student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

PRINCIPII ȘI MODELE DE (RE)ORGANIZARE A ARTERELOR

RUTIERE ÎN MEDIUL URBAN

1. Reconsiderarea tuturor ipostazelor străzii în contexul schimbării paradigmei

mobilității urbane – considerații teoretice.

A. INTRODUCERE
Cererea mare de adaptare a orașelor în funcție de nevoile tot mai crescute ale
automobilității, au generat, în doar câteva decenii, mari modificări în ceea ce privește
organziarea și dezvoltarea orașelor, dar și o serie de efecte negative, diverse, care astăzi pun mari
probleme la nivelul oricărui teritoiu administrativ: poluare fonică și chimică, spații si peisaje
urbane/naturale degradate sau modificate total, o calitate a locuirii mult mai scăzută, lipsa
siguranței deplasărilor nemotorizate, congestii de trafic masive, țesuturi urbane fragmentate sau
inlocuite de către infrastructuri rutiere, ș.a.
Această adaptare nu a ținut cont de caracteristicile fiecărei zone, a tipului de morfologie,
al rolului său la nivel micro/macro teritorial, sau al faptului că această adaptare poate produce o
pierdere a calității zonelor cu valoare patrimonială, socială sau culturală. Spațiile publice au fost
depreciate, și-au pierdut rolul de spațiu comunitar, de spațiu destinat oamenilor, al interacțiunilor
sociale, și treptat a devenit un spațiu al mașinilor. Străzile și piațetele urbane au devenit fie
imense culoare de circulații motorizate, fie parking loturi – spații lipsite de orice urmă de valoare
pe care o aveau.
Volumul din ce în ce mai mare de mașini face ca prioritatea excesivă care s-a acordat
circulației motorizate să se materializeze sub forma alocării unor suprafețe foarte mari a străzilor
și a piețelor urbane pentru transformarea acestora în suprafețe carosabile. Mari lărgiri de străzi,
străpungeri sau construiri noi de infrastructuri rutiere cât mai mari au dus la restrângerea
circulațiilor pentru pietoni, a suprafețelor destinate spațiilor verzi, a amenajărilor pentru odihnă,
pentru arta urbană, a spațiilor destinate interacțiunilor sociale sau culturale. Spațiile devin mai
mult cu rol funcțional în ajutarea desfășurării circulației carosabile, fără întâmpinarea vreunui
obstacol – au fost delimitate carosabilele, circulațiile pietonale subdimensionate și/sau ocupate
de parcarea neregulamentară a automobilelor și care determină pietonii să utilizeze spațiul
carosabil, peisajele urbane au fost devalorizate, utilizatorii nemotorizați au fost defavorizați, în
special persoanele cu mobilitate redusă (1). Spațiile publice și-au pierdut caracterul, calitatea și
rolul pe care îl au în orice oraș/zonă și face nu doar ca viața locuitorilor sau al utilizatorilor să fie
privată de acest lucru, dar la nivel de oraș, poate duce la scăderea atractivității turistice.
“Societatea este complet urbanizată… Strada este un loc al jocului și al cunoașterii.
Strada este dezordine… Dezordinea este dată de viață. Ea transmite mesaj… Surprinde…
Spațiul urban al străzii este un loc al schimbului de mesaje și semne, la fel cum este un loc al
schimbului de obiecte. Un loc în care vorbirea se transformă în scriere. un loc în care discursul
devine sălbatic și, scăpand de cadrul instituțional, se întipărește pe ziduri…” (LEFEBVRE,
Henri, The Urban Revolution, University of Minnesota Press, 1970).
(1) – persoane a căror mobilitate este afectată din cauza unei incapacități (senzoriale sau locomotorii), a unei
deficiențe fizice, a vârstei, a unei boli sau a altei cauze (persoane care utilizează un scaun cu rotile, persoane cu
deficiențe de vedere, în vârstă, foarte înalte sau supraponderale).
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

