IN DACI.\ . 2 . LA
...
chehueli, In munte fclul comun dea face casele a trebuit fie cel
nOl,al. pe lui, Traian, din brne lemn, dealtfel ca pnl'i
EVident La Tene, anume sec. 1 p. Chr., dar formei,
.

o planurilor In zidul in intre-
gime de on de bine consolidat cu mortar dc var
nll.l\imi m.u lt ,.nai mari dimensiuni ale inchis
om vaste, de ((chirpici . ale La Tene-\tlui Il II( 1.

palatele. dela cu baza de piatrll. corpul de
nu de fapt dect o transcriere n forme crescute
a,.vechilor. case rustice cu de nuiele lipite cu lut galben teme-
neregulata., solid parii gardului care alci1tuia
ae \
- oarecum archaic. dacic - al ne face s1l
CA. palatul de aici a putut fi anterior chiar lui Burebislo, cnd
DaCia cra de greco-romane. Iar ceeace

I decI. dlll a secolului 1 a. Chr., romanll. Ia
p,nnclpllor trebUie s1l. fi fost in plin!i fi in-
trod,us modele nou1\ de cons truire a
F iresc lucru, o atare privi:'l, ca de obiceiu, exclusiv clasa
rliman mai departe n 'aspectul de legll.-
tun cu cel mal II1depllrtat trecut, ind din neolitic. La Tene
1112 (datatll n act ivitate pe la 50 p. Chr.) dela Tilloml pe Pra-
hova i), sistem primitiv de ca toate
celel.alte loca,ht1l.\ 1 nne din c5.mpia altfel,
fabncatelor IIldustnale: unelte, podoabe, e superioar1l. celorlalte
') Vezi liata la Fin'ly,l. e., p. ]] .
., Slplhurile fleute de R. 4i E. Vulpe aici sunt publicate in Dacia 1.
www.cimec.ro
greco-roman1i e bine preciza ti, p:in3 chiar
prin frumoase vase de bronz de cel mai pur caracter italo-elenistic,
augusteic.
Ca satcle din La Tene n multe
stdi.vechi le de ind din neolitic. Un sat nu e ca azi o
coleet ie de mari li vezi, cu case destul de rar
prin locuri goale, ci e o ngr1$.ml1dire la extrem,
pe un foarte mic, a unor ele nsele minuscule, astfel
ca fi e c1lt mai economisit. VII sat c ffl arccaf "Teme 1111 mic
Vort lltdrit l}: pe malul c:'lt mai abrupt al unei ape,
SOlU pe vreun promontorin care inainteazl1 intr'un lac ori un ru, sau,
de e posibil, pe o insul1\ ori ml1car o satul e spre partea
unde se cu restul ,inutului nconjuritor cu un mare care
pe alocurea (Poiana, Zimnicea, Tilloml) e dublat spre interior de valul
respectiv. Dar acest sistem de nu diferll de cel din neolitic eneo-
litic, dect prin faptul cll. ii e adesea inferior in ce talenrul
de a alege locurile bine aplrate dela natur3. Se poate ca nici nu mai
fi fost nevoie de o alegere prea strictA, vremi le fiind mai dar fap-
tul rlimine: Ariufdul, SuIlO1Ul, FII"dtl-Chiulet , GtltTlelllita (din neolitic-
eneolitic) sunt' mult mai strategic situate dect d. p. Pisc"l Coconilor,
A1tfndstirea, 1Inoml, ori CrdsmJii (din La Tene).
Valtll ridicat n interior pe malul e consolidat doar cu pari
pAnit la pit mAntul viu, deci numai cu palisad(l, iar nu cu piatri.
In ce sistemul asigur1\rii valului printr 'un nucleu de piatrl,
zid interior peste care a fost apoi ngrll.mll.dit pl matltul bl1tut
bine consolidat cu pari ' ), nu pn{i acum dacl1 a fost cunoscut
n Dacia. Dmgul dela Costefti are terasele sale, care I
ca tot atAtea sec;undare concentrice, aplirate de valuri
foart e nalte, al interior era consolidat prin enormi
de un diametru mergnd la 30 cm. vert ical, destul de
regulat, pe bazei valului . valurile acestea de aplirare'}
') E Idicii, aeeeli ce ,i mn; tAr,t;u erI! unjolJntum:
' ) Aaupra lceatui sistem de valuri in epoca fierului , in Sileaill, in SaxoniI si
departe in Apus,d. Dhehelette I1:Z,P.70J, 708 ,i in geneMilI P.701 IIqq.
') eL pentru problema valurilor ,i ziduri lor ctlci nate ,i \itrifieate. Dhelette
J1:z.P7o .... Qq.
,8, __ ---' v,-', ::.."';C" __ ...!!.:
fost ncA mai intllrite prin ardere, e cu totul dubios. Valul dela
.Tlnar"l, care se la ca foarte calcinat a fost de fapt
mtens e plin de resturi ceramice metalice

Credem deCI. dupit ce o avem din Dacia, a r!l:spunde "el!atiTJ
problema in La Tene a fost sau nu
de int!l.rire, care inconjurau
De n La Tene nu poate fi vorba; 1
sunt de mghestl1t e unele !Il altele nct ni diri n noastre
de acum nu am putut deosebi, ntre de resturi arse
ale sufi cient de largi de regulate, pe cari sl1 le putem
conSider:'!. drept 8tr1izi ori De fapt , pe destul de re-
str ansA a cari rar ntrec ntinderea de 1 Vz-z Ha., deci
din acest punct de vedere cu satele contemporane din
cehlc (v. d. p. Ia Dechelette II 3, p. 974 975 planul satului breton
Glastonbu? n. Somersetshire), abia de loc pentru cele 100-15
!Il se doar pentru odi hnli ori apArare
altfel rltspandltA pe eampuri ogoare munca pacinicl l
agricolli
. caracteristic pentru satele din La Tene-ul getic,
JO In mumeanli, asupra dreia, singure, pn11 acum s 'au
intms .nu numai intensiv,.ci c"tensiv, noastre, e
mormmtelor - toate de lIlc!Oerare - n incinta Astfel
att la Crdsani, cat la nI/osul, ori la Piscul Cocorlilor am constata;
regulat la.o micii adnci",: sub nivelul fie chiar dedesubtu l

strliveche de o cu totul numai
diposatulUl, flirli darUri funebre de alt fel, dect eventual,ca in mormin-
tele din bronzului I V haJlstattului Il, vreun alt vas, n formi
de OTI de
. Un alt amAnu.nt interesant e depozitelor de grau, )
10, c1nepA, melU, pllstrate n gropi de bucate, chiar n cuprinsul
I)Cr. Dt<:hc.lettc 11 2, P.7IJ ,i T1 J. p. m.
www.cimec.ro
s14
Astfel de depozite caracteristice ne-a procurat pretioasa
La Tcnc II I dela Tinosul. Nu c (:id folos de a aminti c.1I. accste
1 gropi de bucate la Thraci ne sunt atestate literar. precum am aelitat
mai sus, in cap. III, p. 136.
Dar marca pe care ne-o satele gctice din
La Tcnc e ceramica lor. daci'\. din Ardeal nu
dec5.t fabricate de tradi\ie mai veche de celticl./
\ oie::uTrile diu A1o/Jova A1Ilflt(!f/ ;a, aproape eXCCp\IC, III! oferd #
luramicd greoul: fie vase de uz comun, amfore ocnochoe de
banaI1i - nu rareori amforele au stampile epigraficc pe
- fie vase de lux, de origine auicli. ori perfect data-
bile, dealtfel ca de pe :lmfore. imprejurare feri-
ne de a clasifica foarte precis cronologic formele La Tcne-
ului getic din S E ceeace apoi natural se r:tsfrnge favo-
rabil asupra cronologiei La Tene-ului ardelean strns legat ca
origini ca de cel muntean moldovean.
Numeroase sunt apoi obiectele de fier (unelte, arme podoabe)
cele de (vase podoabe) glsite n satele din Cmpia
munteanii. acestor resturi in satcle getice (in special multe
\ foarte variate fibule la 1'illoml) dovedesc o bunii stare alii-
turca de marca multime a fabri catelor o ';lllcnsd activitate 00-
merc .. legllnd lumea de cea grcceasdi in general meri-
I dionalii (Romanii au ajuns ntiu in Dacia ('ot dela Miazlzi, din
Iftfaccdonia).
Dar dovada puterii getice n La este mai ales datl de
dace din Ardeal. Pni1 acum trei ani, cnd cercetlri le mai vechi,
austri3ce asupra cetlT(ilor llld,ile Cf' ;:id",; in diferitele
ale cadrilaterului transilvan, au fost reluate de ai
prin simple excursii, apoi, subt auspiciile comisiunii Monumentelor
l storice din prin nu se puteau face dec!!.t 3-
firm1iri de un caracter general asupra p[otoistoricc, re-
cunoscute de Unguri ca dau. As zi chiar numai cu
ceea ce s'a flkut p!i.nA acum-clei la Costell1' de a d. Teo-
dorescu, ajutat de di Ferenczi Simu, in adevlr mai complet

de cultur!i ale Europei centrale n fepoca .
S8S
\' 1 \l'ARS'rA I'IERULlll IN LA Tf ... "E-UL
Toate elementele ale unei dau: pe
etajarea n terase, multipla palisada enorme
valuri naintea zidurilor, combinalia Icg1!.tura pi etrei cu lemnul n
technica de mtlnlJ CalliCfJs descris:1 de Caesar, b. G., VII 23, Olppa-
reillage-ul ti crochel, tumllilli de apArare (ca la Greci)
drept element de completare a toate se regliscse in V constitue
o mai ales a La Tc.ne-ului 111 , ea origini, unele
din aceste elemente se rididi. in sec. IV chiar Va. Chr., cnd
dela Grecii din l\1.assalia arta de c111dl 1).-
c."(amin!im dadi pe rnd toate aceste aspecte de am1i.nunt ale artei
getice de a
Fie n fie pe .deahl Zftnei. dela Turda, fie n

I
n Francia t). Dcobiceiu, pe care Dacii
sunt astfel ncftt sll ntr'o parte a vrfului fortificat
/un istm in de prin care se lege destul de comod cu restul
platolilui nalt - cuprinznd eventual alte burguri la fel pe vrfurile
1 \
pl. XXX). e cazulla Mtl1lcellll, la Costefli, la Pitllra-Ro[ie.la 'J'urda,la
rOdorheill, la Siglli/o(lTu, ete. 3). O atare dll. posibilitate de retragere
la infinit prin. refugi:lre:l din burg n burg pe platolll nalt. I
, tare n rfl1rcgimea lui dommd de unde poate veni Este
1) ef. D(!chclctle 113. p. 997.
')Jbid., 11 2,p.693 t qq.,i 1l3,P9,,6 ,qq.
1) Este cunoscut! ipotua lui Cic:horius, Trajanssiillh, Tutb. III , p.398 ' qq.,
da doWl capinli II lui Decebal (in ri:l:boiul III II-lea dacic) a fost tocmai in R
Ardealului, in adiei inlrc viile lupcriourc .Ic OII ului ,i Murc-
,ului. Evident ei, ntocmai cum Cichoriua nu poatc aduceargumentc absolut con-
cludente pentru, tot .,iI nici noi nu putem aducc dovezi probante ,o",ro aCHte
ipote1.e. Dellbila 8lpiituri le vor putd aduce noul. ObservAm dcocamdatA
aUh: ,'c drept cA grupul de dace din Sebqului nu a [ou
wticn Ardeal, dar ::1 ni ,'lIr plrd mai probabil d clutlm ultimul rcfugiu al lui De-
bal in N, ilU' nu in E Ardealului; puterea Hetite II fost mai .1" in Car-
patii nordici (c.wn se vede ,i din mai t!ln:iu ale D/iti/or liberi cu Romanii),
iar nu in moldoveni,
www.cimec.ro
,s.
exact cazul descris n de Tacitus, Ami . IV 46-51, pentru
burgurilc analog din Thracia proprie (cr. mai sus, cap. III,
p. '34) ').
0:11 aceste piscuri fortificate nu sunt cu forma lor naturalA
ci sunt etajate n terase prin enorme de nivelare
pantelor lor. Anume, mumele n loc de a fi llisat cu forma lui
este in se n acest chip, ntocmai ca la agri-
cole viticole ale coastelor prea abrupte, zone circulare orizontale
(Ia par:llele, ca trcptele unei scfiri) de jur m-
, prejurul (resp. Ia poalele) piscului, excelente pentru locuit, pentru
l dit , pentru viteJe la caz de asediu, etc. ; aceste zone prin
tfiiarea dela nivelul superior lor deasupra lor, res_
pective au dedesubtul lor, aproape verticali, imposibili de cucerit
prin asalt, De obiceiu aceasti1 terasare (Ia nu
e ci elipsoida/d, iar aeropo/ea un focar al clipsei, avnd
spatele spre o pri1pastie (e cazul clasic la l'Vluncelului), iar
spre intreaga serie de terase care coboari'l tot mai jos, pnA aproape
\de nivelul istmului, care leagl promontoriul cu restul platoul,ui .
etajare n terase e prin
I fortificarea cu valuri, ori chiar cu ::idun' turII/in', a terase
tre partea ei e cazul d. p. la Costelti, unde in special terasa
cea mai de jos e o mare cetate de sine st1t:1toare. acute
acum prin valul cel mare, de jos, dela Costelli nu ne-au PUtut
incA da dovada pe care o eli. tehnica lui ar fi fost asem:1ni'!.toare
cu cea dela Stromberg n Silesia'), ori cea dela Ste;"sbllrg n Saxonia a)
ori-eventual -cea dela Subeyra n Var, Francia
t
): adic:1 interi orul
valului de s:1 la un putemic nucleu de piatr!! , ceeace,
impreun1\ cu parii palisadei, d1\dea nt!ir iturii o putere o
Credem ci'l slpll. turile viitoare vor confirma
tehnicii. Dacii dela Costel'; nu se l1\sau ns!!. numai n
defensive a acestui val: vedem aceasta din nti'lriturile construite imediat
ndAdhul lui (deci jos, iar nu pe vrf) dintre cari una, de o formii
') Cum T,ciIUS, A,I". IV 47: mox . (KCllpal, Qn/(lillum tI atqua!j
luqUt ad pToxilllu.m uuttllum, quod '!Iagna f,lj, (JTmo/a (JId jnlndjra
") D&:helc:tte 112, p. 708, rig . :17:1.
)lbi,/.,P.703,fig.270, 1.
')/bjd.,fig.:170,:1.
,8,
patrulaterll pe lalureade turnului de pe laturea
de SV (vom vorbi mai jos n amll.nume de acest turn), necomplet
llmuritll. prin n ei cu restul a trebuit
fie o mai importantA, tot de caracter militar,
dupll maniera obicinuiti'!. aici: baza de piatr:1, de ci'lrllmidl
nears!l.
dela Cos/elti se intensificat!i compli -
cat!i cu ziduri de blocuri ecuarisate, in forme mai largi mai
complete, la Mmlce/II/lIi, cea mai insemnatA dintre toate ce-
dace din Aici terasele ap!l.rate de valuri
ziduri sunt mult' mai largi Ca la intllriturii (numai burgul
zidit arc I?OX 120 m.) e de-a dreptul formidabilll. Pentru a ase-
mlini'!.ri de trebuie mergem - rlupll d.t avem stu-
diate pnA acum aceste - tocmai n nordici, la meazi'!.-
(noapte de n comit. S:iros, la KrivOny, unde ImuJek-ul deacolo
_ tot n terase - construit la fel cu noastre 1) e, de
atribuit tot Ce/ilo" anume puternicelor neamuri pe care le-am cu-
noscut mai de aproape in expunerea noastd de mai sus, n cap. V (cr.
studiul burgurilor protoistorice din Balcani e
pnA ast.ll.z i ca inexistent, ncAt povestiri dela Ta-
citlls Canills Dio, cu privire la cetA\ile thrace de acolo, nu pot fi nc!i
ilustrate cu descrierile archeologice ale lor, cum azi o putem
in face pentru povestiri ale lui DiJ:J privito are la
dace.
Dar elementul cel mai mteresant al artei la Dacii proto-
istorici e zidul: avem o specie de murus Gal/ierts, despre care re-
schematice de pe Columna lui Traian nu ne puteau da
dect o idee vagi'!. ori chiar falsi'!.. In adevlr, nu e vorba la le dace
de o stratificare vrstatl de /emn piatrd, n genul acelor
reprezentfiri de pe columni'l, ori n genul zidurilor gaJlice deja MIlrce1lS
sau dela Bibracle '), unde, potrivit cu descrierea dela Caesar, b. G. VII
23, avem mai de grabA un zid de grinzj legate transversal;
unele n lungul, altele n latul zidului, iar sunt umplute
cu bAtut sf:1rmi'!.tur!l. de numai fromuri le externe ale
zidului fiind placate cu anume cu blocuri mici destul de
') Vezi descrierea ,i planul la 1. Mihalik in A. XIII 1893, p. 73.
1) Dkhdette 113, p. C}88 ,i 989.
www.cimec.ro
47'
neregulate, cum vedem fie la l\f/lrcl!tIJ, fie la Verlillllm 1). Cu aU.l
mai e vorba de o n exterior cu grinzi verticale,
cate la zid prinse n cuie de capetele grinzi lor transversale care
zidul ies n exterior, ca la noi n Dacia, - cum le g[sim

a Ej
Fig. ]23. Seqiuni prin zidurile C'IJdi,ui M'Hlu/ullli, dupa
,i FimU)' in AS. XXXVI 1916, p. 37. (ig. 8.
n Germania, d. p. Ia AllMI/ig n Nassau '). Ci cun mllrus Gal/ieus Spe-
cial, care pleac tot dela principiul expus de Caesar, dar e executat intr'o
celei din Gallia.
In adev.1l.r blocuri le mari din zidurile deJa COSlttli, ori C;ddi/le, ori
Piatra-Rofic, ori Turda{v. fig. 323 sqq. ef. pl. XXXI sqq.), sunt frumos
Fig. 324. Ziduri dela Piatra ROlit', dupll Ung ,i Finilly in AS.
XXXVI 1916, p. 4, fig. I I ,
lucrate daci nu ar avea din loc in loc acele tranurest (v. fig. 323 pl.
:XXXU) caracteristice, prin care au trecut bllrnele, ecuarisate ele, am
crede, mai ales la ori la Turda, unde prelucrarea blocurilor e
cea mai dar chiar la ori ne n
unor ziduri elenistice. De fapt dupli cum se vede n special
1) Ilnd., p . C)88 ,i 991.
t) I lnd., p. 993.
,,,
din slplhurile la turnurile dela pietrele erau
printr'un sistem de grinzi lungi, care se adunau clitrc inte-
riorul zidului spre o mare centralA, fie ntr'un fel de mllnunchiu
(deaceea la turnului sllpate n sunt diagonale
pe frontul zidului, strngdndu-se ca un de raze spre centru),
{ie perpendicular pe lungimea zidului (ef. fig. 323). Avem astfel fiecare
rind de blocuri ecuarisatc legat consolidat prin brne de lemn, as-
cunse tI inierionll coustnlt/iei (numai la le ies capetele afar1\ din
zid). Principiul If-lllic e deci aplicat, dar ntr' un fel de sintezi'l cu ma-
niera sudic1\, de n pietre de talie, bine echilibrate prin
forma lor, chiar atunci cnd nu sunt legate prin mortar .
Darnici maniera ve-
che sudicll., pc care P
gsim d.p. in zidul ar
r:haic dela Dipylon n
imitatii dup!!.
Grecii din Jl1flSwlia, la
din de-
partamentul sud-fran-
cezGard, in
depenaltcleplatouriaJ>. Fig. 315. Uuincle .Celllii Zlnei. de Iilngl. Tu,do, dupl
rupte ale Provellce-i 1), J. n d. XXX '9'0, p. 124, rig. :1.
3Jlumeel'apparei l d cro-
thttl, nu Dacii d in La Tene, precum se poate vedea din
pl. XXXIV, fig. 1, reprezent!tnd o parte din zidul de manieri'l archaic!l. dela
Grddfie. Dealtfel ind!. mai dect tehnica acestor ziduri de
e la Grddi,le prelucrarea perfecta a rocelor eruptive, trachytice,
ori porphyrice, ca (l1ulesitulori dacilul, care au fost cioplite lustruiten chip
de coloane ori deblowriparalelipipedice-sau chiar de de
exacte inellt amintesc analoage egiptene: pl. XXXLV, fig. 2
li XXXV, fig. 1.
pcntrtl a lega imediat tot cu cercul de idei sudice o forml
de dacicli, t,mmri[e patrulatere, ca acelea dela Costelii acum
ori cele trei dela Piatra Rotie, ncsllpate
t
) (cetatea
are 166x 3z m.), nu au o origine pur celtic3, ci, fie direct, fie prin
1) V. Ia D&:helcttc 11 3. p. 998, doul vederi comparative: Dipylorr ,i Viieio.Hat.
1) Fin41y, AS., x..x..XV I '916, p. 4' sq.
www.cimec.ro
ele sunt de origine 111 adevlir se turnuri
la t:gallice. din Francia, dar 101 numai n Prove."ce, n CU
1I1assa[iei, iar origina lor aici e, se pare, mai de deci
pre-cehidl
l
). nici turnurile dace nu exact maniera greco_
celtidi., deoarece ele nu inchid intotdeauna unghiurile curtinelorori
ci sunt folosite la variate n legliturli cu valurile terasele, drept
completare a incintelor de potrivit cu terenului.
Totodatli turnul In Costell; drept IOCllin(ll a pn'llcipellli Care
era stlipinul burgului. Vedem pe terasa cea mai a n
"cropole, deci dominnd incinta de piatrl! cu turnurile
marele val de care o nconjur pe malul al pri'i.pastiei,_
ridic:lndu-sc masive, ntr'o tehnic!\ mai dect cea a
zidurilor tunmri patnllalere cu baza de blocuri paralelipipedice
mari, frumos ecuarisate, perelii (pe grosime de c. 3 01.) de
d rlimzi mari patrate, uscate la soare. Scliri monumentale de
cu o grij1i sudicli., ntocmai ca la contemporane
clenislice, conduc la *palau (v. pl. XXVII sqq.). Parapetele de
frumos cioplitl1 scara cea mare dela turnl,ll-palat cel
mai occidental, n vreme ce turnul-palat dinspre E nu mai are
dedt sc1iri mai mici, laterale. Se pare de fapt avem cte un grup
de astfel de turnur simetric n chipul unei ci.1ldiri cu dOUi
aripi la mijloc. J1s1 e acum,
ncJlt ne oprim la caracteri7..area numai a lucrurilor deplin
liberate.- Intrarea n turnul-palat, foarte era cu mari
de lemn: s'au gl1sit 111 situ cuiele de fier cu care fuseserli.
dulapii de stejar care formau portile. Se pare erau duble:
cte o pereche pe fiecare front al faptul nu este insll acum
perfect asigurat.- Dela poarta cea mare a dela
Iliilii avem o cu jghiabul adJlne n unghiu drept care primi It
bflrnei groase de lemn servind drept 1IU1ll1ihlpedinllluntrul
Putem blinui d va fi fost sistemul de ncuiare noaptea a
la dela Costelti .
in, mai ales, mprejurul

unelte pentru oamenii principelui: dealtfel, resturi din de
____ I
tip vechiu, numai din gard de nucle, cu lut, acoperite cu paie,

mici de metal alb pentru lucrul de de alti
' parte industriei bine cunoscute a podoabelor de metale pre-
I\ioase, in special de argint, la Casie/ti, ca la Grdd/lea Mu"cellllui.
Frumoase aplice t:coulants. de bronz, n stil t:celtic., luxul har-
de principii geli, iar monetele dela /{islrja
ori J.l1esambri" de intensitatea rapor-!
turilor comerciale ale lumii getice din fundul Oaciei muntoase cu nde-
empori i dela Marea-Neagrll../
Chiar numai nceputul fltcut acum - eu nu citez aici dect
absolut fragmentar rezu ltatele unor descoperiri, pe care
la locului mi le-a comunicat doar n parte, dar
de sigur le va public in lor ct de cudlnd - c suficient sl
ne arate el un nou capitol din istoria culturii getice, total necunoscut,
se cu linii largi puternice, caracteriznd ntr'un chip ne-
originalitatea protoistoriei getice
in mijlocul formelor de protoistoricl ale vecinilur, IIIyd, Thraci
dinspre V S, lranieni Greci dinspre E.
Dar sll cu descrierea cet1lli lor dace din
O constatare importanta. e aceea la eli, la cel
Dacii au bolta in arc de cerc (probabil en plein
cilllre) , deci un clement elenisticoroman (cf. pl. XXXV, fig. 2). De-
altfel altarele g1\site aici 1), sculpturi le, clirlimizile, burlancle de
' pentru conducte de apll ori calorifere, ,de aici dela Piatra Ro/je, etc.,
arat/l un stadiu cu ltural quasi-provinclal roman, nainle de Romani,
\ deci ridic!\ nivelul cu lturii getice din mult mai pre sus decll.t al
cclei, paralele, celtice, di n restul Europei Centrale din Vest ').
Dar dadl. elementele sud ice sunt cel tot de importante
!
ca acelea ccltice n ;lrta geticc in general in cultura dacic1i.
din La Tene, sl1 vedem timp mai precis trebuie atribu itli originea
acestor s'"l.eza ele7lo-geto.celtkil se mai
prin alte date.

tenlootigAstc III Pifllra.ROJitl, i rt,nilele de piatri gbte, ca ,i altarcle. Ia Gradjllt.
1) Dupi fiK. 6 dela Fin'I)', 1. ('., p. 301, .'ar puei ei ,i la Cor/t/li a fost o poarti
cuarcadltlnpltli"titltrtl.
www.cimec.ro
cele mai bogate - relativ - ce avem pn!i acum despre ce-
dace privesc tot GrtTdif lca '\{'Ulcelului 1). Dintre obiectele t: isto_
ricel gll.site aici sunt de relevat: urmele de de fi er c.l eb atelierele
care au lucrat aici, inai nte dc toate arme; not!im c minele de
fier sunt vecine - Ia chiar cele 1000 de manete dl.' aur
cu legenda Kooool', deci din 3. 42 a. Chr.'), g;1site aici n 1803. lucru
cara :1 atras tuturora asupra acestui burg uitat, au fost tcllkst't
de pe cetate de dela minele de fi er vecinc; mult minereu de
plumb, con,inllnd argint; posibi l - ne afl.lim in vremea tc:ulfIrcwr
doct de argint din La Tcne lIJ - fi fost n cetate vreun atelier
de extras argintul; n s'au lysimachi de aur, iar in
vale:! s'au manete romane la
Traian,eJ:clflS;V cele t II litltll OOC; CIlS, deci anterioare anului 102; rurile
care curg pe sub cetate aur: la a fost de aur; I
ciobl/ri La Tene; dar mai vechi, de neoliticll chiar topoare \
buzdugane neolitice de serpentin lustruit , cum dealtfel s'a gbit
aram.li; Finaly crede chiar (p. 40) a restabili o inscriptie, mai
mult dec!\t pe un bloc de stampila
unei cu leg. 11 l! Fluv;u Jeli:\:, deci un document care ar sta
de la a culturii romane cel mai t rziu
{din tl. 71 p, Chr. ; in orice caz tuburi de teracoti'i.
ratei reliefe de marmori'i.; multe cuie de fier (deci iar La Tene JII);
sticl!!. (idcm); un altar de al!!.turea de altul de porfir sie_
I
caracteristic: blocurile din zid lIsemnate pentru potrivirea lor n cl1idire
(cu Idere vechi greull';. La denari republicani monete istriene I
mcsambriole.
Nimic nu se opune pe baza de mai sus s.'\ exprim1im
ipoteza unei origi ni vechi La Tine (1) a dace dela Sud de Orll.-
in frunte cu Muncelului. Dar aceasta ar fi o
destul de - cel nu avem docu-
mente mai precise din multe argumente
tead pentru ridicarea acestor pe la ilJcepflwl La Tent-fl/fI; 111,
ntre tOO 50 a. Chr. In adevi'\. r, s'a observat inainte de toate un fapt
') Dalele la FimU)', 1. t., p. II Iqq.
1) Vezi la noi mAi sus, cop.II, p. 84, n. 1, di scu\II nsUll'" acestui lip de monete,
general recunoscut de toat!!. lumea. Nici calcarul, ori piatra de nisip
' dela ziduri, ni ci trachytul porfirul coloanelor, vaselor mari ori p111-
cilor, altarelor, nu sunt chiar de pe muntele ci sunt
da:
acestor blocuri pe vrful muntelui (Ia 1250 m. deasupra mlrii) apoi
in u.nei mari presupun o de mare pu-
tere nct cu sau am voia
spre anii 70-50 a. Chr.: epoca mareilli imperiu dacic,
. la ca pretu-
III DaCia, ", mal la S . E e mai veche dect cea 1
celud, deoarece IOcepe dm epoca n sec. VlI-VI a.
Chr. zidu l de lip archaic grec, tA crocheu, descris mai sus ar constitui
un document intercsant n Dar arcurile boltire en
ple;" cintre la dace n 'au nimic de-a face cu arta veche
Igreacll.: .ele sunt eleni.stice, rcsp. ars:/
cJrllml.zl, olane, tubun, etc., ongml mal recente. Jn
turnurile patrulatere frumos lucratc, la P;alra ROfie, dar cu lemn
\nllluntru, nu se mpac!!. nici ele cu epoca clasic!!. greacll, de cnd fi-
nici picior de ccJt nu pomenim pe aici, nici Grecii nu se
;,::/rrturi de strD.nse cu Dacia, lldit s4 colollizeze cul-/
Dimpotrivll despre vremea lui Burebista avem precise (v. mai
sus, cap. II , p. 78 sqq) . : ministrul de externet este un grec din
pretutindeni n Dacia cu loril
monete dlll Histna se numeroase n Bu-
\
rebista toatll coasta dela Olbia pni'\. Ia
)Apolion ia.: el via/a greac4 ditl dela Ptmt .
Yuterca lUi este unensll. Prada din rbboaele contra Cel-

greci zidari cioplitori, pe cari i-ar dori: ei sunt
114;.
De sigur anume elemente pur locale ori celtice dela Costelt; ar milita
pentru un nceput mai vechiu ca vremea lui Burebista, n ridi-
c!rii de burguri de pe nici chiar n Callia ori
n Europa Central1l. cunoscutele oppida caste/la nu au, o
www.cimec.ro
,8,
VASI LE> rARvAN, GBTICA
origine mai veche ca La Tene-ul IIIl). Ca cari n special de
pe la 100 a. Chr. au de sus\inut mari rl1sboaie defensve mpotriva
Germanilor Romanilor-ceeace- si dea o mai mare
artei fortific3tici n - tot mai ales dela nceputul
sec. 1 a. Chr. se puternic impotriva tuturor vecinilor t distrug
pe bat pe Romani, supun pe Greci intemeia72 puternicul
,')t3t din cu pnl spre (cAteodatl: dincolo de) Tisa,
DunAre Nistrul de Sus Mijlociu, Stat pe care abili. doul
secole, la 106 p. Chr. l va putea Traian, inlocuindu-l rtumai
,1 parte cu o provincie roman!1. Este clar ntre Burebista De-
cebal - vreme mai ltmgd declit aceea.a stdptlirii romQtu n Dacia_
se ntemeiaz1\ adev!lrata geti"l1noderml, care, pe ba::e fJtchi
getice, cu inruriri celtice, romane (aproape de fel scythict ,
ceva mai multe sarmatice) , va sta la temeliik culturii dacoro..
m01Jt . Cum am avut prilejul de a accentua mai sus,
gelicl La Tene se va pbln\ - prin dela - pe
dedesubtul celei romane, spre a da barbarilor de dupA 27,
n Dacia cu culturA inferioarA, primele elemente ale unei
sudice, nu n formele exclusiv general romant, ci n cele locale, doar
romant. Ceramica, armele, podoabele, din Dacia sec. In,
IV, v p. Chr. se resimt ind mereu de vechile forme getice din La
Tene-ul III.
Unelte ustensile domestice. DacA marile ateliere ce1tice dela 8::::0..
laeska') ori Vele7TJ 8t. Veit 1) n Paonooia vestici (comit. Somogy, r.
Vas) lucrau pentru Dacia, ou clici fabricatele de fier sunt
prea asem.n.toare unele cu altele, ca s1\ li se poat1\ determina originea
numai dup. lor Dar marile atei icre dela Mllncaci
4
),
active ca cel dela Szalacska mai ales n La Tcnc-ul III, erau chiar
in tcritoriu getic. Indiferent dacii ele exportau sau nu spre SE, in
Ardeal, studiul lor e important , fie numai pentrtt nord.
geti.:d, care e - cum am arAtat in cap. V - proprietatea
a unui foarte mare grup de popoare getice, ntinz4ndu-se dela Bratis.
lava p.na in de RiisArit Ucraina.
') er. penlrU aminunte capi tolul II dela Dt!chelettc, o. ('. , Il 3, p. 942 .qq.
1) V. bibliogr. mai sus, p. 208.
') Cf.literatura la D&:helette 113, p. 972.
') ce. mai IUS. p. :t98.,i mllijos. p. 496.
VI . VARSTA FIERULUI IN DAClA_:l. LA TtNE.UL
.a,

li DllrnllY, in AA. XXIV 1904, p. 343 sqq.; folosit de Dt!cl!elettc, 11 3, p. 1359
!tu:. 7i in AS. XXIV 1904. p. 350 aqq.; reprodua n intregime la D6che.

