Departamentul „PLANIFICARE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE TERITORIALĂ”

Curs MOBILITATE.

Referat:
ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII
SPAŢIALE

Întocmit: st. masterand Georgian Mircea DIMA

MASTER DE PROIECTARE URBANĂ- AN I

Conducător:  conf.dr. Mihaela-Hermina NEGULESCU

București- 2017
ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 1 din 13
 ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII
SPAŢIALE

Indice:

1. Accesibilitatea - Tipologii şi definiţii ................................................................................................... 3

2. Planificarea spaţială în funcţie de accesibilitate................................................................................. 5

2.1. Valorificarea caracteristicilor şi efectelor accesibilităţii: ............................................................ 5

2.2. Planificarea spaţială în funcţie de exigenţele de: ........................................................................ 7

Accesibilitate la Transport Public (compact city versus urban sprawl – ex. Politica VINEX,
Tranzit Oriented Development versus car-dependency, exigenţe de alcătuire ale tramei
rutiere majore etc.) ............................................................................................................................. 7

Accesibilitate nemotorizată la activităţi de interes cotidian (mixed-uses, walkable

neigbourhood) ....................................................................................................................................... 8

“Accesibilitatea (incluzivă) la oraş” – accesibilitatea persoanelor cu mobilitate redusă

(PMR) la spaţiul public, transport public şi oraş. .......................................................................... 9

2.3. Corelarea tipului de accesibilitate cu modul (tipul şi intensitatea) de utilizare a terenurilor

(Land-Use) – ex. politica ABC .............................................................................................................. 9

Concluzii: .................................................................................................................................................. 11
Bibliografie ................................................................................................................................................ 12

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 2 din 13

1. Accesibilitatea - Tipologii şi definiţii

Accesibilitatea este calitatea de acces facil pentru orice persoană, inclusiv acelea
care au limitări de mobilitate, în comunicare sau înțelegere, să utilizeze un obiect, să
poată ajunge într-un anume loc sau la un serviciu.1

Accesibilitatea a fost clasificată în următoarele tipologii:

 Accesibilitate arhitectonică: face referire la edificiile publice și private.

 Accesibilitate urbanistică: se referă la mediul urban fizic.
 Accesibilitate în transport: referitor la mediile de transport public.
 Accesibilitate în comunicare: face referire la informația individuală sau colectivă.
 Accesibilitate electronică: este facilitatea de acces la TIC și la conținuturi în internet,
pentru orice persoană, fie cu discapacități, etate avansată sau alte privări
circumstanțială.

Accesibilitatea universală este acea condiție pe care trebuie să o îndeplinească

mediile, procesele, bunurile, produsele și serviciile, la fel și obiectele sau instrumentele,
aparatele și dispozitivele, pentru a fi inteligibile, utilizabile și practicabile pentru toate
persoanele în condiții de securitate, comoditate și de formă autonomă și naturală
posibilă.

În zilele noastre, ”Accesibilitatea” a încetat să mai fie sinonimă suprimării de

bariere fizice pentru adoptarea de măsuri preventive și ample, generalizate pentru toate
tipurile de spații, produse și servicii. Pe de altă parte, este vorba de o variabilă
fundamentală pentru garantarea și îndeplinirea principiului egalității de oportunități,
convertindu-se universal într-o recunoaștere generală, ca o îmbunătățire a calității vieții
tuturor cetățenilor.

La ora actuală, accesibilitatea nu face referire numai la acele persoane cu

dizabilități sau incapacități, ci la categorii mai largi de persoane cum ar fi femei gravide
sau proaspete mămici cu copii în cărucioare, persoane vârstnice, copii, persoane cu
invalidități temporare, supraponderali, grupuri numeroase și altele.

Din punctul de vedere al populației,, putem spune ca Accesibilitatea este

fundamentală pentru aproximativ 10% din populație, pentru alte 40% este necesară și
pentru 100% este confortabilă.

