Curs Ifr Fin Pluf

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI

Specializarea: Ingineria Prelucrrii Lemnului (FR)
PROGRAMAREA LANSAREA SI URMRIREA

FABRICAIEI PRODUSELOR IN INDUSTRIA
LEMNULUI
CURS
Titular disciplina: Prof.dr.ing. Virgil Grecu
1
Introducere
Cursul Programarea Lansarea i Urmrirea Fabricaiei face parte din categoria
disciplinelor tehnice de specialitate cuprinse n programele de nvmnt aferente domeniului
Ingineriei Lemnului. Cursul urmrete s aduc n atenia studenilor tehnici noi privind
pregtirea i lansarea produselor n fabricaie, s defineasc specificaiile utilizate i s prezinte
expemple concrete ale unor aplicaii din practica industrial. Toate aceste aspecte sunt tratate
ntr-o manier pragmatic, dezvoltnd n primele uniti de nvare acele cunotine care
formeaz baza de operare a sistemelor de programare, lansare i urmrirea fabricaiei, iar apoi
sunt prezentate conexiunile care se stabilesc cu activitile concrete ale practicii productive.
Obiectivele cursului
Au n vedere nsuirea de ctre studeni a principalelor aspecte legate de
bazele teoretice ale programrii, lansrii i urmririi fabricaiei. S deprind
tehnicile de pregtire a produciei n vederea lansrii acesteia n fabricaie. S
cunoasc rolul i obiectivele departamentului PLUF ntr-o intreprindere
industrial i modalitile de integrare n sistemul de coordonare a produciei. S
cunoasc i s aplice metode de coordonare i gestionare a comenzilor n
procesul de lansare i urmrire a acestora n producie. S cunoasc aspectele
specifice produciei din sectorul de industrializarea lemnului i modul de
soluionare a problemelor de pregtire, lansare i urmrire a fabricaiei.
Competene conferite
Dup parcurgerea acestei uniti de invare studenii vor fi capabili s:

- defineasc principalele noiuni utilizate in procesul de Programarea,
lansarea i urmrirea fabricaiei;
- identifice importana utilizrii acestor termeni pe parcursul cursului;
- utilizeze aceste noiuni la elaborarea documentelor de programarea,
- s defineasc rolul i funciilei caracteristice departamentului de
Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;
- sa descrie programe ce conin declaraii de flux tehnologic, programe de
determinare a timpilor de fabricaie, programe de determinare a necesarului
de oameni, programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,
2
2
programe de calcul al capacitilor de producie, etc.;
- defineasca activitatea de planificare a produciei;
- descrie planificarea comenzilor prin controlul stocurilor;
- identifice algoritmul de determinare a cifrelor de producie;
- descrie un flux de producie;
- defineasc algoritmul de determinare a datelor de producie; verificarea
plauzabilitii; monitorizarea i controlul performanei;
- descrie metode operative de pregtire, lansare i urmrirea produciei;
- defineasc sistemul de programare prin utilizarea coeficienilor de
continuitate, stabilitate, de neuniformitate, de ritm, etc.;
- descrie elaborarea programului coordonator pe produs i intreprindere;
- descrie programul lunar de fabricaie pe comenzi, pe grupe de produse,
program de fabricaie glisant;
- identifice modaliti de calcul a duratei ciclului de fabricaie;
- identifice condiiile necesare desfurrii activitii de urmrire a
produciei;
- defineasc autoritatea, responsabilitile n PLUF.
Resurse i mijloace de lucru
- Documentatii tehnice elaborate pentru sisteme de programare, lansare i

urmrire a fabricaiei;
- Metoda de explorare directa
- Calculator si videoproiector
Structura cursului
Cursul este structurat pe 5 unitati de invatare.
Cerine preliminare
Discipline necesare a fi parcurse i eventual promovate naintea disciplinei
curente sunt: Tehnologia fabricarii mobilei si Produse finite din lemn
3
3
Discipline deservite
Discipline din planul de nvmnt care se dezvolt pe baza cunotinelor
dobndite in cadrul disciplinei curente sunt: Management in IL,Managementul
calitatii produselor in IL si Managementul proiectelor.
Durata medie de studiu individual