B. SCHIMBAREA PARADIGMEI MOBILITĂȚII URBANE

Decenii la rând, oamenii marilor oraşe au pierdut tot mai mult din spaţiul destinat
mersului pe jos şi pe bicicletă, la care s-au adăugat obstacolele din trafic, zgomotul, poluarea sau
riscurile de accidentare, precum şi din spaţiul urban ca loc de întâlnire şi forum social şi cultural.
Oamenii au fost puși în faţa maşinilor, de abia din 1990 încoace, iar acest cult s-a manifestat cel
mai puternic în ţările din Estul Europei. Această nouă paradigmă, plasează în centrul ei omul.
Schimbarea de paradigmă a mobilității urbane încearcă re-aducerea în actualitate a
preocupărilor pentru un mediu de viață cât mai curat, sigur și accesibil tuturor. Se încearcă
prioritizarea utilizatorilor nemotorizați și a re-organizării și re-nașterii spațiilor publice, spațiilor
pentru oameni, și nu pentru mașini. Se încearcă trecerea de la străzi și areale carosabile la străzi
si areale pietonale, zone shared-spaces, zone rezidențiale, bulevarde sau zone de promenadă. Se
urmărește echilibrarea circulației nemotorizate cu cea motorizată, protejarea mediului natural și
creșterea calității, siguranței și a confortului locuitorilor în orașe.
Efectele negative ale proastei gestionări ale mobilității urbane sunt vizibile cel mai mult
în spațiile pubile, pe care fie locuitorii, fie turiștii, le străbat zilnic sau la un moment dat, în care
își petrec timpul și în care interacționeză nu numai la nivel social, ci în același timp, interacțiunea
se petrece si la nivelul fiecărui individ cu spațiul în sine. Caracteristicile spațiului influențează
confortul și starea de bine al oamenilor, accentueaza sau nu, spiritul comunitar, a identității
colective și individuale, astfel că, neglijarea spațiilor publice în tot acest timp, a dus la căutarea
unor noi modalități de re-organizare si re-modelare a mobilității urbane, pentru a putea pune în
valoare spațiile si peisajele urbane.
În vederea atingerii acestor scopuri propuse – de re-organizare si re-modelare a spațiilor
publice, trebuie să se țină cont de câteva direcții principale care au drept scop o mai bună
gestionare și desfășurare a viitoarelor acțiuni.
1. Re-structurarea modală a mobilității urbane – prin recuperarea unor resurse de teren
folosite în prezent pentru circulația autovehiculelor și re-utilizarea lor în infrastrctura
circulațiilor nemotorizate, a creșterii spațiilor verzi și a amenajărilor spațiilor urbane,
reducerea poluării fonice și chimice prin introducerea unor seturi de reglementări privid
viteza de parcurgere a automobilelor sau limitarea parcării acestora pe carosabil, crearea unor
parcări supraterane/subterane, ș.a

2. Re-organizarea diferențiată a mobilității – prin adaptarea rețelelor rutiere urbane în

favoarea fluxurilor motorizate și nemotorizate și contextualizarea lor în funcție de locul și
rolul lor, de caracteristicile morfologice, culturale și sociale, în raport cu cerințele de
accesibilitate existente și viitoare.
În orașele mari europene, acestă contextualizare se produce prin implementarea unor
reglementări de reducere a vitezei de deplasare pe arterele de gradul 3 și 4 din interiorul zonelor
urbane, spre deosebire de arterele de gradul 1 și 2. Trecerea dintre cele două situații se va face
treptrat prin intermediul unor străzi colectoare, fără să existe situația în care artere de gradul 4 să
se intersecteze cu artere de gradul 1.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

De asemenea, în practicile europene, caracterul fiecărei artere este dat si de funcțiunea pe care
aceasta o îndeplinește, astfel există artere de circulație de tipul magistrale (gradul 1 și 2), artere
colectoare, interioare cartierelor, pe care se dezvoltă în concomitent și ideea de spațiu comunitar,
care să fie caracteristic zonei, dar care să asigure in același timp și o bună accesibilitate la nivelul
infrastructurii, și artere locale, de deservire, pe care deplasările motorizate sunt cele mai limitate
iar spațiile publice sunt amenajate și deservesc în totalitate pietonii.
3. Echilibrarea modului de utilizare al spațiilor publice – prin acordarea unei priorități în
ceea ce privește confortul și libertatea de mișcare a pietonilor, bicicliștilor și a persoanelor cu
mobilitate redusă sau prin utilizarea în comun a unor părți din spațiile publice – shared
spaces.