www.cimec.ro
VASILEP,\RVA.. .... GKTICA

catii de Dccheleue cu acele securi de lupti rteutonet, ccelt'icct ori
escythicet , de carc vorbesc anticii, ca avnd proprietatca boomerang_
ului australian de a se ntoarce prin aer la cel ce-a aruncat-o '), a
fostconsidemtAca teu-
ton1l exclusiv pe baza
inrudirii ei cu securile
' analoagegermanice din
vremea mcrovingianA, _
apoi multele exemple
ma; vechi. iar nu mai
nouA. din Dacia, ne
opresc dea admite ex-
lui Dcchelette
ne silesc a restabili
Fig. 3
2
7. Securi de DupA Colum"a :di:ti
EAlpilor,c;t cele
barbare germane au originea in securea de lupt1\ geticA din bronzul
IV, cum am descris-o mai sus, p. 363, 396, 43 fig. 256 270 sq.
Columna
... trei specii aletipuluidesccure
numitcateia(v.fig32 7),toate
-- -.-- . -- -- --- -- -- --: trei flI.r1\ o prelungire a muchei
Fi,. 328. de bronz dela eolta/m, din br. pe mner.
[v -haUtt. 1. (Muzeul Brukenthal,Sibiiu). to-
ponre, a dOI/ilie, n fe lul .cela-
uri lor t!lrzii din bronzul IV, cu rotunzit, caracteristic mai
ales regiunilor dela R Alpilor S), apare deopotrivA la K6szeg 3) Ca la
Lovdcska Gallishegy n Mmlcacil/lui): gaura de
e ca la unele dar urechea 4celu-uril or
') L. '.,p. 1356sq.; un tip interesant de sec.U"e de luptlardeleanldin LaTme
III avem dt-Ia Reuuen, lingi Ocna Sibi;ulu;, in Muzeul Urukenthl l, la Sibiiu: v.
ng. 342. E lot o ,atea, dar de un lip absolut parlicular.
1) Cf. Dkhdelte 113, p. 1358.
1) Darnay,inA/!.X-XIV 1904,P.3+4,fig.7ireprod.,idc Dfc.helette, 1. t:., p. 1359
fig. 6. '
1) l..e'h6o:ky, in AS. XXVIIl 1908, p. 253, fig. 13,-,i mai alesXXI 19o1,
\'1 . VRSTA VI BRULUI IN DACIA. J LA T t' NE--UI.
48,
le v. fig'329 sq. Retinem fire,t.c aici continuitatea
a acestei unelte cu cele de uz dm bronzul IV din hallstatt.
Tot dela. ft1uncacr:u avem al fel de securi, de un tip rar;
foarte tuntte, cu lat rotunz,t, cu muchea prelungitli n form3
de un profil foarte fin, ele par la prima
ehtlst de curelar, n
genul celor bine cunos-
cute din epoca bronzu-
lui IVI) . Dar gaura
de trecut
un mdner, cab orice se-
cure dubll de tip dacic,
ne de a 80
cotiacestinslrument
S
)
drept altceva dect o
secure. de sigur foarte
delicatA deci impro-
pre pentru lUCiU mai
greu, nsli excelentA ca
secure de
celortratatcsub lipull.
Un al patrulea tip:
ciocan-topor, cu noduri
Le-

lat la Muncaci, CII no. J4: v. Ia noi fig. 33, no. 14.
Cultte. Ca securea, ca lIneaIt3 ca armlt. De

ca 10 epoca bronzului, cu mner n ntregime de metal
cu un AlOci la de trecut cureaUa prin el (v. de bronz dela
Cohalm, 10 fig. 328)'), numite ca soiet ta languettet, avlnd
1) OfchcJctte III, p. 272.

www.cimec.ro
,98
numai o prelungire Il lamei, de mbr5cat cu lemn ori cu os :
Fig. 330. Arme ,i unelte de fier dela M/lncaci, dupA t..ehdczky, in AS.
XXVII[ 11)08, p. 253.
de inel n'aveau nevoie, deoarece nu era atrnat, ci - pus in
teac5-er. purtat in chimir (v. mai jos sub ca
VI. vARSTA FIERULUI IN DACIA. '1. LA TF.NE_UL
'"
azi. In ce forma lamei, avem d. p. chiar numai din Mun-
caciuluipatru tipuri 1):
10 cu lama lat3,
relativ dreaptll
convex (At. XXVllI,
p. 253, fig. 9); 2' cu\i-
lui cu lama mai ingust!l,

drept (At. XXVIlI,p.
253, fig. 10, XXI, p.
209, fig. 6): din acest
tip, al va de-
veni treptat tot mai con-
cav,pAn!l la forma coso-
rului de vie, deriYJ ti-
purile de .dace.
reprezentate pe mo-
numente; acest tip, fie
cu drept, fie cu
cel mai

tul cu lama in Scave-
chile din bronzul
IV (At. XXVlII p.
253, fig. II): acest tip
lcglltura per-
de tipo-
logici cu formele mai
vechi,dare mai rar ca
tipurile n
40 cu m!l..nerul de
fier, de imbr!lcat in lemn
sau os, dar ndoit la Fig. 331. Arme ,i unelte de fier dela Mlincaci. dupa
capllt terminat n Leh6czky n AS. XXI 1901, p. 209.
formli de bulb turtit,
ori de buton (Leh6czky, Alt. XXI 1901, p. 205. fig. 4i p. 217, fig.
1) La Lch6czlcy,l.t.,fia.9,lo ,i 1l"iM.X.'U Iqol,p. 205.2OC), 217.
www.cimec.ro
,88 VASILE pARVAN, G6TICA
2,- ca la Stradmlitz La Tim!: cL Dechelcttc 11 3. p. 1362). - Dim_
potrivl dela K6s::eg in
Pannonia avem forma

treg de fier, darcu inel la
caplit,iarmucheadreap--
t!l. convex 1),
comun in La Teneul
Jl Ul central-euro_
pcan apusean 2). Pre.
cum de
Banarul
J
)
avut n La Tcne LII mai

d1!.mal4turatin fig. 333
pe celegl site
dintre care unul dublu,
' ;li probabil de
dac!!. nu cumva e un
briciu (v. mai jos, sub
paragr. resp.) ;din ne.
norocirecele mai multe
de fier, glisite pe
teritoriul Daciei ,au fost
numai simplu
sub stcreotipul
de fi ert- din cnd in
cAnd numit celtiet_
flrll nicio descriere ti-
pologicll fllr3 nici o
rcproduccre,astfelinct
,;..>"
Fig. 332. Arme,i uncltede fier dela Munctl/:i,dupl
Leh6czky, In AS. XXl 1901, p. 20S.
1) Darnsy, n AS. XX1V 1904, p. 344. fig. 6; reprodus ,i de Df!cbelettc II 3,
P.1363,fig.7.
1) Cf. Db:hclcttc, 1. c. CL ,i exemplele aduse de Darnsy,ln A.s. XXVI 1906. p. 62,
fig. 12 ,i 13, cu prilejuJ publicirii mormAntuJui eehic dela Croma n
') Millcker, n Dlbn. Rlgulgl. I1I, enumerA: un mnre tdc mieeJar. Ia Gdd
in Torontal (P. 61); Pa/anca in Timi, (p. 110); la PanciO'Va (P. III sqq.);
la Timil(lQJ'a (lung. dc 21 cm., p. 136 sq.); la V",t, (p. 191 ,i 192).
f
VI. VRSTA F'IF.RUL.UI IN DACIA - 1. L.A TtN'F._UL ,8,
de o urmilrire mai in amllnunte pe teren a rllspllndirii diferitelor forme
speciale nici \'orbll nu poate fi (v. Ia noi fig. 330 urro.).
In orice caz notllm ci1.laBalsainSzabolcs(fig'334sq.)aflitm at1ttipu l
.Muncaci 2. (mic) 1), cAt tipul tMuncaci (mare) l). iar la Apahida in
Cojocna, tipul . Muncacl 1. mic') tipul
AtAt Balsa cAt Apahida La Tene-ului mijlociu, astfel dl
cu Muncaciul dllinuir ea acestor tipuri timp de trei
secole cel Dela Cohalm.(v. fig. 336) avem un lipultMuncaci 4',
iar din altll parte a Ardealuh!i (ibid.) un tip .Muncaci n. In ce
din S Carpa-
or, notllm dela Ti"omi (La
Tene III) exemplare destul de
bine pllstrate:n!ltde tipul tMun-
caci It ct .:n
t
). 1n special
ultimul, mpreuna cu limba de
prins n mner, lung de c. 10
cm. e un exemplar tipic pentru
forma cea mai in
Dacia n La Tene-ul ultim. Dela
Grtfsolli avem un de tip
.Muncaci 3.
'
).
Dar Ardealul ne un tip
de care de sigur a Fig. 333 CUlite La dela V6rlll, dupA
pUlutservichiar ca arm1i.inlupta !\1illeker, in AS. XVIII 1898, P.409 , / 6.
corp la corp, de o foarte
cu cea a cosoare lor vestice (cf. Dechclette II 3, p. 1383). Mu-
zeul Brukenlhal din Sibiiu posed!!. o bogatli de astfel de cosoare,
foarte late cu v!l.rful brusc ncovoiat, adunate din SV Ardealului,
de pe vllilc Tll.rnavelor a Oltului: lama acestor cosoare mli-
soara intre 20 30 cm. M1l.nerul, de lemn , prinde soie. adesea foarte
') Rut ka, Dolgo/mtok VI 1915, p. 25, fig. 7.
')Jbil/,P.31 fi g. 13,no.2,i4.
1) Ko''1ics, in II 1911, p. '3. fig. 22 ,i p. 30. fig. JI, no. 4.
') Jbitl., p. 35,fig.38 nO.2-4. Pentru un LaTtnedin Bibor,probab ii tip
,l\IUIluci 4' lung de J9 an . v. Hampel in At. XIII I&)J, p. 178.
' )/bid., p. 49. fig. 60.
') R. ,i E. Vulpe, TjnOlul, n Dacia I 1924.
') 1. AndricfCscu, Pisc",l Cr41flni, Duc. '92.4. p. 9', fig. 283.
www.cimec.ro
VA..<nLE rARVAN. GETICA
a cosorului, nu numai prin simpla infigere a ei n mAner, dar
cu un inel de fier care strnge lemnul bine pe tSoiet, cum vedem
n exemplarul dela Klei1l-Propstdorf (fig. 337). Ca linie de muche as.
aceste cosoare au, o
serie de astfel
cosorul dela Ormetlli n Tllrnava_
Mare (Urmas, in cercul Cohalm)
e mai arcuit dect cel din
tHahnbacher Cebieu, Sibii"
(fig. 337, no. 6, comparat cu no. 5);
tot cosorul dela 1<I ein-Propst_
dorf,la o mare convexitate a muchii
prezint!!. o relativ minimll conea_
vitate a Numl'irul relativ
mare al acestor obiecte, plstrate
la Brukenthal de pe un teritoriu
destul de redus, provine de acolo
cA lama acestor cosoare e destul de
groad pentru a fi rezistat mai bine
ruginirii dect atAtea alte arme
unelte de fier din La Tene-ul dacic.
Dimpotrivll, dela
Grifdi,tta Mrlncelului, tot
1. Brukenthal (fig. 336), lung, cu
totcu . langueue., deo.48s m. este
absolut drept. Cu un singur
cu muchea paralele,
aCar3 doar dtre vrf, spre care se
33-4. Arme din morm. celtiee dela apropie ncet , acest <.'Ste evi-
Dal,a. DupA M. Ro3ka, n Do/golta- dent modelat cu nu numai
toh VI, 1915. p. 31. de a t3ia, ci mai ales, de a m-
punge. nici ca nici
ca el nu e specific dacic, ci generaJ central-european.
Reprezentllri le de pe Columna lui Traian (v. fig. 341) nu cunosc forma
de cosor propriu zis, ci altele, nrudite mai de grabli cu tipul dbiilor
curbe, deca.t cu cel al curbe.
Ddlli. ciocane, clette t i alte rmelte de meseriati. Tot descoperi-
rile dela Muncaciu ne llimuresc n diferitelor scule de
VI. vARSTA VI ERULUI IN DACIA. :1. LA TF::NE-UL
lemnari, curelari, fierari, etc. Astfel uneaJta reprodusll de Le-
b6czky 1) n pl. V fig. 8 se arat3 a fi o cea din fig. 1 un cle,te
fix de ndoit pllici de metal, cea din fi g. 16 un crlig, cea din fig. 12
o micA nicofJald,-iarin alt raport'), pI.lII. fi g'3, un cle,te de fierar,
fig. 10 un ciocan; alte douli ciocane, pe pl. V, fig. 8 9 (p. 209); apoi,
mai multe de pielan' cllrelan', pl. V, fig. 2-4 (p. 209), cu
runu'o cu mnerul, avAnd forma cornului lurui , iar
indoit n arc, adicA ntocmai ca la M01It-Beuvray in Gallia, SttJ'nsburg
in Saxon ia ori La Tblt n '). De-
altCel ciocanele, ori nu sunt
mai putinasemltn1itoare cu cele vcstice). -

cu ccledeia Munkac8, ne
lista sculelor de cu diferite ba-
roase, nicovole, sfredele, bare de
tabla de metal, etc.'). Ballu,dupiM. ROIU, inDoi-
fie acum permis sA explic drept gozatok, VI. 1915, p. 25. 1/ 3.
tot instrumente, anume chirurgicale, obi-
ectele pe care Darnay le-a publicat cu prilejul descoperirii mormin-
telor celtice, n special acela al unui la Gyoma n
acele instrumente erau gllsite in parte mult mai n Apus ').
E de altfel dela nceput de notat el sabia din mormAntul dlA-
dela Cyoma e de un tip frecvent vestic, ca de fier
cu inel la caplltul m!1nerului, pe care Darnay le aduce tot ca material
documentar vestic cari nu pot fi socotite printre
tipurile curente de din La Tene-ul getic.- Instrumentele pe care
Darnay, ,. C., p. 66 sq. le declarli necunoscute tfie in inventarul intern.
fie in cel extern (.ungan) al vrstei de fien declarll eli nu cum
1) AS. X,.XVIII 1908, p. 253,-la noi, fig. 330.
l)a.XXI 190I,P. 20S,i209. - lanoifig. 331&q.
') O:helctle, 113, p. 1368 . q. Oimpotrivll, K6'1ttt{ minerul aceatot Cite
drept: Oarnay, in AS. XXIV 1904, p. 349, fig. s: eL ,i pentru acest tip Db:hdette.
J1 3,p 1368.
I) /bid.,p. 1373,i 1376.
1) Oarnay, n AS. XXVI 1006, p. 4-23, reprodw ,i de Dttheletre Il 3, p . 1376:
ci. insi la Ollrnay ,i p. 4.n.
1) Oamay. in A,R. XXVI 1006, p. 62. fig. 4, IS ,i 16.
www.cimec.ro
&3 le explice,sunt, dupA cum se vede dif'l fi!;. 338, de fapt tbisturiurU,
de diferi te chirurgicale. Toate trele sunt prev1izute la capAtul
Fi g. 336. Arme ,i unelte de fier Ln p!l.strllte III Mu
zeul Brukenlhal, - delrl (SI . spre dr .) Cohll im , i din Ar
deal, delll Oridi,lell Muncelului; vAr(
de lance delll If cutellCllei,din
eUlil -'plldi (1) din Ardeal.
m;1nerului cu inele spre a putea fi atrnate cu un ori o curea de
celui ce le purta. Erau aceste instrumente chirurgicale n-
pentru nevoile umane, ori pentru cele veterinare? : nu pu-
tem fi.x3 . Destul n P.l.cut3 de Darnay, [. c. (v. fig. 338) ne af]3m
-
VI. VRSTA FIER ULUI IN DACIA. I.A TF:NE-UL
oarecum - ad1iug1nd cele douA de dimensiuni forme deo-
sebite - deadreptul n unei ttruset de chirurg din La Tene-ul
mijlociu.
---------
Fi g. 337. Anne ,i unelte de fier, L, T ene, plstrllte la Muuul
Brukenthll l : 1. VArfuri desAge,i dela (st. spre dr.)
Mici, Vingllrd, Amla, ,i Cluj; 2. Cosor delll Sibii u; 3. Coaai
din Ardeal; in rAndul de jos: 4. Cosor dels Klein Plopsldorf;
5. Cosor din Hahnbacher Oehiel (Sibiiu); 6. Cosor li ela Orme-
ni, (TArna\ .. Mare); 7. Secere-coas.5. djnArdeal.
Dela COSltiii d-I Teodorescu comunidi descoperirea unei miei ni-
ttJf)olt de de sigur de argintar, cum ar3.tam di au putut fi la
Gr4di11t cum vom vedea mai jos. Ia tezaurelor de argint din
www.cimec.ro
VASILE pARVAN, GET/CA
La Tene, d au trebuit sA fie n SV Daciei. De asemenea
tot dela Costefti ni se descoperirea unei nicotJale de fierar.
Nu avem pinll acum din
getic - prect ne e cunoscut noull.
materialul-Jicrdstraie pile bine
pllstrate I).
Unelteagricole.Pluguri,coa.se, seceri
cosoare de/itr. Tot AtfllncllCu[ne oferl
cele maic:ll'acteristice mai numeroase
fiere de plllg din teritoriul geti c (fig. 3
z
9
340). Tipul lor e bine cunoscut aUt
din Apusc:'l.t din SVI): triun_
ghiulare mai mult sau mai pre_
lungi, cu margini le laterale ndoite in
formli dearipi de partea
Dcchelette a observat d nu
de plug n vllrsta bronzului
turnate din metal, dar ci acesta nu ar
fi un motiv pentru a admite nlscocirea
cfierului de plugt deabia n vrsta
Cierului, deoarece Etruscii
plugul de bronz pentru scopuri sacrale:
trasarea incinteJor
vom observ'" in ce Dacia getid
nu numai dI. nu avem pluguri de
metal n varsta bronzului, dar cl chiar
in La Tene fierul de plug a fost o
de lux, foarte rar intrebuin_
tatA. In nici una La Tene
Fig. 338. Obiecte din morm. edtice din Cmpia munteanl, pnl
dela Gyo1lW ,i din Pannonia. Dupa acum - doara aici e getic,
Darnay in a. XXVI 1906, p. 6z. prin excelenta agricol, nc!1 dela Ale-
xandru-cei-Mare documentat istoric-
1) ce. ucmplde vestice la D6:!helette, 11 J. p. 1374.
1)lbjd.,p.IJ79,iwm.ToIU, LeMttky,l.c.,innolaJ,p.zlJ, lf'cxplic:ldrept
ctUmaJe (Mrule).
1) V.la Lch6ttky, in AS. XXI 1901, p. ZIS, fig. 1--:1, de trei dimensiuni diferite;
p.zoJ.fig.7,i8jlanoi,f'ig.J:19,iJ40
VI. VARSTA FIERULUJ IN DACIA. '1. LA 'l'tt..'E-UL
nU am vreun rest de fier care si poatl fj atribuit acestei
unelte agricole. Dimpotriv!1 din dela Crli-
sani din alte locuri ne-a indemnat propunem (mai 8U', cap. 111,
p. 13
8
) numele tepoca lemnului. tocmai pentru cultura geticA din
La Tene-ulll lIf : atllt de precump:lnitoare este
acestui material nu numai de metale, dar chiar de ars.
Ardealul nsli ne-a dat citeva fiere de plug att din Ca.
halmlllld dt ale Sibiitlllli (v. fig. 339), bine pllstratc foarte ca. ,
racteristice
1
) .
Fig. 339. Fiere de plug deJa (dr. spre. It): Ungrl (Cohalm),
Ardeal, Ttlmaci (Sibiiu, 2).-,i un tc:l ldiut de lance dela
GUfteril1 (Sibiiu). La Muzeul Drukenthal din Sibiiu.
o tipologic!l se indmpUi cu formele seceri lor
prin ale coaselor din La Tene, de tipurile cunoscute din
bronz. Am pute'" spune cll.tljmlui getc (v. mai sus, p. 408 sqq.) de secere
miel, ncovoiatll cu lama de latl, i urmeazll. tipII' celtic de secere
mare, larg deschis!!. cu lama destul de ngustl, cum o vedem,
inainte de toate dela 1I1tmcaci:l) cum se pot vede'" exemplare
in de a Muzeului Drukenthal din Sihiiu,
anume unul, foar te caracteristic, de coasd kl (/ouille. (fig. 337), iar altul
de mare secere uJ lotlguette. (ibM.) .
Atelierele dela Szalaeska n Somogy Cabricau coase seceri de
ti p ca in V SV 3). Coase la fcl cu cele dela Szalacska s'au gl1si t
la Ktkkul n Zala a). Dela Mutlcaci nu avem nici o coas!l, ci numai
www.cimec.ro
,,6
seceri 1) anume de o ceva ,de din ,V,:,t. cu lama
mai muchea mai iar nu
paralel linia muchii, ci lamci cAtre mijloc o mal mare

acest tip,pe
care lam puteA numI
.lfelic, de cel vestic,
eeilic, pecaredcaseme_
ncaiJntAlnimlaMun_
cad
l
), s'a ntm_
in Imporhetarea

anume dintre a-
ccste seceri sunt
Icgatcimpreunl'l.cu nc-
lui de fier care le
strnse s1

procpC'drum
t
):fig340 .
In ce COSOa-
rele, de lucru,
cu lama
numai vrful brusc
recurbat nu
putem cit:i exemple din
noastre, dar,
Fig. 3"Q. Seceri, fiere de plug, etc., dela Mu"cac, cum am ar1l.tat mai sus
dupA Lt:h6czky in AE. XXI 11)01, P2
0
3 (v. fig. 337). avem,"u_
meroase, din Ardeal,
la Muzeul Drukenthal din Sibiiu le reg1l.sim. poate-e drept ntr'o

216eneadmi.ibill.
>9 VI . VRSTA FIERULUI IN DACIA_ ,.. LA Tn.;r::-UL
deosebitll (ori cumva numai stilizatll prea mult) - n reprezentllrile de pc
Columna lui Traian, care reproduc adesea aceastll. uneaJlI; de fapt,
cum se prezintll cosoarele dacice, ele nu sunt, precum s'ar crede,
un tip exclusiv carpatic, ei general La Tcne, din Anglia noi 1).
Am mai sus, cap. IU, p. 14, monumentele (in primul rnd
Columna ne dau pentru Dacia din La Tcne-ul ) 1l:2. un tip
de seceri-cosoare foarte deaproape nrudite cu seceri le din bronzul I V,
studiate in partea 1 acap. VI (cL p. 409 fig. 341). Tipul local de seceri,
dela Muncaci, confi r-

Dar Leh6czky l) a n-
cercat sll demonstreze
avem un fel detriplli
coasd-secere

cele trei unelte agricole
se reciproc
n st'ructura lor dau
unor tipuri in Fig. 341. Stbii curbe ,i cUlile de lupti, dacice. Dup;'l
termediare destul de eu- Columna T,ajand.
rioase, mult mai adap-
tnte pentru nc1ierarea din r:tsboiu, dect pentru munca dela
cAmp, ori din vii livezi: varietatea modelelor dela Muncaci ne
poate n aceastA sluji drept pildi1: secerea din Alt XXV111
Igo8, p . 253, no. 3, e mai bunii de dect de secere
ori coasi1: v. fig. 330.
de attea unelte tilioase e natural se glseascli i'n s!tpilturi
gresi i de mai toate cunoscute ne-au dat astfel de
obiecte modeste, care de multe ori nici nu sunt culese de lucrlltori, fiind
pentru ei prea banal e, nc!!.t, ca sll nu le arunce, trebuie ntotdeauna
s3 li se atragll. asupra interesului ce-l au cIlar aceste nensem-
nate de piatd.
U"elte de pescuit. ti tridell1e. pe malul
al Jacurilor adiacente au scos la chiar pentru eneolitic un numi1r
') ef. Dkheleue, 113. p. 1383.
r) AG. x..XI t!)Ol, p. :nt ,i, mai alu, 214-216, cu Upliealii in mare p"rte accep.
labile, d:tr n c!lte\iI cazuri, ea d. p. dubla t()(Ud de lupttl p. :u6, absolut aratuitt.
p AR. - Mmff"'U' S,c(,unii I,for;u. Stria III. Ta .... 111. Mt .... 2.
www.cimec.ro
- ,:.. .......
...
VASII..E pARVAN. GETICA
enorm de harpune 1). Ca atAtea alte obiceiuri unelte
strate n timpuri de tot, se poate ca n La Tene se fi
mai dirlige de prins de toate Cormele dimen_
siuni le, fabricate din os din corn. Dar progresul adus de lucrul me_
talelor a schimbat aici procedeele. Avem din La Tenc 11 IIi, dela
Cr4sani, poate, un tn'dent de fi er, iar d in alte (Tinosul, etc.) de
bronz de fi er. Forma lor e cea n ziua de azi. Di-
mcnsiunile ce aveau a fi
Ustensile casnice fi de bllctllllrie. Avem, tot dela !l1uflcaci un frumos
exemplar de mare de cu trei 1) , de



Fi Q:. 342.lalagan ,ilecure de lupti, dacice, din IA nne
111. Primul de lingi Cohalrn, a doua dc li ngi Oello Sibiiu_
lui. IA Muuul Drukcnthal din Sibiiu.
tipul general cunoscut din La Tene III n Europa: fi g. 343 Dechelette
crede motivul e mprumutat dela modelele greco-
italice pe care le-au imitat 3). Instrumentul servi! la SCoaterea
pentru prAnz din cazanul in care fierscse ei la oas-
Mai un exemplar, dar foarte primitiv lucrat dela Vt--
lem SI.. Ve;t n Pannonia .), de o analoagli. cu cea dela Muncaci.
Ct exemplarul dela Crtlsani '), nu se poate preciza e
I.rident de pescuit, ori
Tot dela Muncaci avem o crema;l/be. de atrnat cazanul deasupra fo-
cului,deun lucru foarte ngrijit oformll : fig. 344, la fel cu aceea
') Ve%i in lJocjQ I ,i II rapoarteled-Ior DuminclCu deapre GUIM/rII',o ,i
despre Ctha'oarele.
') Leh6czky, in AS. XXI 190I, p . 2".
') 1l 3,p.l422
' ) Okhe.leue II 3, 1414, fig. 8. Dkheletle nu inregi, treul nici unul din obie.cldt
dc camclui5lice ,i numeroue dela MUMaci, de" arti colele lui Le.h6czky iau folt
cunoscute ,i le c.iteul n 11 3, la p , 1354.
' ) J. AndriefelCu, PUt:vl C,asa"i, Duc. 1924, p. 91, fi i. 282.
I l Lch6c.zky, AS. XXI 1901, p. 201.
6-"- \' .. vA aSTA FIERULUI IN DACI A. 1. L .... TaNE. UL
de fier, dela /:.)mnendingen n Haden 1), iar dela Crdsall;, n Cmpia
munteanll dintr'o alta, de bronz, mai primitiv ca aceea

dnd mteresanle efecte decorative (v. fig. 344), n genul vestitelor torques
de bronz de aur, cunoscute din noastre ').
In ce cazanele, nu trebuie ne dl. nu avem nici
unul pAstrat din La Tene-ul nostru. Ele erau din de bronz
de sub{ire 1) n cAt n'au putut rezista la oxidare s'au nimicit. E
caracteristic n aceastll
nord italice de bronz din hallstattul nostru, care erau
de un metal ccv3 mai compact, ni s'aup1istratadesea 1))
tot numai prin toartele lor (v. mai sus, fi g. 198
Z03), iar lebes-ul dela Bl1Hl.noaia este conservat , .,
cum se cade tot numai n partea fun-
dul fiind total distrus (ef. mai sus, cap. J, p. 18).
la Coste/fi s'au resturi de cazane de
bronz din La Tene, Fig. 343. T rident
Se cll pnl in La Tene popoarele dela MUIIUIa', dupA

pivele de pisat ori pi etrele de stri"it boabele,
intr'.un chip cu totul necomplet primitiv, Leh6czky din
plirple MUflcacillllli o serie de n La
Tene deacolo '), din nenorocire f1irli a da nici O reproducere

meto nu era de conved ca n Sud, iar coliI/liS (partea
de deasupra) avea un profil destul de variabil. Putem in schimb da
un calil/Ils dela Sighfoora (fig. 345: La Tene.
n III) ') fragmente bine definite de Cl' lil/; dela T;f/QSIII
') D&:hdclIC, IIJ, p. 1420.
o. C., 1, caiet XI , pl. 3.
)/bid,p.J 386 .qq.
In AG. x..'X1 1901, p. 201.
') Comunicat dc d_1 Rosett i.
www.cimec.ro
cu un profil foarte caracteristic 1), dela (ibidem) i),
Fig. ]4-4. Cre-
maierti dela
Mllrltaci,dup!i
LehOczky in

ambele La 11 1. Interesant e
n vreme ce pietrele de dela Muncaci sunt de
trachyt, acele dela Siglllfoora COSUt/i, ori cele din
Cmpia muntean.1l. sunt de lav3 basaltid, intocmai ca
acelea din Apus:!). In ce pietrele de
dela Mmtcelului
4
), foarte
toare cu cele de tip sudic, ele sunt, Ackner, de
tTrachytporphyn au fost constatate n
basenului cu apli de izvor dela poalele acropolei, in
afara zidurilor. impreun1f cu de gru de
diferite neamuri de leguminoase, dintre care mazllrea
se distinge mai bine.
Arme. Spedele scurte pumnalele) srythice
n Dacia caracteristice pentru hallstattul II chiar
pentru archaeo-La Tene. Ele reprezentau, intr'o
or;entald, moda general europcanli din hallstattul II,
a dbiilor scurte li), preJungitll n La Tene I, fie
direct prin spedeJe scurte, fie prin pumnalele propriu
zise, dintre care se relevli n chip special cele anthro_
poide 1). Dar in \'reme ce n Apus stilisticl
a armelor se intr 'un mediu etnografic mai
mult sau mai stabil, Cel juc;'lnd rolul princi-
pal, - Ia noi avem acel illlerme:::::o scythic din hali
stattul II , Care prelungind Asia la
ntrerupsese etnografic cultural viata
din Dacia pentru patru secole. Deaceea, deabia dupil

putem vedea reaplirAnd, a. 400, Vl'-
cllea traditie a Oaciei,de cu
1) R. fi E. Vulpe, TilWlul, in Da&.a I.
1) Gh. J114mhti,-ea, in Dada Il.
') Ce. Dfcheleue. 11 3, p. 1387.
1) Fin")', in At. X.X.-XVI 1916, p. 21 cu plan,. III, fig. 1.
' ) Cf. Dtcheleue, Il 2, p. 731.
') Dttheleue 113, p. 1111 fi 11]7.
VI . VARSTA FJERULUI IN DACIA._ LA Te.SE-UL
untral-europeant! cum am n partea a acestui
capitol, vedem relu;\ndu-se raporturile strnse cu SV itaIo-iUyric cu
V cehic
,
atAt pe cale ct pe cale
... in chiar n p;\nl1 la noi, ba trec dincolo, n

