Statiunea Poiana Brasov

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov.
Prima constructie inceputa aici a fost o cabana , construita la inceputul secolului trecut (1904), pe
locul denumit Poiana de Jos, iar in 1906 se desfasoara primul concurs intern de schi. Pana in anul
1951 ramane un pitoresc decor natural numarand numai 15-20 de vile frecventate mai mult in
zilele de sarbatoare si la sfarsit de saptamana. Odata cu organizarea jocurilor mondiale
universitare de iarna din 1951 Poiana Brasov devine prima statiune montana din tara destinata
indeosebi practicarii sporturilor de iarna.
Statiune turistica de interes national, Poiana Brasov este etalonul statiunilor unde se pot
practica sporturile de iarna. A debutat in anii '50 -'60 cand a atras prin frumusete, virginitate si
primele servicii in turism de inalta clasa, pretentioasa clientela germana. Romanticul Hotel Sport
apartine acelei perioade. In anii '70-'80 s-au construit hotelurile moderne, care puteau gazdui
2000 de persoane pe zi, Alpin, Soimul, Ciucas, Teleferic, Piatra Mare, Bradul ,s.a., apogeul fiind
atins in anii '80 cand iernile erau dedicate turistilor britanici. Seviciile de alimentatie au fost la
cote maxime in anii '70-'80 si- au revenit dupa 2000, cu cateva exceptii care au pastrat
standardele. Scolile de instructori de schi au luat amploare inca din anii '70, crescator pana in
prezent. A urmat o perioada de tranzitie iin anii '90 cand majoritatea unitatilor au parcurs etape
de modernizare sau au aparut altele noi. Azi, Poiana Brasov are o noua infatisare, o combinatie
intre un centru rezidential de vacanta si o statiune de iarna, cu doua tinte ale unitatilor, turismul
de bussines si cel de relaxare.
Unitatile de cazare modernizate si cele noi aparute apartin sectorului privat. Serviciile sunt
structurate pe categorii, dar daca ar fi sa selectam printr-o reintoarcere imaginara in trecut, pentru
calatorii de rand, am alege pentru alimentatie, serviciile de servire din anii '70 combinat cu
accesoriile si posibilitatile prezentului, iar pentru cazare confortul de azi si preturile din anii '70
-'80. Desi drumurile sunt curatate fiind practicabile si iarna, parcarile nu sunt suficiente intr-o zi
de maxima afluenta turistica. Pretul pentru o zi de schi a ramas relativ accesibil pentru fani.
Astazi, Poiana Brasov este o statiune de lux, cu pachete de sejur care se adreseaza in special
oamenilor de afaceri, clasei bogate si mijlocii, turistilor straini, infrastructura ospitalitatii fiind
orientata si dezvoltata catre trei si patru stele, dar permite o zi de relaxare si sanius oricui isi
doreste sa descopere albul iernii, intr-un decor de vis.
Prima constructie, mentionata documentar in anul 1904, a declansat dezvoltarea acestei
regiuni pentru ca in anul 1906, Poiana Brasov sa fie declarata statiune turistica. Trei ani mai
tarziu in anul 1909 a avut loc prima competitie de ski iar in anul 1951, statiunea Poiana Brasov,
gazduieste Jocurile Internationale de Iarna studentesti.
In acest moment, Poiana Brasov se afla intr-o continua extindere si modernizare.
Numeroase hoteluri, pensiuni si vile au fost construite in ultimii ani, iar serviciile oferite catre
turistii romani si straini au devenit complexe.
Gradul de confort si calitatea serviciilor, recomanda Poiana Brasov in orice sezon, dar in special
in sezonul de iarna. Dintre monumentele reprezentative mai mult ca arhitectura ale statiunii se
numara: Biserica Sf. Ioan, Sura Dacilor, Coliba Haiducilor.
Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie turistica
de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de schi cu
grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este
asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, in Poiana se afla o statie de
ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal. Poiana Brasov este poate cea mai
frumoasa si mai dotata statiune climaterica din tara. Pozitia si frumusetile ei naturale – carora
omul le-a adus foarte multe si interesante amenajari moderne constituie o permanenta atractie
pentru sutele de mii de turisti din tara sau de peste hotare. Oferta turistica a statiunii Poiana
Brasov, se structureaza pe activitati specifice, dupa cum urmeaza: activitati de agrement
specifice sezonului de iarna, sezonului de vara si activitati ce se desfasoara pe tot parcursul
anului. Iarna sunt intrunite conditii pentru practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in
celelalte anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile. Domeniul schiabil detine partii
cu diverse grade de dificultate, pentru toate categoriile de schiori (Partiile Lupul, Ruia si Kanzel-
cu grad ridicat de dificultate, Partiile Sulinar si Slalom – cu grad mediu de dificultate, si Partiile
Dumul Rosu, Bradul ( prima partie din Romania prevazuta cu instalatie de zapada artificiala si
iluminare nocturna). Lungimea totala a partiilor (in numar de 8) este aproximativ 13,8 km, iar
diferenta de altitudine variaza intre 28 – 775m, transportul pe cablu, alaturi de domeniul schiabil,
satisfacand gusturile cele mai exigente. Pentru transportul pe partii, pretul biletelor este insa
destul de mare. Chiar daca se apeleaza la cartele cu sistem de punctaj teoretic mai avantajos, un
schior hotarat consuma o astfel de cartela cu 30 de puncte in doua zile, platind pentru ea 51 RON
lei; o cartela cu 240 de puncte costa 250 RON lei. Pentru un transport cu telefericul se consuma 4
puncte, iar cu telecabina 8 puncte. Ascensiunea in Masivul Postavarul se efectueaza cu doua
telecabine (Kanzel si Capra Neagra), o telegondola, iar iarna cu cele 6 teleschiuri. Iarna Poiana
Brasov ramane locul preferat pentru practicarea schiului alpin, schiului fond, a snowboardului, a
saniusului si nu in ultimul rand, al plimbarilor cu sanii trase de cai sau cu motoscuterele pentru
zapada (snow mobile).
Pe parcursul intregului an, oferta este intregita de practicarea inotului in piscinele din statiune,
a curelor de sauna si masaj, a gimnasticii de intretinere, a joggingului, a sporturilor de agrement
(popice, biliard, tenis de masa), a diverselor jocuri distractive, a numeroaselor excursii in Brasov
si imprejurimi, de organizare de mese festive la restaurantele cu specific din Poiana Brasov sau
Brasov si de programul de variate din discoteci si restaurante.
La 1.700 m altitudine se pot petrece momente de relaxare in PUB ul Kanzel, iar in sezonul de
iarna la barul APRES-SKI situat pe partia BRADUL, se poate savura in tihna un ceai fierbinre
sau un delicios vin fiert.
Poiana Brasov este de asemenea renumita ca statiune turistica si pe timpul verii. Este
apreciata mai ales pentru faptul ca este situata inte munti.
Iarna sunt intrunite conditii pentru practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in celelalte
anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile
Statiunea este de asemenea, locul favorit de antrenament si relaxare in scopul obtinerii de
perfornante, al sporturilor de performanta din diferite discipline. Cercetarea medicala a
demonstrat benefica influenta a curei de altitudine in ceea ce priveste cresterea capacitatii de
efort si concentrare, a eliberarii de stres.
In statiunea Poiana Brasov exista si posibilitatea practicarii de gimnastica medicala sub
supraveghere stricta.
Seara turistii au mai multe posibilitati de a-si petrece timpul liber, fie in discoteci(Violeta, Sport,
Ciucas si altele), fie in restaurante cu orchestra (Capra Neagra, Ciucas, Vanatorul). La cererea
acestora se pot organiza cine cu specific: haiducesc, romanesc, ciobanesc, vanatoresc, etc.
De asemenea se pot organiza excursii de o zi in statiunile din zona, vizitandu-se obiective de larg
interes turistic (Rasnov, Brasov, Predeal, etc).
Actuala oferta a statiunii poate satisface cele mai exigente cerinte ale turistilor romani si straini,
fiecare sezon avand o paleta larga de agrement. Activitatea turistica cea mai intensa se
desfasoara pe perioada sezonului de iarna, cand oferta turistica are mari compartimente: oferta
turistica specifica si oferta turistica complementara (apreschi – activitati de agrement pe tot
parcursul anului).
De asemenea, Poiana Brasov poate gazdui diferite consfaturi, intruniri, simpozioane pentru
grupuri de 150-200 de persoane, asigurandu-se cazarea, masa si sali de conferinta, la care se
adauga seara si la sfarsit de saptamana, variate programe de agrement, excursii prin imprejurimi
(unul dintre cei mai apreciati pentru organizarea unor astfel de evenimente fiind hotelul Sport –
al grupului ANA HOTELS ). Poiana Brasov ramane unul din locurile preferate pentru
organizarea intalnirilor de afaceri, congrese si seminarii. In prezent statiunea se afla intr-o
continua transformare. Pe zi ce trece apar tot mai multe locatii noi, crescand gradul de confort si
satisfactie al turistilor ce aleg sa-si petreaca vacantele in statiune.Cunoscuta ca o statiune
climaterica permanenta si de sporturi de iarna, Poiana Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator
ca o oaza de liniste care te face sa te detasezi rapid de mediul citadin. Vara turistul invatat cu
muntele poate sa faca drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi descoperind
numeroasele trasee marcate, dar poate sa surprinda si adevarata natura, intrand pe
potecile umblate numai de salbaticiuni. Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de schi de
diferite grade de dificultate destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta schiului.
Transportul pe munte este asigurat cu mijloace mecanice pe cablu.

