Sunteți pe pagina 1din 9

Foametea si saracia in programul de

asistenta al tarilor in curs de dezvoltare

Oamenii se nasc egali in fata lui Dumnezeu “sărăcia si foametea nu ne


sunt date de Dumnezeu. Saracia si foametea pot fi stapanite si eliminate prin
eforturile comune ale societatii umane.
Prin saracie se intelege un sistem de “viata” inmpus sau acceptat
inconsitent de un segment al societatii umane , prin care indivizii care
formeaza societatea respective nu dispun sau nu are acces spre acele resurse
care sa le asigure valorile minime ale existentei fizice si sociale. Fara
indoiala ca saracia se coreleaza cu boli si alte elemente sociale si da nastere
la o serie intreaga de fenomene negative care bantuie societatea planetara.
Saracia, ca fenomen ce afecteaza atat tarile dezvoltate, cat si tarile in
curs de dezvoltare, naste in continuare multe controverse, desi baza teoretica
in studierea ei s-a pus inca din a doua jumatate a secolului trecut. In ciuda
progresului considerabil din teoria si practica masurarii si analizei saraciei,
studiile realizate pe aceasta tema in Europa si in lume, continua sa faca
obiectul unor ample dispute intre specialistii din domeniu.
Unul din motivele pentru care criza alimentara nu este tratata cu
atentia care i se acorda altadata este ca notiunea de foamete a fost redefinita.
Alta data foametea era localizata geografic, acum avand in vedere
globalizarea pietei cerealelor si capacitatea de a le transporta, foametea este
concentrate mai putin in anumite regiuni geografice si mai mult in anumite
grupuri cu venituri scazute.
Criza alimentara transpune acum, in cresterea preturilor la nuvel
mondial, cresterea care afecteaza populatiile cu un venit scazut, fortand pe
multi sa ajunga, chiar sub limita de subzistenta.1
Foametea ar putea fi "tragedia umana definitorie pentru acest secol",
pe masura ce schimbarile climatice dau peste cap anotimpurile si distrug
culturile, avertizeaza luni un raport al grupului non-guvernamental Oxfam
Interantional, adresat tarilor din G8.
Raportul arata ca pe masura ce clima se schimba, milioane de oameni
din zone afectate de foamete si saracie vor trebui sa renunte la culturile
traditionale, ceea ce ar putea duce la schimbari sociale majore ca migratiile
1
Lester R. Brown, depasind resursele planetei, redefinind securitatea, pag 139( ed. Tehnica
,Bucuresti,2005)

1
in masa sau posibile conflicte in ceea ce priveste resursele de apa, arata
Associated Press.
Foametea este un fenomen în care o mare parte a populației unei
regiuni sau unei țări este atât de prost hrănită, încât moartea prin inaniție
devine un fenomen obișnuit. În ciuda resurselor foarte mari economice și
tehnologice ale lumii moderne, foametea mai lovește numeroase regiuni ale
planetei, în special țările în curs de dezvoltare unde domnește sărăcia.
Foametea este de asociată în mod natural cu recoltele proaste din perioadele
de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de provizii și în mod artificial cu
războiul și genocidul. În ultimele câteva decenii, a apărut o interpretare mult
mai nuanțată care leagă foametea de condițiile economice și politice dintr-o
anumită zonă. Agențiile umanitare apreciază gravitatea stării de foamete
conform unei scări a foametei.
Multe zone care au suferit de foamete în trecut s-au autoprotejat prin
măsuri tehnologice și organizatorice.
Exista in lume mult prea multe organizatii, conferinte la niveluri
diferite pe aceste teme, insa sunt mult prea putine implementarii reale in
practica planetara.
"Mecanismele internationale existente sunt evident insuficiente pentru
lupta impotriva saraciei si foametei", a declarat Jose Luis Rodriguez
Zapatero, la deschiderea colocviului cu privire la criza alimentara mondiala,
organizat de Partidul socialist spaniol (PSOE), la Madrid, citat de AFP.
"Daca toate tarile fac acest lucru, vom reusi sa indeplinim obiectivele
Mileniului. Insa nici acest lucru nu mi se par suficient, avand in vedere ca
este vorba despre foamete si saracie", a declarat Zapatero.2 Obiectivele
Mileniului (OMD), stabilite de ONU in 2000, vizeaza reducerea la jumatate
pana in 2015 (in raport cu anii '90) a proportiei celor care traiesc cu mai
putin de un dolar pe zi si a celor care sunt afectati de foamete.
“1,1 miliarde de persoane din lume suferă de foamete. Cu toţii am
cunoscut măcar o dată senzaţia de crampe stomacale din cauza foamei - însă
am cunoscut foametea prelungită? Este ceea ce îndură zilnic numeroase
persoane din ţările în curs de dezvoltare, iar multe altele suferă de efectele
malnutriţiei, deoarece pur şi simplu nu îşi permit să cumpere suficiente
fructe, legume şi carne din care să obţină proteinele, vitaminele şi minerale
de care avem cu toţii nevoie. Foametea reprezintă adesea un efect al
sărăciei, iar a fi sărac nu înseamnă doar lipsa banilor. Naţiunile Unite afirmă
că „Sărăcia constituie o violare a demnităţii umane”. Ea semnifică