Ca o atare respingere biruire a Scythismului prin Celtism trebuie
unor forme de arme ca aceea a spedei scurte dela
S::e,u/T6 n Borsod, deci pc Tisa-de-Sus 1). Reinecke a arlltat ')
spadit cu m;'lnerul de bronz lama de fier, n total de 49
c.:m., din care 12 pentru mner, cu gllsit.!l. de douli
Fig. 345. Trei tatilli, dela rAljmile La Tble gbile la Si-
,hi,OO'-O, Ti"olu[ ,i Md"41I,-ta. Cf. P.-499 &q.,inotele.
(MtU. de Am. Bucure,ti).
ori, deci unui mort, se pare, cu un de fier
caracteristic pentru primul La Tcne (v. fig. 322), aremnerul impodobit
cu duble antene, iar pe o
ceItic, cum era. moda prin anii 450-400 a. Chr.
ca stil cu cea de tip trziu hallstauian dela Kilicky n
Boemia '), e prototipul spedeJor scurte ori pumnalelor anthropoide din
La 'fene II, existente chiar n La Tene III 4). Dar spada cu
duble nntene dela .M/mcac; 6): fig. 346, se a fi mai de din
fami lia vechilor pumnale hal1stattiene archaeo-La Tcne, decil.t din
La Tcne 111, cum a fost -credem, n adev!l.rea nu
')PublieatlintAiude v. PullzkyinAuhaealoglaiK6zltminytk,XJlI1879,P.f1
,i in RnJrlt ATthiologiqufI 1879 II , p. 215.- iar apoi de Reinecke, in A,-th. Itrt. XVIII
1898,p. 314 aq.cu un atudiu Itilillic asupra ei.
') L. t., din XVIII 1898.
') L. t., p. ]14; ef. Dheleue II 2, p. 7+4.
' ) D&:heleue Il], p. 11]8 aqq.
') Leh6c:p;ky. in AS. XXVI 1906. p. 341, - III noi, fig. 346.
1) Cf. mai lUI, p . 298, n. 5.
www.cimec.ro
6"
are ind butonul central prelucrat n chip de om, ci plls trcazli vechiul
geometrism din hnllstatt j tipuri le nrudite Cll ea sunt mai ca La
Tene U ') . Dealtfel obiectele in cliron a fost spada
Fig. 346. Antichitliti din epoca
mai vccheafierului, dinplirlilc
Mr,,"c41u/IlI' ,dupli T. Lehckzky,
in AS. XXVI 1906
Fig. 347. Obicctede

dclaApahMa.Dupl
Kori ea tnDolg()1so-
tohU,lglI,P38.
dela Muncaci (ef. fig. 346) poartli mai de graM un caracter archaeo-La
pentru La Tenc-ul getic, ca
cel vestic nu e cea hallstattianli, ci cea lungA, cunoscutA din
intreaga mai ales n formele La Tene-ului Il III 1) .. Mor-
mintele necropolele noastre ne dau c4teva de cel mal mare
interes. Astfel, n cimitirul celtic dela Apa/uda, La Tene-
') ef. 113, p. 1138 IQq.
1) Vu.i pentr u aminunte, Db.:.helctle II ), p. 1111 .qq,
ului II , s'a gilsit n morm. 7 O sabie (in teaca ei), lung1 de 91 cm., din
care 13.5 cm. pentr-u mner, iar maxim! a ei fiind de 61 mm.
(cf. fig. 347) l). La Baba n Szabolcss'aglsit o sabie, n teaca ei, numai pe
lungimea tccei de 80 cm., latoi de 47 mrn. '). ContemporanA cu Apa-
ruda Halaa e Cyoma n cu mormntul ci de cavaler cclt ' ).
Aici sabia, tot cu douli e mai ca la Apahida, neavlnd
dect 68 cm. de 4 cm., dar obiectele gllsite n cu ea,
n speci al fibul ele La Tcne 114), absolut

e in leglhur!l. cu sabia deja Gyoma,
<? fI!P
fire de sArmll rAsucite n chip de
unul mprejurul celuilalt ti) . Nu vom re- O
produce acum aici sabia dela K61::eg n
Baranya '), lungA de 75 cm. IatA de 3.5,
gl.sitll tot cu ei, de prins n tcen- . . , . . \
tiro
m
, probabil') tot La Fi g, 34
8
. Fragmente din.
Tene-ului II ,- dar vom reda importantele Ir'un Ian\ de (ier din mor-
descoperiri dela Hodsdgh n Bacica, ml ntullldcllApahida,dupl
din La Tene Il, deoarece ele ne vor servi Kov'eainDol,o.atoklI 1911,
la caracterizarea formelor de scor- p. 4
6
.
duce 'i), care s'au n Banat
Oltenia, ne sunt in special cunoscute din jud. Mehedinti, precum
vom
1) Ko\'4C1, in II '911, p , 38; cL ,i Db.:.heleue II 3, p, 1081,
1) ROl lta,tn DoIgo::atok VI 19'5. p. 31 cu p. 28 I qq.
. ) DarnlY, in AS. XXVI 11}O6, p. 62 Iqq. Darnay 'Ocoate Gyoma ca aparlinAnd
La L
t I Darnay, ,. c., p. 64 .
) Kovfet, /. C., p. 35.
Darnay, l.c., p. 62,fig. 3:cf. Df!:chdclte 11 3,P. 1l15 . q .CU cit.tdcantice re.
pcctive.
, Darnl y, in AS. x:..XIV 11}O4 . p. 344 , i 345.
1, CAci Darnay,potrivit data cAt mai inapoi , ar pune-ocruar mai
IUS ca La 1.
Cf. pentru Scordiscii dela Sa\"a ,i Dunlrea mijl ocie , mai lUI, cap. Il, p. 66 ,i
urmll.
www.cimec.ro
VASILE pARVA. .... GA'TICA
morm:intu l dela Hodsdgh ne face cunoscut tot un cavaler celt
Fie 349 Inventa rul morrn. cehic dela l-/odsdgh, dupA Roedig.:r n..
XXIV 1904, p. 35 1.
1) itocdiger n AE. XoXIV p. 3S0 Iqq.
VI. VAKSTA FIER ULUI IN DACtA._ :l . LA TtNE-UL
t: dealtfel cA Ce1rii erau n iar nu 1).
mortului odihnia ntr'o (v. mai jos, fig.
iar erau consacrate rllposatului ntre alte obiecte, asupra
drora vom reveni treptat mai jos, doull spede lungi de 92 cm. (din care
la una mneru l m:1sura 12, la alta 14 cm.): ambele spede fuseserA n.
doite de trei ori lucrll torii cari le-au descoperit le-au desdoit, distru-
gSnd, n mare parte teci le lor, care la aceasL't s'au pul-
verizat. Ambele aveau la partea superioarll a tecii o chiotoare
de tabU!. prin care se treceau curelele,sau de atrnat la ci ng.1l.toare =).
O frumoad sabie La Tcne Il , cu teaca ei, av!lnd doar vrfu l rupt.
notlim n Muzeul Brukenthal dela Sibi iu (ef. fig. 33
6
).
Din cimitirul de urne dela Aiud, K. I-lerepey 3) sl1bii La
Tc.ne. se pare 11 (sunt rli u pllstrate), lungi de 65 cm. late de
de sabie de tipul cunoscut, iar dela Craiva
(Kitalypataka, tot n Alba de jos) trei fragment e de La Tcne4).
Am mai sus, cap. II , p. 73 sqq. el n secolul Il la ince-
putul sec. 1 a. Chr., pnli la Burebista, Scordiscii dela Sava sunt mereu
de nllv"liri ai spre l llyria Macedonia : aceastli to-
e de intimli nct izvoarele istorice pur simplu
pe Geti, de o parte CelSii, de alta cu Bastarnii (mai sus, cap. U, p.
69 sqq.). d nd Scordisci i sunt de Romani (p. 73 sq.) ..
ei se refugiazli n insulele Dunllrii din dreptul Banatului Olteniei .
de aceste fapte bine documentate literar. nu va fi de mirare
numeroase fabricate celtice in Banat Oltenia. Vom inregistra
acum deoparte spede1e La Tcne dela Muzeul Liceului din T. -Severin,
dintre cari n special una e excelent dar celelalte doul1
sunf intregi, iar de alta spedelc celticc dela Crllia, toate constituind
pilde lipologice pentru SV geto-celtic(v. pl. 1 3)-
ToatcspedclesuntdinLaTene II,cu garda (.croisieret) n
formli de caliciu Dimensiunile lor sunt urmlitoarelc: spada dela
Sef7eri" are 0995 m. lungi me pe 5 cm. cea n Ostrovrtl
mia" 0975 m.lungime pe 0.055 m cea dela Cr/a-MicA ne dll un
,) eL D.hdette II 3, p. 1106.
') Ve:ti la reconstituirea feluluj de susptnaiune a dbiilor L. ..
113.P III S.
1) Als6/thtr Vd,.nltg)ltl JI10"og,.QjidjQ, II ',Aiud 1901, p. 97 .q. eu pl.
nO.1:19- 1:1:I.
)Jbid.,p. 98,i pl, XXI, no. 2:l9- 23 1.
www.cimec.ro
,06 6"
tip mai fin de 85 cm. lungime pe 0.042 I}. Spada cea
dela GTIlia a avut 1.02, pe 45 rom. iar cea mai poate de
tipul Grla-Micli, p1i.stratA doar pc 0.60 cm. lung. 4 e ReCOm.
pletA
t
). De de lungime .Ia spada
din Ostrovul Cum noi eli s11biile acestea servlau nu la
impuns cu vArful, ci la cu lama, prin lovire de sus n jos 1), e natura]
ca, ntr'o de lupte continue, armurierii celtici fi dat spedelor
o form1t din ce n ce mai massivll n sensul laterale.
S'au servit deslbiiJe tip La Tene 11 I U ? Ori ei creat
n acest timp un fel deosebit de arme, mai de grab1i. nrudit cu cele illyrice,
dect cu cele celtice. armele de atac le de pe
columna lui Traian, sunt sau de tip roman, sau de un tip specific, ne-cel tic.
I n adcv3l.r arma caracteristic dacic!i n sec. 1 p. Chr. (deci in La Tene
III z) nu e spada dreaptli, ci un fel de iatagatl cu va.rful treptat ngustat,
eventual un fel de secere cu un mner lung de lemn cu lUI singur 144 ' ).
Intre aceast!!. enormul intagall ncet curbat. purtat cu ambele
n focul bli.t!iliei, ca marile spede medievale. de Bastarnii repre_
pe monumentul triumfal dela e o
tipologicli.. Dar e ntrebarea : au fost Dastarnll de ori
de Bastarni, de vecinii Bastarnilor, Tacitus
ne aratli. (fiUL. I 79; cL mai sus, cap. II , p. 106) pe Roxolani
n a. 68--69 p. Chr. cu aceste spede gladi,: q!,OS
longosulraque manu regrmt. De fapt. n afarll de curbura lamel
unic nu e identitate, ci numai nrudire. ntre iataganele sarmato-bastame
spedele incovoiate dacice. Acestea din urml\ sunt mai mici punate

in AE. X 1890, p. 264 .qq. cu fig. del. p. 265- 267

din jud. Mrhedinli, htrali,l. e., p. 142,
CU O singurll In orice caz: sabia cu care se sinucide regele Decebalur

tndire maximii n sec. IV- II 1 a. Chr.(v.spada persanulUi per
la Muzeul din Neapole) frecvent3 - n diferite variante-
atAt n R4sdrit ct n Illyria, n Picenum Etruria ori Spania 1), Muzeul
din Sibiiu (Brukenthal) posed!!. o
curbddacic!i de genul celei pur-
tate de Decebalus - fi alcdtll;nd tin
prototip iatagtmele
bostIJTtlo-sanllate (cL pl. XXXVI,
fig. z)- deci constituind ospeciege-
ticdde spad1\eurbli, bine caracteri
zatli.(fig, 34z). Iar nu
este prea deosebitA deaceeain
decimeurre r:1sturnat pe par-
teaadllncconcavli.,iarnupeceaum- Fig. 350. tind.rde ("uilla),i iatqan,
Oat convex!i), pe care o ntlnim dacce. DupA ColumNa Tra;oN4.
pe Columna Traian!!. (a se compara
sabia din fig. 342, g!!.sitli. Ia Weisskirchen Cohalm,cu dbiile din fig.
341 35, rcproduse dupA (rofeele dace de pe Columna lui Traian).
Credem dar:i a putea conchide, ca n cazul dace, eli
cunosc foarte bine cultura celticli. o au chiar la ei n regiunile
de frontierA, ba mai in interior ca la Apahida n Cojocna, nu o adoptl
deetintr'o anume nUsud producei,autonom, forme pro-
prii, inspirate de cultura grcco .. 2), ale cArei monete fabricate,
www.cimec.ro
precum articole de (ca vinul untdelemnul) inun_
deazli Dacia panli n regiuni le
cum in Pice1l1lftl ori n Spa"ia grec aduce cu vasele
pictate ondulate, la fel in Dacia, care er incii mai aproape.

1 j
Fig. 351. Inventar cchic din cim. dela
Balsa, dupA M. Roskn in
Dolgo:::atok,Vl1 9l S,
P19
Fig. 3S:. Obiecte de fier
dela Mllncaci. dupl le-
h6czky in AS. XXI
n special prin .Mtsamhr;a H;slr;a dela cari
monete n burguri le dace din Huniedoarei, ca d. p. Ia
a putut foarte bine introduce ti pul de armli sud-estidi. de
care ne ocupl1m
1
).
') Cf.d.p. Col. T,., pl. LX..\':, ed. Cic:horius . (:ufigura de luptltorde pc \'lSul
picta.t de origine aUic4 reprodus de D&htlette, o. C., II 1 , p . ilS. Vezi insa la
imediat mai jos,.i cL notll 2 dela p. precedentA.
VI. VAR<lTA "'I"'''Rl'LUI IN LA Tt.NE-UL
nu trebuie confundate tipurile de spadif-cosor spadif-secere,
eXclusiv dacice, cu lipul de sp(Ultl-iatagan 1) grecesc, apoi - cu mo-
dificliri - dacic. Primele douli au putut fi producte originale da-
dce, create printr'o simplll adaptare a uneltelor ca arme (v. mai sus,
p.497, exemplele dela Muncaci interpretarea lor), - n vreme ce ulti-
!Ilul este deaproape inrudit de o parte cu sabia illyricif'), cur imediat
deasupra m!inerului cu lama ngust1i. (Ia Dechelette II 3, p. 1134),
(3 o formli autonomi nordadriatidi, paralelll cu cea iar
de alta cu sabia ondulatll grcco-asiaticd, a lamll se curbeaz1i treptat
spre caplitul (v. mai sus, p. 507). - I n toate aceste cazuri
industria. dacicA a armelor se nu numai ca existent1i indepen-
dent de cea (fabricatele ccltice sunt absolut diferi te), dar deosebit
de actiVli pentru a inarma un intreg popor in chip unitar, eventual a
produce chiar pentru vecini.
Cu lotul altul e cazul cu ldtrClle din La Tene-ul getic. Aici nu mai
poate fi vorba de o precisli ntre ce ar fi pur celtic
ce ar fi gel;c. Cel mult unora din ele cu motive gravate
ori ajurate ar constitui un oarecare criteriu pentru o stabilire de fami lii
deosebite. Dar numArul Hinci lor e relativ mic starea lor de
cOnservare nu ntotdeaunf\ Ne vom rezuma deci la n-
locurilor unde s'au g1sit la descrierea formelor mai caracte-
ristice, cu indicarea mediului archeologic n care au la
2 familiei de fabricate din care fac parte.
Sli ncepem cu marele atelier celto-nordgetic dela Mlllfcaci
a
).
Corocterlll prin pop"lar al acestui atelier se manifestli n pri-
mul r!lnd prin completa anarhie tipologicli a fabricatelor: dela micile
"Srfuri de de centimetri lungime, mai mult
CU vrfuri de sligeti dect de 11I.nci (fig. 33 1), pAnll la enormele
fiere de llinci de Yz m. lungime (fi g. 332 352), dela forma unei simple
frigliri rotunde, fi1.ri'l. ari pi (fig. 332, no. 8), ori, poate, numai eu
:: Bosnia, pe malul Sa\'ei,exemplele pu-
blic:tte de Truhellca in raportul IAu din Wiu. Miu. a. B. II. d. H. IX 19<4, pl.
L, fig. 3; pl . LVI , rig. 14; LVII 16; LXlJl 7; LXX-I n 4; forme mii mari, de
tpede" imai miei, de toatereprezenlllndprobabi l aceatuixat(!abaicanic:i,de
ni se vorbqte curent in Intiehiultc.
1) Leh6c:zky, in AS. XXI 190I,p.2 1,.,ifig.delllp.20S,209,2IS,217,-.i XXVII I
1908,P.ZS3
www.cimec.ro
'"
un mic de tot in vrf 1), pnli la forma bine caracterizan a fruoZci
de dafin ori de salcie (fig. 332 352), avem toate dr:
tipuri. Este adicli un fel de sintezl1 intr'"" s;"gllr atelier a celor rnaj
multe din formele de /d1/ci (Iances: de impuns) darde Uavelots:
de aruncat) pe care le intilnim in general n La Tene-ul euro..
pean, afarli de modelele capricioase, techancreest ori ,Oam.
boyantest.
Astfel tipul Mrmcaci V 6 (fig. 330, no. 6) 2) corespunde cu cel dr:la
Bibracle8) ; tipul V 7 (fig. 33, no. 7)4), cu unul dela La Th,e'); tipul
1 U J, lung de 0.50 m. G), corespunde cu unul dela Manching in Ba.
varia 1) i tipul II 1 2, lung de 0 . 32 m.
8
), e o varietate dimensio.
naHi a precedentului; ct tipurile mici, ntre '4 cm. lun.
gime, IV J, 2, 3, 12, 13, 1.h explicate de Leh6czky drept varfuri de
sdge,.; II), ele sunt de fapt tot vrfuri de IAnci, anume de forma mi.
rimea cea mai comun1i 10): fierul Hincilor celor mai mari e n total lung
dela 50 la 40 cm., dar aceste lungimi sunt e:,<cePl-ionale ; multe llnci
darde n'au dec5.t 10-12 cm.' II), adicli exact misura dela Muncaci.
Dealtfel Leh6czky se n ce interpretarea de mai sus,
chiar din p. d. v. tipologic. In adev1ir La 'fene, Cum Ir:
vedem chiar la StradOtlitz in Boemia 11), deci n vecinlitatea noastrl,
,; cum avem exemple f dela AI,mcaci 1'), 8unt prevbufe cu ari.
pioare triunghiular at5.rnnd ca doi pinteni de cele doul
ale teci i (lemnul intrl1 in fier, iar nu fierul in lemn): v. fig. 356.
1) Nu e imposibil ca.cest tip si (i fOII deClLpt celdel. LaTl!ne,reprodu.deDt-
cbeleue, 113. p. 1145. no. ". - Totu, euno.,lem din Hall itan lcell tip de 'ja\'elou:
cl. DEchclelle Il 2, p . 7,,6.
! ) AS. XXVIII 1908, p. 253.
Dec:hclette 11 3. p. 11"5, fig .... 78, no. J.
t) AS . 1. c.
D&:hclette, l. C., no .....
1) AA. XXI 1901, p. 205. IJl I, la noi, fig. 332, 1.
') D4!chelette.l. C., no. 1.
1) Al1., 1, C., 11 1 2, la noi, Cig. 332, 2.
') AS., 1. c., p. 216 sq. cu p. 209, pl. I V, II noi, fig. 331.
1') Cf. d. p. vArful de lance dela Chaucm)' In Ai.ne, la Dkhdelte, It 3, p. "45,
no. , ,i Leh6czky nlu, interpreteazl exact vArCul de lance de n\Unai Il cm.IWlIimt,
reprodu.deel oM.,I.c . p.u"IX3.lanoi,fig.3S2.
il) DEchelette, 1. c., 1'. "+4.
") Dtd1elette 11 3, l' 11,54.
") AS., 1. c., p. :ti,. fig. g.
VI. VARS1'A t' l ERULUI IN DACIA. LA Tf;."lE-UL
In ce tipul de lance IX J, lung de 50 cm. 1), cu aripile de
profil unghiular, el c o simplli varietate a unor forme bine cunoscute ').
La caplltul de jos lancea aveA un cllldiu de fier, spre a pute
fi infiptll n p1imAnt: dc obiceiu acest di.ldiu are la noi, la Mun-
COdUl), c"t d. p. la lthimeni, n Dorohoiu
4
) : pl. XXXVI, fig. 1, 0ri
la GUlteri/a in Sibiiu (fig. 339) ') forma unui fier ingust de plug, cu
ari pil e r1i.sfrAnte de parte, spre a lemnuiilincii. Alteori
el e flCUI mai ngrijit, n chipul unei tece conice perfect nchise '): fig.
34
0
, fie cu vrful rotund, fie cu v1l.rful turtit 7).
Nu vom insista aici asupra tipurilor de llinci dela K6szeg 8), unele
deslUI de interesante (pentru Pannonia), deoarece ele mai
mult de V dedt de E. Hi.ncile din mormntul dela Hod-
sdgh n Hacica sunt importante pentru noi, fiind din imediata veci-
nA.tate cu Banatul II). Avem aici at"t tipul de lance cu lama foarte n-
prelung lanceolatl, pe acela in forml de frunzl1 de dafin (cf.
fig. 349)' lor e deasemenea caracteristica.: no. 2 are 54 cm.
lungime, la o Iltime maximll. de 4 cm. ; no. 7 are -49.5 cm. lungime,
pe 9 cm. lAtime. Celelalte llinci au fost ndoite sau chiar rupte, po-
uivit uzului funerar cunoscut : mlirimea lor e deasemenea respecta-
billi. Dealtfel n total mormAntuJ se cu un inventar bogat ales,
de o tehnicII. ingrijit!. Caracteristic e, cli unele tipuri de Jllnci, ca acea
dela no. 1, arat1i puternice din La Tene 1 10); de-
pozitul e sigur datat din La Tene Il prin formele ca aceea dela no. 7.
foarte latli, prin slibii le de care am vorbit la locul potrivit,
mai sus.
In ce mormintele ccltice dela Balsa in Szaboles 11),
nAnd La Tene-ului II , avem de aici trei llinci de tip comun n vremea lor,
') Jbid.,pl. IX 1,- 111 noi, fig. 35;1.
') Cl. D&:helelle 11 3. p. "15
') l..ehckzk)'. AS. XXI H)OI, p. 20J ,i 2 I S, -C(, la noi, fig. 329 ,i 340.
1) ineditA, la Muu.ul National de din Bucure,ti.
l) IA Muu.ul Drukenthal din Sibiiu,neexact determinat, CI fiu de plug.
" D. 1'.11 Le.h6czky, l. c.,pl . II, no. 1,2 ,i J:!drd interpretarea dela p. 216.
' / el. d. p. cilcliul de Iinee dela Leh6czk)', AS. XXVI 1 goli , 1'.341 ,i la noi fig.
339,'1.
1) Dama)', in Alt. XXIV 1904. p. 344 ,i mai ales p. 349.
Roediger, in Alt., 1. C., p. 351,

") Roaka, in DoJgo:catok VI 1915, p. 18 sqq.
www.cimec.ro
cu lama de mijlocie mare, intre c. 25 c. 40 cm. Iun.
gime, pe o de c. 5-'7 cm.: fig. 334 cu 351. e, do in
primul mormnt celtic s'a cu o de
bronz in trei muchi, cu trei aripi, de tiP mal veclllu, tscythu,l).
Dela Apohida n Cojocna (fig. 353) avem un mare fier de
lance tip La Tene Il , dar cu o special:! a ne':Urii
mediane, ca pe vremuri , in bronz: fragmemele perma o

,-'es , i n Dolgo=otok J[ 1911, pg.
5:z(dr.) ti .p(st.).
Fig. 354. Virfuri de linci
din Muzcul Drukentlml : dcb
II. spredr.: Cacov(l(Sibiiu):
dou!i,Mdgdrei , Krj:;:bar:.
rcconsutuirepec. 30 cm. lungime dela
(Hetzeldorf n cercul avem o lance de fier t iP .La Tene II
ngust, foarte ngrijit modeiatA aproape fAdi.
ne apropie de La Tene 1, de 20 cm.:!). cuventte,
..... ---
VI. VARSTA FI&RULUI I N OACIA._ l. LA TeNF..UL
deci M unei determin!\ri precise tipologico-cronologice, mai
de fi er din La Tene dela Apa in 1), dela S/Jn-
;00 n Dihor 1), dela TimifOQrQ '), dela Verfel ' ) dela Ko::lo, pe Du-
nlire, in Banat
'
).
Dimpotriv!\ avem la Muzeul Drukenthal din Sibiiu o frumoas!\
de v4rfuri de din La Time-ul getic reproducem al!\turat, n
fig. 354 sq., cele mai caracteristice dintre tipurile adunate acolo.
Inainte de toate o de dela
n Tllrnava-Mare, :\ douille, lung de 27 em., elegant mpodobit
prin torsiune (pe un profil patrulater) prezentftnd un de n-
prelung lanceolatA (fig. 354). Ct brftu l de forma no-
duri lor care fibuleJc contemporane (cr. fig. 389 sq.), accentul!.nd
nceputul m:l.nerului, el demonstreazA o preocupare de frumos eu totul
E drept dl acest vrf de e rar n noastre.
Tot ceva e vrful de lance dela tot n
Trna\'a- Mare (fig. 336), Jung, att ct e plistrat (vrful
de nu mai de 65 cm. ca propriu fiind de dimen-
siuni modeste, deoarece din lungime 'I:s sunt . Ia soiet, coada,
cu care se prindeA n lemnul Forma e cea larg elipsoi-
daU\. a foi lor lat-Ianceolate, Cum mai avem alte exemple ch iar
din llrukenthal.
Un al trcilea tip caracteristic e cel dela Gross-PropstMr/; aici vrfu l
l:incii e lipsit de aripile forma unei simple Coada
ea doui lle : lungimea 30 cm. mArime acest
tip la WMBH. N 1896,P. 186) a fost mai probabil odardl1de
aruncat: fig. 355.
I n ce celelalte varfuri de IAnci dela Brukenthal, toate a
douille (fig. 354 sq.), ele se orQnduesc greutate n La Tcnc-ul rc-
cent (doar cteva: dela Seir/cn, cu mai multe de bronz,
ori dela Crizbav, ar putea fi mai vechi, n La Tcne I , in
turli cu ult imele lic!\ri ri de t:fier scythic.).
Deasemenea llincile din mormintele ccltice dela GTIl ; n Me-
(cr. mai sus, p. 506, nota 2), sunt de ti purile
') XIII 1893, p. 9.
') Hllmpe!, tn AS. XVII 1897, p. 9.
") Millekcr, Dllm. Rigii/gl. 111 , p. IJ6 Iq., mpreunA C\I un de fier cehie.
') Ibidem. p. 192: \'Arfur de U.nci; cUlite (d. ,i p. 19
1
).
MilIckcr, in XX H)OO, p. 90.
JJ A. R. - MrJN",i!l. Su",.,,u SwiQ III. n . III.
www.cimec.ro
obicinuite: cele mari de 34-38 cm. lungime 4-5,7 cm.
(una, necompletil., a fost mai cele
FiG 355. Vt.rfuri de Bind (SI.apre dr.)
Burgberg, CroS5-Propltdorf, SchllnllufllufdcrBurgt
, i Seidell(acc8ltllimpreUnA eumulteliigelide bronz) ,
la Muzeul Brukenlhal din Sibiiu.
- -----=---=-.- - --
resant e cA mpreunI!.
cu ele s'a gAsit un
vrf de lance n bronz
(21 X3 cm.), de lip,
foarte tarziu,
poate chiar O

hail stattian!l. n La
ne J):v.pI.XXV, fig. 2.
S(lgeJi. Popoarele Eu-
ropei centrale, cu ele
n'au avut, fie
n Bronz, fie n Fier,
nici o simpatie pentru
arc, a c1irui ntrebuin_
nu le era,
cunoscut.Venireaasia_
ticilor, tncepllnd din
sec. VII a. Chr., a
dus o anume re-
aCliune am vl\zut mai
sus cli. vrfuri de
de bronz, tip scythio ,
se g.lsesc chiar in
minte evident celticeca
accJeadeiaBalsa.
mai ales n cmpie (fie
in Ardeal, fi e la Tisa,
VI. VARS'rA FIERULUI IN 3. LA
fie la Dunll.re ori n lVloldova) au trebuit, vr And nevrnd, sli se deprind!
mai mult cu mAnuirca arcului . de fapt izvoarele istorice 1) ne vor-
besc de (Ireoli ('dl4ri de neam gctic din sec. V a. Chr. pAnllla
Traian. E deci firesc sll. g1isim de fier n La Teneul getic. Forma
lor, atl la A111f1coci (v. fig. 356 364) , ct n Ardeal inc!i nu n
Moldova *), e ca d. p. Ia Stradonit:: n Boemia .): triunghiular tur-
ulii, cu doi pi nteni, tot tri unghiulari, prelungiti mult n jos, n chipul
unor spini iar la baza. o de prins lemnul n ea, mai rar
un cuiu, de nfipt in varga de lemn.- In r1i.sboa icle dacice fac des
uz de arc (cf. Col umna ed. Cichorius, pl. XIX,
XXIV, LXXXiV, etc.). - Muzeul Brukenthnl din Sibiiu
posed! o interesant!i culegere de La Tcne, n care
deosebim toate cele trei tipuri caracteristice acestei vremi:
cu pinteni, ca la Stradonitz, dela Amlai;
2 cel cu aripi ca ale l!inei lor, dela Cluj 30
eel cu coaste, de profil helicoidal , n trei muchi, ca la
V,ilgardn (v. fig. 337). Fig. 356. VIrf
SeCiIN de lIlPl t!. Pe soclul Columnei lui Traian sunt de siguti dell
rezentate printre trofeele luate dela Daci securi de luptli Mur;:d du.
p
.
cu lat (v. fig. 327). Aceastli arm!i pe care un menhir
gravat anthropomorf, gsit de curnd ntr'un tumullis p .
21
7.
de IAngll Ilamangia n Tulcea 6), ne-a arat3 drept c1asic!i
n aceste incl! din chalcolithic, a jucat ndoealll n La
getic un rol important. Examinnd mai sus, p. 483 sq. (cf. fi g.
326 sq. 329sq.) tipuri le de securi getice ca unelte, am
1) Cf. moi l ua, cap. 111, p. 1049 1(1., alAt textele literare cAI fi mll.rluriile monu.
menlllle.
"} Cocu, Ski.ulIn, in ASL. XIII 1876. p. i70 6q. vorbefle la un loc de tOllle
riie de .Ageli g4silci n Docill, fArll. a le despiql nici tipologie nici cronologic. DeBpre
ceeace ne int ereseazll el zice: fZU diclell aufgezlhllen Formen kommen aus
1I11erreich nochdie,auchin Hi llaladiund Ungarnllachsewiclinendreie<:kigenSpilzen
mit ilUlwln. alehenden \Viderhackcn, wtld,,: mi, alll SiebenbO,gen bilha nu, aUI Ei,rn
!Hkann' gefl.,o'de",i/ui .....
') Slgelile delt! Ic/timt/t in Dorohoi u, in Col. Duturelnu (ineditl), la Mw::.
de Ani . din Ducurefti, lunI IRU de tipuJ romboidal CunoSCUl , i dela (;00&1, 1. t. , pl.
IV, fig. 7, Imude t ipurile 2 fi J dela Sibiiu: v. pl. XXXVI, t.
') Ce. "3, p. 115i .
) II yoi u publid, mpreuni cu celelalte obiecte fi interesanta ccnurucfl eu Clre
,'. glsil,in Doda II 1925.
www.cimec.ro
, ,6
amtal cA mai ales tipul 1 (cateia) a trebuit sit fie prin intre_
ca arm3. Dealtfel orice secure, flldl. nici o ahA adaptare,.poate
fi cu succes in luptele corp la corp care caracterizeaZ
din v.arsta fierului in noastre. Ar mai fi tOtul} de
gat c1i Stcurile dace de pe Columna lui Traian sunt in special nrudite
cu acele forme dela O",UVUSSQ, care avnd in formli de cornul
lunii lamei cu teaca destul de gll.tuitll., nu au muchea
pe mner, ci numai atta dt este necesar asi-
gurarea stnbllJt!i\ 1I fie-

eli securile de
germani ce, din
vremea
pa,n!i in epoca mera.
pornesc dela
Fig. dupn 7
c
:: C:it
nu deJa cel cu muchea
exagerat prelungitl pe mner, ca n bronzul IV rungaro-romn .
Arme defenutle. Scuturi. Incepem cu arm1\ deoarece ea este
general ritsp:lnditl, n vreme ce zalele, ori cnemi_
deie, sunt Aproape nu e mormnt La nne In care,
turea de slbii Illnci, nu resturi din scutul rllposarulu1.
Resturi., scutul nu era deCl\t n micl\ parte de metal
intern1i limbo extern); corpul lui era n de lemn, pro-
babil cu piele. nu vom insista aici ni ci asupra formei
ovale (de un oval specific) a scutului ccltic, nici asupra asem1ini'i.rilor
lui n La Tcne-ulllI cu scutul roman. Acest ea sunt lucnlri cunoscute!).
Mai putin cunoscute sunt raporturile dintre scutul geti c de o parte,
cel ccltic roman de alta.