1 definitie publicata in: https://es.wikipedia.org/wiki/Accesibilidad

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 3 din 13

 Accesibilitatea este un drept al persoanei și trebuie tratat ca atare pentru a obține
condițiile optime. în acest fel, persoana are dreptul la autonomie și la mobilitate
personală, ca și la corespondență pentru a obține o viață independentă. Nu în ultimul
rând, un aspect fundamental îl reprezintă normativa, care în ultima perioadă a ănceput
să se adapteze la necesitățile mai sus enunțate, pentru ca astfel cu toții să ne bucurăm de
un mediu accesibil.

Din punctul de vedere al cursului de Mobilitate:2,

”Tipurile de accesibilitate (la diversele funcțiuni urbane), care sunt utilizate în domeniul
mobilității, corespunzătoare celor două abordări mai sus menționate sunt:
- Accesibilitate geografică (Accesul la un teritoriu și la diversele activități localizate pe care le
conține- circulație neîngrădită a persoanelor și bunurilor);
- Accesibilitate fizică a spațiilor publice (deplasarea liberă dintr-un punct în altul, accesul fizic la
spațiul public, clădiri și transport al persoanelor cu mobilitate redusă).”

Această a doua clasificare este mai sintetică și mai bine structurată, astfel adresându-se
direct specialiștilor , adică urbaniștilor, care în momentul de față sunt cei mai în măsură
să rezolve acest tip de provocări. Astfel că în acest domeniu, al accesibilității și implicit
al mobilității, protagonistul este urbanistul și nu inginerul de drumuri. Urbanistul, are o
viziune mai largă asupra problemelor, având în vedere acest domeniu vast, dar nu
trebuie considerat că îl exclude pe inginer ci conlucrează în echipă, alături de alți
specialiști astfel formând echipe pluridisciplinare.

2Negulescu, Mihaela Hermina, Mobilitate și formă urbană- Aspecte Teoretice, Editura Universitară Ion Mincu- București- 2011, pag.
39

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 4 din 13

2. Planificarea spaţială în funcţie de accesibilitate.

2.1. Valorificarea caracteristicilor şi efectelor accesibilităţii:

 Accesibilitatea şi distanţa-timp
Având în vedere accesibilitatea geografică în funcție de nivelul de conectivitate la
palierul infrastructurilor de transport si la modul de organizare a acestora, deducem
faptul că ”Accesibilitatea fizică este condiționată în special de configurarea spațiilor
mobilității și dimensionarea ergonomică a mijloacelor de transport conform exigențelor
motorii ale persoanelor cu mobilitate redusă”3. În acest fel, creind condițiile optime de
deplasare pentru toate categoriile de persoane, se îndeplinește condiția de accesibilitate,
dar și mai mult se scurtează timpii de parcurs, dar și distanțele fizice de parcurs proprii
ale acestor persoane. Apare conceptul de ”oraș accesibil” care tradițional este perceput
ca orașul distanțelor scurte, prin care se diminueaza nevoia de mobilitate forțată și care
implicit duce la reducerea utilizării excesive a vehiculelor motorizate.
Odată cu evoluția acestei discipline apare termenul de accesibilitate spațială ca
fiind relaționată cu teritoriul, ”care nu se măsoară însă numai în termeni de distanțe și
timp parcurs, ci și în termeni și costuri economice (fiecare mod de transport implicând
costuri specifice) și de confort al parcurgerii distanțelor (incluzând criterii de apreciere
de natură estetică, peisageră, ecologică)”4. La nivelul secolului 21, în ceea ce privește
accesibilitatea s-a avansat la niveluri colosale în comparație cu condițiile care se
asigurau în secolul trecut. Acordând o mai mare grijă pentru asigurarea drepturilor
egale pentru toți cetățenii, indiferent de condiția sau stadiul lor fizic, se ignoră
cheltuielile care se realizează în acest sens. Din punct de vedere financiar, cheltuielile
pot fi mari, dar în ceea ce privește nivelul de mulțumire al societății ar fi direct
proporțional ca valoare, dacă ar fi cuantificat în bani, ar compensa aceste cheltuieli. De
asemenea se iau în considerare și criteriile estetice, peisagere și implicit ecologice, care
aduc bunăstare și reprezintă o formă de educare a utilizatorilor, astfel devenind o
valoare adăugată la starea societății.