4. Abordarea eco și atenția peisagistică pentru transportul în comun – prin integrarea

estetică a transporturilor în spațiul public, preocuparea pentru un design de calitate în raport
cu mediul în care este expus, sau amenajarea peisagistică a infrastrcuturii, mobilierului si
vehiculelor pentru transport, de asemenea, tratarea peisagistică a traseelor prin introducerea
unor căi de rulare înierbate, existența aliniamentelor de copaci, ș.a. De asemenea,
promovarea unor moduri de transport electrice sau nemotorizate, care nu generează
degradarea fondului construit, sau al transportului subteran cu precădere în zonele istorice
sau zonele cu o estetică deosebită.

2B. Reorganizarea străzilor de rang inferior, cu accent pe ipostaza de spațiu de viață

Ideea de re-modelare a spațiilor publice sau de re-organizare si re-structurare modală a
mobilității urbane, se răspândesc din ce în ce mai mult în tot mai multe oreșe europene – străzi,
piețe și areeale pietonale sunt transformate în zone de întâlnire, zone de tip „shared space”, zone
limitate la 30 km/h, ș.a. Programe și politici urbane încearcă să transpună în realitate ideea
orașului pentru oameni, având drept scop re-configurarea, ameliorarea și îmbunătățirea calității
funcționale și estetice a spațiilor publice urbane. Accesibilitate pentru toti, inclusiv a persoanelor
cu mobilitate redusă prin dimensionarea trotuarelor pentru gabaritul cărucioarelor, rampe și
lifturi de acces sunt lucruri de care ar trebui să se țină cont indiferent la ce scară se vor aplica
modificările în ceea ce privește spațiul urban și mobilitatea în orașe.
Planificarea urbană umanistă are patru obiective: viaţă urbană, siguranţă, dezvoltare
durabilă şi sănătate. “O stradă lipsită de viaţă este ca un teatru gol” (Jan Gehl).
Siguranţa trebuie asigurată însă şi prin intervenţia în infrastructura auto, în condiţiile în
care trotuarele înguste s-au umplut cu obstacole şi au făcut mersul pe jos tot mai puţin plăcut, iar
proasta infrastructură pentru pietoni şi biciclişti (în multe locuri inexistentă) a făcut ca riscul de
accidentare pentru cei care merg pe jos sau pe două roţi să crească proporţional cu traficul rutier.
Una dintre soluţiilee pentru reducerea accidentelor şi sporirea siguranţei o reprezintă aşa-numitul
“shared space” (spaţiu comun), care vizează “amestecul fizic al tipologiilor de trafic în aceeaşi
stradă” – mai exact, o stradă comună pe care camioanele, maşinile, motocicletele şi pietonii se
pot deplasa în linişte, unii lângă alţii, cu un bun contact vizual.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