1) La Dkhelette 11 3.P. 13S6,fig. 59%, no. 1.
1) Cf. D6:helette II 3. p. 1167 Iqq. cu 101111 bibliografii.
') ROlka. in Dolgo::atok VI 1915, p. 31, fi g. 13, no. 5.
. ) Kovcs, in Do/Ilo:atok II 1911, p. 38 ,i p, 4"l.

VI. VRSTA FIERULUI IN DACIA._"l. LA rtNE-UL
de profil cilindric, iar nu e1ipsoidal; deci mai vechiu 1) ca tlmba giisit
la /Jadsdgh in Hacica 1), ori la Muncaci (fig. 357). nu cu mult,
deoarece aripile de prindere a pc scutului sunt tot
simplu patrulatere la JJodsdgh, ca ,i la Apahidll
ori Ba/sa (ef. fig. 349. 353, 347 334).
Se in La Tcne III scuturile celtice, eli-
psoidalc, au n centru un umha rotund: fie hemi-
sferic, fie conic. Diferite podoabe, de metal, de
ori numai acopllr scutului. Dadi.
examin1im scuturile dace dc pe Columna lui Tra-
ian, (fig. 358) observl1m c!i. ele corespund in totul
descrieri i ce am dat scuturilor celtice. De parte, pc
Columnii scuturile romane cele dace au cam
decoratii asem:'l.nl'l.toare pe lor.
Am v!fzut ns!i. mai sus, p. 507, c.lI ca n
general. Thracii, s'au inspirat n multe
dela Greci recurbatin forme
mai mult sau mai asem!i.n!i.toare cu ale coasei
ori secerii, ca (o form!i. mai redus!i.a
arme)3) nu n,.0ate fi de formele
Ori scutul grecesc era ro-
tund. Au inceput a purta Dacii scuturi ovale indatA
dup1\ ce au cunoscut pc Ce1ti? Sau, cumva scu-
mrile dace de pe Columna lui Traian sunt o
form!i. de roman!!., abia in sec.
....
\!/
Fig.358.Seuturi
cice.DupAColumna
TrnjantJ .
1 p. Chr., in urma contactu lui mai intim aJ Dacilor cu ar-
matele imperiului a de romani de arme
chiar n Ardeal, la regilor daci? Evident, nu putem r:'l..spunde
dect cu presupuneri , deoarece nu avem resturi archeologice din acest
1) Ci. Dkhdette, 1J 3, p. 1172 cu fig. dela p. 1173,
1) Rocdigcr, in At. XXIV, p . 351, fig, 15_
') Scriitorii greci ,i romani cunoae la Thraci un rei de CUlit despre care Ju\'enal
VIII "l01 zice cA e o fulx IlIpit/a; de fapt e acel! armA curh1, n\lmilA la Thraci
.i(Q,general eunolCulAtnd. din tclemai '""Cehi timpuri in bnscnulorientalaIMc..
diterllnei pllnl in Chaldea fi fiind deopolrhl de flmiliarll atAI in Asia Anterioarl
cit ,i in Thraco-lIIyriu. DaciinsA nuparlofi cunOlCut dedt in Il doua \'Iratl
fierului. eL pentru ,;(u an. lui A. J . Reinach, in Olrembcrg-Saglio-Potlic.r,
'.lI., unde le pot \'edd IOalc. citatele necesare.
www.cimec.ro
,,' .'0
fel de obiecte. spedele, steagurile (v. mai j os) chiar
doct, se destul de deosebit de cele eeltice, nu e exclus
Fig. 359. Stindarde (dracontl), trompele ,i tolbe dacice. dupl Columna Traian4.
ca scuturile fi avut un timp vechea Cormii rotundA din vremea
bronzului, cu cea pn1\ n timpurile t r.i ale
."
VI. VRSTA I'IERULUI IN DACIA._ 2. LA TE-NE.UL
ficrului. nu e imposibil ca, cu fi existat
cea ovalit, insA retezatA pe cele laturi n scmicerc, cum o
gsim pe vasele geometrice din Grecia pe
dela CUlten"la in Ardeal (ef. p. 314 fig.
Coifuri ,; cnemide. n hallstatt avem-n de Ardeal-
din valea Tisei constatate coifuri italice, mai aproape de regiunea
massiv geticlt, la la apoi in La Tcne nu
avem fie din Ardeal, fie din Nordici, dect dou1l docu-
mente n aceastli. anume exclusiv din arehaeo-La Tcne:un
coif de bronz, din Turdc:t, datat de Rcineckc n sec. Va. Chr. 1),
feAnd parte, ea n coifurile cemral-europene din acest t imp,
nu numai din cercul de greco-italicA, dar ca pe vremuri, n
haJlstatt, chiar din produsele de export ale italice, un alt
coif, tot de tip italic, dar de {abricli ccltidl, dela Silivof (ef. p. +64 pl.
XXVI). Dacii de pe Columna lui Traian nu poartli coifuri: nici chiar
nohi lii ori regele. Numai calaJraclan'; poartA coifuri, dar ei sunt
(cf. Col. Tr. ed. Cichorius, pl. XX1Il, XXVllI, etc.) .
Nu avem nici o de purtarea cnetn,-dewr la din La Tene.
Steaguri ,; lromptte. Chestiunea sLindardului dacic e destul
de complicat.ll., din cauza elementelor arcbeologice cu totul disparate
care concura la ei. Avem la Daci un animal sacru ca la '
unde 1) e caracteristic pentru stindardele lor? cnalauru1.t dacic
e reprezentat pe Columna Traianl cu un cap de lup, prelungit n chip de
,arpe prin de stofii, care la vntului se umflau
o flamudl. serpentiformA orizontal.ll.. Dar lupul e un animal bine cunos-
cut de pe de oglinzi sCjthice (v . mai sus, p. 354 sqq., pl.
XXIV). nu de acest tip de lup poate fi vorba, cu aspectul du
realist pacific. Ci de fiarele Jantastice cu gura cAscatli limba atr-
nAnd afara, cum le-am ntlnit pe fibulele de aur dela MikhalJ<ofJo,
1) In chestiunea acutului oval, retezat bilateral, eredem eA astlz.i nu le mai
poIIle diacutA asupra originilor lui, fiti a se avea n "edere monumentele hiuite
din mileniul II a, Chr., ca d . p. relieful dela plltrlt la Berlin,
,i pe care vedem. ca ,i pe un alt relief hittit dU4 ca trofeu la Babylon ,i abit
acolo, spede. llnci, lecuri ,i acuturi de tipuri asemlnAloarefie cu cele dela Mycene,
mai IJea, cu cele din in vinta bronnllui: v. fig. dela Schlfer-Andrae.
Dit Ku,ut du alum O,i,"", Berlin 192.S, p. S59 ,i S58.
"; Cf. Reinc:c:ke. in Ai. XVIII 1898, p, 310 aqq. cu fig, 2..
') ce. D&:hdettc: Il] . p, 1177 aqq.
www.cimec.ro
.,.
ori DaU, sau pc vasul dela Pa,achioi: aCCsta e a"imnluL simbolic al
localnicilor din din jur din hallstatt. Dar am mai vbut
c!li acest animal repre::entat totdeauna ll po::i{ie oJensivtI, deci ca simhol
re/ig;osde "pt1r"re, simultan in CllIlcns(cf. mai sus, fig. 224
s
qq.
pe sccllri/e de IUpltI. E re-
prezentare de scyl/llcd, ori e mai veche? O compara tie
ntre figurile de animale greco-scythc scytho-siberienc (matcriaJul
la Minns) ni se pare a duce la concluzia fiarele dela A1ikhnl_
Iw'Vo, etc., 11/1 SUllt seythice. Evident originea lor e in Asia Anterioati
n arta feroce 1). Dar
tarii tipului nu au putut fi, pe european, din Caucas
in Balcani dect Trero-Cimmeri(mii. Deci, dadi argumentarea
e fiara cu gura a ataC' furios este un qrolaxu't?lOl'
prc-scy/hic.
[
Dar cu aceasta am Hlmurit numai capliL de /lIp. al steagului. 7'ruPlli
de larpe aduce ins3. concepte cu totul deosebite n
1n ori alt animal, ca atare (lo/emistic) ar fi fost sim.
bolul militar-reli gios din nimic nu mpiedecl sli-I
intreg, cum Cel puneau pe signa lor chipul complet ai
unui Este deci vorba la Daci de un sincretism religios in le-
g3 cu alte concepte mai complicate. Am filcut mai sus, cap. Il 1
p. 161, nota 1, o aluzie la caracterul de demotl aL tJdzdulm/lli, iar nu
sllbplTmlltean al balaurului dacic pe stindarde. My.
thologia a p.n1\ azi, sub numele slav de zmeu, vechiul
concept dacic al demonului scrpentiform care zbollld prin vhduh.
.C:walerii .cavalcri thraci. .cabiri . "), strvechea
dubll1 Aftlinii-Dio!C1m', cei doi . Iucefcri. ge-
menI can strlibat di.11i rr stltp9.nind furtunile salvnd dela
pieire pe oameni, sunt pc monumentele din

1
1
5
88
:',
p. JJ8 . q.; 'foci le.cu, Mon. ,pi". f -
\1 V},RSTA FIERULUI IN I..A TtNE-UL
tinuturile noastre cu cte un sti"darddncic in 5ZO,nota 2):
este exact ba/aunli de pe Columna Dar tcavalerii danubieni.
fie chiar in sincretismul mai trziu thraco-iranian (mithraizant) sunt
=ti cuelli. Ei stllpnesc uroga1I11I, din care simbolul lor
zoOmorf. Iar Zeul suprem care uraganul, e Zeul
(ului , Zeul securi i duble., e!ai!'l()xis. Trupul de care se sbate
in vntului e imaginea a furrunei. Cunoscutul pasagiu din
Ammianus Marce1linus (XV1 10,7) privitor la intrarea lui Constantius
in a. 357 in Roma: purPlireis Sflhtegmilliblls texti, cirettmdedere dracolles,
hastarum (mreis gcmmll lisque summitatwus i1/ligati, hiatu 'Vasta perI/abi/es ,
el idco tJe/fll ira pereit; sibila1lles, caudarllmque tJO/umillU reli1,quclItes
in veI/tii", J), pomenind steaguri le romano (-barbare !), e de fapt de-
scrierea 1) a vechiului stindard getic, adoptat li de celelalte po-

Lang, 1 20, 23; 11 7 (signi/eri qui sign" portant, qllos rumc ;raco1lanos
f1()COtlt) , 13 (fiecare cohortll are un dracollarius, n vreme ce legiunea are un
aqui"1ercare duce aqui/a); III 5; deci prin a. 400P. Chr.): v. fig. 359.
nu lTcbuie omis eli balaurul ca steag este n tot R1I.- )
drtul iranian, european ori asiatic, la Scytho-Sarmati ca la Parthi
S
).
Este el de origine cu balaurul dacic, dintru inceput, trero-
cimmerian? Sau, cumva, Scythii l-au dat pe vremuri Cimme-
rieni lor, inaintt: de a. 1000 apoi, cnd Scythii au trecut n Europa,
att Iranieni i din Asia ct cei din Europa nu mai Trero-
Cimmerienii il posedau deopotrivll. Astfel de ntrebll.ri sunt
arli dlspuns sigur. Aceeace insll. trebuie drcpt plau-
sibil e raportul strns dintre cultllL eenlllli, steagul CII balaur, cavalerii
geme"i purtl1tori de draeo, ueamlll thraco-getic din
In e cli de originea simbolului
militar- religios al balaurului trebue n Asia Anterioarll. la
Assyro-Dabyloneni, de unde s'a intins spre E irano-indic,
ca spre V thraco-cimmero-getic. Cred necesar atrag aici a-
asupra simbolului divin de pe stela lui Nebukadnezar 1
') Ed. C. U. Clark. 1, Ikrlin, 1910, p. 85.
1) Ammianu. \-orbc4le din uperi('nl a personalA; el vt1:mSll acesle stindarde ,i
de.cec.le deac.rie .,ade plMtic.
") ef. pentru lUle ,i hibl. ari. lui Fiebiger in P . . W .. v. draco ,i an. lui
A. J.-Re.in.th la Daremberg-Saglio, . v.lignum. p. 1321.
www.cimec.ro
____________ __________ J;
a. Chr.), in British pe care in al patrulea
registru printre alte simbole pe acela al balaurului . dacic;
o. c., p. 486). Intrarea stindardului cu balaur
(draco) in armata s'a desigur nu , dela Parthi sau deIa
DacI& (cum crede Fiebiger, 1. c. in n. 3, p. 521) ori , dela Iazygit
(cum crede A. J.-Reinach, ibid.), ci dela ve_
chIUl cult al (,cavalerului thrac. , dublat prin ideea a Dios_
syncretizat cu religia a lui Mitllras, se rils-
prin auxiliarii thraco- daci, n special prin dela Du-
de-alungul intregei a a Rinului . Pretutin_
deni vom in primele secole ale Imperiului, dela Alpi
la Marea icoanele votive ale zeilor cavaleri, pe care Rostov_
tseff cu dreptate i-a numit ,cavaleri i daunbreni;: zei
ca steag halaurul dacic prin cultul acestor zei steagul draco s'a
introd.us desigur in armatele dela iar apoi, IlIyricul
devemnd in istoria Imperiului, in intregul imperiu roman.
In ce ve>.i/lllm patrulater de cu insigne brodate pe el
Icf. Col. Tr. ed. Cichorius, pl. XX, tabl. XXV,64) , intocmai ca acele
romane (date centuriilor: ef. Vegetius II '3), acest fel de steag Va fi
fost probabil imprumutat de Daci dela Romani. Columna lui Traian
il de Daci in legliturli cu ,balaurul alliturea de el
dar il mult mai rar dect ,balaurul . Cred chiar ar fi even:
tual de flicut ipoteza, artistul nu a voit cumva, pur simplu,
ind!ce cli ridicau n lor de pe allituri de steagul
(smgurul cu care-i vedem r" lupte: n special e
vederea din pl. XXIII ed. Cichorius, tabl. XXXI, 74- 75), vexillele
luate ca de dela Romani. In pe pl. XX, tabl
XXV (ed. Cichorius), vedem la zidul dace ncli libere,
capetele de romani nfipte n pari un fJex-illum, n vreme ce draco
e in mijlocul cetlilii lngli o cllidire, care va fi fost locuinta
principelui , orientat cu totul in '). Drept este
aceea, cli pe trofeele ce stau de-a dreapta de-a stnga Victoriei care
1) Da chiar la Tarraci"a in Ital in: cf. Lugli, Forma ltaliat, 1. J 8. V.
J) Cf. pentru tJexillfltn, pl. din cd. Cichori us, no. xrx. tab!. XXIV, im-
preunA cudraco (cfr. pl. LV);XLVIII , tabl. LXVI, idem; dimpotrivA. pe pl. XLI
XLV e numai balaurul. si ngur, ca pe XXIII. de altfel sA adaog aici ca
Simplu memento ve:l;illum e perfect cunoscut n Ri1sritul iranian.
____ V_I._V__RS_TA__ FI_ER_U_LU_I_IN_D_A_C_ IA_. __ __
scrie istoria (pl. LVII) sunt mici venlla a1i!.turea
de marii draco1tes dacici. cum nic:iiri n lupte nu vedem pe Daci
purtnd v.,illa, ci numai draco, .. s, steagul dac rlimne firesc
balaurul.
Ceeace e nd mai curios, e pe reliefele de pe soclul Columnei ve-
dem reprezentate trompete absolut identice cu cele celti ce : (,un tube
.Uonge, tantot droit , tantat recourbe en col de cygne et termine par
un pavilion en forme de gueule d'animab ") , anume nu redat realist,
ci stilizat fantastic: e cunoscutul car7lYx, cum l vedem sculptat
pe monumentele gallo-romane ') cum "ici o schimhare e redat
pe Columna lui Traian: v. fig. 359. Dacii exclusiv trompeta
Tot ce se poate, avnd n vedere faptul cli acest instrument destul
de complicat nu se putea turna de oricine, ci trebuie si!. fi constituit o spe-
ciJtlitatt. Dar mai putea fi un motiv stilistic-religios pentru adop-
tarea rezerve a trompetei celtice: capul de animal
fantastic, cu gura larg deschisli, creasta sbrIitli urechile ciulite, al-
dtuind pavilionul trompetei, era de fapt o simpli!. repetare, ceva altfel
stilizati!., a capului de balaur dela steag. la acest motiv
de ciudat identic cu acel strlivechiu geto-cimmerian, l re-
nationalizau.
Care de Am mai sus, p. 398 fig. 208, ci!. au cu-
noscut carele de luptli n bronzul IV: pe atunci nsi!. marii
erau ltalicii Veneto-Illyrii dela Adriatica. In vremea Fierului
Il in aceastli meserie, cel pentru Europa trece
anume la cei dinBelgica 3) . Reinecke 1) din muzeul Bru
kenthal, carul la Prejmer (Tartlau intr 'un .mormnt
cu cart, cum attea din Vest '): s'au mai putut distinge
din resturi din car, cercuri de butuc de roati!.;
erau resturi de spede .celtice., fibule, etc. Pe baza spedelor
fibulelor Rei necke a datat acest car ca din sec. IVa. Chr., deci dela
nceputul vremilor celtice n Dacia (La Tene 1 = Reinecke B). Roska
a constatat de parte la Balsa n Szabolcs, cii mormintele celtice
1) 113, p. II79.
' ) Ibid., p. 1174. fig. 496.
') Ce. Dcchelette II 3, p. 11 98, tI97 u So sqq.
' ) Ftstschnjt, p. 61, nota 27. Nu am putut da de urma lui la Brukenthal: poate
va fi prin vreo Iadli cu depozite de neexpusc.
1) 1. c., p. 1180 sqq.
www.cimec.ro
----- ---c::-::::-::-::;-;;=-=:;:;--------;-; "1 --......",V,"""V."""S=T.7"C.= '.=.U=LU::- ' =,,7 0'=c,::-A.--. ,--:. L::-.-=T._::::,.'"'_U"'-L---
VASII.E l'A RVAN, CiE1'tCA 6]6
de acolo au avut care '); fibule spede ele La Ttne_
ului 11
'
). Ca in alte din . Ungari:u*), immormlintarea Cu
car dela Balsa a cuprins obicinuitul tip de car cu doull. roate, cu-
noscut din descrierile lui Poseidonios (pllstrate prin Strabo Diodor)
OI le lui Cacsar 4): fig. 360. Dcchclette el pe continent (spre deosebire
de Britania) carelor de lupt.ll. cu
La Tene-ului li , deci c. 100 a.
boiul de extcrminarcmpotriva Boi-
ilor Tauriscilor I in sti]
ehomcrio, ci cavaleri

Dar autorii antici atribue
uzul unor care prevlizute
cu coase, n genul persan '). De-
chelctte suspecteaz!\ aceastll
mare a celor "cehi, ntre altele
pe motivul cii nu s'ar fi nici
un fragment de instrument tlios n
corpul carelor de luptll descope-
rite p6ni'l. acum. Nu va fi deci
flrit interes sit descriem aici un
Fig, 360, Monn, cdtie cu car de IUPIA, curios (dela Muzeul colegiului
doi, 8a/'a, .. alak
vitzut att cu o gauri1 transversaHI. prin m!i nerul lui gros tot de fier ,
c!l.t cu de fixat ct mai soli d strngea
pe lemnul n care era prins (cL fig.361). Dupi'!. luate, pare
a fi fost gllsit ntr'un mediu La Tcne Il. Dupi'!. forma lUI, ar putea fi,
cu oarecare e.xplicat drept o consi'!. de cart. nu
ne ascundem d1 dimensiunile lui nu sunt suficiente pcntru scopul
:: Reuta 11 3, p . loh.
:: p. J182,
') L. c" p. 1182 sqq,
1) ef. Decheletle, p. 1183.
meni t. Am tinut ins!l a acest document interesant, n legi'!.turd cu
descrierile carelor celtice din regiunile getice sau nvecinate cu Dacia,
(Ia Arrianus) ') un altfel
de f:care de lupt1i., care nu au nimic a face cu cele celtice. Anume,
AleXandru-cel-Mare ajung!tnd n a. 335 la Haemus voind trece,
are lupte cu Thracii li beri de aici , cari ntre alte mijloace de ap!lrare
Fig. 362, Car dPcie.
Dupi Columna
Traia"t1.
unul cu totul special. De pe lor inalte, pe vrful
ei dau drumul la vale asupra armatei macedonene unui n-
treg de care De sigur carele erau cu pietre,
sore a fi mai grele primejdioase n rostogoli rea lor. E inte-
deAlcxandru, pentru a para aceast1i Jovitur!\: unde
se va pute, sll 'te dcsfac!i repede rndurile Jdsnd loc li ber
carelor; unde nu, se tdlntcasc!'i la fAc!lnd de-asupra lor Jt'sl/ldo
cu scuturi le, ntocmai ca la asal turile mpotriva nUl.rite, astfel
nct carele in pdl.v!ili rca lor vijelioas!i s1I. peste ei fllrd a-i ritnl.
indocal!i acesle care erau nu cu dou1l., ci cu patru roate nil era/l
'propriu zis /IncIte rllsboinice, ci simple care de Astfel de care
\'edem, cu inc!irci'i.tura lor, pe Columna lui Traian (ed. Cichorius, pl.
IX) in Dacilor: sunt solide cu patru roate, egale toate,
cu cte opt fig. 362. Nicl\ r insli n msboiul lui ,Traian cu Dacii
') a foet ghit la (Nyirmcz6, in Alba de JOI, la l\'V de
. .\iud),i a fost pentru inttia datA publicat de HercpeYin citala
" J OJ (ef. mai .ua, p. 505. n. 3), p. 99, ,i pl. XXI II. no. 252, cu uplicarC2 ci eri
to"" flXlli l.caplluI Olieiunuitar deluptiJ.
')Arriani Allabasi, J 1,6 Iqq.
www.cimec.ro
,,6
nu vedem nici reprezentat, nici pomenit, sistemul pe care-I
sera Thracii din Haemus mpotriva lui Alexandru-cel-Mare.

tclor de car n mormntul de incinerare de.la Balsa pare a fI un sl.mplu
ril funerar. iar nu transpunerea in dm lumea a re,a_
din de aici. Textele (mai sus, cap. 11) ne vorbesc, In
Fig.J6-4. Slgeatl ti pinten r..
Tt;nc deln Muneop, dUpiiLe-
h6czky, in AS. x..'XVIII 1908.
p.260.
noastre, de infanterie cavalerie ccltidl., dar nu de de
cum, dimpotrivi\, ne sunt documentate pentru cucerirea ,de
Galliei Cisalpinc, ori pentru luptele cu n Vest (v. Izvoarele
La Tene II,
foarte bine avem din vecinlltatca. din. mormntul
cavaleruluicelt delaHodsdgh I)in Bacica(cf.flg. 349),-Iar de
dela K6s::eg n Baranya 1), avem un sistem de (cL fig. 363)
mai interesant destul de rar: z4bala e dubll: un fier era prob.abli
n gura calului iar cel de-al doilea l apuca pe sub falca de JOs, ci
') Roedigcr, in Alt. XXIV 190", p. 351.
1) DarIl3Y, ibjd., p. 3 .. 6.
6]9 \1. vARSTA FIERULU lN DACIA._ 1. I..A TtNE-UL
strngere3 fn\ului ducea la o violent li asupra gurii calului cu
tot cu falca de jos, efectul trebuia sl! fie imediat. Acest fel de zlibale
pe 3cela, destul de complicat, hallstattian, cum il cunoa-
dela Cipdul de (v. mai sus, p. 379. fig. 260). Muzeul Bru-
kenthal posedii un exemplar de zltbale quasi-identice cu cel dela K6szeg.
Pentru La Tene e forma generalizatit pe care o vedem
la Hodsagh 1), care a rlimas n ziua de azi: o simpll\
a mici bare - in gur1t - terminate cu inele mari
_afarit- n cari se prindeau curelele
Ct frumoasele aplice tscythice. de argint gitsite J!lng Cra-
iOfJa de cari am vorbit mai sus, ele au f),cut parte dintr'un luxos
de modA iar nu occidental1i: fig. 252sq. ; dar
chiar l-am putea data din La Tene 11, ceeace nu e absolut necesar,
dat fiind cit poate fi mai vechiu, acest grup de obiecte nu se leagli
de vremea mai nouli celticli, ci e o a unei splen-
dori trecute de Europei centrale carpatice.
Pill/e,U: La Tcne, bine din fig. 3
6
4)
:tIe la Reichart, 19
2
5, p. II).
Us/msilt pnJtrll grija CQrpului. Brtee foar/cei. Descoperirile dela
noi nu ne-au dat ncit truse complete de toaletA, cu toate diferitele
tpincettes. gralloirs. apusene. Vor fi existat de sigur aceste ustensile
la noi, ca de preglitit diferite dresuri de obraz, etc.
ciei nimic nu mai mult mai repede ca modele nouli n materie
de ingrijire ori infrumusetare a trupului '). Dar descoperirea lor pe
teren e, de sigur, rezervat1i anilor viitori. Aceeace chiar n
\ile noastre - cu - apare curent, nUt n mor-
mintele ct in La 'fcne, sunt bricele /oarfeeile.
Forma brice/or e aCum la noi aceea a unor mici late, cu lama
convex. Metalul din care sunt f),cute, e,
exclusiv fierul. Avem dela ft1u1Icaci un exemplar, foarte bine con-
serv
a
t
3
); un allul, excelent plistrat, dela Hodsdgh n B3Cca (v.
fig. 349) '). Dacit ciudatul cuti t dublu dela V n Banat (v. fig.
') er. p. formele tiin Europa nINIA ,i 'csticll., Dl!cheleuc, II 3, p. 119') Iq.
ef. Clip. VIII din D&heleltc Il 3, p. U71 Iqq.
' I Lch6etk)', in Alt. XXVI 11)06, p . 341.
, Roedigcr.ln A.lt. XXIV 1904, p. 351.
-
www.cimec.ro
VASILE
333) 1) e tot un briciu ori nu, e greu de 1\'a
fost ci un alt instrument, avnd o de a fm deci
de avea dOlld lame la Dar briccle erau
de delicate, nct rugina pe e "o minune,
eli pe ici pc colo, dupl!. mai bine de dou?\. mtl de aOl, IOCl!. vreun
exemplar. Fl!.rli indoeall!., Dacii din La 'fene, spre de
purtau barba mare (d. mai sus, cap. 111, p. 168) : hpsa bncclor din
Dacia propriu zisl!. va fi avand o pricin1i. n Dar,
cum vedem chiar de pe monumentul dela Adamchssl
dorf-Niemann, p_ 119), rasul total al blirbii era cunOSCUt
la noi, cel n La Tene U1 2, adie?\. in sec. 1. p. Chr. - probabil
ca ndl. una din formele ind.uririi romane n DacJ:l preromanli.
Dar ustensil a nelipsit! la noi, pretutindeni. c foarfecele. Ca la
ft1ullcaci'), ori la Jlodsdgh
S
), la Apaltido
4
) o ea .obiect
tot de comun precum c n diferitele morminte de lOClOerare
de aici. Din roman dela Cristefti pe (Maros-Keresznir)
mai jos de avem pc alte obiecte din. Tene-ul
tArziu o pere.che de foarfeci, p1istrate la IVluzeul dm r .-Mure_
(incli inedite). Ca attea alte forme La foarfecile continu3
a fi la fel n vremea romani_ Deaceea acest obiect nu se poate dali
mediul
Piepte1li. Dechelette nu din La Tene-ul VestiC. centraJ
european decAt vreo piepteni de bronz '). al dror pnnclpal or-
namcnt c linia de cercuri simple cu un punct in mijloc. ori motivul

observat: l' cA dublul cUl il poate fi nu numai briciu, ci,i bisturi u, -,i , f ei
(onnele La Tllne II I aunt ade.ea quni-idcntice cu cele provinciale romane, Plt_
lungindu-ae in ICc.l ,i Il ,i nue nici-W'j moti\'ttringent ca II datlm tarollWl
nic!) noi, fig. 330.
J'i:!'I ;' S2j cL la noi,fia.JSl.
1) O. C., [1 3, p. , z8S.
",
VI. VAR.qTA FI&RULUI I N DACIA..-:l. LA TtNE-UL
izolat al cercurilor concentrice. El e de parere cli pieptenii trebuie s:t fi fost
de lemn
l
) deaceea nu-i maiglJsim niclJiri n La Tene. Dimpotri
do pieptenii de ar fi fost de corn sau de os: dl'lr1icitul textilelor s'ar
fiacut deci n general cu piepteni din aceste materiale'). De fapt,
descoperirile din Dacia ne arati'!. n La 'nne pieptenii de cap sunt
bIr:n:
1n adevlir avem dela N/ediol (rig. 365) un frumos pieptene de os, ai
cArui sunt dar al dirui maner massiv, de forml1 arcuitli
semicircular, bine p1istrat, e
iOlpodobit pe ambele cu
un c!tip de patruped stili7.3t
in genul vechiu cimmero-getic
ca pe obiectele dela Dalj,
Mik.halkovo ori (v.
mai sus, p. 332 sqq.). Tru-
pul patrupedului e acoperit
de semicercuri n felul unor Fig. 36S. Piepteni La Ttne, de dela MtdiOI
solzi . Se dela sine (II.) ,i dela Ocna-Sibilll .. i (dr.), la MU%eul
rnareaosemnAtate a acestui Brukenthal din Sibi.iu.