 Accesibilitatea şi efectul de centralitate (centralitate prin accesibilitate)

La nivelul secolului 21, în România, încă mai suntem tributari orașelor ființate din
secolelor trecute sau mai înainte, dar și mai mult, tributari unei forme de organizare
teritorială conform unor principii care la această oră încep să fie depășite. Localitățile
din mediul urban, în special cele cu o populație mai numeroasă se lovesc de problemele

3
Negulescu, Mihaela Hermina, Mobilitate și formă urbană- Aspecte Teoretice, Editura Universitară Ion Mincu- București- 2011,
pag. 40
4
Negulescu, Mihaela Hermina, Mobilitate și formă urbană- Aspecte Teoretice, Editura Universitară Ion Mincu- București- 2011,
pag. 40

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 5 din 13

teritoriale prin întindere și îndepărtarea periferiilor de centrul localității. În foarte multe
dintre cazuri, în dezvoltarea, sau mai bine zis extinderea localităților nu se ține cont de
asigurarea condițiilor de transport a utilizatorilor, aceștia fiind obligați să rămână
dependenți de uzul autoturismelor proprii. În cazurile în care există rețele de transport
acestea nu sunt adaptate să asigure condițiile de accesibilitate dorite, astfel că la ora
actuală timpii pierduți în deplasări cu autovehicolele proprii pe o rețea de transport
subdimensionată, sunt foarte mari. În acest fel, dacă am cuantifica timpul pierdut, s-ar
constata că avem pierderi foarte mari.
La ora actuală, România încă se află în pionieratul acestui domeniu, avansând
destul de greu contra ”opoziției” societății care nu este obișnuită cu astfel de beneficii.
Chiar dacă au trecut mai mult de 25 de ani de la schimbarea societății, încă mai există
efectul psihologic de evadare din marile aglomerații urbane a populației, spre zone
aerisite, care oferă beneficiarilor posibilitatea ”să trăiască pe pământ”, dar în cele mai
multe din cazuri fără a avea asigurat un transport ân condiții.
Dacă ar fi să ne uitam la alte state care au avansat în acest domeniu, am putea
observa că centralitatea este asigurată prin accesabilitate și viceversa, prin asigurarea
unor condiții de transport decente, o ofertă de transport chiar generoasă, iar din punct
de vedere financiar sub nivelul variantei cu autovehicule proprii. Astfel, se asigură
timpi de deplasare net mai scurți, posibilitatea fructificării timpului pentru alte nevoi
personale, dar și deplasarea în condiții de deplină securitate. Îndeplinind condițiile de
accesibilitate, se oferă posibilitatea ”recuperării” acelui segment de populație cu
mobilitate redusă, care astfel pot deveni utili socității, astfel putând fi introduși pe piața
muncii, pentru a nu mai menționa și faptul că având asigurate condiții de accesibilitate
în marea majoritate nu mai necesită asitență pentru deplasare, astfel devenind un alt
câștig pentru societate.