Capitolul 1 – Analiza potentialului turistic al statiunii

1.1 Descrierea economica-geografica

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si
totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade
diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie
pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal,
baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un ski lift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica
medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de
lux sau de categoria A, in vile sau cabane.
 Imagine 1. Harta Statiunii Poiana Brasov

Statiunea turistica Poiana Brasov este situata in partea centrala a tarii, In Muntii Postavaru din
cadrul Carpatilor de Curbura, la sud de Depresiunea Brasovului. Muntii Postavaru apartin,
impreuna cu Masivul Piatra Mare (de care ii separa valea Timisului),de grupul Muntilor Barsei.
Statiunea se afla la intersectia meridianului de 25o 33’ 12” longitudine estica cu paralela de
45o 35’ 42” latitudine nordica, la o altitudine de 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov
de care o leaga o sosea moderna.
Perspectiva ce se deschide din Varful Postavarul, este foarte larga privirea cuprinzand intreaga
Tara a Barsei pana dincolo de Olt, catre nord si est – lantul Carpatilor Rasariteni, iar catre sud si
est Muntii Bucegi, Piatra Craiului si culmile indepartate ale Fagarasului.
Tot din muntele Postavarul fac parte Pietrele lui Solomon si stancile Tampei din raza orasului
Brasov.
Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Postavarul la est si ale Muntilor Poiana Brasov la est,
pe un platou intins, larg ondulat cu altitudini cuprine intre 950 -1050 m. Masivul Postavarul
situat la nord-vest intre Valea Cheii – Valea Timisului si Poiana Brasov atinge inaltimea maxima
de 1804 m in Varful Postavarul.
Culmile montane care se gasesc in apropierea statiunii au altitudini cuprinse intre 1000 – 1450
m – Pisiac, Poiana Ursului, Prapastia Lupului, Muchia Groapa Lunga, Poiana Ruia, exceptie fac
Varful Postavarul (1799 m), Muchia Cheii, Stejarisul, Tampa, etc. Prezenta calcarelor, a gresiilor
si conglomeratelor confera Muntilor Postavarul peisaje deosebite. Versantul vestic care domina
statiunea este mai inclinat cu numeroase partii, este mai slab fragmentat si prezinta unele pante
reduse.
Prin pozitia sa, in zona centrala a tarii, statiunea Poiana Brasov se afla la distante apreciabile
de punctele de frontiera (peste250 km).
Acesta perla a turismului montan, renumita mai ales pentru sporturile de iarna, se afla la 12
km de municipiul Brasov, situata pe E60 si o diferenta de nivel de 430 m, pe un drum judetean
modernizat, care a fost dat in folosinta in anul 1965 si urmeaza in cea mai mare parte traseul de
culme al unui vechi drum de carute.
Punctul de plecare este situat in centrul Brasovului, langa Biblioteca Judeteana - la o inaltime
de 590 m – la punctul inferior al strazii Sirul Livezii.
Potentialii turisti ce se indreapta spre Poiana Brasov dinspre Pitesti pot folosi soseaua
modernizata Rasnov - Poiana Brasov (11 km, 390 m diferenta de nivel).
Soseaua porneste din centrul orasului Rasnov si urca spre est in lungul Vaii Cetatii, spre Poiana
Brasov, folosita ca traseu pentru competitiile automobilistice de raliu.
Accesul in statiune se realizeaza, deci si printr-o a doua sosea modernizata, dinspre Rasnov, dar
si prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitatile Brasov, Timisul de Jos, Timisul de
Sus, Predeal, Paraul Rece, Rasnov si Cristian.
Statia C.F.R. Brasov asigura un acces comod, ea fiind asezata pe traseul principalelor magistrale
feroviare care leaga capitala de centrul, nord-vestul Romaniei, raportandu-se in acelasi timp si la
punctele de frontira de pe granita sudica (Giurgiu), vestica (Curtici), sau nord-vestica (Episcopia
Bihorului). Distanta fata de capitala este de 184 km.
Distanta fata de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar fata de aeroportul
international Otopeni de 164 km.
 1.2 Populatia

De-a lungul timpului, o data cu dezvoltarea economica si extinderea acestuia, a crescut si

populatia acesteia. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponential:

- 1980: 30 781 locuitori

- 1930: 59 232 locuitori
- 1941: 84 557 locuitori
- 1948: 82 984 locuitori
- 1972: 192 205 locuitori
- 1992: 323 736 locuitori
- 2000: 323 736 locuitori
- 2002: 284 596 locuitori
- 2011: 227 961 locuitori

1.3. Analiza Potentialului turistic natural

Datorita reliefului, complex ca forme si nivele, se semnaleaza variatiuni climatice multiple

manifestate in cadrul aceluiasi sezon. Pozitia si frumusetile naturale ale Poienii Brasov, climatul
alpin agreabil, - fiind numita si „Poiana Soarelui” -, peisajul incantator ce se desfasoara in acest
loc, nenumaratele posibilitati de petrecere a timpului liber, constituie o permanenta atractie
pentru turistii romani si staini.
Activitatea turistica este determinata de satisfacerea unor nevoi ca odihna, recreerea, distractia,
cunoastere; Acest lucru este posibil in conditiile existentei unui cadru adecvat, nepoluat, a unor
valori de cultura, arta si civilizatie capabile sa trezeasca interesul turistilor, sa genereze si sa
stimuleze calatoria.
Parte integranta a ofertei turistice, potentialul constituie, prin dimensiunile si varietatea
componentelor sale prin valoarea si originalitatea acestora, conditia esentiala .1 a dezvoltarii
turismului in limitele unui perimetru.
Potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii
turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.
Pentru definirea continutului potentialului turistic, in literatura de specialitate sunt consacrate
notiuni ca: atractii turistice si resurse turistice.
Atractiile turistice se limiteaza la elementele care atrag atentia, produc impresie, incita la
calatorie.
Resursele turistice - notiunea este utilizata pentru a desemna motivul de vizitare, se refera atat la
atractia propriu-zisa cat si la modul de exploatare. De asemenea, pentru exprimarea ansamblului
atractiilor se mai utilizeaza si conceptele de 'fond turistic' si 'patrimoniu turistic'.
Si in aceasta situatie se impun cateva precizari; daca notiunea de fond turistic, definit prin
totalitatea resurselor.