tivelor ornamentale hallstattiene n vremea La Tene: iar utilizarea ace-
motiv pe vasu! clela n Sudul pe pieptenele
dela in valea Trnavei-Mari nd odatli unitatea
cultural!l a lumii thraco-getice din valea
Mai primitiv ca ornamentare gravatli : simple cercuri un S inte-
resant , format din combinarea a douli semicercuri), dar nou ca formA
li mnerului, e pieptcncle, tot de os, gl1si t la Apus de Ocna Sibiiului,
Reussen (v. f;g. 36;)').
Fragmente de oglillzi de metal alb s'au gAsit - ca la Bibracte,
Pilhoro, etc., la Tit/osul pe Prahova t): ele au o singuri perfect
lustruitll, n vreme ce cealnltli, adesea n Vest frumos ornamentata cu
')lbid.,p. 1284.
")lbid.,p.1286.
1) Ambii piepleni se giaeac In J\'luzeul Brukenthal. seclia prei.torici,dal1li eDct
CI din La Tme.
") Raporlul R. ,i E. Vulpe in Dacia I,-cu Dtdlelettc II 3, p. 1288 .q. ,i Rei-
ntckt, Ftstst hn"/I, p. 6,.
--
www.cimec.ro
gravuri geometrice 1), pare (n'avem oglinzi intregi, ci numai resturi)
a fi fost aceste oglinzi au faroU. cir_
ca n vremea tscythic3.; stilul lor e ns! acum cu totul altul:
in locul mftnerului cu motive decorative animale avem o simplli bari
n form5 de 8 (ori dc chirilic) sau de alt fel , metalul nu mai e
bronzul ori galben, ci un aliaj alb, n care cositorul intrli intr'o
mult mai marc. Dck helette crede dI. n La Tcne HI, dnd
acest fel de oglinzi e comun, ele erau fabricate chiar n N Alpilor. Ne
indoim. AI!l.turi de primitivitatea celorlalte fabricate greu am putea
o de precum e aceea a oglinzi lor de metal
alb, - cel la noi. Deaceea credem acestc obiecte sunt impor_
tatc din Sud, poate chiar din Italia, undc centrul de dela
Brtmdisitlm era vestit n sec. 1 p. Chr.'), de unde, n general, Dacia
a primit n toate timpurile, ncepnd chiar din bronzul JV, tot felul
dc produse industriale.
Jn lllh,m pdstrat orele de C1ISUt avem tot dela Ti-
nosul pe llrahova 3). Forma lor e mai simplli mai
dect a obiectelor similare din Vest: un simplu tub cilindric, cu un dia._
metru de mai chiar ca un cm., astupat la unul din capete. Caracte_
ristice pentru La Tene 111 in Boemia Italia ca in Bavaria ori Gallia),
aceste mici tuburi erau, la noi, credem, nu fabricate pe loc, ci im-
port:ue pe calc comercialli .
Dars11 trecem la /raillelor cusutc cu aceste ace fine de
fier (sau de bronz) a podoabclor de tot felul din La Tene-ul getie.
Veflllillte podoahe. n cele de mai sus am constatat un
ntreg dc note ori ginale n cultura getidl din a doua v!trsti'l. a fierului,
fie n chipul de cl!l.di fie n acela de f!l.Url armele de
lupHi.,-apoi n capitolul prin caracteristic din punctul de ve-
dere etnografic artistic, al podoabelo" vom PUtea
stabi li chiar liniile caracteristice ale unui stil getic particular. In adevllr,
cum n vftrsta bronzului n cea veche a fierului am constatat cA
1) er. 1.11 D4!chclCltc, 1I 3, p. 12.8, &q.
)/bid.,p. 1289.
') Se parc cii obiectul respeCt iv s'a pierdut, clci IiplC,te III R. ,i E. Vulpe,l.e.,
de, ieu l-am \'lzut chiar in momentul dndo fostglsit,afl!l.ndu-mApefllntier . -Cf.
Reinecke, Jo"auc},rilr, p. 67.
' )
'"
regiunea carpatic1t a desvoltat o art!i proprie, absolut de cea
:t grupelor etnografice fie n materialul
metalic comun, al vremii, bronz"/, fie mai ales n materialul specific
transilvan, a/lr"l, - acum vom putea stabili o a argittt"bli, f
caracteristic dacia}, ale c1'I.rei forme principale sunt diferite de
cele celliu contemporane. Iar notli de originalitate creatoare
va putea fi constatat1i in paragraful ce urmeaz1i celui de cnd
volU trata despre ceramica La Tene a Daciei, evident, intr'o mll-
sur1i mai intensli decat n arla metalelor n cera-
O1ic1'l. inclinarea firc.1sc!1 a popoarelor, de a imita a adopta ce e stdl in
necunoscut, e mai efectivl1 dect n arta metalelor . In adcvAr pro-
dusele ceramice str1'l.ine ieftille superioare se rl1spandesc repcde pre-
tutindeni sunt imitabilc, n vreme ce strllinul e dimpotrivli el
concurat, atunci cnd avem obiecte de intcrn1\,
superioare obiectelor de import din afar1i de un gust mai bine adaptat
localnicilor: in acest caz plitrunderca n a fabricatelor deci
imitarea lor pe o mai largl, e intrziatli, ori chiar total mpiedecatli.
Nu vom revenI aici, spre a repeta cele spuse mai sus, in cap. II J,
autori monumentele plastice romane, cu privire la felul dc
imbrlic1iminte getic. Dar vom accentua att portul c:l.t
cel femeiesc peste pantaloni la o fust!i peste
la femci) poslu leaz!i n La Tcne cingdloriwr inguste
ori late, constatate n vremea bronzului a fieruJui vechiu.
Printre tezaurele de argint dacice (vezi mai jos) acela dela Cioara,
in Alba-dc-Jos, un loc de frunte n special prin placa de argint
fragment din metalic al unui chimir de piele lat de
157 mm., n genul celor vechi hallstattiene, de am vorbit mai sus,
P.43J sq. Ccometrismul primitiv al umane de pe placIi,
alliturea cu tehnica decorativi\ n puncte linii , resp. n per-
late (v. fig. 366), flicuse la nceput pc sit atribue aceasHI. cin-
gltoare tot epocei hallstattiene 1). Pe urm1i considerarea sti listieli
mai atentli a monumentului cu palmetc1c servind drept ornament de
umpluturli a goale, a condus la datarea lui in La Tene-ul III 3).
1) Publicat imliu de Arneth, Gold u. SjllHrmonumnue, \Vien, 1850, G. S.XII 95;
v. interpretoreA lui Goo .. din C/rrolfik, in ASL. XIII 1876, p. 217 sq., ,i Ski:ne1l.
':\ .
www.cimec.ro
VASILE I'ARVAN, GET/CII
6 ..
Mai mult chinr. Egil Petersen J) o intre stilul
tehnica vasului dela GII1IdeS1rZlp cea a reliefului de pe placa de argint
dela Cioara (purtnd dealtfel chiar urme de aurituril), cu reprezentarea
a doi cel din stnga intreg, cel din dreapta mai mult
de - a conchis in ambele opere de . barbadb se vu
Fig. 366. PlllcA de argint n rdief(fral,''fYICnl) de I)e oeingAtoare
din te:t.aurul dela Ciotlrfl in Alba de JOII (mAr. nal.) dupA Egil
Petefsen in AJ1. XII I ISC)], png.
artei romane c1I. amindouil obiectele trebue datate n
epoca cea mai veche a Imperiului, deci cam prin ntnia jum1ttate a
sec. ] p. Chr. Am avea adicll o oped de arUl. contemporanA., n special,
cu La Tene 1 II dela Tillosul pe Prahova, prin caracte-
1&]3. p. Reinceke, o. C., p. 88, nOla 130 admile conclu.
\1 VARSTA ':II!RULUI IN DACIA 2. LA TtNE-UL
risticl1 pentru produselor industriale t"rzii La Tene romane
p:tnii. prin a. 50 p. Chr.- Daroricare ar fi de argint dela
Cioara cu mediul contemporan, tirziu La Tene, n care s'a 1),
este clar - nici Reinecke nu :1 ncgat-o - cil acest monument de
.barbarlb reprezintll de fapt o veche hallstattian:t, de origine
veneto-illyrli . Mai mult ncil: moda cltimirelor, caracteristicli pentru
bronz hallstatt, pare mai n La Tene: acum
curele mai inguste cu catarame de metal (cf. Dacii de pe Mo-
numentul dela Adamclissi) 2), iar femeile lan\uri toarte elegante cA.-
z9.nd liber pe ,olduri 3). Ba chiar s:1bii le sunt purtate acum de r!1sboi-
nici nu atll.rnate prin curele, ci tot cu De aceeachimirul
dela Cioara reprezi ntll ceva archaic nu numai prin tehnica decoratiVA,
ci prin forma sa. E bine cunoscut la noi n
toate domeniile culturale, dela :n'durile ro crocltelS. dela
la ulbiile wrbe, greco-orientale, din tot La Tene-ul dacic, la formele
de metal cum vom vedea indat1L In cutare
pierdut al Dacid muntoase - e
Cioara tocmai in apropierea prin daci ci dela S OrA-
- vechile procedee veneto-illyre, pe care le-am examinat mai sus,
descriind apliceJe de aur dela Odaca, Beba- Veche, Carani, sau chiar
ajunse n Dacia noastrA. nd dupli a. 1000 a. Chr., sunt
p1tstrate ntocmai n La Tene-ul IlI. Starea rea de conservare a pHlcii
nu ne permite a preciza toate detaliile figurilor reprezentate:
distingem nsll cii cei doi bracae o strns lipitll
pe trup. cu lungi strmte; au o ngustll (cu aplice
metalice?, ori chiar n ntregime din chiotori de metal ?), au pecloraJe
rotunde pe sni, o cciulll pe cap torques la gt. Tipul re-
prezentat nu e pur etnografic, ci e o de elemente artistice
de un caracter mai de grabit. str1tin dect dacic.
1) Vui de8erierea ntregului tezaur dt!la Cioara la Gooss, R6mer ,i 1. c.
mai lUI , p. 531, nOI& 1 ,i 2.
') Pentru catanunele cingitorilor birbite,li, eL Okbelette, 113. p. 1237 .qq.i
utfel de caUtrame de .rginl lunt pomenite intr'W'l temur La dela MediUl, de
GrosI, Cltrorrik in ASL. XII I, p. 236.
') l. c., p. 1230 aqq. La noi, mai JOI, p. 5H aqq.
') Exemple dela noi din Dada: la Apohida (Kov4cs, 1I19tt, p. 46);
la Gyomo (DarnllY, in AS. x..XVI t9Q6, p. 62.), - ca , i, dealtfel, la Mu.rrcoc (Le-
h6c%ky, in Alt., 1. (.., p. ].p): la noi fig. 348, 338 ,i 346.
www.cimec.ro
."
lucrarea e, dup1i toate semnele, In adevlir la vremea ei nimeni
prin prejur nu mai lucra astfel: care a argintar care
M fi lucrat vestitele brdltTn' dacice cu capete de [erpi, specifice in Eu-
ropa virstei a II-a a fierului, lucra dupli vechile modele, devenite aCum
exclusiv getice.
ornamentale. Am spus dl., n locul vechilor cinglitori massive,
femei le n La Tene frumos lucrate de bronz ori chiar
Fig. 367. Inventarul unui mormnt La T t ne, dela J"cll/-de-Sul
n Cojocna, dupi'l E. Oro!Z; in AS. x...'XX1I 1912, p. 172.
de argint sau aur. De altli parte cele dou1\ fibule care ncopciate
pe umeri mantia La Tene erau ele nsele legate cu un care atrna
decorativ pe piept, ca un fel de foarte larg colier. De obiceiu aCCSte
fi e de br u, fie de piept, nu ni s'au plistrat ntregi , nct
nu ntotdeauna putem preciza la ce podoabli anume au frag-
mentele de descoperite pnli acum. Deaceea vom la un
loc ambele feluri 1).
1) Nu incA d in Daci a ornamentale cu lI11al \ cehi e (in specii
r'Ofu tslnge.) ",l cum ,'au gist mai multe in Ungaria. er. srt . lui Ono Tiacbler
asupra lantW'ilor La de aCClt fel, psitein Ungaria,inAS. X 1890, p.22llqq.
'"
Dela Jucul-de-Sus, in Cojocna, avem un de fier, rupt n trei bu-
n lungime de ..p cm. (v_ fig. 367,no. 4): nu putem preciza
dac! 11 apar{inut unei cing!l.tori, dar felul de inchidere la cele doua. ca-
pete pentru aceasti'l ins!!. in acest caz
a trebuit s1I. fie mult mai lung dect ni s'a p3.strat 1).
Fig. 368. Podoabe din mormIntul unui cavaler ceh, la Gyoma, dupil
K. Oarnay in AE. XXVI 11)06, p. 64.
dublu, de bronz, gllsit la GYOl1/0, n (eL fi g. 368), pllstrat
cu ambele fibule pe care le lega, este, un
de piept
l
). Despre frumosul de argint dcla Cerhel, n Huniedoara
a
),
p3strat numai fragmentar (cf. fig. 369), nu se poate o
:1 de argint dela Cioara, in Alba-de-Jos, lung de
1) Orosz,inAE. x..XXJlI912,p. 171 sq. a publicat accaslA descoperire,dinu'un
mormAnt dela constilnd din mai multe obiecte pe Cftre le \lom examin'
perlnd.
') La Oarnsy, i n AS. XXVI 1I}06, p. 64.
1) Ort\'ay in AS. IX ,875. p. 215 sqq. (tezaur din vremea lui Burehiata: v. , i mai
jos). Cf. ,i R6mer, in AE. VI 1886, p. 385 sqq.
--
www.cimec.ro
53'
43.4 cm. cYerkantig gcflochtcm, .mit vicleo stiflformigen
a legat de sigur (ibule
t
el r!icnd o salbli pc piept 1).
Motivul ti.ntelor ornamentale de argint c destul de comun n La
nostru: astfel dela Someful-Cald (Hcvszamos, n Cojocna), avem m_
cu diferite terminate cu inele cu ,i un inci mare
tot cu de sirm3 (v. fig. 370), bine datat prin monetele cu care S'a
glsit: 73-50 a. Chr. , deci, ca tezaurul dela Cerbel, din vremea lui
Durebista 1). Dela Gllra- (n Zanmd) avem un inele
de argint de care atfirnl'i decorative'). Dela O/pret (A1paret, in
Fig. 369. Lan! de argint dela C"IHI
(Bunied.) dupl Orrvay in AS. LX
187S,P.217.
Fig. J70.1neldecoralivdelrgint,dtt.
dupi Fr.
Kenner,tnAO,Gq.XXIVp.38J,r.7So
Solnoc-Dob:\ca), de argint nedeterminate mai de aproapt
nici ca dimensiuni, nici ca descriere archeologidP). Posibil ca
de argint din tezaurul de pe Mtfgllra, Moigrad, lung de 70 cm. ,
cu un inel n care at;\rna o de felul celor dela
fi fost pentru o iar nu de piept 1). In dela Pos::dg,
in Turda, dela Seneruf (Szena-Vcr6s) rn avem
astfel de de argint 7) . Tot dela Oratlea-A1are (cf. fig. 371),-cu
' ) Gooaa, Chrollik,nASL. XIII 1876, p. 217 Iq.; eL ,i Rdmer n Alt. VI 1886,
p.J87Iq.
') Kenner. in Archiv f. Oe. G . ..f). x...XIV, p. 38J, fig. 75, eu Rdmcr. in AS. VI,
1886, p. J88, ,i Gooss, Chroni.k, n ASL. XIII 1876, p. 228 .
1) eoou, t. C' f p. 223 cu Rdmer, 1. C., p. 388.
' ) GOOII, 1. C., p. 210 cu R6mer, 1. C. , p. 38S.
1) B, chillr total neinle1elle ca epoci: er. Seidl , in A,d,ivj. O,. G.-O. , XIIJ, p. 13].
' ) Se.idl, n Archjv ci!., XV, p. J24, cu GoOII, , . C. t p. 237 ,i Rdmer, 1. c., p. JlI9j
d. aenle teuure ,i in Ai.
p.408 Iqq.
...
caracteristice 1), iar dela Remetea, n un lung de 66 cm.
t
),
probabil de piept '), de tipul celui Cerbel (cf. fig .. 372 cu fig.
Dar podoaba de metal caractCrlstlC!! pentru in La T ene-ulll
IU, in special la purtlltori de torques ncepnd din sec. In a
Chr, (DecheJette n 3, p.
1210), e co/aflu/, la noi in
Dacia foarteadeseadcar-
gint chiar deaur. AHi-
turea nsll de tipurile ase-
JUJln1itoare cucelevesticc,
desfu'm1i mai ori
mai groas1\, drcapt.:1, ori
rlsucitll. simpll1 ori pusll.
in mai multe avem in
Dacia tipul caracteristic
_ mergnd mpreun1\ cu
cel al spirale
-cu capetele terminate
n chip dupllcum
vom arlita numaidect mai
jos.-Torques-ul, de barll.
de aur ori argint,
c cunoscut la noiincll.din
vremea bronzului apoi
ahall stattului propriu zis :
am vorbit d. p. mai sus
P.445 de colunul de aur
dela Rakamaz pe Tisa.
analog cu cel dela Vet-
Fig. 37 1. Tezaurul de argi nt dela Oradca
Mare, dupl R6mer F. r., in VI 1886,
tersfelde: ambele cercului de culturll.greco-scyt!tic. Cel
par 3-1 fi imprumutat tot din noastre. deaceea t rebue sll. po-
menim aici, ca o continuare a tipului, scythic, de o parte, indigen
din bronz, de alta. multe secole dupll. aceea, torques-uri le analoage
1) Rdmer, tot In AS. VI 1886, p. 205.
:: 1. c.). Desemnul dat in Ai. nu core.-
punde .blOlul unet cu originalul reprodu. .lllureR la p. 364, pe calc fOlognfie:i.
') ce. III Dkhelelle II 3, p. 1213 ,i 1216.
www.cimec.ro
"0
transilvane de argint (fig. 373), avnd capetele fie simplu ndoite s pre a St
prinde unul in altul eno. 6), fie in de chjotori (no. 4), fie libere
:::11.
{cf. fig. Z62),
colicrcle delaNagy-Gdj
n Torontal (mai sus, fig.

7.oomorfli(v. pentru toate
mai sus, p. 445 345) o
treaptll.foartec:uaetcristic
dela couwe/e rdmte din
vrsta broll::'lIlui (er. mai
sus, p. 444 fig. 314) la
colane din ultima
a celei de a doua
vrstea jierlllui. In cepn.
stilizarea capetelor,
colanul dela Oradea-Ma_
rel)e un bun cxemplu{cf.
fig '371)pentrutipuldetor_
qlles cu capetele n

colane dela Cioara 4). Dar
nici t ipuldetorques carae.
teristicpentru La Tene-ul
Fig. 371. T czaurul dc argint La Tene tII dehl 111 din Ardeal-ntocmai
RemeltJfl in dulXi 1. Blc)'er, n XXVI ca avftnd ea-
1906, p. 365. petele sti li7.ate n forma
unor capete de nu lip-
Astfel avem dela Marca (MarkaszCk, n S1Hagiu) dou," torques groase.
_aus Si lberddi. hten gcf1ochten, welche in Schlangenkopfe ausgehen.') .
1) Vczi la R6mCf, in A2. VI 1886. p. 391.
') 1. T4rhls. in Al. XXIII ' 903, p. 304
') R6mer. 1. C., p. 205.
') Gooss , Chrom'k, in ASL. XIII, p. 2.17, eu R6mer in AA. VI 1886, p.
387q
') IbiJ., p. 2]4 ,i ibiJ. , p. 388; ef. T4II .. in AS. IX 1880, p. 59 aqq.
In ce coJanuJ deJa O/pret (Alparet) n SoJnoc-Dobca 1),
Fig. 37J."e:taufc (u,dtlttft de argint in MuzculNational dela.
Budapcstll, dupl ROmer F. F., 'in Al! VI 1886, p. 391.
1) GooIS, '. C .. p. :1:10 eu R6mer, 1. C., p. 385.
www.cimec.ro
. ____ ________ . __
el conservl'l. n La Teneul trziu, procedee decorative vechi batlstat_
licne chiar din bronz : bara de argint plistrnd urme
de se la cele dou1i capete n protome de a1limaL (mOd1
bine cunoscutii din {inutul greca-seyth din N :r..1llrii- cgre) pr;m,iit
gravate. 'forsiunea gravarcasunt vechi elemente locale; protomelede
sunt foarte probabi l o fcimmero-scythicd.
I
) . Dt
altfel am v!izut mai sus, P'452sq.,cxamin1nd aceJe inelcspirale de aur, CU
capete de.balauri. , ori alte fiare fantastice, tatari.
cntul. Drumul e cunoscut: din Assyria in Iran, ca n Caucas, venitdtti
ncoace fie prin Scythi, fie, ncii mai nainte, prin Cimmerieni. Din
centru mesopotamic, trecnd fie prin .ne prin Fenicia,
idei forme artistice umpleau de altrel in pruna a fie:-
rului lumen Grecia dcopotriv:t cu Italia, c!lteodau
paralel, alte total independent una de alta. Pentru istoria univer_
sal11 a se poate lua ca simbol plrtstic al rtcestei mari
culturale cu centrul n Assyria tipul decorativ al griffonului CUm
apare, de o parte n GalLia, n Etrllria or i n Grecia 11), de alta
pe Amu-Daria n Tllrkestan 3). .
La fel cu torqllls-ui dela OI pret a fost acela din tezaurul de argint,
trziu La Tcne, g11sit la Dar/OI in valea Trnavei-Mari,
protome de animal (poate ?), de data aceasta mpreUni
cu alte ornamente reliefate, mpodobesc colanul. In dela San_
in avem un colier de argint Cu ca-
petele terminate n protome de 6).
Dar podoaba de corp pentru La Tcne-ul 1 II dacic e:
Ca n Hallstatt, n La Tcnc, arat3 originali_
tatea lor artisticl1 n special n acest gen de obiecte. Av!lnd raporturi
str nse cu Vestul celtic cu Estul scylldc, dt1nd expresie acestor
influcnte adesea chiar n identitatea obiectelor dela noi cu cele din
vecine, Gelii desvo/td totuf n (irta arg1,ltI/ui (cum desvol.
taserl1 n bronzul IV hallstatt n cea a aurului) fUJ stil propriu: cu
' ) VeZi la Minns, ScYlh,'Q1U QIUJ Grttlu,obieclele seydlO-sibericne ,i IC)'tho-grtC:t

1) D&:helene Jl z, p. 526 sqq., fig. 221-223.
)Minns. o. c., p. 256, fig. 176.
' ) t. T4Ils, in AE. XIV 1894, p. 165.
1) Hampel, n Alt. XIll 1&]3, p. 178.
a:-.it mai puternic caracteristic, cu ct, aUi.turi de varietatea formelor
si motivelor decorative, el elemente vechi locale, ncepnd
ind din bronz, ntr'o noull combinare de efecte, adaptatit la gustul
total altul al vremii de acum.
S3 examin!hn ntftiu tipurile de tstr3inet, adiCl1 de caracter
general La Tene,n r!lsp:l.ndire peste o mare parte a Europei din vrsta
a doua a fierului.
1. Tipul, de origine hallslattian!l:, cu
transversale pe
a barei massivede metal (bronz)
capetele libcre, comun n Vest 1):
n tinut gctie l avem dela MUI/caci (v.
fig. )46,00 9)')
2. ;l lditute dintr'o simpl!1 bar!1
(dcargint) de profil mai ales rotund, dar Fig. 374. Brii\8f1l de bronz dela
unghiular, cu capetele prelungite mult G)'Oma, dupl K.Darnay in A2.
(spiraliform) dincolo de ncheierc, mai XXVI, 1906, p. 6s.

Ardea1
8
), are de obiceiu cele capete gravate foarte simplu, doar cu
motive lineare drepte ori zigzag): cf. fig. 373. Ca datare, astfel
de g!isitc mai alea n tezaurele de argint din La Tene llf,
au putut perfect unor timpuri mai vechi, deoarece tipul
lor e cunoscut ncll din La Tene 1 ') de fapt, e aproape necronologic
prin el nefiind suficient caracterizat sti li stic.
3. Tipul, specific celtic, de barll ornatl1 cu linii reliefate, n special
curbe n S, ca n Boemia n 6), dar cu capetele mult pre-
lungite peste ncheietur1i astfel ca s!l: dea un fragment de
cum e foarte des cazul n Dacia (v. mai jos), La Tene-
ului 11, e cunoscut in noastre - de bronz - la Gyoma in Di-
(cf. f;g. 374)')
4. Tipul, particular ccltic, compus din hemisfere goale, de bronz,
sudate ori ncopciate mpreun, derivAnd din tipuri mai vechi, ajungAnd
1) cr. OkhelcHc, 11 3. p. 1220, fig. 517. no. 5.
') kh6czky, in AE. XXVI 1906, p . 341.
') R6mer, in AA. VI 1886, p. 391.
')Okhelene ti 3, p. 12:10.
')Ce. D&:helette 113. p. 1225.
' )Darnay, n AE. XXVI 1906, p. 65.
www.cimec.ro
p!lnl\ n bronzul IV nordgetic (ci. mai sus, p. 447, de bronz
din Ung Bereg), dar mai ales caracteristic pentru La II
getic, e, relativ, bine rdsplldil la tloi ,,, special," NV, deci ditre teri.
toriul cellic din valea de sus a Tisei, clar stabilit mai sus, in cap.
V, prin toponimie. Astfel avem dela Diostig (v. fig. 375) n Bihor nu
mai de trei de acest lip: douii cu patru iar
una cu 1); dela Snti.
001/(/ (Vasasszentivan) n Sol.
feu.

0.-, l'ei herni. _

fere, dar cu interesante
vuri de stil celtic, o in-
cuctoarec:'lracterstidl (fig.
376); dela Juall-de-Stls in
Cojocna, fragmente din
cu ovemai mici (fig.
367)'); dela Apahida n Co-
j ocna, din necropola de in-
cinerare de acolo"), doul
de c1lte patru ave
gasilc n mormnt
nos[(fig. 377); din
mormintele cavalerilor

fere (v. fi g. 368), in genul
celeia dela Bydzov-Novy' n Boemi a, care are nou!!. hemisfcre
t
) .
Toate aceste patru tipuri de sunt mai ales frecvente in
La Tene I l. Cele ce urmeazl'i sunt caracteristice pentru La Tene-
uI1](.
5. Tipul , de cu capetele prinz!lnd bara dincolo de
nchidere, prin mici spirale te chiar pc cunoscut din
1) Hampel, n AS. XXIII 1903. p. 433.
I TemesYliry. n AE. XVII 1897, p. 107.
'J Orou, n AS. XXXII 1912. p. 172.
, Kodca, in Dolgo::ntok JI1 911. p. 34'
61 Darna)', in AE. )LXVI 11)06, p. 6
4
,
t ) La D4!c.hdcne Il 3, p. I UO, fi g. 517, no. 12.
VI VAH.STA tll P- HU1.U, IN I>ACIA. lt. LA T tNe.U1.
Gallia 1), dar la noi apllri nd cel acum, in special in Vestul
Cerbel (fig. 378), n lI uniedoara 1) la Remetea (fig. 37Z) n
6. Tipul, srme in mai multe duble care
sunt slrnse In la cele doul1 capete, de fapt o varietate
lfIai a tip mai vechiu din La Tene II, Cunoscut
din Gal ha
4
), la nOI
Ilprflndtot laCerbel
(v. fig. 379), decicel
mai trziu pe vremea
lui Burebisla
6
).
7.Tipul, n bandl
I3tA,ornat cu puncte
cercuri gravaten
,cehiu gen hall8tat-
rian (resp. bronz IV)
pcarenu are genetic
nimic de-a face cu

lOaredincant.Valais
in '),cipleac.1
n
. Y
3;!.
XV1II!l97, p. 107.
dela motive forme locale getice, vechi din bronz. Avem dela Cobel
(v. fig. 380 aleaccstui tip,ambele ngustatela capete
terminate printr'un fir care se prindea ntr'o chiotoarc, n chip de
copci!. 7). tehnicei n foi de metal, gravate ori lu-
cr:lIe au repOtme, pn!!. pc vremea lui Burebista, ne o continuitate
de din bronzul IV p!ln!l. Ia ve-
nirea Romantlor. Astfel aceste modeste documente ne dau o confir-
mare 3 concluziunilor noastre de mai sus, in curgerea
1) D6chc.lelte 11 3, p. 1228.
p.
care aparlin tOt aiei).
') D&:helelte 11 3. p. 1225. Cig. 519. no. 5.
') Om .. )', in IX 1875, p. 216 ,i celelahe citate din nOta 2 de mai aus.
t Okheleue,l. C., p. 1225. fig. 5 ' 9, no. 8.
' J Ortvay,i cit. in notele Sti 2demaisus.
www.cimec.ro

'"
capitolului de privitoare la stabilitatea getice in Dacia
nd! din mileniul al II-lea a. pn11 dupA Romani.
8. Dar tipul de prin caracteristic in Dacia din La
Tene-ul III eacela cucapcteleinform1ide Se acest
tip de greco-etrusc 1) se n Thracia-sudiC1
n regiunile eleno-thrace t), ba chiar, ca sudicll., plln3 in

n Spania): mai toate n La Tcne

IIl. De parte dacice tcuca_
pete de sunt de obiceiu plurispi_
mie, ca la laA/lonlt_
jortillon Italia, ori la Je:::erifle in ROs_
nia&). 1n vreme cu prO-
tome animale sunt absolut comune n Scy_
thia proprie, dela N Mlirii-Negre. Se pare
chiar cli la Aifld s'a glisit o
argint tscythic!b avnd capetele termi_
nate n protome de t) . In
noi avem din Dacia, in necropolele
zllrile hallstatWiui scythic cunoscutele inele
spirale cu capete de (v. mai sus, fig.
319)' Evident, o important!!. problemA de
origini culturale se pune cu prilejul exa-
min11rii acestor opere de geticl. Dar
'-'es, in Dolgollatoh II 511 le enumerllm 811 le descriem intiu,
1911, p. ]4.. Rcd. lI, apoi - mai j os, la caracterizarea artei
gete - vom ncerca a le Hl.murl geneza.
G. TegIa5 ncercnd s11 determine stilistic de aur unispirale
') II 3, p . 1229: d. de IIltl1 purle Dillncheui. Ornotlouo (v. mo.ijOl,
p. 6:LI sq.), p . 35: Medi, Persiani, Greci , Sobini, Itomllni, Galli .
) Ibid., p. 1227, nota 2: inci din sec. III a. Chr.
1) lbid., p. 1229.
') lbid., p. n29, nota 3. Interesante de notat lipul de brllAri uni ,i plu
ri.pirale 'cucapctede,erpi. (de un upcctqullIi-identiccucc.ledacic:c,doar
cc"lIdiferitin.tilizarcadecorauw afclelor lateexterne),cunoleuteinsec.J1I_IV
Chr., mai ale. tn aur in Sutdia: d. KOllinna, DeutJd,t Vorgesehiehte, ed. 4,
Leipzig 1925, p. 167, ,i in argint ca,i in aur in Gt rmonia vestici ,i ccnlalt.
ibid . p. J66,i pl. XXV, fig. 315 ,i 327, Cf, mai jos, p. 6:l:I.
" Dtthelelte, 1. C., p. 122?-1229.
') CL Herepcy, in cit. Mon08r. a Albt'i at JOI, pag. 96 ,i pl. XIX, fig. 191.
'"
VI . VAR STA f'IERULUI IN DACIA 3. LA TWE-UL
dela in 1), terminate in chip de capete de
le descne astfel (ef. fig. 382): sunt (lcute din aur massiv n bare
de .profil quadran!?"lar, iar nu rotund: ducru primitiv, o mn3
oedlbacet; chipul de e destul de realist exact: artistul
crede a vrut d caracterizeze, prin inciziile care definesc
Fig. 378. aur,
dupi Ortvay, AS. rx 1875. p.
216. Red. '1.