 Accesibilitatea şi plus-valoarea funciară

Odată asigurată accesibilitatea pentru alte zone decat cele centrale, se aduce un
plus valoare funciară noilor zone încorporate în localități. Această condiție este
dependentă de nivelul de calitate al serviciilor de transport urban sau chiar a
infrastructurii în general prin gradul de acoperire al teritoriului, lățimea căilor de
circulație, benzi de rezervă, benzi de mare viteză, inclusiv benzi pentru automobile cu
mai mult de 4 ocupanți, etc. În ce privește sistemul de transport în comun, o primă
condiție o reprezintă frecvența și repartiția orară, stațiile în vecinătatea cartierelor pe
care le deservesc sau în vecinătatea instituțiilor, unităților comercile, sociale, etc. Alți
factori care nu sunt de neglijat, sunt performanțele tehnice ale mijloacelor de transport,
confortul, accesibilitatea fizică, etc.

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 6 din 13

Conculzionând, prin asigurarea accesabilității unei zone sau unui teritoriu și conectarea
într-o formă otimă cu elementele centrale de interes, prin asigurarea unei infrastructuri
rutiere în bune condiții, fără rute ocolitoare, fără constrăngeri topografice, se aduc plus
valori acestor teritorii, care devin mai valoroase și în consecință mai căutate de posibili
beneficiari, etc.

2.2. Planificarea spaţială în funcţie de exigenţele de:

Accesibilitate la Transport Public (compact city versus urban sprawl – ex. Politica VINEX,
Tranzit Oriented Development versus car-dependency, exigenţe de alcătuire ale tramei
rutiere majore etc.)
Așa cum menționat anterior asigurarea accesibiltății la transportul public este o
condiție primordială dezvoltării unei societăți cu un standard de calitate de viață
ridicat. Dacă în trecut condițiile opitime în ce privește deplasarea puteau fi asigurate
doar beneficiarilor orașelor compacte, iată că acum acestea pot fi asigurate și celor din
zonele urbane fragmentate5 printr-o ofertă de transport accesibila, decentă cu condiții
decente.
În planificarea spațială, s-a lansat tendința de a diminua deplasările cu
autoturismele proprii în favoarea ofertei generoase a transportului public. În acest fel au
scăzut costurile de deplasare, s-au îmbunătățit condițiile de mediu prin eliminarea a
mai puține noxe și mai mult prin folosirea unor medii de transport ecologice,
nepoluante, implicit a scăzut consumul de carburant. Societatea a conștientizat că prin
această politică de descongestionare a traficului, se scurtează și timpii pierduți în
deplasări. Astfel s-a urmărit o deplasare a foștilor utilizatori de automobile proprii catre
formă stenabilă de tranpsort: cel public și cel asigurat de vehicule cu două roți6.
Au existat politici de constrângere a uzului autovehicolului propriu, descurajarea
utililzatorilor acestuia prin creșterea prețurilor de parcare, combustibil, impozite, etc.
De asemenea au existat campanii de promovare a formelor alternative de deplasare,
pornind la încurajarea uzului vehicolelor cu două roți pe distanțe scurte și medii
îmbinate în noduri intermodale, cu oferte viabile de Transport Public în condiții optime
de accesibilitate, la prețuri scăzute.

5urban sprawl- definitie https://es.wikipedia.org/wiki/Dispersi%C3%B3n_urbana

6Transit Oriented Development Challenges and Constraints Rob van der Bijl RVDB – Urban Planning & Lightrail.nl Amsterdam,
June 27, 2013

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 7 din 13

Ilustrare din prezentarea Dr. Van der Bijl A.J. în 27 iunie 2013, Amsterdam la conferinta
Tranziția orientării tranzitului, Provocări și Constrângeri.

Accesibilitate nemotorizată la activităţi de interes cotidian (mixed-uses, walkable

neigbourhood)
O altă direcție adoptată a fost cea a promovării zonelor mixte, pe care putinii
utilizatori de automobile să le utilizeze în comun cu pietonii sau așa zișii utilizatori
pedeștri. În urma mai multor analize, dar și studierea unor exemple deja puse în
practică s-a ajuns la concluzia că pot exista zone unde suprafața carosabilă poate fi
diminuată în favoarea creerii de mai multe zone pietonele, zone verzi sau cai de acces
rezervate pentru transportul public, inclusiv utilizatorilor de vehicule pe două roți.
Astfel este încurajată deplasarea utilizatorilor pe jos, având multiple beneficii,
pornind de la cele de sănătate, astfel asigurând minimul de mișcare zilnică necesară,
până la aspectul financiar.