1.3.1. Relief
 Privita de la inaltime Poiana Brasov pare o mica oaza in imparatia muntilor imbracati de
haina verde a padurilor de molid si de fag, in care vilele si hotelurile cu o arhitectura pe cat de
variata pe atat de moderna, imprima un plus de pitoresc.
Pe langa altitudinea si morfologia generala a reliefului, culmile si inclinatiile au un rol primordial
asupra regimului climatic.
Componentele factorilor naturali sunt: altitudinea, peisagistica, relieful, orientarea fata de
punctele cardinale, vegetatia, pozitia in cadrul geografic si evident conditiile de clima cu accent
deosebit de caderile de zapada, grosimea si durata stratului de zapada.
Culmea principala alungita pe directia sud-vest si nord-est, este alcatuita predominant din
calcare. Prezenta calcarelor in partea inalta a Postavarului explica forma piramidala a varfului
Postavarul, iar in forma zimtata a Muchiei Cheii, care la capatul sud-vestic se termina cu Cheile
Rasnoavei.
Versantul vestic coboara abrupt spre Poiana Brasov, iar spre Valea ingusta a Timisului coboara
versantul estic, care este fragmentat in numeroase culmi. Postavarul, ca structura petrografica
este constituit din conglomerate-calcaroase, roci argiloase, pe alocuri gresii.
Muntii Poiana Brasov sunt situati la vest de masivul Postavarul si au aspectul unui platou intins,
larg si ondulat, alcatuind o zona mai joasa cu altitudini intre 900-1000 m.
Se evidentiaza doua zone pitoresti: la poalele Postavarului este situata „Poiana Mica”, iar in
sectorul sud-estic este situata „Poiana Mare” sau „Poiana de jos”. In Poiana Mica s-a dezvoltat
statiunea turistica „Poiana Brasov” de interes national si international, cunoscuta ca statiune
climaterica permanenta si de sporturi de iarna.
Muntii Poiana Brasov sunt dezvoltati pe conglomerate calcaroase hiatice de culoare cenusiu
rosiatice si calcare albe. Formatiunile calcaroase predomina in culmile vestice si sudice unde s-a
format un relief specific.
In partea centrala a Muntilor Poiana Brasov au o larga dezvoltare conglomeratele, cunoscute sub
denumirea de conglomerate de Postavarul.
Muntii Poiana Brasov sunt fragmentati de o retea de vai densa care apartine in totalitate
bazinului hidrografic al Oltului. Paraiele care se scurg spre sud, vest si nord-vest fac parte din
bazinul Ghimbaselului, afluent al Oltului.
Paraul Poienii, care conflueaza cu Valea Cheii in sudul Muntilor Brasovului, in apropierea
cabanei Cheia, formeaza colectorul principal al apelor care dreneaza statiunea si culmile
inconjuratoare.

1.3.2. Clima

   Clima reprezinta dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosfera dintr-un anumit

loc sau regiune de pe glob, intr-un interval de timp foarte mare. Contribuie la crearea ambiantei
favorabile calatoriilor, in general prin valorile de temperatura inregistrate, regimul eolian.
Climatologia este un mijloc terapeutic eficient in cazul multor afectiuni si un element
indispensabil practicarii unor sporturi.
Specifica marii majoritati a judetelor din interiorul arcului carpatin, clima Brasovului se
caracterizeaza prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip
continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si
temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Clima faciliteaza in general valorificarea din plin a
bogatiilor naturale. Statiunea turistica Poiana Brasov se bucura de un climat alpin agreabil de
nuante mijlocii, meritandu-si numele de Poiana Soarelui, oferind iubitorilor de natura un paradis
unic intr-o atmosfera calda si ospitaliera.
Poiana Brasov este o statiune cu activitate permanenta. Astfel, iarna sunt intrunite conditii pentru
practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in celelalte anotimpuri climatul favorizeaza
drumetiile si excursiile. Temteratura medie anuala in statiune este de 5,8 0C, comparabila
temperaturilor inregistrate in alte statiuni de renume international, ca: Chamoix (6,3 0C), Cortina
d’Ampezzo (6,60C) si Zakopane (4,80C).
Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii
nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a
contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura
maxima absoluta fiind de 37° C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de
aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 -
700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii
cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/ s. Primele ninsori se inregistreaza spre sfarsitul lunii noiembrie, iar
ultimele in luna aprilie, cu garantia unui strat de zapada constant intre jumatatea lunii decembrie
si sfarsitul lunii martie
Conditiile de clima asigura un strat de zapada intre 50 cm in Poiana Brasov si 100 cm pe
masivul Postavaru. Stratul de zapada in Poiana Brasov dureaza in medie cam 120 zile pe an,
fiind ideal pentru ski sau snowboard.
In celelalte anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile. Totalitatea caracteristicilor
de relief si implicit cele climatice, explica producerea frecventelor inversiuni de temperatura
intalnite pe versatii vailor sau in depresiuni. Adeseori, in timp de iarna mai cu seama, in vreme
ce depresiunile sunt acoperite cu nori sau bantuite de frig, in Poiana Brasov, pe Postavarul sau la
Predeal, timpul este senin, mercurul termometrului urca pana la +15 0C (la soare), oferind
turistilor posibilitatea sa faca bai de soare. Urmare a varietatii reliefului, elementele climatice
particulare se fac simtite in permanenta si sub diferite intensitati calorice: este cazul asa-
numitelor brize de munte, in fond curenti de aer ce se deplaseaza pe timpul zilei de jos in sus,
spre piscuri, seara directia vantului schimbandu-se dinspre inaltimi spre vai. Asadar din punct de
vedere climatic se diferentiaza doua zone absolut distincte, si anume: zona montana, cu
precipitatii abundente, mai cu seama in timpul iernii, si diferente mici de temperatura, respectiv
zona depresionara, cu un mai pronuntat caracter continental Clima este tonic stimulanta specifica
zonei de munte. Temperaturile medii sunt in luna Iulie de 14.5 C si pot ajunge in ianuarie la -5 C.
Precipitatiile  ajung la 900 mm anual (ploi frecvente). Stratul de zapada dureaza aproximativ 120
de zile pe an.
Temperatura maxima inregistrata este de 27,70C, iar minima de 20,80C. Variatia termica
inregistrata este mai mare vara si toamna (120 – 140C) si mai mica pe timpul iernii (80 – 90C).
Poiana Brasov, medical vorbind, este o veritabila farmacie naturala. Nu sunt necesare vaccinuri
de nici un fel la intrare in Romania, indiferent din ce tari vin turistii. Ingrijirea si
asistenta medicala este asigurata de spitale de stat sau clinici particulare la preturi acceptabile.
Aerul este curat, plin de ozon si fara praf. Presiunea atmosferica scazuta si ionizarea atmosferica
sunt factori de tratament recomandati in tratarea nevrozelor astenice, supraincarcarilor psihice si
intelectuale, anemiei, bolilor endocrine si respiratorii (pneumonii, astm bronsic etc.).

1.3.3. Hidrografie
 Hidrografia este o vasta retea de rauri de granita si interioare si debitul acestora, de
numeroasele locuri naturale de natura foarte diversa si situate pe toate treptele de altitudine .
lacuri de munte de tip galciar, carstic, vulcanic, baraj natural.
Muntii Poienii Brasovului sunt fragmentati de o retea de vai densa care apartine in totalitate
bazinului hidrografic al Olutlui. Paraiele care se scurg spre sud, vest si nord-vest fac parte din
bazinul Ghimbaselului, afluent al Oltului, care conflueaza cu acesta in apropierea localitatii Bod.
Cele din nord-est (Valea Cetatii, Sipotu, Paraul Ciurii) se varsa in canalul Timis-Ghimbasel.