Zonele partajate sau „shared spaces”, reprezintă un nou tip de organizare a spațiului
public des întâlnit în marile orașe europene. Acestea sunt spații utilizate în comun de pietoni,
bicicliști și automobile, fără departajarea strictă a benzilor de circulație pentru vehicule și
responsabilizarea tuturor utilizatorilor spațiului public în ceea ce privește o bună desfășurare a
traficului auto/pietonal. Acest lucru se realizează prin eliminarea unor caracteristici cum ar fi
bordura, marcaje ale suprafeței drumului, semne de circulație și semafoare.
Acest tip de măsură tinde să se utilizeze în interiorul cartierelor, în centrele istorice ale
orașelor, în zone cu patrimoniu arhitectural valoros, și aduce câteva reglementări privind
limitarea vitezei la 30, 20 sau chiar 10 km/h – „zone 30”, „zone cu trafic controlat”, „zone low
emissions”, ș.a. Designul spațiului comun poate lua mai multe forme diferite, în funcție de
nivelul de delimitare și segregare dintre diferite moduri de transport. Variantele de spațiu comun
sunt adesea folosite în mediul urban, în special cele care au fost realizate aproape fără
autoturisme și ca parte a străzilor din zonele rezidențiale. Ca un concept separat, "spațiul comun"
se aplică în mod normal spațiilor semi-deschise pe drumurile aglomerate.
Totodată, conceptul shared – space reprezintă mai mult o abordare decât un tip de
proiectare standard. Studiile spun că comportamentul unui individ în trafic este mai afectat de
mediul construit al spațiului public decât de dispozitivele și reglementările convenționale de
control ale traficului, astfel că indivizii sunt mai deschiși la acestă încercare de creeare a unei
egalități între vehicule și pietoni.
Dezvoltarea durabilă se obţine prin creşterea raportului de “mobilitate verde” în
transportul urban, mai exact a numărului de călătorii efectuate pe jos, cu bicicleta sau cu
mijloace publice colective, modalităţi de transport despre care aduc beneficii majore economiei
şi mediului, reduc consumul de resurse, micşorează poluarea sonoră şi limitează emisiile
dăunătoare.
Re-organizarea și re-abilitarea spațiilor publice urbane în favoarea pietonilor vin în
ajutorul susținerii proceselor de re-generare a zonelor istorice și cu valoare de patrimoniu
cultural prin atragerea unor activități ce conduc la re-vitalizarea economică a unor astfel de zone.
Astfel, din punct de vedere cultural, această acțiune poate pune în valoare patrimonial urbanistic
și arhitectural, poate crește atractivitatea orașului pentru turiști și investitori și poate ajuta la
creșterea interacțiunii sociale și al ideii de spirit comunitar.
Nu în ultimul rând, această acțiune de re-abilitare a spațiilor publice reprezintă un pas pe care
orice oraș trebuie să și-l asume atunci când vine vorba de a pune viața locuitorilor săi ca o
prioritate.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

STUDIU DE CAZ1 – BARCELONA

Planul de mobilitate urbană al Barcelonei 2013 – 2018 definește liniile de acțiune în ceea
ce privește mobilitatea urbană, cu misiunea strategică de a devein un model sustenabil, eficient,
echitabil, sigur și mai sănătos. Aceste concepte sunt sinonime cu progresul economic și social,
dar și cu calitatea vieții în oraș.
Obiective ale planului de mobilitate
Mobilitate sigură Organizarea Implementarea
Mobilitate sustenabilă patternului urban în unei noi rețele de
Mobilitate echitabilă superblocks și alte transport cu
Mobilitate eficientă măsuri de calmare autobuzul

Dezvoltarea Menținerea Adecvarea la

completă a nivelului curent paremetrii ce
rețelei pentru de servicii de privesc calitatea
biciclete trafic mediului

Măsuri de Reviziuirea Îmbunătățirea

promovare și regulamentului eficienței
discriminare pozitivă parcajelor pe sau deaprovizionare și
a autovehiculelor înafara străzilor colectare

http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/sites/default/files/docs/PMU_Sintesi_Angles.pdf

Se realizează lucrări privind Planul mobilității urbane (PMU) 2013-2018, care vizează
stimularea mobilității pe jos, cu bicicleta și cu mijloacele de transport în comun, prin reducerea
utilizării vehiculelor private. Măsurile adoptate, cum ar fi protocolul privind măsurile de
combatere a poluării, îmbunătățirea infrastructurii de ciclism și a superblockului Poblenou,
înseamnă că în 2016 a avut loc o creștere cu 4,4% a numărului de călătorii cu autobuzul în oraș și
de 14% în călătorii cu bicicleta.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

De asemenea, se desfășoară activități pe termen lung pentru elaborarea unui nou plan de
mobilitate urbană pentru perioada 2019-2024, care să asigure continuitatea planului actual și să
consolideze obiectivele avute în vedere. Noul plan va continua să dezvolte modelul superblock și
să aibă ca obiectiv obiectiv mobilitatea sigură, durabilă, egală și eficientă. Noul document
include poluarea și tarifele ca elemente centrale.