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 8 din 13

“Accesibilitatea (incluzivă) la oraş” – accesibilitatea persoanelor cu mobilitate redusă (PMR)
la spaţiul public, transport public şi oraş.

Prin garantarea egalității cetățenilor indiferent de orice condiții, s-a

asigurat și accesibilitatea personelor cu mobilitate redusă la mediile de Transport
Public. Astfel au fost asigurate condițiile de incluziune în societate, acestor
persoane oferindu-li-se posibilitatea de a-și asigura independența și autonomia,
fără să necesite asitenți, dar și mai mult oferindu-li-se posibilitatea de a se
deplasa în mod decent la posturi de lucru și în felul acesta, acești benficiari să
devină persoane care produc nicidecum să continue ca ”întreținuți” de societate.
Pe lângă avantajul material al societății, un alt aspect important este că această
categorie de utilizatori se simt utili, independenți, autonomi. Odată cu oferirea
condițiilor din transportul public, se ajunge și la adaptarea spațiului publicm
pornind de la asigurarea de peroane adaptate pentru coborârea facilă diin
mediile de transport, până la adaptarea bordurilor sau eliminarea treptelor și
înlocuirea cu rampe astfel eliminând barierele arhitectonice.

2.3. Corelarea tipului de accesibilitate cu modul (tipul şi intensitatea) de

utilizare a terenurilor (Land-Use) – ex. politica ABC

Accesibilitatea este una din condițiile primordiale ale unei societăți cu un înalt
nivel de de trai. În societățile avansate care au ieșit din zona pionieratului în acest
domeniu, putem observa cele mai avansate forme de adaptare a mediului existent la
necesitatile utilizatorilor. Odată început acest proces, prin campanii de conștientizare,
publicitate, adaptarea legislației, publicul larg se adaptează noilor de condiții, iar odată
cu acceptul acestora, încep să vadă avantajele măsurilor adoptate. Mai există un aspect,
acela al faptului că în cadrul acestui proces, apare o rezistență a populației, contra
noului. Această opoziție mai corect, dacă ar fi să o denumim, dispare încet, odată cu
înțelegerea și acceptarea beneficiilor de către publicul larg. Problema accesibilității și
implicit a mobilității se aplifică în cazul în care nu se rezolvă și se perpetuează în timp,
așa cum este exemplificat și în ”Spirala traficului” publicată în Planificacion del uso del
suelo y transporte urbano, Modulo 2a, Transporte Sostenible, Texto de Referencia para
formuladores de politicas publicas en ciudades de desarrollo, Proyecto Sectorial
Servicio de Asesoria en Politica de Transporte- Division 44, 2014.

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 9 din 13

 Figura 1. Spirala traficului. Interactiunea solului cu traficului si efectele. 7

Odată rezolvate aceste probleme și trecut de această fază, se avansează către

legiferarea și punerea în practică a prevederilor legale și astfel traficul se fluidizează
diminuându-se numărul participanților. În afară de măsurile legale mai există și
politicile financiare, prin mărirea taxelor de parcare în centrul orașului și scăderea
acestora la periferie sau în centrele intermodale. Un exemplu mai avansat, ar fi cel al
Londrei unde Administrația locală a introdus o taxă de intrare în interiorul orașului și
prin care în acest fel descurajează folosirea automobilului propriu.
Mai trebuie să menționăm că odată cu aceste politici tip ”Stick an carrot”, se
realizează și lucrări de îmbunătățire a rețelelor de transport, a accesibilității la acestea în
toate formele prezentate mai sus, fapt care duce la creșterea atractivității terenurilor de
la periferie și implicit punerea acestora într-o lumină favorabilă. Pentru a duce la bun

7 Planificacion del uso del suelo y transporte urbano, Modulo 2a, Transporte Sostenible, Texto de Referencia para formuladores de
politicas publicas en ciudades de desarrollo, Proyecto Sectorial Servicio de Asesoria en Politica de Transporte- Division 44, 2014,
pag 7

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 10 din 13

sfârșit aceste politici, toți actorii implicați în acest proces, trebuie să înțeleagă să
conlucreze pentru a duce la un nivel cât mai înalt aceste obiective.