Durata medie de parcurgere de catre studenti a unei unitati de invatare este de
2-3 ore ( 2.8 ore).
Evaluarea
Pentru stabilirea notei finale se va avea in vedere :
- ponderea evalurilor pe parcurs - 40%
- ponderea evalurii finale colocviu - 60%
4
4
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2
Chestionar evaluare prerechizite..............................................................................................10
Unitatea de nvare 1. Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei ) ..........11
1.1. Introducere ...................................................................................................11
1.2. Competene ...................................................................................................12
1.3. Planificarea produciei .................................................................................12
1.3.1. Rolul departamentului Planificarea Produciei .......................................... 12
1.3.2. Locul departamentului Planificarea Produciei n structura
unei intreprinderi..........................................................................................13
1.3.3. Funciunile departamentului Planificarea Produciei................................13
1.3.3.1. Economia muncii .........................................................................................14
1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic.....................................14
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie......................................17
1.3.3.1.3. Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................19
1.3.3.1.4. Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru.....................19
1.3.3.1.5. Programe de calcul a propunerilor de mbuntire....................................20
1.3.3.2. Determinri de capaciti de ncrcare a utilajelor....................................20
1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................21
1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale ............................21
1.4. Rezumat.........................................................................................................22
1.5. Test de evaluare a cunotinelor...................................................................22
Unitatea de nvare 2. Planificarea produciei si coordonarea comenzilor....................... 23
2.1. Introducere....................................................................................................23
2.2. Competene ...................................................................................................24
2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilo..........................................24
2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ........................................24
2.3.2. Expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
stocurilor .......................................................................................................28
2.3.3. Definirea teoretic a unui flux de producie .................................................30
2.3.4. Algoritmul de determinare a cifrelor de producie .......................................30
2.3.5. Prelucrarea cererii clientului........................................................................30
2.3.6. Verificarea plauzabilitii ..................................................................................33
2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei.......................................................33
2.4. Rezumat .........................................................................................................35
5
5
2.5. Test de evaluare a cunotinelor ...................................................................36
Unitatea de nvare 3. Pregatirea produciei - pregatirea tehnica a fabricatiei..................37
3.1. Introducere ....................................................................................................37
3.2. Competene ....................................................................................................38
3.3. Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei...............................38
3.3.1. Analiza contractului ......................................................................................39
3.3.2. Modificarea contractului...............................................................................40
3.3.3. Organizarea proiectarii ................................................................................40
3.3.3.1. Planificarea proiectarii.................................................................................41
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii ...................................................................41
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii......................................................................41
3.3.3.1.3. Analiza proiectului ........................................................................................41
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului ..................................................................................41
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii.....................................................................................41
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor .................................................................................42
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila...................................42
3.3.4. Pregatirea productiei ....................................................................................43
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei..................................................44
3.3.4.2. Pregatirea programarii productiei ...............................................................44
3.3.4.3. Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei .................................45
3.3.4.4. Generarea Dispoziiilor de Lucru .................................................................46
3.4. Rezumat .........................................................................................................46
Unitatea de nvare 4. Lansarea produselor n fabricaie i urmrirea fabricaiei...........48
4.1. Introducere ...................................................................................................48
4.2. Competene ...................................................................................................49
4.3. Lansarea produselor in fabricatie................................................................49
4.3.1. Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie .............................................49
4.3.2 Documentele economice utilizate in lansarea productiei ............................50
4.3.2.1. Bonurile de consum ......................................................................................50
4.3.2.2. Fisa de insotire .............................................................................................50
4.3.2.3. Bonurile de lucru.........................................................................................51
4.3.2.4. Borderoul documentelor de lansare.............................................................51
4.4. Forme si metode de lansare a productiei .....................................................51
4.5. Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale ....................52
4.6. Elaborarea dispozitiei de lucru ...................................................................52
4.7. Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei.............................53
6
6
4.8. Urmarirea productiei ....................................................................................53
4.8.1. Urmarirea pregatirii fabricatiei....................................................................53
4.8.2. Urmarirea functionarii utilajelor ..................................................................53
4.8.3. Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie...............................................54
4.8.4. Pastrarea produselor.....................................................................................55
4.9. Rezumat .........................................................................................................55
4.10. Test de evaluare a cunotinelor....................................................................55
Unitatea de nvare 5. Metode operative de pregtire, lansare i urmrire a produciei in
Industria Lemnului ..........................................................................................56
5.1. Introducere ....................................................................................................56
5.2. Competene ....................................................................................................56
5.3. Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei .................57
5.3.1. Sistemul de programare ................................................................................58
5.3.2. Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere................61
5.3.3. Analiza drumului critic pentru produsul, secreter W....................................62
5.3.4. Programul coordonator tip, pe comand......................................................65
5.3.5. Calculul duratei ciclului de fabricaie ..........................................................68
5.3.6. Lansarea produciei de serie mica ................................................................69
5.3.7. Urmrirea produciei de serie mica ..............................................................69
5.4. Rezumat .........................................................................................................71
5.5. Test de evaluare a cunotinelor.....................................................................71
Unitatea de nvare 6.Sistem integrat de Programare ,Lansare si Urmarire a Fabricatiei
(PLUF)- informatie, management ..................................................................72
6.1. Introducere .................................................................................................72