sursa:https://www.treehugger.com/urban-design/barcelona-turning-its-streets-citizen-spaces.html

Conceptul de SuperBlocks este de fapt destul de simplu – în cazul în care un bloc de

stradă există în mod normal dintr-un bloc de construcție (aproximativ 600 de locuitori), un
SuperBlock va exista din nouă blocuri de case unde drumurile din cadrul SuperBlocks vor fi
transformate și vor fi utilizate numai de către pietoni, biciclete și traficul de destinație. Fiecare
SuperBlock va acoperi o suprafață de aproximativ 400x400 metri, cu aproximativ 5000 – 6000
de locuitori pe SuperBlock. Singurul trafic motorizat care va mai fi permis în cadrul SuperBlock
este traficul de destinație, cum ar fi locuitorii din SuperBlock, taxiurile și camioanele de transport
la o viteză maximă de 10 km/oră. În acest fel, în interiorul SuperBlock – urilor nu va exista
niciun trafic, ceea ce va face ca străzile să fie mult mai accesibile pentru pietoni și mult mai
prietenoase pentru comunitate.
Mesajul administrației orașului Barcelona este unul de a iubi și împărți spațiul public.
Promovează spiritul comunitar și împinge oamenii să trăiască în armonie fără să încalce
libertatea fiecăruia.

http://meet.barcelona.cat/en/visit-barcelona/lets-share-barcelona
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

De asemenea, Barcelona a făcut eforturi enorme pentru a elimina barierele arhitecturale și

a deveni un oraș accesibil pentru persoanele cu dizabilități. Acest lucru înseamnă ca orașul se
preocupă de creșterea calității vieții locuitorilor cu mobilitate redusă și că face ca orașul să
devină atractiv pentru vizitatorii cu dizabilități și familiile lor. Din acest motiv, municipalitatea
orașului au implementat atât accese fizice, dar au rupt și barierele de comunicare vizuală și
auditivă.

CIRCULAȚIE PIETONALĂ
Străzi pietonale existente Rețea de străzi pietonale propuse

http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/en/urban-mobility-plan/
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

CIRCULAȚIE PENTRU BICICLIȘTI

Rețea velo existentă Rețea velo propusă

http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/en/urban-mobility-plan/
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

STUDIU DE CAZ2 – MALMO

„More Malmo for more people”
Tot mai mulți oameni aleg să trăiască în orașe și tot mai mulți oameni aleg să stea în
Malmo. Populația orașului a crescut în ultimii ani și tot continuă să crească.
Datorită faptului că tot mai mulți aleg să se mute în Malmo, se încearcă găsirea unei noi soluții
de a creea un oraș sustenabil. Soluții bune de calmare a traficului și al mobilității în oraș sunt
importante pentru susținerea creșterii populației.
Malmo are nevoia să devină un oraș mult mai accesibil pentru mai mulți oameni. Oamenii
trebuie să aibă posibilitatea să participe la viața orașului, indiferent de vârstă, sex sau venit.
Pentru a unii orașul, accesibilitatea este un punct important.

Scopul Planului Sustenabil de Mobilitate Urbană este acela de a adopta strategii pentru
dezvoltarea sustenabilă a mobilității, care clarifică și concretizează obiectivele legate de trafic și
alte documente strategice. Planul Sustenabil de Mobilitate Urbană are o abordare holistică asupra
traficului și mobilității, și arată cum poate fi creat un oraș mai durabil din punct de vedere
economic, ecologic și social. Planul este adresat politicienilor, funcționarilor și profesioniștilor la
nivel national, regional și municipal, precum și locuitorilor din Malmo, persoanelor care lucrează
în oraș și altor părți interesate.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

VIZIUNE

„Plimbările, ciclismul și transportul public sunt prima opțiune pentru toți cei care lucrează,
trăiesc sau vizitează în Malmö. Aceste opțiuni de călătorie, împreună cu traficul eficient și
ecologic de marfă și autoturisme, stau la baza sistemului de transport în orașul nostru dens și
durabil - un sistem de transport conceput pentru oraș și pentru oamenii săi.”