2
http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-international-insuficient-in-
lupta-impotriva-saraciei

2
incapacitatea de a se implica în mod eficace în societate, ceea ce, prin
definiţie, poate însemna:
- lipsa resurselor suficiente pentru alimente sau îmbrăcăminte;
- lipsa accesului la o şcoală sau clinică;
- lipsa terenului pentru cultivarea de alimente;
- lipsa accesului la apă curată sau canalizare;
- lipsa unui loc de muncă pentru câştigarea existenţei.
Asigurarea mijloacelor necesare astfel încât oamenii să-şi satisfacă nevoile
de bază.3”
Doua din cele mai importante probleme globale din secolul XXI ar fi
foametea si saracia in tarile in curs de dezvoltare. Ultima jumatate a
secolului XX si inceputul secolul XXI s-au infruntat cu asa zisa “era
cresterii”. Populaţia totală a planetei va creşte, în 30 de ani, de la şase
miliarde de locuitori la nouă miliarde.
Oamenii, animalele şi chiar motoarele maşinilor vor necesita un
consum suplimentar , în condiţiile în care suprafeţele cultivabile ale
Pământului nu prea mai pot creşte. Din anul 1950 şi până astăzi, suprafeţele
arabile au crescut doar cu 10 la sută, în timp ce populaţia s-a dublat. Acest
decalaj, precum şi creşterea nivelului de trai în ţări suprapopulate (China).
Încălzirea globală şi temperaturile extreme vor produce, în plus,
secete sau inundaţii. Nevoia de hrană s-a multiplicat odata cu cresterea
populatiei. În ciuda succeselor înregistrate în unele părţi ale lumii, există
vaste regiuni unde foametea şi malnutriţia fac legea. Problema va deveni din
ce în ce mai gravă până în 2050, când se preconizează o creştere a populaţiei
cu o treime. Cu excepţia Europei, unde natalitatea va fi negativă şi nevoile
de hrană astfel diminuate, la nivel global, producţia alimentară va trebui să
se dubleze, iar în Africa, un continent niciodată autosuficient în ceea ce
priveşte mâncarea, alimentele vor trebui să se multiplice de cinci ori. La
momentul acesta, din cele şase miliarde de locuitori ai planetei.
1,1 miliarde sunt atât de săraci încât trăiesc cu mai puţin de un dolar
pe zi. Pe de altă parte, datorită medicinii avansate, educaţiei şi unei
alimentaţii mai bune, speranţa de viaţă a multora a crescut.
“Prin urmare, populaţia creşte constant. Unele ţări precum India şi
China au încercat să reducă această creştere demografică printr-o politică
severă ce interzicea naşterea mai multor copii. Iar, în Africa”turnul babel al
saraciei”, deşi dezastrele naturale, războaiele, foametea, SIDA contribuie la
creşterea mortalităţii, populaţia continuă să crească foarte mult, iar
necesitatea alimentară, de asemenea.