Concluzii:
La nivelul anului 2017, nu numai în România, ci și în întreaga Europă
accesibilitatea devine o problemă cu implicații majore cotidiene. Pornind de la
asigurarea drepturilor egale pentru toți cetățenii prin eliminarea barierelor fizice în
teritoriu, sau arhitectonice în ansambluri și clădiri în ce privește deplasarea persoanelor
cu mobilitate redusă și nu numai.
Importanța acestei noi discipline a fost evidențiată recent, cu toate că în anumite
țări există deja tradiție de peste 4 decenii. România încă se află în fază incipentă, dar la
fel ca în multe alte domenii, decalajul poate fi recuperat, dar numai cu voința comună a
tuturor actorilor implicați: publicul larg, autoritățile, etc.
Ca și concluzie generală, trebuiesc evidențiate măcar câteva din benficiile majore
pe care le poate aduce accesibilitatea:
- Absolut toate persoanele se vor putea simți libere de orice fel de bariere, astfel
putându-se implica pe piața muncii, de aici beneficii economice, de sănătate,
dar mai ales psihologice.
- Prin reducerea numărului de participanți în traficul auto și trecerea acestora
în Transportul Public: scurtarea timpilor de deplasare- (beneficii de sănătate),
mai puține emisii din transport.
- Realizarea unui transport ecologic, negenerator de noxe, de calitate care să
asigure toate condițile de confort, accesibilitate, etc.
- Mărirea suprafețelor pentru pietoni și utilizatorii transportului nemotorizat,
implicit mărirea suprafețelor verzi, generatoare de oxigen, de peisaje pentru
petrecerea timpului liber, etc.

Prin cursul pentru care am realizat prezentul referat am înțeles o serie de

concepte sustenabile pe care ca viitori specialiști suntem datori să le promovăm, să le
ducem la îndeplinire și să aducem îmbunătățiri evolutive în corelație cu decoperirile și
politicile promovate în alte state mai avansate.

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 11 din 13

Bibliografie

1. https://es.wikipedia.org/wiki/Accesibilidad

2. Negulescu, Mihaela Hermina, Mobilitate și formă urbană- Aspecte Teoretice,

Editura Universitară Ion Mincu- București- 2011.

3. https://es.wikipedia.org/wiki/Dispersi%C3%B3n_urbana

4. Transit Oriented Development Challenges and Constraints Rob van der Bijl

RVDB – Urban Planning & Lightrail.nl Amsterdam, June 27, 2013

5. El concepto de la movilidad sostenible, actualizaciones para la sostenibilidad,

Jornada sobre eficiencia energetica en la movilidad y el transporte urbano,

Madrid, 5 de febrero de 2014, Carmen Mataix, Alba Ingenieros Consultores S.L.

6. Santiago José de Taranco Carvajal, Imagen Urbana, Universidad Politehnica de

Valencia, 2014.

7. Planificacion del uso del suelo y transporte urbano, Modulo 2a, Transporte

Sostenible, Texto de Referencia para formuladores de politicas publicas en

ciudades de desarrollo, Proyecto Sectorial Servicio de Asesoria en Politica de

Transporte- Division 44, 2014,

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 12 din 13

ACCESIBILITATEA DIN PERSPECTIVA PLANIFICĂRII SPAŢIALE- Pagina 13 din 13