1.3.4 Fauna si Flora    

          
Fauna - denumirea provine din latina zeita romana a fertilitatii fecioarelor si femeilor.
Termenul defineste totalitatea vietuitoarelor din regnul animal care traiesc intr-o anumita regiune
sau areal geografic. Acest termen larg cuprinde:
Macrofauna (vertebratele si nevetebratele):
Fauna aviara (pasarile)
Fauna entomologica (insectele)
Amfibiile, reptilele
Fauna ihtiologica (pestii)
Mamiferele etc.
Microfauna (animalele microscopice):
Protozoarele etc.
Fauna are din punct de vedere cinegetic importanta estetica si stiintifica. Fondul cinegetic
reprezinta principala atractie pentru turismul de vanatoare si pescuit sportiv. In acest sens
Romania dispune de un potential mare de atractivitate, circa 3600 de specii, dintre care cu
insemnatate cinegetica: ursul brun, cerbul, rasul, capriorul, mistretul, cocosul de munte, rata
salbatica.
Curiozitati sau monumente ale naturii au impus organizarea lor in arii protejate de tipul
parcurilor si rezervatiilor.
In padurile din imprejurimile statiunii isi duc viata numeroase animale salbatice, dintre care se
pot mentiona cerbii,caprioarele,mistretii, ursii si vulpile. Mai rar au fost semnalati lupii. In paduri
traiesc si numeroase pasari, dintre care unele sunt ocrotite prin lege:corbul(Corvus corax),
sorecarul comun(Buteo buteo) etc.
Flora este un factor de stimulare a calatoriilor turistice reprezentata prin pajisti, areale
forestiere valoroase prin suprafetele pe care se intind, bogatia si varietatea speciilor monumente
ale naturii. Ea constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea
de parcuri naturale ca destinatii de vacanta.
Statiunea Poiana Brasov si imprejurimile sale sunt caracterizate printr-o mare varietate a
covorului vegetal, corespunzator etajarii conditiilor fizico-geografice. Statiunea se extinde in
cuprinsul unor poieni acoperite cu pajisti secundare formate in urma defrisarii padurilor. Aceste
pajisti sunt formate din paius rosu, iarba vantului, taposica si numeroase plante si flori, ca
margaretele, clopoteii, gentianele, brandusele etc.
Din primavara pana toamna tarziu, pajistile alpine, care intrunesc cele mai interesante unitati de
vegetatie si raritati floristice, sunt acoperite de covorul smaltuit al florilor ce se ridica dintre
ierburi (rogoz, parusca, teposica), impresionand prin varietatea lor cromatica pe masura ce
coboram, incep uriasele paduri de rasinoase, predominate de molid (Picea excelsy) si larice
(Laris europaea), iar in unele locuri intalnim chiar si tisa (Taxus baccata). Alaturi de molid apare
adeseori paltinul (Acer pseudoplatanus), sorbul de munte (Sorbus aucuparia) si mai rar, zada
(Larix decidua). Monotonia padurilor de molid este punctata de poieni destinate exclusiv
pasunatului. Apoi, locul padurilor de molid este luat de cele de brad (Abies alba), paduri in care
se amesteca molidul si fagul (Fagus silvatica). Intre 1100 m si 1800 m altitudine, coniferele
constituie in general elementul principal. Odata cu schimbarea altitudinii, raportul se schimba in
favoarea foioaselor, cu deosebire a fagului, care creste impreuna cu diferiti arbusti. Dintre acestia
alunul (corzllus avellana) este cel mai raspandit. Datorita conditiilor topoclimatice, de sol si de
relief – ca si in cazul climei - , inversiunile de vegetatie constituie fenomene la fel de interesante.
Astfel, la o altitudine de 1050 m, gorunul (Quercus petraea) creste alaturi de molid. Tot aici,
bradul patrunde adanc in zona gorunului, iar molidul coboara pana sub 800 m (la Noua). La
altitudini de peste 1600 – 1700 m, in tara stancilor golase de calcar, turistul devine martorul
luptei pentru existenta dusa prin aceste locuri de flora, putand patrunde modul in care o mare
varietate de plante a izbutit sa se adapteze conditiilor vitrege dictate de natura. Astfel pe pajistile
si padinile crestelor, intalnim „fustuca rubra”, „agrostis tenius”, „nardus stricta” si numeroase
plante cu flori: margarete (chrzsanthemum leuchantemum), clopotei (campanula), gentiane,
bujori de munte, vinete de stanca, viorele alpine, precum si gingasa floare de colt.

1.4. Analiza Potentialului turistic antropic

Factorul antropic reprezinta totalitatea actiunilor omului in raport cu natura, precum si

urmarile acestora asupra reliefului, conditiilor naturale, vegetatiei si faunei. De cele mai multe
ori, acest este un factor negativ.
Relieful antropic se refera la relieful format prin interventia omului sau care reflecta totalitatea
transformarilor mari datorate omului: lacuri artificiale (lacuri de acumulare), canale (Canalul
Dunare-Marea Neagra), cariere, exploatari miniere de suprafata, baraje, diguri, halde de steril
(din activitatile miniere), ramblee, deblee etc.
Omul, dispunand de tehnici avansate, produce modificari importante in scoarta terestra, iar
acestea duc la aparitia unui relief specific denumit relief antropic. Influenta omului asupra
scoartei terestre se poate manifesta direct (crearea de gropi, tuneluri, diguri, cariere) si inderect,
accelerand actiunea unor agenti naturali (defrisarea padurilor, pasunatul, irigarea terenurilor).
Modelarea reliefului de catre om poarta un aspect constructiv si destructiv si poate avea un
caracter local si regional.
In aceasta categorie intra tot ceea ce a creat mai de pret omul in decursul timpului, varietatea si
bogatia obiectivelor de acest fel fiind extrem de mare si in continua crestere, gratie pe de-o parte
descoperirii si punerii in valoare a unor monumente istorice si de arta , apartinand trecutului, pe
de alta parte prin includerea in aceasta categorie a unor creatii moderne. Ca si in cazul Naturii,
nu tot ceea ce a realizat omul in decursul timpului, a celui istoric in situatia de fata, prezinta
interes turistic si, in plus, unele obiective nu au avut initial aceasta calitate (au fost construite din
cu totul alte motive), ci au dobandit-o ulterior din motive foarte variate.
La polul opus, unele asemenea obiective au fost realizate tocmai in scopuri turistice .
Componentele potentialului natural si antropic prezinta interes prin valoarea estetica , cognitiva
si recreativ – distractiva , calitatea factorilor naturali de cura , posibilitatea practicarii unor
sporturi.

1.4.1. Obiective Turistice

 Principalele obiective turistice din Poiana Brasov sunt deosebit de sugestive , facand trimitere
la origini istorice , cum ar fi : restaurantul „Sura Dacilor”, Hotelul „Acasa la Dracula” , sau la
mediul natural care inconjoara statiunea :Hotelul „Piatra Mare” , Hotelul „Alpin”,
Hotelul”Sport” Restaurantul „Stana Turistica”.
Se pot enumera si urmatoarele obiective turistice antropice:
- vestigiile arheologice
- monumentele istorice, de arta si arhitectura
- institutiile si evenimentele cultural artistice
- arta si traditia populara
- localitatile urbane si rurale

1.4.2. Traditii, obiceiuri, mestesuguri

Elementele de etnografie si folclor se intalnesc si se imbina armonios atat in arhitectura

locatilor cat si in programele artistice care sunt oferite turistilor.
Cu siguranță s-a auzit de obiceiul „Caprei”, o zeiță mascată despre care se cântă colinde.
Obiceiul „Caprei” e întâlnit în toată zona Brașovului, aceasta fiind reprezentată de un fecior
mascat, într-un grup de tineri colindători care umblă în zilele de Crăciun pe străzile orașului.
Pe lângă mersul cu „Capra”, se mai întâlnește obiceiul „Ursului”, acesta fiind considerat
animalul-rege al munților, de altfel foarte popular în pădurile din jurul Brașovului.