Sistemul de trafic din Malmo și mediul urban ar trebui să contribuie la crearea unui oraș
accesibil pentru un număr mai mare de persoane. O mai bună accesibilitate și o mobilitate
durabilă sporită dau mai multor oameni acces la medii urbane calitative în care se pot întâlnii
oamenii și unde prosperă viața urbană, inovația și cultura.

Obiectivul general al orașului Malmo este de a deveni un oraș durabil din punct de vedere social,
ecologic și economic care să viziteze, să locuiască și să lucreze. Cele trei aspecte legate de
durabilitate sunt intercalate și interdependente. Sustenabilitatea socială creează condiții
favorabile și oportunități pentru locuințele actuale și viitoare. Sustenabilitatea economică permite
orașului și economiei sale să se dezvolte pe termen lung și să genereze venituri și provizii pentru
locuitorii din Malmo.

Obiectiv pentru călătoriile locuitorilor

Schimbarea majoră necesară pentru a crea o împărțire modală mai echilibrată într-un oraș în
plină dezvoltare este reprezentat de o creștere a ponderii ciclului și a transportului public în
detrimentul traficului auto. Aceasta creează oportunități pentru o dezvoltare spre un oraș mai
durabil din punct de vedere social, ecologic și economic.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

Obiectivul transportului în Malmo

Malmo depinde de mobilitatea funcțională, atât în interiorul orașului, cât și în regiune. Libertatea
de mișcare în întreaga regiune conectează funcțional orașele și permite o piață regională a
muncii. Creșterea transportului naval nu este o țintă în sine; Obiectivul este acela de a face
transportul la bord mai durabil din punct de vedere economic, social și ecologic. Mai presus de
toate, sunt necesare măsuri puternice care vizează transportul public pentru a asigura o navetă
robustă, fiabilă și mai durabilă.

Obiectivul traficului în Malmo

Traficul din Malmo ar trebui să se dezvolte astfel încât să funcționeze în concordanță cu
condițiile orașului și să genereze o creștere în Malmo. Traficul ar trebui să contribuie la
transformarea orașului Malmo într-un oraș mai atractiv, mai sigur și mai sigur pentru trafic.
Acest lucru ar trebui realizat cu un efect minim asupra mediului și a sănătății, atât în oraș cât și în
regiune.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

Malmo – un oraș mai accesibil, mai egal

Spațiul public, cu străzile sale, parcurile și piețele, este făcut pentru toată lumea.
Planificarea viitorului mediu urban și a sistemului de trafic din Malmo ar trebui să facă orașul un
mediu mai atractiv pentru a trăi. Sistemul de circulație permite oamenilor să se deplaseze și să
acceseze aprovizionarea existentă în diferite părți ale orașului – ex. școală, muncă, cultură,
evenimente și activități de agrement.
Accesul la transportul public de înaltă calitate, precum și la banda accesibilă pentru
ciclism și plimbări stabilește un cadru pentru călătorii durabile și sănătoase.
Traficul influențează situația locuitorilor în ceea ce privește accesibilitatea, siguranța și
securitatea. De asemenea, traficul și infrastructura influențează direct sănătatea publică, de
exemplu prin poluarea sonoră, calitatea aerului, efectele de barieră și riscurile de accidente. Mai
ales copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap sunt puternic influențate de efectele
negative ale traficului, atât în ceea ce privește mișcarea în condiții de siguranță în oraș și care au
acces la medii calme și relaxante, fără poluare sonoră sau calitatea aerului afectată.
Scopul accesului sporit pentru mai mulți locuitori impune cerințe mai mari asupra
modului în care sunt expuse mediile și străzile urbane. Toată lumea ar trebui să poată circula în
siguranță în întreg orașul, indiferent de vârstă, sex sau abilități fizice și mentale. Mediul urban
trebuie să fie stabilit într-un mod care să permită persoanelor în vârstă și persoanelor cu
dizabilități să se orienteze și să păstreze o mobilitate independentă pentru o mai bună calitate a
vieții. Accesul la toate modurile de transport, inclusiv transportul comunitar și transportul public
special, este important atunci când este vorba de a permite persoanelor cu dizabilități și
persoanelor în vârstă să participe la oraș și să îmbogățească viața urbană.