3
http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1

3
Incălzirea globală va face ca, până în 2050, 130 milioane de asiatici să
sufere de foame, iar Africa să rămână fără rezerve de grâu, conform unui
raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite.
În Asia, circa 100 milioane de persoane vor fi afectate de inundaţii. În
China şi în Bangladesh, culturile de orez şi grâu vor scădea cu aproximativ
12 la sută până în 2050.
Peste toate acestea, până în 2020, peste 50 de milioane de persoane nu
vor avea mâncare suficientă, una dintre cauze fiind creşterea demografică. În
plus, oamenii de ştiinţă au avertizat că, din cauza încălzirii globale,
ecosistemele din America Latină se vor confrunta cu secete îndelungate, dar
şi cu inundaţii severe, situaţie în care peste 70 de milioane de oameni vor
rămâne fără apă potabilă. De asemenea, în raportul respectiv se face referire
la continentul african ca fiind în continuare cel mai vulnerabil la schimbările
climatice. Temperaturile extreme, inundaţiile şi izbucnirea unor noi epidemii
vor agrava problemele cu care se confruntă şi acum cea mai săracă regiune
din lume.
În Etiopia, în urma secetei înregistrate, populaţia se confruntă cu o
criză alimentară agravată. Anul trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Alimentaţie şi Agricultură a avut nevoie de 18,5 milioane de dolari pentru
operaţiuni de securitate şi de reabilitare în Etiopia. De asemenea, mai mult
de un milion de somalezi au avut nevoie, în cursul anului trecut, de ajutor
alimentar. Nici în unele părţi din Asia, lucrurile nu stau mai bine: în
Afganistan, o mare parte a populaţiei suferă de foame, iar în Bangladesh, din
cele 142 milioane de locuitori, 43 de milioane sunt malnutriţi. De asemenea,
decimată de o foamete teribilă în anii ’90, Coreea de Nord se confruntă şi
astăzi cu o criză alimentară cronică. Numai 17 la sută din teritoriul nord-
coreean este arabil, iar muncile agricole se fac încă manual4”.
"Rețeaua sistemelor de averizare timpurie împotriva foametei" a
acordat Zimbabwei în anul 2000, statutul de urgență, Sudanul în anul 2003
Nigerului în iulie 2005, ca și altor țări precum Etiopia, Somalia, Kenia de
nord-est în 2006. În zilele noastre, foametea lovește cel mai greu în Africa,
dar, în ciuda eforturilor internaționale, foametea continuă să fie o problemă
globală, milioane de indivizi suferind sau murind de foame. Principalele
cauze care zădărnicesc eforturile de ajutorare ale populației aflate în nevoie
sunt: războaiele zonale, războaiele interne și instabilitatea economică.
După o creștere de 37% în 2006/2007, în ani 2007/2008 au crescut
conform: “Food and Agriculture Organisation”, prețurile plătite la
importurile de alimente în statele cele mai sărace cu 56%. Conform
4
Secolul XXI va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca M.Catană (2007-10-23)