1.4.3. Gastronomia locala

Statiunea Poiana Brasov ofera variante diverse, avand in vedere deopotrivă, preparate

tradiţionale şi specialităţi din toate colţurile lumii, putând satisface şi cele mai exigente gusturi
ale gurmanzilor.
Incepand cu celebrele coaste cu sos special, dar şi pastrama de oaie, sau preparatele la grătar care
sunt gătite în curtea interioară chiar în faţa clientului, se pot gasi şi preparate de porc gătite exact
ca la ţară. Nu puteţi rata şi un păhărel de pălincă autentică sau o garnitură de murături exact ca în
cămara bunicii.

1.5 Forme de turism practicate in zona

Formele de turism intalnite in Poaina Brasov sunt:

- turismul pe cont propriu si organizat
- turismul de sejur
- turism continuu
- loisir, recreere si vacante
- vizite la rude si prieteni
- afaceri si motive profesionale
- tratamente medicale
Turismul de afceri in Poiana Brasov cuprinde o varietate de forme distincte ale turismului de
afaceri printre care se numara: calatorii ale individului in scopul afacerilor in general, deplasarea
zilnica spre si de la locul de munca aflat inafara zonei de resedinta a lucratorului, conferintele si
intrunirile locale, regionale si nationale organizate de asociatii si corporatii, marile congrese si
conventii internationale, cursuri de formare si initiere, exhibitii, lansari de produs, turism de
motivare, migratia fortei de munca pe termen scurt, schimburi adresate studentilor si cadrelor
didactice, deplasarea in scopului transportului unor produse catre piata unde se vor vinde,
livrarea produselor la consumatori, servicii militare desfasurate in alt loc decat baza utilizata de
obicei, calatorii in scopuri caritabile, calatoriile oamenilor din guvern in folosul statului, etc
Natura elementelor de atractivitate ( muntele , traseele turistice) , posibilitatea utilizarii
diverselor mijloace de transport au condus la segmentarea pietei turistice in functie de motivatia
turistilor. Astfel in Poiana Brasov se disting urmatoarele forme de turism: de agrement , cultural ,
de odihna si recreere , sportiv , de cumparaturi si de reuniuni ( afaceri si congrese ).

1.6 Trasee turistice

Muntii Poiana Brasov sunt strajuiti spre est de culmea principala a Muntilor Postavarul,
denumita si Cristianul Mare, pe al carei versant vestic sunt situate principalele partii de schi,
mijloace de transport pe cablu si trasee turistice care conduc spre varf.
In sezonul de vara, turistilor li se ofera posibilitatea drumetiilor montane:
- Poiana Brasov – Cabana Postavarul, pe versantul nordic al Masivului Postavarul. Marcaj:
banda galbena. Durata: 2-21/2 ore. Traseu usor accesibil;
- Poiana Brasov – Drumul Vechi – Brasov. Marcaj: banda rosie. Durata: 31/2 – 4 ore.
Accesibil tuturor excursionistilor;
- Poiana Brasov – Cabana Cristianul Mare. Marcaj: cruce rosie. Durata: circa 3 ore. Traseu
usor accesibil; practicarea diverselor sporturi (tenis de camp, mountainbike, paintball,
echitatie, pescuit de agrement pe lacul din statiune, windsurf si plimbari cu barca la Lacul
Moacsa 40km), plimbari cu carute trase de cai.

Capitolul 2 – Valorificarea potentialului turistic al statiunii

2.1 Structuri de primire cu functiune de cazare

Serviciile de cazare raspund uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului, si anume

odihna si innoptarea. Fara existenta unor astfel de echipamente nu se poate realiza un consum
turistic.
In prezent, in Poiana Brasov isi desfasoara activitatea 12 hoteluri ce au o capacitate de 403
locuri, clasificate la 3 si 4 stele. Celelalte structuri includ vile, care totalizeaza 224 de locuri, 5
restaurante si o cabana, cum ar fi Cabana Postavarul , aflata la altitudinea de 1.602 m si la care se
poate ajunge de pe Drumul Rosu - partia de schi cu cel mai usor grad de dificultate sau Cabana
Cristianului, situata la 1.704 m altitudine, in prezent in faza de reconstructie, la care se ajunge cu
telegondola, in prezent in faza de reconstructie.De mentionat ca in ultimii ani s-au construit
multe hoteluri/vile de capacitate mai mica dar foarte intime care ofera un foarte bun raport
calitate/pret.
Pentru cei care doresc un plus de valoare si o  calitate ridicata a serviciilor, Poiana Brasov le sta
la dispozitie cu o larga oferta in domeniul hotelier. Punand clientul pe primul loc angajatii
reusesc sa raspunda la un nivel inalt al calitatii si cerintelor celor mai dificili clienti.
In statiunea Poiana Brasov sunt aproximativ 1187 spatii de cazare,in hoteluri, pensiuni sau vile,
plus inca 240 in constructie. Spatiile de cazare au un grad de confort de la 2 pana la 5 stele.
Dintre hoteluri amintesc:
Miruna, cu dotari ale camerelor specifice hotelurilor de patru stele, facandu-i pe clienti sa se
gandeasca la o revenire cat mai curand. Hotel Miruna ofera 40 de locuri de cazare impartite in 18
spatii de cazare, fiecare cu structura si pozitionare unice: 3 camere duble cu pat matrimonial, 7
apartamente de 2 locuri cu living-room si dormitor cu pat matrimonial, 1 apartament de 4 locuri
cu living-room si 2 dormitoare cu pat matrimonial, 1 apartament de 5 locuri cu living-room, 2
dormitoare cu pat matrimonial si o camera single ,o vila de 5 locuri compusa din: o camera
single, o camera dubla cu pat matrimonial , un apartament de 2 locuri cu living- room si un
dormitor cu pat matrimonial; bucatarie proprie, living-room comun ,o vila de 6 locuri compusa
din: o camera dubla cu pat matrimonial ,o camera twin double , un apartament de 2 locuri cu
living- room si un dormitor cu pat matrimonial, bucatarie proprie, living-room comun. .
Toate camerele sunt dotate cu: telefon international, TV color si televiziune prin cablu, minibar,
posibilitate de conectare la Internet, cabine de dus cu hidromasaj, room-service.
Piatra Mare, Hotelul are 176 de camere dupa cum urmeaza: 132 camere standard , 9 camere
cu doua locuri si scara interioara , 4 apartamente, 2 apartamente cu doua locuri , 2 apartamente
cu patru locuri dotate cu jacuzzi , 18 camere single , 12 camere large double.                          .
Fiecare camera este dotata cu: minibar, cablu TV, baie, telefon, balcon. Apartamentele sunt
spatioase, mobilate modern si sunt dotate cu hidromasaj. Pentru familiile mai numeroase spatiul
de cazare cel mai potrivit este garsoniera.
Ruia, avand 20 camere duble , 10 apartamente tip 'junior',2 apartamente
tip   'prezidential'.Capacitatea totala este de 78 locuri.
Alpin, cu 144 camere duble, 6 camere duble executive si 4 apartamente dotate cu TV color,
cablu, telefon international, mini-bar, terasa, mobilier incadrat perfect in peisajul montan. Alpin
Resort Hotel - dispune de: 240 locuri in restaurant cu formatii live, terasa, mobilier incadrat
perfect in peisajul montan, sala de conferinte 400 locuri, incepand cu luna iulie 2005, piscina de
dimensiuni semi-olimpice, salon five o'clock cu pian live, kindergarden.
Eurohotel, cu 110 camere duble, suite si apartamente cu baie, telefon international,
televiziune prin satelit, minibar.
Hotel Bradul, Hotel Poiana, Hotel Sport, aflate la baza partiei Bradul, cele 3 hoteluri ANA
Hotels - Poiana Brasov pun la dispozitie 197 de camere standard si de lux in: camere standard
twin–92,camere standard matrimonial – 42 ,camere standard single–5,apartamente–12,
garsoniere–15,Camere de lux twin–20, camere de lux matrimoniale–8, apartamente VIP – 3.
Tirol, avand 120 de locuri de cazare disponibile in camere single, duble, garsoniere si
apartamente mobilate modern si echipate cu telefon international, internet si terase
Ciucas, dotata cu 188 locuri de cazare, structurate in: 78 de camere duble, 13 apartamente, 3
apartamente de lux, dotate la standarde europene de 3 stele.
Spa - Hotelul pune la dispozitie o baza de tratament, dotata cu o sala de gimnastica (pentru
fitness si wellness), sauna, masaj, jacuzzi, bai galvanice, electroterapie, salina, bai carbo -
gazoase, impachetari cu namol, cu cafea, cu ciocolata, cu spirulina, aplicatii cu parafina, masti
faciale si un cabinet medical de specialitate. .
Conferinte - Complexul de conferinte, prin cele 5 sali cu o capacitate totala de 300 persoane,
asigura toate facilitatile organizarii evenimentelor de acest gen.
 Poiana Ursului,cu 42 de camere si apartamente: 15 duble matrimoniale, 17 duble twin, 6
apartamente, 2 garsoniere si 1 duplex (2 DBL alaturate care comunica). Camerele pot fi special
amenajate si personalizate pentru diverse categorii de clienti.
Acasa la Dracula, avand in dotare pentru organizarea evenimentelor Sala Sighisoara
(multifunctioanla): 200 locuri, Sala Cavalerilor: 18 locuri, Sala Misterelor: 16 locuri, Sala
Snagov: 12 locuri
Royal, cu 18 camere double, 2 garsoniere si 11 apartamente (8 apartamente lux dotate cu
jacuzzi si cabine de dus cu hidromasaj), frigider dotat cu minibar, televizor (cablu), telefon
international, internet la cerere.
 Soimul, 107 camere dispuse pe 5 etaje. Capacitate nominala este de 241 locuri. Fiecare
camera are grup sanitar propriu (cada de baie sau dus, la alegere), telefon cu acces international
,televizor color ,balcon.
Edelweiss Hotelul dispune de 20 spatii de cazare, structurate astfel: 14 camere duble Standard
(8 cu paturi twin si 6 cu pat matrimonial), 3 camere duble Premier (cu jacuzzi), 3 apartamente
family.
Condor - hotelul dispune de 21 camere duble, 2 apartamente cu cate 4 locuri de cazare
fiecare.
Miraj, avand 26 camere duble, 3 single si 5 apartamente, toate dotate la standard de 4
stele. Hotelul mai dispune de sala de fitness, bar de zi.
Pensiuni :
Pensiunea Heraldic Club, Pensiunea Valentin, Alex, Escalade, Cassandra, Limor, Vinga,
Montana, Alexandra, Stejeris, Warthe.
Vile : Zorile, Casa Viorel, Daria, Diana, Rossignol, Crocus, Scherg, Dream Slalom.