Red. 'I.
taliile capului de ochi, urechi,etc., tipul de din specia vi-
pera Am!"odytes, .care e n SV Daciei, dela DunAre la
in special la Deva i autorul ncheie argumcntarea sa cu
asigurarea el el nu se avut n sute de vipere
de acestea. TotodatA mal observa. ci daca. nu mai avem din Da-
cia.o cap aur, apoi avem destule n argint: dela
Vaidei, Senenq, /{etur. Marca (mdirect)
Fig. 380. Cerbtl:brli\lIril de argint, Fig. 381. Ctrbtl:brl\lIrl de argiot ,
dupA Orlvay,AJ!'. I X 1875, p.Z16. 11.. dupAOrtvay, At.IX 1875. p.216. li .
te!i. ajudeca al lui Tcglis;: ,O tipul dela Totefti, unispiral, nu are
sahstlc mmlC de-a face cu cel al de argint plurispirale din
mai sus ci e un pendant la inelele unispirale trzii-
hallstattiene, scythice, de cari am vorbit mai sus, p. 452 sq.; 20 orict am
:lcordacaracter de cu capete de ele nu pornesc
')Tfglu,in Alt-IX 1889. p. 59 sqq. cu douA (ig.la p. 60.
J' A. R. - StUmi,' ,,,0tK . sm. III. T_. III. '.
--
www.cimec.ro
",6
6,8
dela o imitare 3 ci dela un tip stilistic, existent, cum am mai
spus, deopotrivll , in S ct in E; Hampel originile
pului cu capete de iocl de ultima epod a
bronzului septentrional, care. cu tot dreptate ar pUle fi invocat
drept izvor de precum e ca mArturie orflurlria
antid grcco-etrusdl. de o parte, de alta 1). De fapt, te-
zaurul dela Tote,l; rcprezint in de (llIr o continuitate de tra-
sti listicl, din hallstatt cltre La Tene, mai strns legatii de influen_
externe, sudvcstice ori estice. dect de argint din celelalte
aur din ,inutw dupA TE:glh G.
in AS. IX 1889. p60.
ale Dacici. Acestea din urmli au rlldlicinile n vllrsta bron-
zului sunt o readaptare a unui tip: spiralli ori spirala de pi-
cior, precum l din mormintele
vArstei bronzului.
In adevlir, adt din Ardeal 1) (fig. 373) ct din Banat 3) (fig. 372)
avem brlitl\ri La Tene III de argint , total deschise, ori unispirale, cu
o vagli a unui cap de animal, flldlnd parte ca sti l din lumea
obicinuit11 La Tene trzie a SE E. Mai mult, Hampel tSe
zice. din Ardeal, o de aur massiv1i, ale clirei capete deschise
reprezintA. cte o protornli de tallr pe care el cu dreptate o atribue
tot la Time-ului').
1) Hampel, in Vill 1888, p. '177 .q.
1) R6mcr, in AS. VI 1886. p. 385 Iqq., cu pl. dela p. 391.
*) Dlcycr, in Alt. XXVI 11)06, p. 365 (Iczaurul dcl. Rcmclca).
) Hampcl, in Alt. XXII ll}O'1 p. 1-'19; dimpoui\'l colanul dc aur dcl. p. 432, din
Slilgiu, e romln Iirziu (sec. III- IV).
Dimpotrivll spiralele de cele de picior, caracteristice pentru
tezaurele de argJOt dacice, alclituesc un lip de sine stAtlitor. S,ma
multiplu ndoit1i n spiralli e de a bronzului; dar capetele tur-
tite impodobite n exterior prin presiune cu un fel de de palmele
en creux, una pe c.1pul alteia, c tot ce poate fi mai . modern.
E de ajuns sl1 negllndim la
cupele deliene, pe care le-am
descris mai sus n cap. IV p.
7.07 sqq. fig. 167. sqq., pen-
tru La Tene dela
spre a ne aminti
procedeul foart e comun de
imprimare prin tipare guta
f;'icutc a respectivelor orna-
mente foliolate . Dealtli parte
din arta scythic11
a sec. VI a. Chr., borduri ca
aceea a tecei de pumnal, gli-
site n movila Melgu1Iov 1),
constnd exact din
succesiune de elemente quasi-
foliolate ca

de e tot ce poate fi mai
generic ca spet1i e
un bot
tul de ad Ijbitum.
Examinarea unui uriginal
din aceste monumente (s1l Fig. 383. BrAtAri de IIrgint dchl Helllr (l'Ar-
lullm spirala dela SetlCf1Il nava-MicA) ,i Vuidei (Hunicdoara), dupli Ilo-
(Zcndrcsch) din Muzeu l Bru- nlcr F. F., in .411. VI 1886. p. 31)0.
kenthal)') ne mai permite
s! constat1m ind alte fapte. Tehnica acestor obiecte este foarte
primitivitjmassivitatea Iare spirala n
401 gr. Matc,ialul e Cli o profuziune oarecum barbarI:
') La l\'linn" St)'thimu rllld Grte/u, p. 171 Iqq. cu fi g. 65 .
') Ce. 1'qlu, in AS., IX 1889, p. 59 Iqq.: &n.mq, n Tllrn.ViI-Miel, l a Orukcn-
thal:dcacridin in\'enlarlubno.74o,Jap. 1731q.
www.cimec.ro
,,8
bara are n total- spiralele n exterior - o lungime de
nu mai de 206 tm., iar capetele, mpodobite cu motivul Cu.
noscut al pahncteJor imprimate ca in cearll au, fiecare, Cte
2 1 em.; grosimea barei e aici piol!! la 4 mm. Diametrul extern al
'1 /
I
I 'ij '
1/
;

.... "
,
' .
spiralelor e de 125 mm.,
iar Ultimea in
de 133
mm. Evident, o atare res_
e mai
de grabll o podoabli de
Plllp(ldcd.t de Even-
tual a fost purtatA sus pe
Dar chiar atunci,ce
talie impunAtoare trebuie
sA atribuim femeii, care
avd de pu-
ternice indt des-
li"sd dimllnea cu lm dia-
metru de12S mm" pe care
ncA,
atunci cnd era
avllnd a strnge bine
pentru a nu alunedla vale.
FiR. 38 ... Podoabe de arginl dela Ddr/ol (Dar- Ceeace mai C, n
lact. Tlrna\'O-MicA) dupA T tghh l. in AS. XIV deosebit de caracteristic
1&)4. p. 165. la aceste spirale de brate
ori pulpe, e identitatea
aproape absolutll a tipul ui la toate exemplarele pllnll acum descoperite:
e ca cum nu am avea dect rm si"C,tr atelier ca origine ele fabricare,
numai o de timp, ca epodl de In ade-
vl\r c deajuns 81\ se compare pentru identitatea t ipului figurile 37
1
,
373, 383 la 385 ntre ele: avem, de fapt, una formll , re-
la Setltrll! (v. descrierea de mai sus), la }Jetur, tot n T1lr-
nava-Miel (fig. 383), la Vaidei n I-Iuniedoara (ibid.) 1), la Dt1rIOf
(Darlacz, iati., n Trnava-Micll: fig. 384) a), la Oradea-Mare (fig.
1) R6mer. in AS. VI 1886. p. 390.
") 1. in M. XIV 1894. p. 165.
VI . VARSTA FIERULUI IN DACIA. 1. LA T W E- UL
n Ardeal'): fig. 373 385' acestea nu sunt toate
exemplarele cunoscute: poate pentru nici un altfel de documente infor
nu e de abundent3 ca pentru de tipul cu tcapete de
. De fapt, in afarll de citate, trebuie ncll s3 enumerlm:
Gtrbelin Huniedoara 1), Vertes in Bihor (aceasta din drm1\ impletit1\) "),
n fine chiar Tata n Pannonia '),
unde vedem La Tene
cont inuatii,de aJucl ca n Da-
cia, pnll in tsec. Il p.Chr.. Nu
mai pUlin poseda Eggerin co-
sa podoabe de stil dacic
cu capetele n chip de protome
de e). Notlim in
inelele de de argint, tip
Ctrbel, g!\site la RtIchif n Tur.
7) podoaba de argint
dela Bekesbaboczka n
dintre Tisa
pentru a complet tabloul marei
de obiecte de argint n
La Tene-ul 111 dacic. FilJ. 385. Bri\11tA argint din Ardtal, 1.
Oimpotriv1\ de aur de M. N.din Bud.peeta. dupA Hampclln AS.
tip tdacic, citata. de Hampclla VIU 1888, pa. 278.
Muzeul din Budapesta,
drept tLa Tene "} e de fapt de caracter hallstattian stl n Cll
tipul Bellye, derivat, precum am arll.tat mai sus, p. 339 sq., dintr'o formll
mai veche. a bronzu lui IV, cum o glsim la Firighiaz, Biia, etc.
278, eu R6mer, VI 1886. p. 391: ef. ti
. :.9 R6mer, n AA. VI 1886. p. 385 Iqq.
') Seidl. in Arc/tiv j. G.{}. XIII. p. 131.
l) Hampel. in Al? XU I&]:t. p. 378 pl. VII, cu p. 375: brilA.ri cu eepete de te:rpi .
ori de drm4 muhiplu invirtiti.
') Sdraz,n Ai. XI 1891. p. 32:a.
') 1. 'rEsI ..... in A2. XIX ,899. p. 352.
') A's. XlII 1&)3. p. 371.
') Hampd. in At. XII 1892. p. 375. cu filJ. VI 1 ti 21a p. 377; ef. XIII ,893.
p. 371 ti Gooas, Skintn. in ASL. XIII, pl. VIII, filJ. 10.
www.cimec.ro
Deasemenea c de evitat confuzia cu brl'!{lri le medievale, t Ol Cu
capete de animale, de un gust cu cel La Tene, deoarece
ele prin arta dela vechi modele ca n
epoca - pe care le d. p. in cimit irele
.vechi ungaret, ca acelea de
la Piliny Lipttl-Gerge in
N6grad prin anii 1000- 13
8
,
publicate de haronul A.
Nyry').
Dealtfel continuitatea Cu
vremile mai vechi e asiguratA
chi ar pentru Tene
f3.culC din mai multe srme
rlsucte n chip de cordon,
prin tipuri din bronzul IV ca
acela dela al
credincios dl.'Scendem e tipul
respectiv dela Cerbt:l').
Fibllle. vre_
dace


hallstatt. Epoca n'a
fost prea favorabil1i ntrebu-
acestei podoabe de
imbri'l.climinte. Iar La Tene-
u1 dacic, ne nu-
Fig. J86. Obiecte din morm.cehiee deja Btll- meroase variate fibul c, in
11l. Dupl M. Roska , in Do[gazalok , bronz, in fier mai ales n
VI 191 5, p. '29 argint, nu se poate ni ci pe
departe compara, in ce pri-
fibul ei, cu vremea urmltoare
') Ny4ry, in AE. XXII 1902., p. '2 10 sqq. cu fig ... dda p. 2.JJ. , i XXVI 1906. p,
'276 I(]q. Cl.l rig.dela p. '278.
' ) ef. br1tana dela reprodusl de Kuuinszky in AE. VIU 1888, p. 339.
fi g. I , i brAtAri le reprodl.lsc de Remcr, ibid., p. 2J,-CU cele dela Cerbel (mai &ut,
fig. 379). Pentru brAtAr ile de bron:t din LA Tene gilile 1, Bllnd.,[ de in
,i la Alti, in Timava Mare. cL HlmpeJ in AS. XXVI 1C)06, p. i8
66,
VI . VRSTA fllERULUI I N DACIA.- 1. LA TtN'E-UL
nici cu . Ie bel ge du bronzet geto-dacic. Apoi, la
trebuie sll: o alta: La Tene-ul 1 mai zisul
Archaeo-La Te.ne(Reinecke A) nu ftunt reprezent ate la noi dect inci-
dental probabil, exelusiv st rl1ine ajunse la nOI din
V celtic pe calea fi fost d. p. cazul cu fi bula de bronz
dela Sedriol in Odorheiu 1), ori cu cea dela \Vurmloch in Medi-
(lrului, lng3. Kopisch '), ori eventual cu cea dela Tinarul pe Prahova
(fig. 388)').
1. Din La T ene-ul J I avem la Balso (fig. 386), la Apohido (fig. 387)
la Gyoma (fig. 368) un tip de cu o singur!!! nodositate, de
aspect discoidal, pe piciorul amintind mai tipuri
vestice, pur celtice. dect formele dacice cu noduri multiple De
fa pt, mormintele din cele trei etnografic
in nu Fibu lele respective au putut
s.ll. se rlispndeasd printre to-
altele sunt

cun clasic: e tipul cu piciorul r1.sfr 1lnt plin vaCI, n DoIgosalok 11
de ngrijit stilizate, cum se vede 1 91 1. p. 35. 1/ 2.
in ftumoasa fibulli dela Pos::dg in Turda '), ori
in cea glisitl1 pe Mdg"ra (fig, 389) u.ng.ll. Porolissum '), ori - cu rezerve
_ incele sudvCl'otdacice dela Muzeul Brukenthal il. pentru
,i XX1V 1904. p. 211 , - iar pentru cele dela Arpatac. E'ttr,la14u, ori din alte lo-
curi ndelerminll bile din Ardeal, er. Hercpey in MQnogr. Albt-dt7ol, 11 1 Aiud.
1901. f. 99 ,q., cu pl. XXIII (ef, ,i Hampel in AS. XVII 1897. p. 277)' - In
. fAr, it tOm nOla tot aici fragmenlUI de de sticlA albastri LA 111
gisit In BucovinA, la Haidekll , IAngli Kiniltll , i publ. de Szombathy in 7flh,b. d.
Bukov.l.andtlnI. IV 1896, p. IJ2 aq.
') Ga:>I8 , Skiu,n, in ASL. XIII, p. VII, no. J.
') .. . Chronik. ibid.,p. 26J.-Cf. pentru amindouA, Reinecke. Pauc",i!t
pl\8.61.
' 1 I.A R. ,i E. Vulpe, T,nOlul. in Dacia 1 192..f .
' )K0'4C11,inDolgolw/Ok 1J1 91 1.P.S3,i68 lq.zicechiarprecil,.Elb" i
German. orienllllb.
. , GOoIIS, Ska:un, in ASL. XIII , p. VII, no, 6.
' J Sei,l, in Archiv f . O . o.-{). XV, p. J2.4, fig. 64.
') In ichatzkammer.
www.cimec.ro
VASILE pARVAN, GI!TICA
t: fibull stli la baza unui lip bine cunoscut din
3 .E: tipul la Remetea in Danat (jud. in care
nu pIciorul, CI arcul a luat pe el 1): fig. 372 Tinosul
l) Bleyer in AS. XXVI lC)06. p. 365.
66,
VI. li'ARSTA FIERULUI IN DACIA.- 2. LA rtNE-llL
pe Praholi'a ne oferi o interesanti varietate a acestui tip
anume (fig. 390), ncl mai t1rzi e dedt cea dela Remetea
4. Dar La III dacic mai tipul, de
oarecum veche hallstattianl (bronz IV: fibul ele teu scuu), n exem-
plarul dela Cn-bel reprodus de noi n fig. 391 1) n cele dela
(TArna.va-Mare: pl. XXXVII, fig. 2) , prin popular dacice.
Fii. 389. Fihull de pe Migura llngl Po-
,.o/iJ/lIrt', dupl Scidl In AOtGq. XV, p .
314. fig. 64.



Fig. 390. Fibule dela
TiPloJul. Dupl R. , i E.
Vulpe, in
5. Credem drept strAns inrudit!! cu tipul precedent, forma anthropo-
cu o mase!! uman!! - deci din La Tene 1 ') -
tot de argint, plstrat3 in M. N. din Budapesta reprodus1 de noi
in fig. 393 1) : originea ei transilvanli pare asigurat! ea poate lua. loc
cu cinste ntre produsele orfli. ur1riei getice din La Tene-ul tArziu.
6. Nu mai documentat n tezaurele dace de argint e tipul
n formii de ancodl., bine cunoscut din SV caracterizat drept
roma"" cum il glis im la Mehburg in Sig!ti/oarei
t
),
n mai multe exemplare, la (Hetzeldorf, Mediaf), acum
n MU7..eul Brukenthal S): cf. pl. XXXVII , fig. 2.
') Orl wy, tn IX . 875. p. 215. - De fapl . dupl numcrouele utmplare
cunOKUIf' din acest tip in vremea romani, se pare ci tipul de fi bule teu leul"
ca,i cel de fibul e ieU ancor".e predile<:t, i in primele timpuri ale Imperiului.
., Cf. Dhelettc 11 3, p. 1249
') & . Xl 1891, p. 438: er. p. +49: d. ,i AS. XII 1892. p. tdin Ardeab.
' ) Rcprodui de COOSA, SkiJtuPI. In ASL. XI II, pl. Vlt fg. 7
.) OelCJ'i. in inv. Muzeului . ub no. 7150--53: tezaur uc:unl intr'o oall, in nu
din monnlnl. Cr. ,i teZAurul dela SthoOJ mai lua l ip lot acolo. inv. no.
www.cimec.ro
VASILE GET/CA
.. . . in La Tene III intm, alllturea de tipul cu scut dela
(:r' mai sus tipul no. 4), acela cu arcul dintr'o bucati Cu
pIciorul lUi, tot deacolo ') : fig. 372, no. 1 3 i pentru tipul4, d . no. 4.
Fig. 391. 1/':1. C"btl: fib. de
argint dupA OrtYllY {AS. LX
1875,P215.
Fig. 39l. Fibull dela Ti.
"olul. DupA R. ,i E. Vul-
pe,in Dacia 1 1924.
8. O ncll mai simplificatl dedt cea precedentl e cea consta.
tatl .la TmaSfll pe Prahova (fig. 392), la care arcul e tot de
coardl: e un tip pe care l
9 Nu cunoscut din Dacia e tipul de fibuHi . Nauheim.t}.
att la. Tzna!lll pe Prahova(cf. fig. 388), ct n Ardeal (v.
argint Brukenthal) ori in Banat (fig. 372) la Remetea a), acest
tip apare 10 Ic:gl:ud, ca n Germania, cu epoca lui Augustu!
10. In dlO ultImul veac al La Tene-u lui, am putea spune
fLa Tene-ul roman., prelungit pnl adnc n vremea imperiali, in
in 1891: tdakilCbe einheimiKhe Arbciu: tip tSchildfibeh: 6
:! II J. p. "".
66,
VI. VRSTA VIERULUi IN DACIA. .,. LA TtNE.UL
forme asemlinlto:lf"e, avem fibulele cu disc plat, simplu ori ajurat in
cruce, de metal alb, ori de bronz sau chiar de argint, cum le glsim
de o parte la Til/oml pe Prahova (fig. 388), de alta la Bregetio pe Du-
nlirea pannonicl
l
): ef. fig. 394, no. II, 14. 17, 18.
Nu am, cred, nevoie sli accentuez acum mai mult, ci att ultimul
tip de fibull ct cele precedente reprezinti in mare parte forme
vestice, generale La Tene, cu la noi ca aiurea, pe
baze hallstattienc. formele pur occidentale, ca acelea dela
Cyama ') in (fig. 368),cunoscute dela Blllsa A.Pllhida (fig. 3
86
387), din La Tene li, legate cu care atrna pe piept, sunt la noi
mai rare dect d. p. forma cu tScuU gravat cu cercuri concentrice ca la
(mai sus, p. 553 pl. XXXVll, fig. 2), bine caracterizat dacicll .
Cercei, fi i"ete. Tezaurele dace de argint plstrate la
ulai n Sibiiu (Schatzkammer) cuprind alllturi de fibule, coJiere,
de piept de cinglltoare (in special bogat acela dela Media/,
lung de 96 cm., iov. no. 4499) inel cercei de forma cunoscutll
din Apus 1) mai ales, acele caracteristice inele cu pendantive n
forml de cuie, ori, cum e cazul la A1edial, de mici . pumnale., de cAte
c. 5 cm. lungime. Am vorbit mai sus, p. 536, cu prilejul descrierii acestor
obiecte dela din alte de lor n Dacia.
Trebuie si adlloglm acum, c1i printre lor cele mai curente
era aceea de inel de legllrur1i (Ia mijloc, deci ca pendantiv pe piept sau
la br1iu) a lor de piept sau de cing1itoare, cum la Sibiiu, n
Muzeul Brukenthal le vedem inci n originali la de
cingltoare dela Mediuf. Tezaurul de argint dela Oradea-Mare ') cu-
1) Hllmpel , tn AS. XI II 1893. p. 451. - er. ,i AS. XVII p. 2 ,i p.
44
6
; ,i ind. ,i AS. XVI 1896, p. 379 (datate in III- IV). dela Ib:,;_Mono.tor,
in Pua:,;tll nordici; v. deRscmene. pentru acela, tip ti descoperirile dela Zalota, no.
lo,i 13, pe core CIlI1I4ny le pune in ICC. II p. Chr. (cred !lrl dreptate). in AS.
XXVI 1906, p. 52 ,i 54. Fire,tc dl>ul, cu . mall. se. continuA n imperiul roman
,i plnl In evul mediu vechiu. - eAt prh-e,te fibulele dela Oradea Mare (AS.
XVIII 1898, p. 51: Hampcl : tdin epoca rierului.I), dela Gyo",u n Dic:hi, (Ham-
pe! in Alt XIV 1894, p. 95 .q. ,i fig. 1 ,i l: tprimul timp al Impeliului.) ,i
fl uideka in Bucovina (Szombathy, in Jahrb. d. B"cOfl. umdum. IV .896, p. 13
2
.q.),
e1e.unllllluin.uficientdeterminRle,.audetipurilecuno&Cule ,iin,irate mai.u .
1) Darnay, in Alt. XXVI 11)06, p. 64, cu Dtthelctte, 11 3. p. 1253 ,i p. n5l ,w.
') 113, p. 1263.
') Kenner, in Archif1 j. De. G . .Q. XXIV, p. 383. fig. 75
' ) R6mer, in AS. VI 1886, p. 205.
www.cimec.ro

prinde, intre alte podoabe, pcndantive de acestea n chip de cuie:
! t
,

1E!

'F
o





" ,
$1;

@

QI
unele c:a micile fJ>umnalet dela altele, mai numeroase, de drm!
de argmt rlisucit!1 (v. fig. 371).
VI. V\RSTA I1IERULUI IN PAC IA.- :1. LA TENE-UL
Nu avem din Dacia prea multe inele La Tcne bine identificate ca
mediu cronologic: diferitele tipuri 1) d. chaton. par a fi rare
la noi. frumoase inele pluri-spirale de argint
dela Remtlea, n (fig. 372). adevlirate reproduceri in miniaturll
ale spiralelor de de pulpe de tip dacic, cu capetele turtle in
chip de de foi zisele tcapete de S). dela Ti-
nosul ne-a dat deasemenea cteva tipuri de inele din La Tene III , bine
caracterizate ca forme ale epocei acestcia
3
): fig. 388.
Dar stdlvechile podoabe de mtlrgele de tot felul de materiale (os,
teracotl1, metale chihlimbar, stiei!, etc.), purtate n chip de
colan la gAt, pe un fir, nu lipsesc nici in La TAnc. Ca in
neoliti c n bronz ori n hallstatt (v. mai sus, p. +p fig. 234, 236,
243 244), ml1rgele1e de colane apar numeroase atit n mormintele
cAt n La getic. Lipsa de insl1, a celor mai
multe din aceste mArgele, adesea simple de teracotA, scoici, melci,
ori alte nimicuri, gAurite pe face de obiceiu pe archeologi
si le dea mai decit altor obiecte din famili e,
precum 8unt in primul rind colane1e de mlS.rge1e de aur, argint ori
chihlimbar, sau chiar sticlll coloratll.
Am vl1zut d. p. mai sus, cap. IV, p. 21 I cu 216 ,i fig. 176-178, d
chiar n modeste ca aceea dela Crtlsani ml1rgelele de aur apar
alll.turea de acele de sticll colorati. Forma lor e aceea pe care o ntl-
nim deopotriv1l. din hallstatt la n bronz ') ca din La
Tene II la Cyoma n plmo,nt ars (fig. 368) 5) : bitroncconicl. Dar mate-
rialul carc, mai ales n din La TAne III , e prin excelent!
caracteristic la noi, e sticla colorati: pastI verde sau albastrll. inchisA
cu ochi galbeni sau albi, prelucrat! mai ales n formA sferoidalA (Tj-
nasIIl, - dealtfel , ca la 6), dar n vechea
oblongll, comunli la noi ncl1 din encolitic (TinQntl): fi g. 388. Evident
mllrgc1ele din acest material care nu se putea fabrica la noi erau un import
sudic, probabil aj uns la noi mai ales prin mijlocirea Grecilor dela Marea
Neagrll, cari aduceau aici at Atea alte produse meridionalc printre
1) 11 3, p. 1269.
365.
1) R. t i E. Vulpe. Tinolul, i n Dacia I. 19%4.
.) Goou, i n ASL. XlII , pl. lX, fig. :z.
1) DllrnllY, in X.XVI 1906, p. Iq. , cu el e o Ifuuiollt.
' ) Vulpe, 1. c. , cu Goou, t. C., nO.3
www.cimec.ro
55'
VASILE PRVAN, CBTICA
.'0
cari n primul loc vinul, in amforcle cu stampilatc, anale n
de mare numJlr n Moldova
Mllrgelelc, ca vasele de sticlA, gllsite in La Tene din
DaCia, nu se nici cu forme ori colori, nici n
mprejurllri ca n Vest. Determinllrile cronologice date de Decheleue
sunt total neaplicabile in noastre, bogate n sudicll,
precum e Tiflotul. care n complexul silu La T ene-ului lU.
Trebuie darll si1 conchidem eli izvoarele noastre de aprovizionare erau
n La Tene diferite de cele din V de aceea o lucrare asupra comer_
cu articole sudice n Dacia se chiar numai
prin amllnuntul de care ne ocupltm acum, de rezultate

\
au exploatat ambrll, care se g1tsia la noi atAt in Gorj c!l.t
,i n Buzeu, e o ntrebare la care pnli ast!izi nu putem r1tspunde. Fapt
e, l-am remarcat la examinarea hallstattului getic, cli obiectele de
cmhlimbar lipsesc din inventarul mormintelor getice.
Dechelette a flI.cul o foarte pri\.itoare la lipsa am_
brei din mormintele celtice ale La Tene-ului III: ritul incinerrii de-
venind comun, chihlimbarul a ars impreun!l cu corpul 1). Aceastli ob-
se poate generaliza la noi, unde incinerarea a fost ritul obicinuit
nu numai in La Tene-ul III, ci n vremea Fierului emar n
Bronz. Iar cum, de parte, La Tene au pierit _ in
cea mai mare parte - tot prin incendiu - cum se vede imediat
dela primele cazmale in orice la locului, lipsa ambrei
din iar nu numai din morminte, e naturall1.
nu e imprejurlirile dela noi nu sunt unice in Europa;
turile dela Adriatica, Bosnia, regiunea Anconei, etc., sunt foarte bogate
n colane de chihlimbar '): doarit pe acolo au fost inciner1l.ri de
incendii de sate. Prin urmare ade,,!lrata concluzie trebuie slt
tOl aceea pc care am formulat-o la examinarea hallstattului
getic, anume, chihlimbarul era un material destul de rar folosit la noi.
Cecace lnd trebuie mire mai mult ca lip'!:a chihlimbarului, elipsa
auruhli n La Time-ul getic. Dacia, aurului, cu ei
comori dcpozite de obiccte de aur din bronzul IV chiar din h311 -
statt, C' u o arti! particular a aurului, ridicat1t ntre ani i 1200 700 a.
') O. c. II 3. p. ' 329'
")/bid.,p.IJ30.
.,.
VI . vARSTA FIERULUI IN DACIA. 1. LA TE.NB.UL
ehr. Ia o este in La Tene
cel mult n argint . Principalele tezaure d.ace dm La Tene sunt
de argint. In afarlS de 1), avem
obiecte de aur din vremea a Fierului, pretutmdem altfel,
C bel Vaide; n Huniedoara, la Cioara n Alba-de-Jos, la
inUZarand, la fie/fir si Sl!1IerJq n Trnava-Mic!i, la Mediat n
Mare, la Biia in O'dorheiu t), la Aiud n Alba-de-Jos 3), la
n Trei-Scaune la Pos::dg in Turda, la O/pret in la
Somelu/.Cald n Cojocna, laMarca la
Ungi! n Arad '), dar mai ales n Slbuulul
(vezi tezaurele p1strate la Brukenthal), argintul e an DaCIa
talul de pentru fabr icarea tn vreme ce. -
ia propriu ori Boemia, mcll dtn Iar la
n Baranya e) s'au g1sit podoabe de .de
i vesteuropean celtic, Dacia face corp cu regiunea 11Iy:,d est-alptnll }
in absolutll a argi ntului asupra .. Flbule,
cingltori, coliere, cercei, incle, pendanhve, de toaletA,
e totul e acuma din La Tene 11 nainte, dar mat ales tn La
'de argint. obiectelor se ca ale se:unlor
de luptA, pnll. Ia Girlbiasco OrtlllvaSSO n ltaha unde_ m
cial argintul e metalul preferit, iar epoca de pnnclpalA
e ca n Dacia, La Tene III 8). obiectele de
din Dacia au fost mai intotdeauna aflate mpreunI cu argmt
romane republicane, greco-macedonene de (Dyr-
rachium Apollonia), mai rar sudI ce on Itahote: dar
tele daleazli cea mai mare parte a tezaurelor ca din sec: 1 Chr. 10
S ecial de pe vremea lui Burebista (contemporanul l UI l ulJUs
Reinecke a relevat c!l fibulele din aceste tezaure
vom Miuel-La Te1lesc!,ema.
i
), tezaurele dace de argmt
:::::"publioon .
AS. XXIII 1903. p. 22 tqq . cu critica lui O&:hclcttc, o. 1:., 113,
p. Il 3, p. 1349 tq.
') L. C., p. 70.
www.cimec.ro
,60
VASILE pARVA. .... GETICJf
.,.
.den beiden Jahrhunderten vor der Unterwerfung Oakiens durch
Trajan . Este deci vorba, nu cumva de simple obiecte furate din
regiunile illyricc, bogate n argint, pe vremea marilor cuceriri
gctice spre SV, n special sub Burebista sli, ci de o
industrial-artisticli mai veche, desvoltati n Dacia, paralel
cu regiunile ost-alpinc, unde nfloresc forme analoage 1). Ba chiar
Reinecke accentuead conservatismul stilului dacic, care nc3 in
La Tcnc-ul tirziu nu cu totul formele anterioare mergdlld pan4
rpre epoca bron..."'Ului iV, deci spre vremea celei mai mari nfloriri
culturale, pe care a atins-o vreodatA Dacia n timpurile protoistorice.
Avnd deci n vedere aceste strnse raporturi ale artei argintului
n Dacia, de o parte cu formele locale mai vechi, de alta cu cele illyrice
ostalpine, acestei arte nouli trebuie cAutatA n doull
deosebite: una internli , cealaltll externl1.
G. Tegls ') ncercnd HlmureascA geneza tczaurelor de argint
dace face cll ele ncep la noi odatll cu pAtrunderea in massll
a monetelor de argint din n sec. IV de aur
e nlocuitA cu cea thasianl de argint (tetradrachma); apoi, din sec. nI
a. Chr. ncoace se introduc pe rnd: monetele de argint macedonene,
monetele apolloniate dyrrachice, denarii republicani romani, 010-
netele diferitelor sudice chiar de-ale sud_
pute sA adauge, n num1r tot de mare, vin mone-
tele ccltice de argint. Deci o profuziune de material, destul de rar
n Dacia, in orice caz mai greu de extras ca aurul, care se n
nisipurile ruri/or in stare nu avea decAt a fi spAlat ales.
E o folositoare pentru partea pur material11 a chestiunii, dar
care Iad mai departe n ntunerec problema noului stil dacic.
In adev11r, nimic din formele bosniace, epirote ori ale artei
argintului, n special n prelucrarea extrem de luxoasll Jlamhoyant
de exageratll ca detalii, a Jibulelor 3), nu apare n Dacia. Acel hal/staU
tntdrziat care ne n La Tene-ul bomiac cutare formii dela

dt"l)
p. ,,...
67, VI. vARSTA FlERULUI IN DACIA. 1. LA T2NE-l1L ,.,
diferitelor arme, unelte podoabe, cu adev4ratul La central fi
Invers, anume forme dacice, stdine de Apus
tivele cu tcuiet, cu .capete de gll.sesc o
suficientll n din vremile mai vechi . Totu,
chiar principalele tipuri, d. p. de Jibuk, cari au un izvor de inspi-
incontestabil e:ttern, adicii, mai exact, pornesc dela tipurile ge-
neral europene-celtice-n special ale La Tene-ului II 1) au cir-
culat cu dela un al Europei la nu au rllmas
nemodificate. In adcvlir n cursul La III au stilizat
otr'un chip particular modelele primite din Apus: aUt cu arcul
impodobit cu noduri (fig. 389), c.u. t9cu.t. (fig. se
disting nrll nici o greutate ca blOe IOdlvlduahzate, getlee,
unor tipuri mai generale celtice ori comun-europene. Incll mal
caracteristice ca fibulele, sunt apoi colierele, inelele,
rile ornamentale, etc., n inventarul general al de
argint pe carc, analiza de mai sUS,cu dreptle putem .
Dar trecem la cea mai intensll mai larg rll.sp1lndltii dlOtre 10-
dustriile La Tene-ului in Dacia, la ctramica geticii din La,
Tene.
Ceramiea. Problema ceramicei La Tene in Dacia e destul de com-
plicatii din punctul de vedere istoric-cultural: aceasta
cronowgic, dar nu identificll. etlUJgrafic, cmpul e, de rbpAndlre ;
. ea este o marJtI care circulli - ca fi cea - deopotrivl., dela
'Atlantic ploll la Pontul Euxin, la cele mai diferite; primii
autori rlisp"nditori sunt deaceea, ea la noi nu apare
dect din sec. III a. Chr. marfll e apoi Dar cu toate
leii se crCCa7.!i ,i industrii ceramice locale, cu tipuri La Tene. destul de
caracteristice, regionale, o sum1i ntreagA. de forme sunt general-europene.
Cantitatea de vase tceltice. aflll.toare 'in Dacia este enormll: zic "'lru-
toaret, iar nu IIglI.sitll., deoarece sll.pi1turile de La Tene sunt
n vreme ce cllllltoriile noastre pe teren ne
mereu noui alte nfiorito:lI'e n La Tene: pe
'Ia deal n cmpie (v. exemplele mai jos). Este c1ac cii
'aceste fabricate au fost importate. din cap. Il al acestei lucrin
s'a vi1zut eli n'au ocupat in num1ir mai insemnat Moldova,
') er. D.helcue, p. 1253.
www.cimec.ro
,.,
. n vreme ce Ardealul au fost numai atinse la peri.
ferii de ori ccltiee. Df'(i o parte di" vasele feel
tiut di11 Dacia au trebuit fie fabricate de Ge/t. .
1 Studiind mai SUS (cap. IV) n amAnunt La Tcne dela
,Cr1lsani. am constatat alll.turea de ccramica de tip ce1tic, flcutl CU
Iroata, dintr'o a fi o ceramid primi.

