Criza de alimente i ap n cadrul Relaiilor Internaionale

Lipsa acuta de alimente pentru o mare parte a populatiei globului este cunoscuta
drept criza alimentara.
Aceasta este o problema profunda si de lunga durata, se intalneste intr-o economie
subdezvoltata, caracterizata printr-o productivitate scazuta a exploatarii agricole,
rezultat al unui grad redus de inzestrare tehnica a muncii in toate sectoarele, a unei
eficiente necorespunzatoare in utilizarea factorilor de productie in cadrul relatiilor
economice internationale.
Slide
Dupa rapoartele ONU pentru alimentatie si agricultura, necesarul zilnic de proteine si calorii nu este
asigurat in marea majoritate a regiunilor globului.
Zonele in care se resimt lipsurile cele mai mari cuprind tarile din regiunea Anzilor, Africa si Orientul
Apropiat, si tarile dens populate din Asia. In schimb in America de Nord, Europa Occidentala si Japonia,
consumul mediu de proteine si calorii pe locuitor este cel mai ridicat.
Slide
Crizele agricole apar in economiile slab dezvoltate si in cele cu exploatari agricole faramitate, cu
inzestrare tehnica si metode agrotehnice rudimentare. Ele pot fi atenuate pentru diversificarea productiei
agricole, dezvoltarea transporturilor si comertului mondial cu produse agricole si trecerea saagricultura
intensiva.
In tarile dezvoltate exista premisele unor crize agricole de supraproductie, fiind atenuate prin cumpararea
de catre stat a surplusului si prin promovarea unor practici de restrangere compensatorii a suprafetelor. In
prezent exista mari surplusuri de produse agroalimentare in tarile dezvoltate cu o criza alimentara
mondiala.
Slide
Potrivit unor studii, exista o serie de factori, care frneaza cresterea productiei alimentare pe locuitor.

Costul mediu al intrarii terenurilor in folosinta arabila este mare in unele zone ale lumii
(Africa de Sud, tari ale Asiei de Rasarit, Orientul Apropiat, Africa de Nord);
Lipsa unor pasuni permanente in regiunile secetoase ale globului;

Pierderea unei suprafete tot mai mari din pamantul arabil ca urmare a folosirii lui pentru
constructii industriale, locuinte, drumuri, depunerea deseurilor, precum si datorita fenomenelor de
eroziune care se produc.

Cresterea mai rapida a populatiei decat populatia agricola intr-o serie de zone si state
neindustrializate ale lumii;

Randamente agricole foarte scazute intr-o serie de tari slab dezvoltate;

Disponibil de apa dulce redus;

Alocarea unor resurse scazute productiei alimentare in raport cu cele alocate productiei altor
bunuri si servicii, inclusiv pentru cheltuielile militare.

Slide
Cauzele crizei alimentare mondiale

Creterea demografic accentuat

nclzirea global

Creterea costurilor cu combustibilul

Creterea cererii de produse alimentare din rile populate ca India i China

Dezastre naturale

Cursa pentru biocombustibili

Din 2005 preurile la alimente au crescut cu 80% !!!

Slide

Rolul crizei alimentare pentru relaii internaionale

Depasirea crizei alimentare mondiale necesita actiuni nationale si internationale convergente care sa
porneasca de la faptul ca producerea disponibilului alimentar necesar consumului populatiei presupune
sporirea productiei agricole a tarilor in curs de dezvoltare prin procedee tehnologice superioare, care
trebuie sa devina "cea mai inalta prioritate economica a lumii".
In cadrul acesteia, sunt esentiale actiunile nationale si internationale care maresc randamentul factorilor
de productie din agricultura tarilor slab dezvoltate, reduc pierderile de teren arabil si introduc in circuitul
agricol noi suprafete, asigurand o crestere a productiei agricole superioare populatiei.

Slide
Alimentele i securitatea
Tulburrile din Haiti i Camerun, protestele violente din Coasta de Filde, demonstraiile aprinse din
Mauritania, Mozambic, Senegal, Uzbekistan, Yemen, Bolivia, Indonezia i alte ri au evideniat
instabilitatea cauzat de creterea preurilor la alimente. Cca. 13% din populaia lumii sufer de
subnutriie datorit srciei extreme, n timp ce dou miliarde de oameni sunt afectai periodic de
insecuritatea alimentar.