2.2 Structuri de primire cu functiune de alimentatie publica

Alimentatia este deosebit de complexa si nu se rezuma doar la satisfacerea in exclusivitate a

nevoii consumatorului-turist. Totusi dinamica ei este din ce in ce mai influentata de evolutia
circulatiei turistice, ceea ce justifica asocierea ei activitatii de turism.
Statiunea Poiana Brasov ofera variante diverse, incepand cu pizzerii pana la restaurante
elegante. Preturile sunt si ele variate, multumind si bugete de familie reduse dar si pe cele cu
pretentii.
Apreciind semnificatia si importanta crescanda a relatiei de interdependenta dintre alimentatie si
turism, agentii economici si institutiile ce vegheaza asupra dimensiunilor cantitativ-calitative ale
industriei turistice trebuie sa-si orienteze eforturile de perspectiva menite sa directioneze
corespunzator si realist dezvoltarii sectorului respectiv. Acesta cu atat mai mult, cu cat este
cunoscut faptul ca nivelul dezvoltarii alimentatiei se numara printre marimile de apreciere a
satisfactiei consumatorilor turisti si nu numai.
Prin unitate de servire se intelege localul format din una sau mai multe incaperi, dotate cu utilaje,
mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in care se incadreaza
unitatile in conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi practicate: unitati cu grad de
confort si regim de preturi de lux, de categoria I, II si III; unitati cu grad de confort si regim
special de frecventare cantine restaurante.
Restaurantul este localul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la
dispozitia clientilor o gama diversificata de produse culinare, produse de cofetarie – patiserie,
bauturi si unele produse pentru fumatori.
Cateva restaurante reprezentative pentru aceasta locatie, exceptand toate unitatile de alimentatie
din dotarea hotelurilor, ar fi:
 Sura Dacilor, un restaurant cu specific rustic: 3 saloane cu 300 locuri, amenajate in stil
autentic, dezvaluind vechimea si farmecul unei indepartate lumi dacice;
 Restaurant Vanatorul, ce ofera , pe langa preparatele vanatoresti si o gama variata de alte
produse culinare;
 Restaurantul Tosca - este un restaurant clasic ce ofera o gama diversificata de preparate
culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mancaruri, minuturi, salate, dulciuri
de bucatarie) produse de cofetarie, inghetata, bauturi nealcoolice si alcoolice, etc.
 Stana turistica – restaurant cu specific romanesc;
2.3. Structuri de primire cu factiune de agreement si animatie

Aceste servicii au ca obiectiv crearea conditiilor pentru distractie si recreere, pentru

petrecerea placuta a timpului liber. In concordanta cu varietatea destinatiilor de vacanta, cu
diversitatea gusturilor si preferintelor turistilor, mijloacele de agrement se prezinta din punct de
vedere al continutului, intr-o gama foarte variata si anume: terenuri de sport, discoteci, partii de
schi.
Odihna si tratament
Avand in vedere conditiile climatice si aerul pur si puternic ozonat, lipsit de praf si alergeni,
Poiana Brasov este ideala pentru tratarea urmatoarelor boli si afectiuni:
 nevroza astenica
 anemii secundare
 boli endocrine
 boli ale aparatului respirator
Acesti factori naturali de cura sunt ideali pentru combaterea starii de epuizare si surmenaj fizic si
intelectual.
Agrement
Statiunea Poiana Brasov ofera numeroase modalitati pentru petrecerea timpului liber. Cele mai
importante activitati in Poiana Brasov sunt sporturile de iarna dar pentru amatorii de distractii
sau pentru cei ce vor sa experimenteze senzatii noi, oferta este diversa. Locul de intalnire al
turistilor seara este la Clubul Rossignol, aflat chiar la baza partiei Subteleferic. Aici pot bea un
vin fiert chiar pe terasa clubului in zilele insorite. Iar pentru noapte exista Disco Capra Neagra.
Ski , care se poate realiza pe numeroase partii special amenajate, in timpul sezonului de iarna.
Cele 8 partii de schii de care dispune Poiana Brasov sunt:
Bradul : partie de schi pentru incepatori situata la vestul hotelului cu acelasi nume. Are o
lungime de 458 m, o diferenta de nivel de 77 m, altitudinea sosirii fiind 1035 m. Aceasta pirtie
dispune de instalatie de iluminat, teleschi si partie artificiala utilizabila si vara.
Drumul Rosu: partie de schi usoara in Masivul Postavarul. Are o lungime de 3820m, 630
m diferenta de nivel, altitudinea sosiriiin Poiana Brasov fiind de 1120 m. Dispune de urcare cu
telegondola Cristianul Mare.
Kanzel I si II: partie dificila de schi in Masivul Postavarul. Are o lungime de 350 m, o diferenta
de nivel de 134 m, altitudinea sosirii fiind de 1660. dispune de instalatie de teleschii.
Partia Lupului: partie dificila, rezervata competitiilor in Masivul Postavaru. Are o lungime
de 2860 m, o diferenta de nivel de 775 m, sosirea fiind altitudinea de 950 m. Dispune de
instalatia pe cablu (telecabinele Kenzel si Postavarul si telegondola Cristianul Mare).
Ruia I si II: partie dificila de schi in Masivul Postavarul. Are o lungime de 540 m, o diferenta de
nivel de 194 m, altitudinea sosirii fiind 1510 m.
Slalom Special: partie pentru schiori cu pregatire medie. Are o lungime de 575 m, inclinare
medie de 38% si o diferenta de nivel de 217 m. Dispune de teleschii si de instalatie de iluminat.
Sulinar: partie pentru sciori cu pregatire medie in Masivul Postavarul. Are o lungime de 2440 m,
diferenta de nivel de 645 m, sosirea in Poiana Brasov fiind la altitudinea de 1055 m. Urcarea se
face cu telegondola Cristianul Mare, cu teleschiul, precum si cu telecabina Kanzel si telecabina
Postavarul.
Stadion: partie pentru incepatori. Are o lungime de 300 m. Se urca cu teleschiul.