4
organizației, la finele lui martie 2008, prețurile la grîu și orez erau la nivel
dublu față de nivelurile din martie 2007, în vreme ce la porumb erau cu o
treime mai mari. Banca Mondială avertizează, în schimb, că 33 de state ale
lumii pot avea probleme politice și dezordine socială din cauza creșterii
prețurilor la alimentele de bază. Motivul acestori creșteri este; în special
creșterea populației, prețuriilori de carburanți și cultivării suprafețelori
agricole pentru produsele de biocarburanți și furaje animaliere. În lume
există în acest moment 850 de milioane de oameni malnutriți, din care 200
milioane de copii, în creștere cu 10% față de 1998, potrivit “Food and
Agriculture Organisation” din cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Se mai crede încă în sorții de izbândă a Revoluției Verzi în lupta cu
foametea. "Revoluția Verde" a început în la sfârșitul secolului al XX-lea cu
folosirea de hibrizi de înaltă productivitate. Acești hibrizi contribuie nu
numai la obținerea unor recolte mari, dar pot deasemenea stabiliza
producțiile în timp. Criticile aduse atrag atenția asupra faptului că odată cu
începerea folosirii acestui sistem, este nevoie de tot mai mulți fertilizatori
chimici și pesticide, care pot avea ca rezultat final degradarea mediului. De
aceea, aceasta este doar una dintre opțiunile posibile pentru națiunile în curs
de dezvoltare care suferă de foamete, iar aceste culturi pot fi folosite
conform condițiilor din fiecare țară.
Culturile foarte productive ar face tehnic posibilă hrănirea lumii și
eliminarea foametei. Ele pot fi dezvoltate să asigure nutriția
corespunzătoare, iar proporția populației dezvoltate corespunzător ar crește.
Se mai afirmă că problemele foametei și ale subnutriției sunt rezultatul
dilemelor etice asupra folosirii tehnologiilor incomplet verificate pe care le
avem la dispoziție, dar sunt și rezultatul diferențelor culturale și de clasa.5”
Fondul International pentru Dezvoltare Agricola(FIDA) a fost înfiinţat în
1977, ca urmare a Conferinţei Mondiale a Alimentaţiei din 1974, fiind
principalul rezultat al acesteia. Ea a fost răspunsul ţărilor lumii la criza
alimentară declanşată la începutul anilor `70 şi care a afectat in principal
tarile sahariene ale Africii.
În cadrul conferinţei s-a hotărât că trebuie înfiinţat imediat un fond
care să finanţeze dezvoltarea proiectelor agricole în primul rând pentru
creşterea producţiei agricole în ţările în curs de dezvoltare.
Programul Global de Agricultura si Securitate Alimentara se va baza
pe 475 de milioane de dolari din partea SUA, 230 de milioane de la Canada,
95 de milioane de la Spania, 50 de milioane din partea Coreii de Sud si 30
de milioane oferite de fundatia magnatului din domeniul informaticii.

5
³ http://ro.wikipedia.org/wiki/

5
Anuntul a fost facut cu ocazia unui eveniment care a avut loc la
Washington, la care au participat printre altii ministrii economiei din Spania
- Elena Salgado, Canada - James Flaherty si din Coreea de Sud - Yoon
Jeung-Hyun, Bill si Melinda Gates, dar si presedintele Bancii Mondiale
(BM), Robert Zoellick.
Fondul a fost creat ca raspuns la solicitarea lansata de liderii G20, cu
ocazia summitului de la Pittsburgh (Pensilvania), la adresa Bancii Mondiale,
pentru a lucra cu donatorii interesati in lansarea unei initiative care sa ajute
la strangerea, prin intermediul programelor, a unei parti din cele 22 de
miliarde de dolari, prin contributii ce fusesera promise de liderii G8, cu
ocazia reuniunii de la L'Aquila (Italia).
SUA au contribuit deja cu suma de 67 de milioane de dolari la acest
fond, solicitand in plus suma de 408 milioane pentru bugetul din anul fiscal
2011, care inca trebuie sa fie aprobat de Congres, a indicat Departamentul de
Trezorerie.
Aceste contributii sunt un "element cheie" al initiativei Administratiei
lui Barack Obama pentru imbunatatirea securitatii alimentare, sporirea
veniturilor in zonele rurale si promovarea stabilitatii in tarile in curs de
dezvoltare.6
Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea
saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe
internationale de ajutorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare,
subvantiile agricole din tarile ce le acorda ajutor si scutirea de datorii pot fi
chiar mai importante. Cand sectorul agricol este orientat catre export si este
unul de export si este unul de scucces – care profita de costurile scazute cu
forta de munca si de "dotarile" naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si
clima, pentru a dezvolta.
În acest context, FIDA a fost creat pentru a mobiliza fonduri în
programe destinate eradicării sărăciei în mediul rural şi să îmbunătăţească
nutriţia. Spre deosebire de alte instituţii internaţionale care au o largă gamă
de obiective, fondul are un mandat forte specific – combaterea foametei
rurale şi a sărăciei în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a-şi îndeplini
mandatul, obiectivul principal al FIDA este de a mobiliza resurse adiţionale
pentru programe concepute în scopul creşterii economice a zonelor rurale.
În acord cu scopul principal al FIDA de eradicare a sărăciei în ţările în
curs de dezvoltare, marea majoritate a resurselor sale sunt puse la dispoziţia
ţărilor cu venit scăzut în termeni foarte avantajoşi: perioada de rambursare