Proximitatea parcurilor și a zonelor verzi, precum și posibilitatea de a ajunge acolo sunt

factori care influențează sănătatea publică. Timpul petrecut în medii verzi are un impact pozitiv
asupra bunăstării fizice și mentale. Creșterea activității fizice, recuperarea organismului și
scăderea nivelului stresului. Zonele verzi beneficiază, de asemenea, de participarea socială și de
interacțiunea dintre oameni. Într-un oraș dens, este important să dezvolți medii verzi.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

Într-un Malmo în creștere, este important ca ponderea modală a traficului auto să scadă.
Traficul crescut de autoturisme conduce la creșterea cererilor spațiale pentru infrastructură,
zgomot și poluarea aerului, congestionarea, un nivel mai ridicat de serviciu și accesibilitate
pentru cetățeni și întreprinderi, care, la rândul său, influențează atractivitatea orașului în multe
feluri. Pentru a obține o mai bună înțelegere a modului în care poate fi creat un oraș mai atractiv
și accesibil, accentul ar trebui pus pe traficul constituit de oameni, nu de vehicule.
Prin prioritizarea modurilor de transport eficiente din punct de vedere al suprafeței,
congestionarea poate fi prevenită, iar accesibilitatea în oraș poate fi îmbunătățită. Mai mulți
locuitori, muncitori și navetiști din Malmo vor găsi mai ușor locul de muncă, școala, comerțul și
divertismentul și activitățile de agrement. Un acces facil cu diferite moduri de transport în
interiorul, spre și de la Malmo contribuie la stimularea pieței forței de muncă din regiune și este
benefic pentru locuitori, navetiști și întreprinderi. O schimbare modală modificată creează spațiu
pentru alte scopuri decât traficul și este esențială pentru crearea unui nivel mai ridicat de servicii
și accesibilitate pentru un număr mai mare de persoane.
Confruntarea cu creșterea traficului auto și congestionarea cu străzi și drumuri mai multe
sau mai largi este o strategie pe termen scurt. Mai mult spațiu rutier, în mare măsură, duce la
creșterea traficului auto. O astfel de strategie nu este compatibilă cu obiectivele Malmo privind
schimbarea părților modale sau obiectivul general al unui oraș mai durabil din punct de vedere
ecologic, social și economic. Pentru a permite Malmö să crească în mod durabil, trebuie să se
facă investiții în alternative la un nivel sporit de servicii pentru traficul auto: alternative cu o mai
bună accesibilitate și nivel de serviciu pentru ciclism, mersul pe jos și transportul public.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

Puncte de transfer intermodale pe tot parcursul călătoriei

Semnificația punctelor de transfer crește într-un oraș mai dens, cu o pondere mai mare a
călătoriilor efectuate pe jos, cu bicicleta și cu transportul public (sau o combinație a acestor
moduri de transport).
Aceste moduri de transport se consolidează reciproc, iar în ultimii ani stațiile Bike &
Ride din Hyllie, Triangeln și Malmo permit călătorii combinate confortabile. Stațiile oferă
informații actualizate despre călătoriile durabile în regiunea Öresund, locuri de parcare
supravegheate pentru biciclete, servicii de biciclete și vestiare. Sistemul de plăți pentru
facilitățile de parcare de înaltă securitate este integrat în cartea de debit regional de transport
public. Sunt necesare măsuri pentru promovarea dezvoltării unor sisteme simple și integrate de
plată care să faciliteze utilizarea transportului public pentru locuitori, navetiști și vizitatori.
Transportul auto și accesul la facilitățile de parcare gratuite în apropierea locurilor de muncă sau
a altor destinații influențează transportul. Accesul și costul facilităților de parcare sunt
instrumente importante pentru reducerea traficului auto.
Introducerea facilităților de parcare pentru rezidenți este o strategie eficientă pentru a
controla accesul la parcarea gratuită pe teren. Acest lucru reduce riscul utilizării segmentului de
stradă pentru deplasare și creează o mai mare flexibilitate atunci când vine vorba de parcare
pentru rezidenți. Locurile de parcare de lângă clădirile rezidențiale situate pe străzi publice sau
locuri de parcare speciale sunt reglementate cu taxe de parcare. Rezidenții pot solicita spațiu de
parcare, ceea ce înseamnă că taxele de parcare mai mici vor fi plătite pe zi, timp de până la două
săptămâni, fără cereri pentru mutarea autoturismului (ceea ce este cazul regulilor generale de
parcare).
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