Apa reprezint deja o problem de securitate. Cel mai mare consumator de ap din lume este agricultura,
care folosete trei sferturi din resursele de ap. Pentru producerea unui kilogram de cartofi este nevoie de
aproximativ 500 de litri de ap, iar pentru un kilogram de carne de vit crescut cu cereale pn la
100.000.
(surse: Consiliul Europei/OECD)

Cca. 97,5% din apa din lume este srat i doar 2,5% este dulce. Din aceast cantitate mic, peste dou
treimi sunt reprezentate de gheari i calotele glaciare polare. Cererea de ap depete deja oferta n
multe pri ale lumii i, odat cu creterea populaiei, se prevede c, pn n 2025, dou treimi din
oamenii planetei vor duce lips de ap.

Slide
Practica din ce n ce mai rspndit de a transforma recoltele n bio-combustibili este acuzat de unii
pentru generarea lipsei de alimente i creterea n consecin a preurilor, care conduce la mai mult

insecuritate. Pentru a produce 50 de litri (sau o cantitate obinuit pentru plinul unui rezervor de main)
de bio-combustibil etanol se consum 232 de kilograme de porumb. Aceeai cantitate ar putea asigura
hrnirea unui copil din Zambia timp de un an.

Insecuritatea alimentar din multe ri este evideniat de problemele de exces n domeniul alimentar din
Lumea nti. Aproape 25% din alimentele din lume sunt aruncate fr s fie consumate. Nivelul obezitii
sporete n multe ri dezvoltate. n timp ce Programul Alimentar Mondial avertizeaz asupra creterii
populaiei urbane srace (i a creterii n consecin a instabilitii), Organizaia Mondial a Sntii
avertizeaz la rndul su c 700 de milioane de oameni vor deveni obezi pn n 2015.
(surs: Organizaia Mondial a Sntii)

Slide
Un om flmnd este un om furios !
Situaia alimentelor la nivel mondial se afl ntr-un proces de reaezare, care evolueaz rapid. Tulburri i
proteste semnificative, precum cele din oraele din Caraibe i Extremul Orient, demonstreaz potenialul
acesteia de a genera instabilitate politic.
n prezent, exist o tendin de cretere fr precedent a preurilor la alimente i a costurilor importurilor
pentru rile cele mai srace, combinat cu diminuarea rezervelor de alimente. Acest lucru a creat
numeroase provocri politice, de securitate, umanitare, socio-economice i n domeniul dezvoltrii pe
lng nevoile imediate pentru combaterea foametei.

Slide
Cea mai alarmant consecin imediat este creterea n numeroase ri a turbulenei sociale i politice
legate de alimente
Dar aceast situaie prezint de asemenea att provocri, deja evidente, ct i oportuniti, care s-ar putea
s nu fie att de clare.
Principalele provocri imediate includ:
izbucnirea unor proteste i a insecuritii legate de alimente;
o mai mare insecuritate alimentar cu un numr sporit de cazuri de malnutriie care solicit o
intervenie de urgen;
costuri sporite pentru importurile de alimente, ajutoarele cu alimente i programele de asisten n
domeniul alimentar;
impunerea de ctre guverne a controlului preurilor, interzicerii exporturilor i eliminrii tarifelor
la importuri.

Slide
Consecine alarmante !!!
Cea mai alarmant consecin imediat este creterea n numeroase ri a
turbulenei sociale i politice legate de alimente. Acest risc este ridicat n special n
rile aprute n urma unor conflicte violente, unde securitatea i progresele politice
sau economice pot fi zdrnicite cu uurin.

n unele situaii, eforturile de stabilizare pot fi subminate, misiunile de meninere a

pcii ncep s fie presate pentru a sprijini eforturile guvernelor de a nbui revolte,
iar personalul internaional i elementele sale de infrastructur (cum ar fi
depozitele) devin inte.

Slide
Concluzii:
Omul consum, n medie, 4,1 litri de motorin, 29 de kilograme de pmnt i
2,2 tone de ap pe zi.
Acestea sunt resursele consumate pentru hrnirea unei singure persoane.
nmulii aceste numere cu 7 miliarde de oameni i vei realiza c toat aceast
cantitate imens de resurse consumate este aproape imposibil de nlocuit.
n mai puin de jumtate de secol, sistemul de alimentaie global va atinge un
punct de la care nu se va mai putea ntoarce, n cazul n care nu vor fi luate msuri
drastice.
Cu toate acestea, spune cercettorul, cele mai multe dintre guvernele lumii i
dintre autoritile care se ocup de sigurana alimentaiei nu au recunoscut n mod
public lipsa resurselor precum apa i terenurile cultivabile.
"Mai este timp s facem ceva, dar msurile trebuie luate rapid i n mod
universal !