6
http://www.ziare.com/bill-gates/melinda-gates/bill-gates-si-patru-tari-doneaza-880-de-milioane-de-dolari-
impotriva-foametei

6
de peste 40 de ani, cu perioada de graţie de 10 ani şi un comision de serviciu
de numai 0,75% pe an.
Orice stat care face parte din Naţiunile Unite ori din una din agenţiile
sale specializate, ori din Agenţia Internaţională pentru Energie Electrică,
poate fi membru FIDA. Cea mai mare autoritate a Fondului o reprezintă
Consiliul Guvernatorilor în care toate cele 161 de state membre sunt
reprezentate de către un Guvernator şi un Vice Guvernator. Sesiunile
Consiliului Guvernatorilor au loc anual şi pot fi convocate sesiuni speciale
ori de câte ori este necesar.7
In incercarea de eradicare a foametei s-au creat mai multe organizatii
internationale pentru a gasi solutii impotirva saraciei si foametei, cateva din
ele au fost mentionate mai sus, dar as mai putea mentiona cateva; OXFAM ,
UNICEF, CARE, Institutul pentru politici in domeniul dezvoltarii si
asigurarii hranei, etc.
Potrivit Oxfam, schimbarile climatice influenteaza deja modul in care
fermierii isi planifica atat recoltele cat si culturile, din moment ce o crestere
a temperaturilor cu un grad Celsius face imposibila mentinerea culturilor
traditionale. Mai mult, precipitatiile haotice fac din agricultura o adevarata
ruleta ruseasca.
"Mai putin de 60% din potentialul de agricultura al lumii este
exploatat la acest moment: inca exista suficiente terenuri agricole pentru a
hrani pe toata lumea, chiar daca se va atinge, asa cum prezice ONU, o
populatie de 9,2 miliarde de persoane in 2050", arata raportul Oxfam.
Pe masura ce pamantul agricol si apele nepoluate devin mai rare, ne
putem astepta la o intensificare a competitiei pentru resurse vitale in randul
societatilor, in special intre cei bogati si cei care sunt saraci. Micsorarea per
persoana a resurselor de mentinere a vietii ce insoteste cresterea populatiei
ameninta cu scaderea nivelului de trai la milioane de oameni sub nivelul de
supravietuire. Asa ceva ar putea conduce la tensiuni sociale imposibil de
gestionat, care s-ar traduce in conflicte la scara larga.8"
Micsorarea pamantului agricol pe persoana nu numai ca ameninta
mijloacele de trai; in societatile in care se traieste la nivelul de subzistenta,
ea reprezinta o amenintare pentru viata insasi. Tensiunule din cadrul
comunitatilor incep sa apara pe maura ce aria pamantului detinut se
micsoreaza sub valoarea necesara pentru supravietuire. Zona saheliana din
7
MAE » Politica externă » Organizaţii internaţionale » Instituţii financiare » Fondul Internaţional pentru
Dezvoltare Agricolă - FIDA
8
Mark smith “ Land Smith”, in USDA Agricultural Resources and Environmental Indicators
2003(Washington, DC: 2003), sectiunea 6.2 actualizare in dec 200, p.14; USDA, Economic Research
Service, Agri-Environmental policy at the Crossroads; Guideposts on a Changing Landscape, Agricultural
Economic Report nr.794( Washington, DC: ianuarie 2001)