O dezvoltare a principalelor drumuri în drumuri principale urbanizate ar putea duce la o

mai bună accesibilitate, la reducerea barierelor percepute și fizice și la interconectarea diferitelor
zone urbane. Redesenarea drumurilor principale ca drumuri principale urbanizate marchează o
schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care trebuie proiectate și utilizate drumurile
principale.
Drumurile principale urbane trebuiesc proiectate într-un mod care să contribuie la atingerea
scopurilor schimbării modale a drumurilor pentru locuitori și navetiști și să creeze un oraș mai
accesibil și atractiv. Luând o abordare holistică, atât în ceea ce privește întinderea întregului
drum, cât și a străzilor de la fațadă la fațadă, este crucială pentru cât de bine va reuși
transformarea drumurilor principale existente în drumurile principale urbanizate. Dezvoltarea
urbană, prin mai multe clădiri și medii urbane în stradă, poate și trebuie să consolideze o astfel
de dezvoltare.

Viitoarele drumuri principale urbanizate ar trebui să fie amenajate într-un mod care să
permită o creștere puternică a deplasărilor pe jos, cu bicicleta și cu transportul public. Designul
lor ar trebui să se deschidă și pentru o viață mai urbană prin spațiu pentru revendicări locale.
Fiecare drum principal urbanizat are propriile condiții cu destinații, pretenții asupra funcțiilor și
spațiu limitat deasupra și sub pământ. Ambiția este că fiecare șosea principală urbanizată ar
trebui să aibă un conținut cât mai bogat posibil și că soluțiile holistice ar trebui să-i ghideze
designul. Acest lucru necesită coordonarea și uneori prioritizarea anumitor funcții. Pentru a
gestiona și utiliza medii urbane atractive, este important de subliniat importanța muncii
operaționale și a lucrărilor de serviciu într-un stadiu incipient al procesului de planificare.
student: Horjan Ioana-Bianca, 31U

BIBLIOGRAFIE

- https://en.wikipedia.org/wiki/Shared_space
- „Mobilitatea urbană pentru perosoanele cu mobilitatea redusă”, Asist. drd. arh. Vlad
THIERY
- www.agir.ro/buletine/2091.pdf
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Barcelona
- http://www.bcnecologia.net/en/projects/sustainable-urban-mobility-plan-barcelona-2013-
2018
- http://www.bcnecologia.net/en/conceptual-model
- http://www.bcnecologia.net/en/conceptual-model/sustainability-certification-guide
- http://www.bcnecologia.net/en/conceptual-model/superblocks
- http://www.bcnecologia.net/en/projects
- www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf
- “Reorganizarea spațiului stradal pentru reducerea poluării și sporirea siguranței
circulației”, Beca Ilinca Mirela, Cadar Rodica
- Note excursie de studii an 3 Barcelona
- http://www.apdpmoldova.ro/wp-content/uploads/2013/01/REORGANIZAREA-
SPATIULUI-STRADAL-PENTRU-REDUCEREA-POLUARII-SI-SPORIREA-
SIGURANTEI-CIRCULATIEI.pdf
- http://geo.unibuc.ro/fisele_disciplinelor_master/fd_master1_sem1_dti/fd_master1_sem1_
dti_2_6_dezvoltare_urbana_si _piata_imobiliara.pdf.
- Note de curs Mobilitate Urbană anul3
- http://mi.etlbiz.com/malmo-cel-mai-bun-plan-de-mobilitate-urbana-durabila-din-europa/
- http://malmo.se/download/18.16ac037b154961d0287384d/1491301288704/Sustainable+
urban+mobility+plan%28TROMP%29_ENG.pdf.