ca contemporane con locuitoare. lar pilda dela Crlisani
nu e Pretutindeni La Tene ale Oaciei au acest ndoit
aspect al cer:lmicei lor: deoparte la curent cu ultimele progrese tehnice
tipologlce ale Vestului Sudului, de alta inapoiat pan" la inceputurile
din neoliticul barbar.
O examinare superficial u stratigrafici materialului ar duce la ispita
de a ierarchiz cronologic douli forme de culturi. Dar realitatea
e alta . quasi-neoliticb se paralel cu 1...1 Tene-ul.
Prin urmare trebuie o explicare. Aceast e."{plicare ni se pare

ca n bronzui IV n hallstatt, constatl\m al!!.turea de d:.linuirea unor

nlraltI. Explicarea e deci de caracter social-economic:

ns rlima.ne ntr'un stadiu de perpetu primitivitate. Dimpotrivli clasa
proprietarilor e continuu la curent cu modele nouli. Vase gre-,
vase celtice originale nu sunt o raritate n inventarul
riei lor. Printre cele mai frumoase exemplare (fie n fragmente) de'
vase tceltice. n Dacia sunt cele din burgul principelui dac dela 1
Costefli, - precum dela Zimnicea nu avem numai amfore J
cupe elenistice de tipul ci celti:e.J
Este clar deci cti. odatii cu ndJcarea gete, pohtlc econoffilc,
'din ce in ce mai mult spre rangul de dominant3 n ntreg cen-
',trul Sudesrul Europei, cu epoca de culminare n veacul marelui cuce- I
ritor organizator Burebista, buna stare devine generalli n stratele
de jos ale ca atare formele de culrurll. etnografic?! se inno-
bileazli: ceeace era, nainte, rar, scump adus de departe, devine
VI . vARS,." ,' IERUL UI IN DACI". i. LA -=,.t;= N':-:-:. LL ---,-'- . ,
comun, ieften fabricat pretutindeni. Putem deci, oarecum aprioristic,
afirllll\ .canti tate de vase La Ttne ce se pe
teren, 10 daCice ale acestei vremi, mai ales ultimei
perioade La Tene, mai precis, secolului J a. Chr., estc la
noi, iar nu importat1.
Iar acest fenomen istoric-cultural nu e unic n istoria Daciei. Dim-
potrivli ci este un simplu . pendant. Ia inflorirea a artei
industri:tle ceramice n clIffl/itic (epoca numrului celui mai mare de
constatate in Dacia, deci a celei mai numeroase seden-
tarc agricole), ca ," hroll::ul I1J f JV (vremea celei mai mari bo-
metalice a nf10ririi tuturor specii lor de f!lurari,
cu cei de aur n frunte).
firesc lucru marile ntreruperi n creatoare
a thrace din duc la o bpsd de cmuinuilllte directd
Q tipllrilor de de caracler mperior. Ceramica eneoli-
moldoveneascli n pane ardelean, ceramica incizat1 a bronzului
mijlociu recent ardelean, sunt felwtlU!11e tmiee, Ijpsite de continuitate
in intregul desvolt1rii culturii noastre pre- protoistori ce.
tipuri le de vase, ntruct au fost cu totul generale, pn!l n
stratclc cele. mal de jos, mai mult sau mai dela o epoci
la apOi ar .fi o elementar!!. sli credem eli tipurile superior
fie prin profilul, fie prin decorarea lor, pot fi
unnnte Contmuu - pe - d. p. dela .vasele-suporU eneo-
litice la tvascle-suporu La Tine. Ci adedrul pare a fi acesta : din focare
culturale dtferile, pe O "Ulre sliPrafald daltI, avem iradieri de forme cul-
turale c:nd intr'o cnd n alta, mereu viu fondul
COlmUl cultural al intregii astfel n general, pe aced mare

fiecare nouli nflorire culturalli chiar de caracter etnografic,
arc un izvor mai dela o culturli superioar(l, conlemporatld 1).
Am dutat preciz1im aceste istorice, tocmai pentru a pu-
mai clar, care e partea specific gcticti. de influenra gene-
ral celtlcti., a ceramicei La Tene din Dacia. aceasta cu att mai mult,
' )!)IIn .... 'UCCIlSliinrllurire tim4ne fidele. de un earacler pur . uperfici.I:ll.!ltfel.
pentru 8 rAmine in induslrill UJ"lunid, de mIIi multe ori Sudul a dat inapiralie Nor-
du[ui;tolu"pllnIlnLo.Tl:ne,rotltaolarll[II;,cunoscut5inSudulegcicncA din bronzul
\1!chiu, a rtlmat IIUUIIOICIIII1 No,dlllm.
www.cimec.ro
,6, VAS IL6 f>J.RVAN, OKTICA
676
cu cAt gread nu duce n Dacia la nici o fOn:nl
ceramicl now, de a formelor imponatc in
foarte respectabile, n special, 3 am(orc)or. oenochoclor cupelor de-
liene, - crease in V, in contactul cu din
lia, toate tipurile principale ale nout i ceramice central-europene.
n cu acest contrast intre rezultatele ccltice
ale celei elene in Dacia, n ce ceramica 1), trebuie s!i mai ridi.
cAm acum nd o chestiune foarte importantli, privitoare la originile
geografice ale nrurirei ccltiee principale, n Dacia. Am notat mai
8US, eli. se mai nti ca vecini ai Daci lor n regiunile nord.
vestice, de pc Tisa superioarl mijlocie. In special n regiunile getiee
ale nordici (Slovacia centralA Ungaria
ajung, dupA urmele de $archaeo- La Tenet gAsitc acolo (v. mai sus,
p. 464), se pare, ind din sec. V a. Chr. In general, ,ltllreg Ardealul,,
(n 1l1olMvll 011 ojmu din 1JOrdicd, iar 711' sudicd.
au locuit efectiv n NV l\tE Romniei actuale. Formele ceramice
create de ei n cu V boem bavarez, adicli n general cu
de Sus, de unde pe viemuri spre Dacia, au circulat apoi
n ntregul getic din platoul transilvan ca dela S
la pe anume tipuri ecelticel se cu precursoare
ale lor directe din Bavaria La Tene-ului 1 Il '). AlAturea deci de
legAturile cu SV scordisc, exercitate din La Tene 11 nainte n Banat,
Oltenia o parte a Munteniei, ceramica Daciei n La Tene va trebui
sl1 raporturi mai strnse mai multiple cu regiunile
ecltice din l\TV Daciei. Acest fenomen istoric-cultural nu a sdpat
nici dinaintea Kovacs, caracteriznd') ceramica
din mormintele La Tenc Il dela Apoltido, n cu ceramica La
Tcne din Ungaria, d, n general, industrie (,(celticlb
e legati mai mult de NV eeltic, din viile Elbei Vistulei,
dect de SV alpin, iar n particular Apahida analogii pe te-
ritoriul ungar n N V, iar nu n SV dar n regiunea ungara-
slovad austriacl1, unde ujung, cum am foarte de vreme,
unde - n nordici - Coti,,'-,., pc drept de
stabilesc cu A,zar!ii deoparte, cu Tcuriscii de aha (nu, cum
') "ezi alte preciwi mai aw, in cap. IV, p. 196.
.) ef. ,i Pistul Crasani, p. 60, nola 1.
*) ln Dolgo:atok, I11 911 ,p.S2Iqq.,i,mui pcacurI,p.68Iq.
\l. VARltTA "IE-RULUI IN OACIA. . - "'. I...A TF:l\B_U'1 ,6,
crede Kovacs, cu Costobocil) o de cclto-
ale clrei produse vor apare, nu numai in arta monctlriei, cum
relevii dupa. Cohl, ci mai ales, n ceramica, cu totul caracte-
extrem de a lor La Tenc ardelene, n cari anume
tipuri de vase, necunoscute - cel pAn!i acum - n S
V stabilesc o intimit, chiar de origini, cu ceramica
de pe valea de Sus.
o atare de fapt, exact! pentru sec. lV- 1 a. Chr.
nU poate fi identic pentru sec. I - Il p. Chr., cnd n locul
elementului cel tic n ca ferment superior civilizator eIc-
Fiti 395. Urni La
Ghitl la Sigh;'oara. ln
Muzeul comun it. evang.
deacolo.
Fig396. Urni La
Tblc dcla Tdrgul
Sui/or, la Muuul
din Sf.Gheofghe.
mentul roman. Drumurile Romanilor spre Dacia sunt total diferite de
nle Romanii vin dinspre S nti, din spre V pe
dinspre NV ntAi, dinspre SV pe urm!i. Probabil ispitit de de
lucruri protoislorice, un archeolog ungur, Arpad Buday, a dat acum
cA.tva timp expresie, chiar ntr'o revistl de genetaUi J), pl1rerii
d Romanii au in Dacia din regiunea dela N de iar
nu, cum cu pe drumul macedo-illyr nti, al Savei
pe Am tinut sli fixcz aici acest contrast, pentru a nu l!l.s3 vre-o
indoiall asupra deosebirei absolute de uni istorice dela o epocl
la alta.
1) In revista Cultura de I ub conducere. Sc.xtil PUfal riu, I 1914. flO. 2,
pag.ISO.
www.cimec.ro
566 VAlj l LE pAIn'AI"' , GHTICA
, clarificate aceste chestiuni generale, trecem la examinarea
tlpunlor de vase La Tcne constatl.te in D3cia, fie n fie in
nccropolele 3cum 1).
Urne. I.n cu tipul de urne ntlnit in bronzul IV, de forma
mari .borcanemai largispregunl.casprefund.st.:i eleganta fafln!.
- genetic de vechile urne prc-scythice de tipul
dela de Cmpie (mai sus, p. 422 fig. 286)-pc care o n-
tillnun la Slg
ht
loara (fig. 395). in
!
.;'. ' in regi une.Mamei'),

miei ') de alta. E un tip cu totul
comun n V celtic - derivat de
sigur din de bronz analoage ')
. ,1 _ - dar nu de frecvent n Da.
ci' , - mai ales la S tarpa\ilor,
unde ncl nu-I in
: I \ !
i __ j
la Aiud d. p., nu avem decA:
Muzeul colegiului Bethlen delR Ail/d. un fragment care a putut prea
bine unei urne de tipul
obicinuit La Tcne dacic (fig. 397). l mpodobite cu ornamente grafitatc
lA
J) /bid.,p. 1468. 1471.
) / bid., p. 147J.
' ) Jbid., p. 1479 (Ia Manchi ng).
La Stradonitz: ibid., p. 1482.
' ) ef. D.x.hcleuc, IIJ, p. 1467 cu p. 14S8.

679
,6,
mai ales verticale (ca in Boemia), dar orizontale, in special in zig-.lag -
prin frecarea cu un obiect dur, bine luslruit,-sau cu
incizii superficiale trase cu pieptenele- procedcu general n La Tene
III J) - aceste vase se ntlnesc, ca in Apus. nu numai in paslA fin1,
lucralA cu roata, ci *i n past!! cu mari, lucralA cu
mna: un exemplu tipic in acest gen ni s'a la Muzeul din Buda-
pesta l reproducem noi 1), mai ales pentru forma lui
pentru reprezentarea gravat!l a unor (fig. 398 sq.). Acest ultim
Fig. JC}8 . Va. barbar din Fig. J99. OClaJii lc d cco-
Muuul NI,ional dela rativc de pe vasul barbar
BudapC'lta, dup'R6mcr, din fi,ura aliturati: de
AS. III 1870, p. 18, notat tcaaat r .
i nalt 26 an. tbiauicat.
vas de altfel un exemplu aproape clasic pentru trecerea dela
La Tene-ul LII, preroman, la formele de vase medievale, de un profil
analog n cele mai multe cazuri chiar din La Tene, precum
se poate mai ales vedea in dela Sthlltma ,Murel,
n cea mai mare parte epocei nAv!llirilor gotice '). Acest
tip, de borcan toarte), pare a sta de altfel la baza multora
din formele medievale sLa,;e, gAsite la noi n Dacia se a fi ,
allturea de urnele La Tcne Il III de forml bitroncconicl rotunjitl
(v. mai unul din modelele principale ale tipului de oali1 barbarn. ,
1) CI. Dtchdcltc, Il ), p. t..sl .
1) Dupi 1l6mcr, In AS. 1111870, p. 18.
1) Kowes, i n DoIgo.olok, III 1912, p. 2S0 sqq. Vom rt\'cnlln dttalii mai joIr.
www.cimec.ro
,68
curcntll in evul nostru mediu, romina-slav. O oarecare nrudire,
mai apropiatll cu tipuri analoage din Bavaria dect cu borcanele
ardelene, genul reprezentat - e drept aproape singular _
la Tinosul (fig. 400): am duel! i-am cAuta. o stri ctll
La Tenc; de fapt acest vas e pur simplu o stilizare modernll a unui
tip strllvechiu merglod pAna in neolitic 1).
Tipul de urn!l se poate urml1rl n V n La Tenc
J. De fapt ns! el la noi ca tn Boemia, La Te-ne-ului 11
mai ales III, ca cea mai mare parte a ceramicei fine 4Icelticet din Dacia.
Fig. 400. Urni de!. Ti"olllipc
Prahova, dupA R. ,i E. Vulpe,
in Dacia J 1924,
Dar forma de caracteristicA pentru La Tene-ul II nord vest-
dacic, veritabil eeltic, e cea bitroncconicA ca la BO/fO Apahida, in
feluritele ei dela profilul quasi-viUanovian (fig. 402, no. 1),
natural evoluat stilizat n trecerea dhre La Tene-ul matur, -
oala aproape sferoidaHl, lipsitI de umeri de gAt (fig. 401 - 406).
Kovacs, l . C. , studiind vasele dela Apahida a observat, cu dreptate,
atlt ca ornamentare (cercuri concentrice flcnd piramicUl.), cAt
ca profil, ele sunt din familie cu cele de pe de Sus un-
din necropola La Tene dela Oedetlhllrg (Soprony - Scarbantja
fig. 407 462. De fapt urnele dela Dalsa, mai svelte dedt
') Cf. d. p. " alul neolitic dda Vlddhd::a in Alba de JOI, publicat de Herepey in
Alld/thb Vdr"'ll)"e Monografidjo, 111, Aiud, I()OI, p. 81 ,i p!. UI, no. :12.
, ..
acele dela Apahida, sunt mai cu tipurile dela Oeden-
burg, in general inclinnd spre un foarte larg diametru al pntecelui
vasului . Ori , cum a arltat Ros ka 1), cu prilejul studierii
mormmului .cu can dela Balsa, o mulp.me de caracteristice ale obiec-
telor celtice dela Balsa, n primul rnd chiar ritul mmormntlrii
cu carul de lupti, duc, printr'o serie de
cercului nordic de culturA cel
tid a Ungariei, pnA departe in
Vest, spre Marna,cu
ei de care Reinecke,
urmlrind primele monumente
celtice in Ungaria de NE, a fAcut
n primul rnd pomenire 1).
Originea tipului de urne nord-
vestdacic nu credem deci a mai.
fi Ceeace nsli istoric-
cultural e mai interesant,
e acestui tip n ne-
cropolele Daciei dupA epoca
Intocmai cum din urna-
/:
1119I1 ,P2.+
medieval intilnit la Stinll ma de
Mure" ca de altfel, Ia Bandul de Cdmpie a), tot gbim n ul-
tima localitate numeroase urne de tipul La Tene II nordvestdacic,
unele asemllnlltoare chiar p1nA la identitate: astfel fig. 45, repre-
zentnd o La Tene II din Muzeul de1a Ajud se
intocmai n cimitirul dela Bandul de Cmpie C), pW chiar cu
cele douli benzi orizontale plastice imediat deasupra ecuatorului va-
sului. Dar acest fenomen de .. pune una dintre cele mai
importante probleme ale archeologiei medievale romne : sunt tipurile
de urne dela Bmuiul de CmPie, datate de Kovacs in sec. V-Vll p. Chr.
pe teritoriul nostru, n contjmll'lale cu mai veche din Dacia,
1) DoJgoautok, VI 1915, p. 35 sqq.
') In AS. XVIII 1898, p. 306 sqq. Ce. Ia noi mai lua, p. 463.
'} Kovli ca, in Dolgo#atok. IV 1913, pl. dela p. 278, no. 1,3,10.
') Jbid., no. 7; cf. deahfel ,i pl.delap. 342, no. 12,CU profiluJ dela Apahidl,mli
tUI, fig. 402, no. 1.
www.cimec.ro
.. ;
cum, pe vremea lor scythice vasele tscythicCt sunt de fapt
de veche Sau, cumva, aceste tipuri s'au des-
voltat in parte, tot pe baze vechi La Tene, au fost adusI!
de din parte, in specie din NV germanie, resp. din E
gcrmano-sarmato-turanic 1). analoage pusese Kovacs
examinAnd formele La Tene dela Satllmla de Murel repetate mereu
n sec. Il- I V p. Chr. la venirea Hunilor in Dacia, la finele
sec. IV 1), pe cari el c dispus le atribue Dacilor sub
Fig. 403. Prorile de vase din morm.
celtice dela Baua. Dupll. M. Roga,
in DolgolSa/oh VI 1915'
P33
Fig. 404. Inventarul cer.mie obi-
ci nuit al unui mormint celtic lA
T ene II dela A/JiIhida. Dupi Ko-
detin Dolgrnratok II 19I1'P.4J.
Romani continund pe dedes ubtul romane vechile
industriale, preromane. Dar formele dela Batld,,[ de Cmpie, Contem_
porane cu Slavilor n noastre (sec. V- VII) - lucru
la care Kovacs nu a reflectat - pare d, nc!i mai conservative
La Tcne ca acelea dela Sntana, nu mai pot fi explicate de simplu
') Cum a fost cal-u! cu Gamanii vcni\i in GtJlIio in &ee. tll - IV p. Chr.: ef. Dt-
ehdrtte. 11 3. p. 1487.
')DoIgozotoR, III 1912,p. 341 ,i 367.
VI. VARSTA F IEkULUI IN DACIA. _ 3. LA
tati deci ind O problemli foane importand pe care abia cercetliri le
mai ales sllpllturile viitoare o vor putea rezolva. Principiar, s.i
observ ce Ca in cazul Scythilor, n Dacia cu armele,
podoabele, carele lor specifice, dar o
proprie,- tot credem eli au trebuit vie nllvlllitorii evului
nostru mediu, n special cei nomazi, de neamuri tur:mianeori finno-ugrice,
f'llri o ceramicli. proprie ; mai mult chiar, germanice,
surmatice slavice, la noi , nu par - c:1t am putut noi
Fig. 405. Urni La
Teneti dinMuuul
colegiului Uet hlen
dela AI/ld.
Fig. 406. Jn\'Cntarul eeramie obi einuit al
unui mormInt ccltic La II dela
Bo[,o. DupA Roaka, in Do[go20lolc VI
1915. p. 27. cu 22 , i 24
matcrialul din patrii le lor dc origine, n N n E - fi adus
aici impus n Dacia tipurile lor specifice de
slavicl ori ponticll. Credem adicd o descoperire fi
fi fmor ele11umtc de persisten/(T ce/to-dacice diTl La rene "cil chillr t" ce-
Tflmica evului mediu daco-rom". Ar fi , natural, o nouli
archeologid, la chesti unea Romnilor n Dacia, Dar
punerea problemei acesteia stilistice c mate-
rialul archeologic de care dispunem fiind sau ind total nestudiat, nchis
prin llizile de depozit ale Muzeelor 1), sau ind n
') Cad.p. laSf.Gheorghe,ilaCluj. unde,timsigurc!luistl,lCOldindplturi.
un atare materiI!.
www.cimec.ro
6',
Inainte de a trece acum la examinarea altor tipuri de vase La Tl:ne
din Dacia, suntem datori 5li facem mentiune despre marile urne -
Fig ....07. Scarbontia (Oedenburg-Soprony). Vase
La dupl F. Puluky, XI V 1880, p. 15-4
XI. ,ipl. XXIV dtJa urml').
- de tip sudvestic, ilIyric - n cclopot't - cum le n hali-
1) urnelor funerare e urmAtoarea: mijloc 34 cm., joi NI. 2S cm., jos
dr. 21 an., diam. callr. de lUI din It. 26 Ctn. iar a cupei I II t i 1 b de 12 cm.
M' ____ ____
stauul ntArziat dela Donja Dolina pe Sava J), intocmai, in morminte
din La TI la noi pc Dunlirea olteanl'i, la Gruia 1.). Pornind dela
tipul cunoscut carpato-balcanic al bronzului (cf. mai sus, p. 422 fig.
286), aceste urne in formli de clopot se conservA mai credincios in SV
ilIyric, unde hallstattul se coboari. pnli trziu n La Tene, n vreme
ce la noi ele sunt - n general- nlocuite prin forme proprii La
Tcne, sau, n mediile de culturi. primitive, prin acele urne de un
profil mai mult ori mai bitroncconic, ulcioare, cu sau flri. toarte,
precum, dcopotrivli la Crdsaui la Tinosul ca n Ardeal, d. p. Ia
(pl. XXXVI II , fig. 1), avem exemplare caracteristice n mor-
mintele La Tenc 11 In de acolo 1). tipul sudvestic propriu zis,
chiar cu oblice dela Do7lja Dotina '), nu e cumva. o rari tate
la noi . 11 ntlnim curent la Crt1sQ11i, cum am ariitat mai sus, cap.
IV, p. 184 sqq., dar ntr'o primitivitate de facturii, care ne-a Bcut si
ipoteza (p. 188) cl aceste vase sunt un fel de surogat in pli-
m1nt ars al unor forme originar gAndite in lemn. Tot de primitiv
apare acest tip la Miercurea CiuClI/ui '), ori n Tinuloarei ').
DimpotrivA dela de Muref ne-a procurat urne de
tip illyric aproape identice cu cele dela Donja DoJina ori
Gruia, atAt ca formli et ca technicl1 paMli caracteristiel 7).
Tot dela Tim40ara mai avem in douA forme foarte intere-
sante de urne La Tene-ului: una miel (ex volo funerar)
amintind cUleu d cordonst norditalice veneto-illyrice din hallstatt
(fig. 408), iar (fig. 409 st.), de tipul binecunoscut att din La
Tt'me-ul III vestic '), ct din hallstatluJ sudvestic '), n conti-
') Truhel ka, in Wilr. Miu. o. D. li., IX 1904, p. 107 ,i pl. LV, fia. U; LXII 8;
LXI V 14, LXV 1, etc., -cunoscute dealtfel ,i dela Ripal, ihid., voI. V 1897, art. lui
Radirnsky, pl. XXV ti XXVI.
1) Datllte prin slbiile LnTi!:ne II ,pec1ndaltfel,dupiiceieialteobiecte,arputd
PArvan,lIrt.din Dadat l I92..4,bupraace.torrnorminte.
1) Pentru Crasani, v. mai IUS, p. 191, fig. 64; pentru Tinosul R. ,i E. Vulpe in
[)Qcia,I 192-4; pentru Ardeal materialul din muzeele dela dela Se. Ghcorghe,Aiud,
Cluj,i Sighipra
') Truhelka, 1. C. t pI.LXVIl, fig. 6 ,i 7 cu noi, mai I US,P. 184 I q. fig . 4o,i urm.
") Frllgm. Ia Muzeul din Sr. Gheorghe.
. ) Fnagm. Ia Muzeul din TimitoaJ1l.
') er. ari. despre Lullin/a de D. POpelCU, in Dtuia II 19:ZS,
1) Dt!ehe1ette, o. c., 11 3, p. 1493.
Rlldimsky, n Wi.u. MiII. II. B. H., V, 1897, pl. XXV, fig. 14:Z (Ripal).
www.cimec.ro
nuarea urnelor cu dau:! verticale, comune in v:lrsta
bronzului.
In ce ornameOlarea urnelor La Tene, fie de forma . Sighi _
fie de rorma pahida., ea e de o extrem:! simplicitate: prome
orizontale in relief ori in adnc prin simpla nvrtire pe
o netezire roarte lustruiti'! a p:ln3 hl un de ori
negru de abanos, eventual , dupli ardere, linii drepte, ol" n zig-4!:ag de luciu
i ., .... . '11
1._,.",
Fig. 408. Vu La T ene din
Muzeul dela TimiJoara.
Fig. 401} . Vue La Tene din J\1uzeu l
dela T,mi,OarQ.
prin frecare; numai rar, grupe gravate de cercuri concentrice
(podoaba elasidi La Tcne apoi romana- barbarii, n special pe o-
Fig. 410. Fragme nt de VIIS La Tene Fig. 411. Fragment de va. LI!.
dela SI. Gheorghe. dela Si. Gheol'gll4.
biectele de os), benzi circulare de cercuri concentrice ori de linii punc-
tate, n zone de lineare transversale ori simplu paralele,
sau de alte figuri pur geometrice (fig. 395- 4' r). Unele vase au apoi orna-
mentul in val, adncit cu un pieptene n pasta moale, chiar la invr_
tirea pe (fig ... po). Destul de curioasli, de cu :NV
boem V danubian, austriac bavarez, e lipsa ceramicei pictate La
Tene, cel acum, la noi n Dacia. I n de Sighqoara,
ale clrei leglturi cu NV le-am vAzut mai sus le vom constata n
cele urmlitoare, unde avem in Muzeul Evangelice un
mic grup de vase, mai ales rragmente, de tipul celor cu buza pic-
tate cu brun pe fondul al pastei naturale, nu
ceramicl celticA in Dacia. Dadi vasele numeroase de pastli gal-
benli, glsite la Tit/osul in rragmente, au fost pictate, nu ne mai putem
da seama, ntrucit lor e complet materialul din care au rost
lucrate fiind roarte rriabil!).
Cupe. Orice mormnt La Tene trebuie cele
trei vase consacrute de un uz milenar (v. mai sus, p. 422, pentru bronz
c e