7
Africa, una dintre regiunile globului in care populatia creste cel mai rapid,
este, de asemenea, o zona de ”imprastiere” a conflictelor.9
Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea
saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe
internationale de ajutorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare,
subvantiile agricole din tarile ce le acorda ajutor si scutirea de datorii pot fi
chiar mai importante. Cand sectorul agricol este orientat catre export si este
unul de export si este unul de scucces – care profita de costurile scazute cu
forta de munca si de "dotarile" naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si
clima, pentru a dezvolta.
Un exemplu concludent privind problem asaraciei si foametei in
societatea contemporana il reprezinta un studiu facut de Banca japoneza
Nomura”citat de Antena 3, plasează România pe locul 12 în topul ţărilor cu
cel mai mare risc de foamete. Tunisia, ţara care s-a confruntat în ultimele
luni cu revolte cauzate, dincolo de regimul dictatorial, de creşterea preţului
alimentelor, se situează pe locul 18, o poziţie mai bună decât cea a ţării
noastre. Pe primul loc în topul foametei se situează Bangladesh, urmat de
trei state din Africa – Nigeria, Maroc şi Algeria.
Revolte legate de foamte au avut loc deja în unele ţări. De altfel,
preşedintele Nicolas Sarkozy, a cărui ţara deţine preşedinţia G20, a avertizat
cu privire la protestele cauzate de creşterea preţurilor la alimente. “Dacă nu
facem nimic, riscăm să ne confruntăm cu proteste cauzate de foamete în
ţările sărace şi, de asemenea, cu un impact nefavorabil asupra creşterii
economiei mondiale”.
Experţii spun că situaţia la nivel mondial se va înrăutăţi în 2011, iar
preţurile alimentelor de bază vor creşte în continuare, fapt ce ar putea duce
la o criză alimentară de proporţii. Potrivit unui raport al Băncii Centrale
Europeane, preţul grâului a crescut cu 91%, cel a porumbului cu 57%, iar
cele ale zaharului şi soia au crescut cu 32 la sută şi respectiv 33 la sută.
Raportul BCE arată că preţurile alimentelor au crescut din cauza recoltelor
agricole sub aşteptări din 2010, creşterea cererii din China şi India şi
reorientarea culturilor către producţia de biodiesel.10
Una din cele mai importante concluzii care au fost deduse se
referă la faptul că foametea şi insecuritatea alimentară nu se datorează
neapărat proastei producţii agricole, ci în primul rând problemelor

9
Lester R. Brown, “The Short Path to Oil Independence: Gas-Electric Hybrids and Wnid Power Offer
Winning Combination”, Eco-Economy Update (Washington, DC: Earth Policy Institute), 13 octombrie
2004; Senator Joseph Lieberman, comentarii pregatite pentru Conferinta Loewy de la Universitatea
Georgetown (Washington, DC; 7 octombrie 2005)
10
www.promptmedia.ro

8
structurale legate de sărăcie şi faptului că majoritatea populaţiei sărace din
ţările în curs de dezvoltare se concentrează în zonele rurale.

Bibliografie:
1. Lester R. Brown, Depasind resursele planetei, redefinind securitatea, ed. Tehnica ,
Bucuresti, 2005
2. Lester R. Brown, Planul B.20 , ed Tehnica, Bucuresti , 2006
3. Lester R. Brown, “The Short Path to Oil Independence: Gas-Electric Hybrids and
Wnid Power Offer Winning Combination”, Eco-Economy Update (Washington,
DC: Earth Policy Institute)
4. Mark smith “ Land Smith”, in USDA Agricultural Resources and Environmental
Indicators 2003(Washington, DC: 2003), sectiunea 6.2 actualizare in dec 200,
p.14; USDA, Economic Research Service, Agri-Environmental policy at the
Crossroads; Guideposts on a Changing Landscape, Agricultural Economic Report
nr.794
5. MAE » Politica externă » Organizaţii internaţionale » Instituţii financiare »
Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – FIDA
6. Secolul XXI va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca M.Catană (2007-
10-23)
7. http://www.fao.org/
8. http://www.oxfam.org/
9. http://www.ifad.org/
10. www.promptmedia.ro
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/
12. http://www.ziare.com/bill-gates/melinda-gates/bill-gates-si-patru-tari-doneaza-
880-de-milioane-de-dolari-impotriva-foametei
13. http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-
international-insuficient-in-lupta-impotriva-saraciei
14. http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1