Imagine 2 Harta partiilor de schi din Poiana Brasov

Transportul turistic pe cablu 

Pentru formele de turism cum sunt : sporturile de iarna, alpinismul, aceste instalatii joaca un rol
esential, stimuland sau ingradind dezvoltarea lor.
Se are in vedere extinderea retelei rutiere si pietonale, precum si amenajarea unor locuri de
parcare                         
In Poiana Brasov se poate face baie in piscinele incalzite din cadrul hotelurilor Piatra Mare si
Alpin. In cadrul piscinelor clientii au acces la:
 bar
 fitness
 masaj
 sauna
Dupa o partida de ski, ideale pot fi inotul relaxant si baia de aburi, urmate de un masaj.
Patinaj
Baza sportiva Olimpia din Poiana Brasov si patinoarul aflat in apropierea satului de vacanta
ofera posibilitatea inchirierii patinelor.                             
Cheile Rasnoavei, aflate la 9 km de Poiana Brasov pun la dispozitia amatorilor o instalatie de
bungee-jumping. Bungee-jumping.
Caracteristici
 diferenta de nivel 160 metri (cea mai inalta instalatie din Europa)
 lungimea caderii: aprox. 100 metri
 instalatie omologata
Poiana Brasov ofera amatorilor de senzatii tari posibilitatea zborului cu parapanta, in tandem
(insotit de instructor).
Altitudinea de 1800 m si conditiile optime, precum si peisajele unice pe care clientul le poate
fotografia , fac din acesta experienta una absolut unica.                    
Echitatie
Poiana Brasov ofera posibilitatea calariei sau invatarea acesteia in orice sezon.
 cursuri de initiere
 excursii calare
 plimbari
Exista si posibilitatea de a participa la plimbari agreabile cu sania si trasura trase de cai.
Serviciile sunt oferite de centrul de echitatie Poiana Brasov. Centrul dispune de cai din rasa
gidan, hutul si lipitan si ofera si conditii de cazare.
Plimbari cu  ATV
Plimbarile cu Atv-ul sunt deosebit de savuroase si ofera posibilitatea de a explora cararile mai
putin cunoscute ale muntelui.
Poiana Brasov dispune de numeroase firme care inchiriaza Atv-uri. Grupurile pot obtine si un
discount rezonabil.
Fiind o locatie atragatoare din punct de vedere al agrementului, Poiana Brasov devine un centru
de desfasurare a multor evenimente din cadrul turismului de afaceri, dat fiind faptul ca foarte
importante pentru cei care calatoresc in scop e afaceri sunt atat relaxarea cat si renumele
destinatiei.
Alte modalitati de recreere in Poiana Brasov
Joggingul sau plimbarile pe potecile imprejmuite de vaduri vesnic verzi, curele de aer ozonat,
Saniusul, snowboardul, patinajul; Tenisul de camp, Voleiul, Baschetul, Fotbalul, Popice,
Paintballul, Mini-golf, Exercitii fizice/fitness, Tenisul de masa, Plimbarea cu barca pe lacul de
agrement „Cristal”, Excursiile in imprejurimi, Plimbarile si ascensiunile in
muntii ce imprejmuiesc Poiana Brasov.

2.4. Analiza circulatiei turistice in zona

Dinamica relatiilor umane in contextul economic, social, cultural s.a. impun un grad ridicat de
mobilitate al oamenilor, necesitatea si posibilitatea de a calatori cat mai des pe distante din ce in
ce mai mari.
Avand in vedere ca produsul turistic nu poate fi consumat la locul comandarii acestuia face
necesara deplasarea turistului catre destinatia produsului turistic.
Conform observatiilor Organizatiei Mondiale a Turismului principalul mobil al deplasarilor
turistice internationale este vacanta, respectiv 70% din totalul sosirilor internationale, restul
atribuindu-se voiajelor din motive religioase, familiale, sportive.
Romania dispune de un potential natural si antropic deosebit de bogat. Cea mai mare crestere
in dinamica turismului romanesc s-a inregistrat in deceniile 7 si 8, tot in aceasta perioada
inregistrandu-se cele mai inalte ritmuri de crestere a circulatiei turistice.
Incepand insa cu 1980 imaginea turistica a Romaniei a suferit o deteriorare continua, dupa
1989 luand forme acute care au dus la reducerea substantiala a circulatiei atat pentru turistii
straini cat si pentru cei romani. Intre 1980-1990, perioada in care s-a promovat o politica de
restrangere a sosirilor turistice, numarul turistilor straini sositi in Romania se situa intre 4-4,5
milioane, din 1990, odata cu libera circulatie a granitelor, creste la 6,4 milioane dupa care incepe
sa scada ajungand in 1995 la 5,4 milioane sosiri.
Este interesant de remarcat ca 90% din turisti provin din tarile vecine: Moldova, Bulgaria, iar
destinatiile traditionale - litoralul si statiuni balneare - pierd din clientela in favoarea turismului
montan, intre cele mai cautate destinatii inscriindu-se statiunile Poiana Brasov si Sinaia.
Astfel, tendintele inregistrate in cererea turistica sunt: diminuarea accentuata a cererii turistice
internationale, scaderea ponderii solicitarilor pentru excursii interne, reducerea ponderii
turismului de masa si scaderea medie a sejurului.
In cererile turistilor straini pentru oferta romaneasca tendintele sesizate sunt: scaderea cererii
turistice internationale datorita instabilitatii politice, scaderea calitatii serviciilor, nediversificarea
programelor turistice; cresterea nesemnificativa a numarului de innoptari in bazele de cazare din
tara noastra in neconcordanta cu numarul mare de turisti straini inregistrati la frontiera;
accentuarea utilizarii mijloacelor de transport rutiere si aeriene; diminuarea cererii pentru
turismul de litoral in favoarea celorlalte forme de turism si modificarea duratei sejurului mediu
ca urmare a schimbarii motivatiei turistice.
Oferta turistica este marcata de evolutii ca: valorificarea necorespunzatoare a resurselor
turistice cu repercusiuni negative asupra valorii pe piata a acestora si implicit o prezentare
necompetitiva a produsului turistic romanesc pe piata internationala; lipsa conditiilor promovarii
eficiente a ofertei turistice pe piata turistica internationala si, nu in ultimul rand, aplicarea unei
politici tarifare gresite dublata de lipsa unei conceptii clare privind politica economica si tarifara.
Toate aceste tendinte inregistrate in cererea si oferta turistica atat pentru turistii romani cat si
straini afecteaza nu numai turismul romanesc in ansamblul sau si in mod particular fiecare
componenta a sa, fiecare regiune, fiecare unitate turistica.
Analizand circulatia turistica in Poiana Brasov pentru perioada 2017-2019, putem prezenta
urmatoarele date:

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica:

- 2017: 676 956 turisti
- 2018: 723 018 turisti
- 2019: 704 826 turisti

Inoptari in structuri de primire turistica:

- 2017: 456 871 turisti
- 2018: 484 177 turisti
- 2019: 483 895 turisti
Durata medie a sejururilor fiind 5 zile.