Fig. 412. Profile de cupe LlTme
dela Apahida. Dupl Kov4C1 i n
Dolgoza,ok, 111911. P.?4.
Fig. 4' 3. Va. La Tene
dela Si,hiJoQI'Q. Muz.
Corn. Ev.
IV, p. 424 pentru hallstatt lI) : uN/a, clipa (ori bolul) .
rormele dela o epoci la alta chiar pnli la schimbarea tipului
de vas, nlocuindu-se d. p . cupa. cu ori cu fbolub,
etc., dar triada rlimne. I n adevAr, att mormintele dela Apahida, cAt
cele dela Balsa cuprind (v. fig. 404 406), ntocmai de
altrel ca n V pe de Sus, ca d. p. la Scarbmttia (v. fig. 407).
Crearea tipului de vas hemisferic, ori de calotli sferidi de o
rotunzime avnd doar buza mai mult ori mai accentuatJ, fi e prin-
tr'un profil constructiv, fie printr'o zonA decorati v!,
hallstattului sud vestic : sunt elegantele cupe italice, care ne
') TipologIe, "allele de Pillli galbeni dela TinotuJ par a a'\'4: legAl uri cu lumea

www.cimec.ro
57_ VAS /l.E pAIWAN, GETICA
68.
apar n forme de perfecte n bronzul IV trziu dela Gherlii
{maisus,p. 311 fig. 203}' Intre acest vas de
tscythiclb, cu uhracCt, n mormintele din hallstattul
11 dacic (v. mai sus, p. 428 fig. 266 305), oscilew tipul de tcupl.tl}
din mormintele noastre La Tene: tipurile dela Apahitf4
(fig. 412) larg deschise cu un profil destul de unghiular, apropiat de
cel in teracotA, hallstattian; cele dela Ba4a (fig. 403) la fel; dimpotrivt
tipurile dela (mai sus, p. 206) de o rotunditate fie
terminnd in fund ntr'un vrf (fig. 123 - 125), fie dimpo_
trivl1 afectnd curba unei calote
l
f
, r : ( turti te (fig. 126), intocmai ca in
frumosul exemplar cu motivul ira.
1
1.. . ____ ... _. precum am spus o formll mai
Fig. 414 La
dela Trgui SUlIilor(fig. 42, st.) ori
Sighqoara (fig. 450), care nu sunt dect basine (v. mai j os,
paragr. resp.) in de tipul acelora de elegant arcuite
pe care le la Poiana Sein') Sarmizcgctusa ori la Chepel, in Trei
Scaune (fig. deoparte, la Til/Oflll pe Prahova, de alta '): fig. 440.
Ca urnele, marea majoritate a cupelor nu are ah! podoabll decit
profilul frumos uasat din roatll. Varietatea de a
liniei plastice este un exemplu din Muzeul dela Aiud
merge n p1nl! la paradoxal, rlisturnAnd fatada
a profilului spre interior (fig. 397, fragm. 2 jos la st .); Un altul
dela Zimmcea (fig. 414) accentueazll curba '); altele, dela TiooS!lI (fig.
415), profunzime. Cazuri de mpodobire ca acela al cupei dela
Sighifoara,maisus,fig413, sunt rare trlldeazl1 o puternicl1
1) lnlrebui nllm, ca ,i D,xhelctle 113, p. 1476, ace.t Icrmen egal eu grecescul
credem a-I atribuI formei de miel uml Iara
t) V. arI. lui AI. Ferenezi. dcapre Poiana tn Dacia, 1, 1924.
1) Orig. Ia Muuul Secuesc din Sr.
t) R. ,i E. Vulpe, TinOJu/, in Docia, 1, 1924.
1) Ca un altul dda in Budu, inedit, la Muzeul de Ami.
(La tin.
... V, VRSTA FIERULUJ IN DACIA. 2 . LA
In adev3r suntem, ca epoc3, in vrerr:ea cupelor <kliene, care ajun.
geau prin pdnll n cele mai dep3nate regiuni ale N thraco-scythic 1)
exercitau asupra indigenilor o cu att mai mare, cu
cAt nu circulau numai vase, ci tiparele cu care puteau fi turnate
mpodobite '). Cupa dela dacl! nu va fi fost adusll. chiar din
S, a putut fi la locului cu un astfel de ti par.
Bobm ". cefii. Punem impreun!f. aceste tipuri pentru rolul identic
pe care1 jucau n inventarul mormintelor La Tene. Astfel, in vreme ce
la Apahida avem o serie de bol uri, care nu sunt ca profil alt-
Fig. 415 Vue ,i profilc de viile dela TjnOlU[ dupA R. ,i E. Vulpe
in Dacia I 19"14.
ceva dect simple urne mki, ceva mai tunite decAt cele proprii
(v. fig. 404 416), la Ba/fa locul lor e de un vas nu prea deosebit
ca profil, dar prev'but cu o toart!f., deci transformat n (fig. 4
06
4
1
7). De fapt, nu Apahida, ci e n ordine cu traditia noastcl da.
Mormintele hallstattiene ale Daciei (ba chiar din bronz) cuprind
1) V. mai aua. Cllp. IV, p. 207 .qq. ,i fig. 162-17 ,i 172.
') Rnd., p. 208 cu fig. 172.
www.cimec.ro
578 ...
::.
Cr(TSQlI; (mai sus, p. 190 sq., fig. 59 sqq.), reapare la 1 mosul (fig. 415)
c, clupn cum am amtat mai sus, o form3 tot de c()..
munll n La Tcnc, precum fusese n hallstattul CScythlct . Pnn . bolu_
riie. ei, Apahida se desparte de mediul veritabil gcric se cu
Vestul, care vasele adic!l, pc lngll. celelalte aml1nunte
(v. mai jos, sub tmormintc.), se prin
a fi fost, de fapt , o celticlt, iar nu getidL un de
c acela de o foarte gltslt la SIC'llfoara (v.
fig. 418), nu nsli dac1i ntr'o locuin,t/\ or,i mor:nnt. Din
fami lie sunt fragmentele de gllslt e la TIII Oflll ) .
_ou -<J
Yl T!F
--\'J
Fig. ,p6. Prorile de boluri La
del" tlpaMda. DupA Kovac. in Dol-
gO::talokIJ I 91l ,p2S
Fig. +17. Ceqcl dcll BalJa.
Dupl M.RO'ka,inDolgo_
.alok VI 19'5. p. 24.
Dac.li inventarul mormintelor se in general la tipurile de
vase mai s us descrise, inventarul gospodliriilor La 'Tene e
mult bogat variat n ccramica sa. Sli ncepem, ca mai legate cu
cu vasele de tip ulcioare, ulceIe cl1ni, ori de
lichide: vasele cu tOQl"Ie, n diferitele lor
Am notat mai sus eli Muzeele noastre att n Ardeal ct n vechiul
Regat posed1'i insemnate de doburi La Tene cari au f1l.cut
mari oale de pli.strat lichidele. La multe din aceste fragmente le ghICim for-
ma de bine(cf. fig. 397.410.sq . 414, 434);
dar cele mai multe nu ne permit o sigur1i restaurare a t0t1tlor lor. Exem-
plare de bine ca acela dela Tim/loara, in fig. 49, sunt mai
1) R. ,i E. Vulpe, Ti"osu.J, in Dacia 1 192.4
v I. VARST,\ FIERULll J IN LA Tt. NE- lL
rare. suntem destul de bine asupra tipului
mai mic de edIli ulle cu o toart:!. principalele lor vari-
1. C.'ma cu gura largol, unghiular bitroncconicli, fllrll. rllsfrAn-
gere :1 buzei, ca d. p. Ia Zillmiua (fig. 419), sau, rotunjitll La Tcne, dar
i ,;,.,
.. _-
; " .. " - . :$
Fig. -4.8. Cea,cI 1..0 To,e
dda Sjghiloora. Muzeul
Corn. Evan".
Fig.'P9. V .. La
Tenc dela Zim-
de o forml!. mereu larg ca la COfJasrza n Trei
Scaunc (fig. 420). 2. ama de tip p1ntecos scund, tipul oarecum per-
petuu al ulcelei, pnli n ziua de azi, foarte frecvent la CrdJ07'; (mai

ii \j;
Fig ..... 2 0. Vase Ln Ti!ne
din Muz. N. S. dela Sr.
Gheorghe; II. Tdrgul Se-
Cll ilor,-dr. COfJamo.
Fig. -421. ClIni La di n
J\ luz. N. S. dela Sf. Gheor-
ghe: II. Sf. Ol/ea"g".: ; dr.
Roaua in Odorbei.
sus, p. 196 sq., fig. 77-81) cunoscut nd! deJa Roalla n Odorhci
(fig. 42 '), dela Bmlelffig. 423), Chilelli (fig. 4'5), Sf. Ghwghe (fig. 434)
Cmwt (fig. 436),n Trei Scaune, ca dela Rj1lOfJn (fig. 437) Ti-
nasul (fig. 429,433)' 3. Cana de tip svelt sudic, de o a
liniei, precum avem exemplarul dela Trgui Seeuesc (fig. 42
2
),
de o excclent:l cu un rafinat profil , quasi-architectonic.
www.cimec.ro
,89 .,.
al buzci, - sau precum e exemplarul, ce\'. mai scund, dar ind. tOt
destul de elegant dela Do/nic, tot in Trei Scaune (fig. 424), - sau cele

: :
t:::.-___ .. ____ ::+------'
Fig .. p .2. Cani La del a T 6'lul Fig_ 4:13. eflnl LI Tenedcl. Brattl
SCtllUC, pilltratl la Muz. N. S. din in T rei Scaune, la Muz. N. S. din
Sf. Gheorghe. sr. Gheorghe.
doul clni dela (fig. 409 426) cana dela Zi"wicea (fig. 435),
mai ca technid, dar bune modele, - sau exemplarul
Fig. 424. Canli La Tene
delaDal"ic(Trei Scaune).
LI 1\1UZ. N. S. din Sf.
Gheorghe.
Fig. 42s.CanI L'I Te-ne
dela Chile"; in Trei
Scaune, la MllZ. N. S.
di n Sf.Cheorghe.
Fig. 4'16. Cani
La Te.ne dela
Timiloara(Muz.
Ori,.).
mai popular dela SJ. Gheorghe (fig. 421) exemplarele dela Tillosul
(fig'4Z7sqq.). Foarte interesante sunt ulcioarele cu g1tulstr!lmt, cu O sin-
gur!1 toart!1, dela Trgui Secuesc deoparte (fig. 439) , dela Siglll/oara de aha
n VARSTA FIERUI. LI I N DACIA - :1 . LA TP.SE-UL ,8.
(fig. 438). La Time-ul vestic tipul de tJase-gtlrtIji, cum, mai
aproape de regiunile noastre, l ntAlnim in Bavaria de NE 1). Ceeace
e foarte de la vasul nastm dela TrguI Secuesc, e zona de
Fig. ,,27. La T l:ne
delll Tir/oml, dupii R.,i E.
Vulpe in Dacia 1 1024.
Fig. 428. Cea,c!I La
dela Tir/osu', durlR. tiE.
Vul pe in Dada 1 1914.
caneluri verticale ce il pc umeri care ne vechi
procedee locale n arta metalelor, transpuse n lut in bronzul t rziu
in hallslatt
l
), ap3rnd n La Tenc. d. p. pc La Tcnc
FiG 4'19. Cea,cI La
dcltl TiIlOIII/. dupl1 n . ,i E
Vul pe in Dacia 1
Fig. 430. Cell,di La
dela TIT/OIUI , dupA R.,iE.
Vulpe in Dacia 1 1924.
11 Balfll (fig. 417). Absolut caraclcrist icll. e apoi toarta, carc. ntoc-
mai ca la celalalt vas- fl acon, dela dli un aspect cu
totul popular, loc:II, de simplu ulcior, ca oricare altul (v. d. p. mai
') Vez.i tORt!!. bibliograrin. cu .crierile lui Reinecke, ma; ales, la Okhdetle, II 3
P 147SQq
') Cp. III noi mai 11,1', p . . PS sq.
www.cimec.ro
,8, VASILE P}.RVAN. GETICA
sus, cap. IV, p. 212, fig. 156) unor vase de o origine la
care se excludea
Absolut identice cu formele de celli-slrecurdtor; dela (mai sus
p. 210) sunt strealrdtorik La Tcne dela Sig/ziloara (fig. 441).
Sli trecem :lcum lavascle larg deschise, cusau picici, de tipurile:
castroane, strAchini, farfurii, fructiere, etc. - Precum am artat mai sus,
n cap. lV, pag. 195 urm., accst grup de vase este reprezentat prin
serii de forme: cele analoage cu formele bavarcze, cu buza
simplu cele mult mai numeroase variate,
cu buza de o varietate extraordinari'!. de praCil c, mergand
ID -
r
ii '
l'
Fig. 431. Cani La Fig. 4JlI. La Ttne Fig. 433. Cani La noe
dela Ti"olul,dupii R.1i E. dela Ti"olul dupA R.,i E. dela Ti"olul ,duplR.,iE.
Vulpe, in Dacia 1 19z... Vulpe, inDaria I 19Z", Vulpe, in Da&a 1 19:1+
la exagcrliri, pc care modelele lor, vasele hallstattiene de metal din
regiunea Dun!irii de Sus, nu le formulaser!i niciodat!i. Aceast!i duali tate
de forme origini e general!i n Dacia. Astfel g!isim basine mai mici
sau mai mari, ori .cupet cu picior nalt, de o curbllr3 a
buzangust1\ deopotrivlla Tinosulpe Prahova (fig. 41 442),laZim.
tucea pe DunJre, la St1n:rielll'n Trei Scaune (fig. 444,446 449)
la POi07/Q Selei, Sar mizegetusa, ori la Aiud (fig. 397) S igh40ara (fig.
45,452 455). tot gbim basille, Crlpet cu pIcior "alt, resp. vase-tu_
port, cu buze extrem de late, ca la Ordstw;, deopolriw la Zimnicea (fig. 414
444), la T;'lo$llL(fig. 415) , la (fig. 443, 445, 450, 455), la OIUni
in Trei Scaune (fig. 443, 451 453), la Cernal, tot acolo (fi g. 454), la Cot1U!.
[(fu Dablc (fig. 448), la SotlZumi (fig. 44.6), tot acolo, ori la Aiud (fig. 397).
Din tipul de larg lroncconicl, veche nd di n neoliti c pb-
trata in popor in La Tene, d. p. Ia Crdsa71i (mai sus, p. 199, fig.
69,
,a,
88) ca la Timi,oara (fig. 457), ori, mai exact, chiar pnl azi, n tipul
de derivase o form! cu picior scund, iar apoi tot mai
inalt (ef. mai sus, pag. 197 sqq. cu fig. 87 sqq.) ale drci buze, dup!
pilda vaselor metalice din Vest, afectAnd fonne analoagc, de basene
ori tipsii , se treptat un tip caracteristic La 'fene n
Dacia, cum am indicat mai sus o serie de In
;uni1nunte avem, a deosebi o scrie de sub-tipuri a a-
cestui gen de vase, anume, cum vom avea de-a face: 1 cu cupe
propri u zise, cu picior nalt, ca la Sig!tifoara (fig. 455), la Tiflosu[ (fig.
415) , ori la A;/ld (fig. 397), 2 cu vase-suport, ca la SigllJioarfl (fig. 443
Fig.4H. Fragment de
v .. La Tl:nt t.lehl SI
GhffJrglltl (l\1u%Cul
N. S.).
Fig. 4]5. Vas Fig .. 4]6. CAn i11. La
La Tl:ne dela Ctlrtfal in
Trei Seaune.LaMu%.
N.S.dinSf.Cheorghe.
445), mergnd, ca forme, ptul La perfecta identitate cu tipul aflalog
diu !ierlll itailc 1), ceeace, nalural , nu poate fi indiferent, ci trebuie s1\ ne
ndemne a O mai ind di n halLstatt cu tipurile
analoage (cum vom arMa ndalll), ori 3 farfurii propriu zise,
ca la Olteni Cenlal n Trei Scaune (fig. 45 1 453 sq.), n care, ultim!
caz, marginea lat a farfuriei e mpodobit cu acele cunoscute benzi
late lustruite ntre cari zig-zagul de diferite modele.
Am spus clI. Dacia ambele tipuri de vase cu picior nalt : cel
cu buzele piciorul lung, ca n Posnania in general in NV '),
1) Exemple numeroase la Muzeul Vi/la Giulia din Roma, etc.
' ) eL Pucul Grllll,"i, p. 53
www.cimec.ro
,8,
cel cu buza latii ca in Italia 1). O numai in epoca
pc de Jos, Peaca. 2) - de fapt
cu Sigh'foara, elc.-cred di ne dA. oarecare asupra drumului pe
care urmat spre Ardeal ca spre Ca.mpia vasele de al doilea
tip 1). In adevru- vasele cu picior inalt dela Pecica: fig. 456 458, sunt de un
lip truie de pregnant, n spc.:ial prin reVmarp.3 a buzelor lor
latc, c.'\ ele nu pot dect o origine sud Alte fragmente
Fig. 437. CanA La
dela Rd,n(J1);
(BtlfOV).LaMuz.N.
S. din sr. Gheorghe.
Fig. 438. Ulcior La
dela Sighi,oara, 1, Mu-
zeul Ccmunitllu
Evanghelicc.
Fig."39 Ulcior LaTb\e
dela TdrguJ SWU( in
Trei Scaune. La Muz.
N.S.din sr. Gheorghe.
de vase de aici, tip urn., tot cu marginile late, perfect orizontal, tot de
pasta amintesc materialul dela CrtIsmli, Zimnicea,Poiolla,
stirea Dar noi am observat mai sus, p. 384, cu prilejul ca-
') AI cArui prototip e de CAulot, tiin h aliati la noi, probabil in \'1lsdede metal
haJlstattiene, cu buze lateorizonlale; v. lanoi . mai lUt, tn cap. IV, demonSlralia,
citatele in leglilUrl cu \'aae.le cu bUl.e laIc del" Crisani. Fire,te, Il greu de SPUI
pN:cil,docltipulde\'asecupiciorcubu:r.alaIAt'llnlscutlanoiaulonomralAdeVelt.
sau dimpo(r\'i chiar in teracotA ne-a venit de lcolo.
1) L. DOmOtOr, in Alt, XXI, 191, p. 327 I qq.
*) Asupm VOlt/or cu picior M. \Vouinuky o incercat un Itudiu componuiv inec_
p.l.ndcu Egiptul,isfArlindeu h Bli a,din ncolitic,i plnAin fier (AA.,Xl, 18gl,p.211
aqq.), incercAnd o fix/!. _ credtm temcu, clci lunt mai multe valuri de
cuhumle, care poartA acest tip mprejurul Mcditcranei - o cronologic mai veche
pentru Egipt, Asia Mici, Grecia, Siciliati Unglltia,i una mai noulpcntru Caucaz.
Grecia, Austril, IUllil,Spani" ,i Francia. De fapt au fost intrelueri continue.

.. ,
'"
racteriz!l.rii plllcii votive de teracotli, dela cli motivele ei or-
namentale suggereaz o intiml1 cu Nesactirl1n, deci cu regiunea
de culturl1 veneto-illyrl1, de unde n hallstatt ne-au venit numeroasele fa-
bricate - vase podoabe-de metal, rlisplIldite p'll1 dincolo de Nistru.
Am mai accentuat-p. 383 439-c!1 raporturile dintre Dacia Itali a,
ntrerupte prin n!ivlilirea scythicl, sunt apoi reluate ind djn archaeo-
La Teneul vestic produse sudveatice pltrund din nou la noi. In special
Banalul e n a doua vrst!1 a fierului strlIls legat de regiunile adriatice.
Vasele cu picior inalt dela Pecica, de tip italic, sunt o fireasd
Fig. 4-40. Bas in mire. La T enc dela
Ti"otul, dupl R. t i E. Vulpe, in
Dacia, t 192".
Fig. "'41. SlrecurltoriLa
Tene dclll Sigltiloara.
Muzeul Corn. Evang.
in aceste Dar odat1\ fixate aceste nu cred mai este
prea a cli n Dacia constadim n vaselor
supon, o dublll elemente nordvestice, fIXate din nou, pe baze
mai vechi, prin celticd, unite, aldituind varietOlte para-
lel:1., cu elemente sud vestice, de indl.urire poate chiar mai
vechi dect sud vestici vestici. O atare vechime origine ar
explica eventual de ce ",cest tip e mult mai frecvent in Dacia (cf.
expunerea figurile comparative de mai sus) dect tipul celalalt,
.posnaniant.
Dar La Tene-ul II III din S Daciei , n special cum se
la Zittmicea 1i'ooml, dl dovadl de o fantezie n profilarea
vaselor larg deschise, crend d. p. ntre altele acea buzi\ lat!1, concavi\
n unghiu drept, prin care vasul cap3t!1 atlt o margine verticaJl c1t
lma orizontall1, pe care la prima vedere ai explica-o drept bu;m unui
www.cimec.ro

capac de vas, avl nd a inchide cu marginea sa orizontala a se men_
fix cu cca care intrl n gura vasului. De fapt
de capace veritabile n acest gen (ef. fig ,p 5), avem vase larg deschise, pre.
v3zutc chiar cu care au o astfel de dublA. margine. Astfel printre
dela Zimnicea (v. fig. 444) avem interesante exemplare cu tCarte
orizontale, binecunoscute la noi dela vasele tip urnli (v. mai sus, p.
191 sqq., fig. 64 sqq.), att n simpl1\, flirli nici-o podoab.!i, ct
n modelarea de vcche localli nd din bronz. Au fost
vasele cu buza dublA imitate dupA modClc in metal? Sau, dimpotrivA _
Fig. +42. Oasin LI
dela Tinolu l,
dupliR.,i E. Vulpe,
n Dacia I 1924.
Fig. HJ. Va'-lupurtdelaSighi,rxrrll
(l\lu:c. Com. EvanR.) ,i fragm. ana-
log dela Olteni in Trei Scaune (la
l\'luz. N. S. din se. Gheorghe).
precum pare probabil - exemplele adunate de noi n fig. 444.
avem naintea o dela buza larg turtitl.
la o indoire a acestei turtiri la o desvoltare autonomA
a celor dou1t laturi ale Fapt e, pentru caracterizarea
ceramicei getice din La Tene III acest motiv nu poate fi trecut cu
vederea.
Natural, nu este locul aici, ci in monografiil e speciale despre fiecare
La Tene, a da o descriere mai a tuturor formelor de
profile, drepte ori late, pe care gustul olarilor di n Dacia le-a creat, spre
deosebire de alte regiuni, dnd astfel unor tipuri plastice ori
decorative particulare regiuni lor noastre. Firlm faptele constatate
acum, rllm,n1nd ca viitoare, la noi aiurea, dea
unor mai sigure. acum aceea ce, f1tr11 alte re-
zultate a fi accentuat de acum: deoparte insemnAtatea
VI \ ''\ RST A FI ER ULUI I N DACIA._ ":. LA TeNE-UL ,8,
a industriei cer-amice n La Tene-ul getic, de alta marea
varietate de forme in unul centru: am vbut n cap. 1 V Crdsanii;
dlim aici o bogat3 serie de profile ale cupelor cu picior vaselor-suport dela
Sigll/loara (fig. 443, 445. 45, 452,455): o de tipuri din
cele mai variate att ca formli a recipientului linie decoratid a buzei lui,
ct ca tip al piciorului de publicarea Titlosului de R. E.
Vulpe va da o serie de interesante. Zim1u"cea, 8deflii-
Alt!eni, etc. ne analoage ale documentA.rii.
FiK 444. ValC ,i profile de vase dela Zimnicea.
Dar nai nte de a incheia acest paragraf trebuie sA. facem
de un gen de vase mari, cari nu sunt chiar de frecvente n
noastre La Tcnc, precum sunt tipurile pe care le-am des,cris
mai sus, nu lipsesc nicll.eri: sunt mari le do/ia ovoide sau sfericc,
cu foarte cu gura lar&,l buza groasli n
un profil triunghiular, ornate n exterior cu zonll de caneluri
orizontale ncepnd imediat sub buzA.. Aceste do/ia sau pilho; (v. profi-
lele dela Crdsmli, mai sus, p. 213. fig. 157- 159 cf. textul dela p.
205) sunt, flrli ndoialli, o sudic:'\ n Nordul celtic: ele sunt,
www.cimec.ro
,88
dealtfel, mai ales caracteristice pentru La Tene-ul III J). 1n Dacia ele
devin familiare pe ambele di de inrurire: celtic Fapt
L
:' ----... .--.-.. -i

1 ..... _ ... _ ..... .!
Fii' +45. Vas-.uport dela
S' gl'loof{J (Muz. Corn.
Evang.),
Fig. 440. Vase La T!nc dela Stfn:simi

(dr.) la Muz. N. S. din Sf. Gheorghe.
c eli. aceste vase indpli.toare, de pli.strat apa n cantitate mai mare (in
Callia s'au n lelffi turli. cu ateli erele de fier!irie) '). se in
]
1
:!
:;
. _._ . ___ 1
L j LJ
Fig ...... 7. Vas
La TeM dela
SI. Gheorghe.
Muz, Nal.Sec;:.
Fig. ",,8. VOJiC La Tenc dela
Comdltf" (It.) ,i Da/nit (dr.)
in 'I'rei ScAunc, IIs !'\'I . N. S.
din Sf. Gheorghe.
forme identice la Crdsani n toatii Cmpia mumean!!., ca la Costefti
cu ntreg Ardealul getic, trziu La Tene.
Rczumnd, pentru Ardeal cu pllnlt la Tisa: ceramica
din La Tene se la cele dorul fami lii singure: 1 primitiVd,
de veche, flrlt roatii, sau chiar cu roata, dar dintr'o past1
rAu urmhind n mare parte vechile forme de
1) ef. Dt!chcleut II 3, p. 'i8J.
l)/bid . ,ip. 1484
VI. VRSTA FIF.:RULUI IN DACIA. 1. LA 589
(Tatilt, etlti, cunoscute din hall5tatt, numai intr'o mburA mai n-
cerdnd a adopti. noui le ti puri venite cu - 2, peftcfio-
notd, celtic!i
t
armonios modclatl pe cu profile nouA
cu de o n general, ori
brunii chiar dup!!. ardere, foarte bine arse de o indi-
cnd perfecta lor facturi, mai ales formele quasi-
deniee ale NV V celtic; probabil, o parte din aceasdi. a doua familie
e de import, dar fabricarea vaselor tcelticCt chiar n Dacia nu
Fig. +49,n .. inLa T enc
dclaChrptltnTrciScau_
( e, la M.N.S. dinSf .
Gheorghe.
Fig. 450. Va'IC La Tble del. Sighi_
IOONJ (Muz. Com. E\'.).
poate fi pusA o clipA la ndoialii, date fiind deoparte argumentele aduse
mai sus n cap. I V, de alta ceramice locaJe, mtr'e
pastll nc!!. din vremea bronzului.
De sigur de care dispunem e necompletli.; dar vase c/e"istice
nu ind din Ardeal, cum din S
anume, nu e vorba numai de amforele comune in care se aducea
vinul din Miazbi panA sus in 1) , ci de vase de folos ziJnic n
gospodiiria casnicA. I n adevAr Sighi,oara prezintA cu pe, intregi ori
fragmente, de o care cupele deliene, dar de un profi l
divers mai trziu (cf. pl. XXXIX, fig. 1 , de j os). ]n ce pri-
1) eL Pln'1ln. La Pl"ltrat;Otl hllt. It hl/Unist., 1. c . /HUtim.
www.cimec.ro
VASILE I},,"V"-' .... GET/CA
alte tipuri de vase. nici ipoteze nu se pot face dupl
materialul pllnl1 acuma
Muntenia Moldova cunosc, deopotriva cu Ardealul, cele doud famili;
de vase din La Tcne, mai sus caracterizate pentru regiunea dela N Car-
Spre deosebire de Ardeal, cunosc vasele clcnistice, in
frunte cu acele ,cupe delienet cu ornamente in relief, de cari am vorbit
mai sus in cap. IV. ultime ne c3 in Oltenia
sunt constatate vasele deliene in culegeri int:,mpll1toare de cioburi pe
teren. Dar Zi"m;cea ne-a surprizli, de a ne d:\, auhurea
de de amfore cu stampile, in special din Rhodos, de
cioburile deliene,
un l alltharOSG3ttio, de ti-
pul comun n sec. 111- 1
a. Cltr. (fig. 459) , de forma
care se frecvent
in Dobrogea nu numai in
dela Mare,
darchiarin sateleelenistice
din teritoriile lor rurale 1).
Cred pur
re lipsa, pii nii acuma, a
vaseJor de teracodi. gre-
in Ardeal. Aceste va-
se circulau mult mai de-
Fig. 45 1. Vase La T ene dela Olu1Ij in Trei
Scaune , i fragm. (jos in dr.) dela ComtJldu (101
parte in interiorul Euro- afolo). 'i n Nal. Sec. dela Se. Gheorghe.
pei ebarbaret, dect Ardea-
lui nostru. Iar banii e1enistici macedoneni (cr. mai jos) , cari se
gbesc p: nll n N Ardealului, ne fac sa presupunem ca este de
tat descoperirea de alte Cldocumenlet elenistice autentice, printre
cari vasele de lut, n La Tcne din Ardca1. -Aceast3 Cll att
mai mult, cu ct d. p. vasele pictate La Tcnc dela Sigh40ara t:d'un
jaune clair rosace.
I
), asemlin1itoare cu cele dela Stradaniiz n Boemia,
par a fi fost aduse tocmai din Gallia ') - desigur n La Tcne III, dnd
fabricarea acestor serii de vase a fost mai productivli n toate atelierele
1) Cad. p. la Tu::la-Tttllrgltiol.nlr 'un morml!.ntelenisl ic;tnci inedil,in posr:aia
d-Iui lani onstanln.
1) Dfd1elettc, II J, p. 1491.
') l bid.,cI.,ip.1493.
Galliei. E drept cl. Reinecke 1), caracterizftnd ceramica din La Tcne
III - marfa fin1i amestecati cu fabricate primitive, ntr'o extreml va-
rietate de forme - cu reproduceri n plimnt ars att ale
formelor de metal ct ale celor de sticll- obserw c!!. att ceramica
La Tene dela St radonitz, cat cea din Bomia, cu ornamen-
tica ei pur geometricli, are anume caractere locale, care l ndeamnli
a o crede indigenA, iar nu importatl. cel mult de V.
dar nu adusa de acolo; chestiunea nu ni se pare tocmai de
In orice caz, la Sighifoara, unde marfa e de bine
reprezentatl!. in tipuri de factur!!. localn., marfa e extrem de
Fig. 452. VII C\l
picior dela Si-
ghifoarn. Muz.
Com. Evnng.
Fig. 453. Vas LI! Tble de- Fig. 454. \ ' u La T me
la O/tit,, ; in Trei Scaune. dela Cunat i n Trei
Nal . Sec. din Se. Scaune. Nil. Sec.
Ghegrghe. dela Se. Gheorghe.
rar!i: ea nu poate proveni dect exclusiv din import . La fel la Strado-
nitz ori n SV iJl yric ar trebui examinat!!. chestiunea att stratigrafic
ct cantitativ. Altfel nu avem de cftt a alege intre afirmarea lui Dc-
chelette - pe baza dintre Beuvray Stradonitz - dl e
marfJ\ a lui Reinecke - pe stilisticA - e,
dimpotriva,
Vase tie stichl. c!!. nca din hallstattul trziu vasele de sticl!1
ncep s!1 se ntlneasdl n N barbar 1). din Gallia pn!!. n regiuni le
dela E Alpilor. noastre La Tene III din cmpia muntean!1
ne-au dat diferite fragmente de Dar nicliri ca la 1';71oml nu
avem de clar dovada unui important cu ornamentala
adus!!. din am vorbit mai sus de mli rgelele de stiei!!. dela
1) p . 66; cr. ,i p . 1)6 sq.
1) Cf. Ofd1elcllC. 11 2. p. 789 . qq.
www.cimec.ro
V .... SILJ,: pAllVAN, GIrrICA
Tinosul dela Crlsani. Vom cita acum, reproducAnd n fig. 460un frag_
ment din buza unui vas mare, multicolor, dar ca fond violet-ametist , restu.
riie de vase de sticl!i ghite la Tinosul; de verde .i albastrli de dife.
rite cu ochi pete galbene ori albe, iar fragmentul din fig. 460 cu
ochi vine de clare: galbene alburii, cu perfect
lustruiU-, ca la strung, cu profilul gurii multiplu subliniat de cercuri
orizontale nconjurnd vasul n adnc ori in relief, - aceste vase au
un indiscutabi l aspect ornamental
atl\t ca ct prin culoare
au t rebuits!i fie foarte clutate.
cle au fostaduse la Tinosul
din vremuri mai vechi ca La Tene.
ul III (dec.5ndavem oarecare
turii, printre cari o fibull La T ene
1, mai sus pomenitli), ne ndoim:
credem ci loraici trebuie
fie contemporanii cu stadiul de
maximllnf1orireaTinosului,adicl
n La Tene II I, de cnd dateaz5.
majoritatea obiectclor caracteris_
tice ale acestei In orice caz
de sticlll din La Tene II
Fig. 455. Vase La dda de pastI culoare asem!l.n!itoare cu
Sighi,oa,a. Com. Evang. vasele dela T inosul, chiar la
Stradonitz, continuli ase fabrici
n La Tene In toate semnele sunt pentru o datare in La Tene-ul
tllrziu a vaselor de dela TinosuL
Cu acestea trecem la considerarea productive a culturii
materiale din La Tene-ul get ic, ncercnd a coracterizd pe SCltrt j"dustria
fi circula/ia fabricate/or sluli'le fi a mOTU!tei, fnsfti'fit arta
ticd din aceastA
Ca in V, La Tene ul getic se disti nge inainte de toate prin me-
la/urgia activli nu numai pentru nevoile interioare dar chiar pentru
export. Dacli sApAturile, la nceputul lor, in burgurile dacice din
regiunea rruniern dela S de nu ne permit chiar restaurarea pe teren
a atelierelordeaici,am amintit mai sus, p. 478 sq., nicovale de fierari
1) Idem, ibid. II). p. 1)26.
---\'1 vAKliTA FIEKULLI IN D .... CIA. z.LA
de argintari s'au glisit, iar scorii dela forjele de fier ntlnim in des-
tule din Ardeal. deocamdatA, tot marile ateliere din
la nordici trll.ind in cu Cotini,
Teurlscl, ne pot servi ca pildli de marea activitate metalurgic3
din at?t n ce fabricarea uneltelor ct a ar-
melor. Dar tipul SpeCial al. armelor dace, curbe iataganele in
de nu era deSigur lucrat nidiri n ca n inima
a Daciei- n Huniedoarei - astfel ca aceste fabricatesli fie
din s pre a aproviziona nu numai pe dar-evcntual_
pe
din Moldova, Basarabia
Ucraina, cum am
statat literar monumen-
taJ mai sus (p. 67sqq., 106,
122, 136 pl. XXXVI 2).
Este clar c!l fierarii din
Dacia turnau arme de un
tip absolut deosebit de
cei ilIyric de cel celLic
Cel
sunt atta
de incursii ai Dacilor n-
spre Macedo- Fig. 456. Vase cu picior dela PeeKa n A,od,
nia, iar apoi lor dupA DomtltOr, in AG. XXI 1901 , p. 329.
de moarte, e drept,
deB.urebista, spada dreaptA cu dou3 nu se in

propnu de slca, spad?i curM, pe care-l fAureau n propriile lor ateliere
din Ar. o. sA credem ci metalurgia geti s'a
fArll. niCI o a elementului celtic. Credem dimpo-
am relevat.-o mal sus, di deabia aj ungerea
10 noastre contactul lor direct cu industria fierului ia
in Dacia un a;nt n .adev.ll.! remarcabil . CAci, dael examinll.m tipurile
de unelte de fier fabricate In Dacia, nu ne putem opri de a observ cA
ele organic din formele bronzului IV getic, ci sunt
pur slm.plu cu acelea cunoscute din V: fierul de plug, co-
sorul de Vie, coasa secerea larg etc.
" .... . R.. - M.IIIO,m. SJiun(; Isro,;u. &ri<I Il/. 70."'. II ... II,IV'!. #.
www.cimec.ro