Capitolul 3 – Strategi de dezvoltarea turismului in zona

3.1 Analiza SWOT a activitatii turistice in statiune

3.2. Strategii de dezvoltare a turismului in statiune

 In scopul unei valorificari superioare a potentialului turistic al statiunii Poiana Brasov este
necesara luarea unor masuri cu caracter concret:

- crearea si promovarea unor programe turistice care sa fructifice frumusetea atractiilor

naturale ale zonei, facandu-le cunoscute turistilor amatori de frumos si de petrecere
diversificata a timpului liber;

- promovarea turismului de afaceri, zona Brasovului fiind atat un important centru turistic,
cat si unul economic

- promovarea turismului speologic in muntii Fagaras datorita caracteristicilor aparte ale

pesterilor din aceasta zona;

- dezvoltarea grupurilor de ghizi atat pentru indrumarea spre traseele numeroase ale zonei,
dar si pentru realizarea de programe pentru cunoasterea specificitatii zonei prin
organizarea de excursii cu programe inainte stabilite;

- promovarea la nivel national si international, in colaborare cu societatile de turism, a unor

programe speciale pentru vacantele de iarna si de vara; crearea unei imagini a unei statiuni
optime pentru petrecerea timpului liber ca o activitate constanta in tot timpul anului, dat
fiind accesul relativ usor catre aceasta zona.

Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de realizare si efectele scontate in plan

economic.
Desigur ca pentru punerea in practica a propunerilor de la punctul anterior sunt necesare si
fonduri banesti importante, pentru ca rezultatul scontat sa fie atins, respectiv maximizarea
rezultatelor utile ale intreprinzatorilor (efect maxim cu efort minim) si satisfacerea deplina a
cerintelor consumatorului de turism.
In acest scop pot fi incurajate investitiile localnicilor cat si obtinerea de programe din fonduri
internationale pentru dezvoltarea principalei regiuni de maxima atractivitate a tarii.
Apare necesitatea scutirii pe o anumita perioada de timp de la plata unor impozite,
concesionarea unor terenuri pe perioade importante de timp.
Alte modalitati de acoperire a eforturilor investitionale in domeniul turismului pot fi
considerate sponsorizarile, creditele cu dobanda redusa si eventual subventiile.

6. Evolutia capacitatii de cazare si indicatorii circulatiei turistice in Poiana Brasov

6.1. Capacitatea de cazare
Capacitatea de cazare turistica reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor
de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in
perioada considerata.
Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise temporar din lipsa
de turisti, pentru reparatii sau din alte motive.
In numarul turistilor cazati in unitatile de cazare turistica se cuprind toate persoanele (romani si
straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai
mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din
tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in
locurile vizitate.
Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate de
cazare turistica, indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera.
Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea
numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din perioada
respectiva.
In vederea prezentarii capacitatii de cazare datele s-au structurat in tabelul nr.3

Tabel nr.3. Structura unitatilor de cazare turistica existente in Judetul Brasov

Unitate turistica/Ani
TOTAL  judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov
Se poate observa atat pe ambsamblul judetului Brasov, dar in special in statiunea Poiana Brasov
o crestere semnificativa a unitatilor de cazare, de la 36 unitati de cazare in anul 2005 s-a ajuns la
46 unitati de cazare in anul 2008.
Din punct de vedere al tipului de unitate, atat in Brasov cat si in Poiana Brasov, cea mai mare
pondere o detin hotelurile, unitati cu profil complex, cu nivel de confort mai ridicat si care
furnizeaza o gama mai larga de servicii si de o calitate superioara. Dintre celelalte tipuri de
unitati, ponderi semnificative detin bungalow-urile si vilele, rezultat al accesibilitatii (preturi
reduse) si al dezvoltarii turismului pentru tineret.
Tabelul nr.4. Capacitatea de cazare in functiune in structurile de primire , nr locuri de
cazare
Unitate turistica/Ani
TOTAL judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV

Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov
In privinta capacitatii de cazare in structura unitatilor de primire turistica cazare se remarca
urmatoarele: pe ansamblul judetului Brasov numarul locurilor de cazare din anul 2005 si pana in
anul 2008 a avut o evolutie ascendenta, fata de Poiana Brasov unde a avut o evolutie oscilanta
dupa cum se observa si in tabelul nr. 4., aceasta datorandu-se investitiilor realizate.
6. Numarul de turisti

Numarul turistilor (NT) - este unul dintre cei mai reprezentativi si importanti indicatori ai
circulatiei turistice; el este un indicator fizic, cantitativ si poate lua forma:
sosiri- plecari de turisti, pentru turismul international si se obtine din statisticile inregistrarilor la
frontiera;
persoane cazate dedus din statisticile mijloacelor de cazare;
Tabelul nr 5. Numarul de turisti
Sosiri turisti romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
Numar
Unitate turistica/Ani
TOTAL judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping - 9 11755
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov
Numarul turistilor romani sositi in judetul Brasov cat si in Poiana Brasov a evoluat crescator, in
perioada 2005 – 2008, preferintele turistilor romani fiind indreptate spre hoteluri, vile, pensiuni.
Numarul turistilor romani sositi in Poiana Brasov este net superior turistilor straini in perioada
analizata.
Tabelul nr.6. Sosiri turisti straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica                     
Unitate turistica/Ani
TOTAL judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalou
Pensiuni
Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov
Evolutia numarului de turisti staini sositi in Poiana Brasov este una oscilanta, observandu-se din
tabel o tendinta de crestere in perioada 2005- 2007, urmand o perioada de scadere in 2008.
Ca si in cazul turistilor romani, preferintele turistilor staini fiind indreptate spre tipul de unitate
turistica hoteliera
6.3. Numarul de innoptari
Numarul innoptarilor sau zile – turist (NZT) se calculeaza ca suma a produselor intre numarul
turistilor si durata activitatii turistice exprimata in zile.
De regula el se obtine prin prelucrarea informatiilor din statisticile unitatilor hoteliere.

Tabelul nr.7. Innoptari turisti romani in structurile de primire turistica cu functiuni de

cazare turistica                                                     
Unitate turistica/Ani
TOTAL judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping - -
Bungalow
Pensiuni - - -
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane

Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa: : Directia Judeteana De Statistica Brasov
La indicatorul numar innoptari turisti romani in structurile de primire turistica , se poate observa
o crestere a acestuia pe toata perioada analizata (anii 2005– 2008).
Tabelul nr 8.
Innoptari turisti straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Unitate turistica/Ani
TOTAL  judet din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa : Directia Judeteana De Statistica Brasov
Gradul de ocupare
Pe tipuri de unitati C.U.C. a cunoscut importante diferentieri atat in municipiul Brasov cat si in
statiunea Poiana Brasov. Cele mai ridicate niveluri au fost inregistrate la hoteluri, sate de vacanta
si pensiuni, in timp ce cabanele si bungalowurile au atins valori mai scazute

Tabelul nr.9 Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare cu turisti romani in structurile

de primire turistica Procent
Unitate turistica/Ani
TOTAL din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni
Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov
Cel mai sintetic si mai la indemana indicator cu ajutorul caruia putem aprecia nivelul eficientei
economice il reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare; acest indicator reflecta
rezultatul tuturor eforturilor facute de agentii economici pentru atragerea turistilor in zona.

Tabelul nr. 10 Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare cu turisti straini in

structurile de primire turistica
Procent
Unitate turistica*Ani
TOTAL din care:
BRASOV
Hotel
Camping
Bungalow
Pensiuni
POIANA BRASOV
Hotel
Vile
Cabane
Sat de vacanta
Bungalow
Pensiuni

3.3.Indicatii terapeutice

Avand in vedere conditiile climatice si aerul pur si puternic ozonat, lipsit de praf si alergeni,
Poiana Brasov este ideala pentru tratarea urmatoarelor boli si afectiuni:
 nevroza astenica
 anemii secundare
 boli endocrine
 boli ale aparatului respirator
Acesti factori naturali de cura sunt ideali pentru combaterea starii de epuizare si surmenaj fizic si
intelectual. Poiana Brasov este si o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent intr-un
luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru.
Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea
atmosferica relativ scazuta, si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea
pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual,
pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului
respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru
anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).