6.2. Competenele unitii de nvare ................................................................73
6.3. Caracteristicile sistemului integrat de Programare,
Lansare si Urmarire a Fabricatiei (PLUF) management .................. 74
6.4. Sistemul informational integrat de Programare, Lansare si
Urmarire a Fabricatiei (PLUF),informatie, management ........................ 74
6.4.1. Necesitatea informatizarii PLUF ................................................................. 74
6.5. Management integrat fabricatie comercializare ..................................... 76
6.5.1. Fabricatia produselor ................................................................................ 76
6.5.1.1. Conducerea strategic ............................................................................... 76
6.5.1.2. Conducerea tactic ...................................................................................76
6.5.1.3. Conducerea operativa ................................................................................77
6.5.2. Comercializarea produselor ...................................................................... 78
6.6. Sistemul informational integrat fabricatie comercializare .................... 78
6.6.1. Caracteristicile si functiile sistemului informational ...............................78
6.6.2. Elementele componente i funcionarea sistemului informaional specific
managementului integrat fabricaie-comercializare .................................79
7
7
6.7. Rezumat ...................................................................................................... 81
6.8. Test de evaluare a cunotinelor ................................................................ 81
Unitatea de nvare 7. Sistem integrat de Programare ,Lansare si Urmarire a
Fabricatiei (PLUF) in fabricile de cherestea ...............................................82
7.1. Introducere.....................................................................................................82
7.2. Competenele unitii de nvare..................................................................83
7.3 Identificarea datelor, a caracteristicilor i a parametrilor determinani n
programarea, pregtirea, urmrirea produciei n fabricile de cherestea....84
7.3.1. Analiza critic a datelor............................................................................... .84
7.3.1.1. Depozitul de materie prima ...........................................................................86
7.3.1.2. Sectoarele de fabricatie si depozitul de cherestea........................................ 86
7.3.1.3. Expeditie ....................................................................................................... 87
7.3.2. Stabilirea datelor, a caracteristicilor i a parametrilor determinani
n programarea, pregtirea, urmrirea produciei cu ajutorul
calculatorului, n fabricile de cherestea...................................................... . .88
7.4. Proiectarea sistemului informatic................................................................. 89
7.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic............................................ 89
7.4.2. Descrierea funciunilor componentelor sistemului informatic..................... 90
7.4.3. Stabilirea condiiilor i restriciilor tehnice de realizare i utilizare a
sistemului....................................................................................................... .91
7.4.3.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului.............................................. 91
7.4.3.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului................................................91
7.5. Eficienta sistemului informatic propus...........................................................92
7.6. Rezumat...........................................................................................................95
7.7. Test de evaluare a cunotinelor.....................................................................95
Unitatea de nvare 8. Sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea,
utilizand modele informationaleavansate................................................... 96
8.1. Introducere................................................................................................. .96
8.2. Competenele unitii de nvare.............................................................. .97
8. 3. Sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,utilizand
modele informationale avansate............................................................... 97
8.3.1. Prezentarea algoritmilor de calcul........................................................... .98
8.3.1.1. Utilizarea eficient a masei lemnoase ..................................................... .99
8.3.1.2. Stabilirea algoritmilor de calcul la debitarea pe plin a butenilor....... .100
8.4. Sistemul informatic de rezolvare a problemei debitarii optime a
bustenilor in cherestea...............................................................................101
8.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic.........................................102
8.4.1.1. Descrierea modului de generare a diagramelor........................................102
8.4.1.1.1. Debitare pe PLIN (var. I cherestea tivit,
var.II cherestea netivit).........................................................................102
8.4.1.1.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o.............................................103
8.4.1.1.3. Calculul volumelor i a randamentului optim.......................................... 104
8.4.1.1.3.1. Debitare pe PLIN (var. I - var. II)....................................................... .104
8.4.1.1.3.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o (var. III).............................. 104
8.5. Stabilirea condiiilor i restriciilor tehnice de realizare i utilizare
a sistemului................................................................................................ 105
8.5.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului .........................................105
8
8
8.5.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului.........................................105
8.6. Rezumat ....................................................................................................106
8.7. Test de evaluare a cunotinelor...............................................................107
Unitatea de nvare 9. Optimizari in sistemul de Programare,Lansare si Urmarire a
Fabricatiei utilizand programe informatice integrateOPTIMDEB si OPTIMEN............... .108
9.1. Introducere.................................................................................................108
9.2. Competenele unitii de nvare..............................................................108
9.3. Optimizarea debitarii cherestelei utilizand programul OPTIMDEB ........109
9.4. Optimizarea managementului PLUF ntr-o fabric de cherestea
prin introducerea sistemelor informatice pentru gestionarea,
prelucrarea i accesarea datelor...............................................................113
9.5. Rezumat......................................................................................................117
9.6. Test de evaluare a cunotinelor................................................................118
Anexa 1- Intrebari si raspunsuri la chestionarele de evaluare;

baremurile de corectur .........................................................................................................119
Bibliografie .............................................................................................................................125
9
9
Chestionar evaluare prerechizite
Chestionarul va viza testarea cunotinelor apriori ale studenilor n domeniul disciplinei

curente. Rezultatul obinut la chestionar va fi utilizat pentru:introducerea, n cadrul activitilor
tutoriale, a unor noiuni menite s reaminteasc/fixeze anumite aspecte necesare parcurgerii
materiei curente; adaptarea aplicaiilor realizate n cadrul activitilor tutoriale (AT) sau a
celor aplicative (AA) la nivelul cunotinelor studenilor.
Chestionarul contine urmatoarele 15 ntrebri:
1. Ce nseamn PLUF ?
2. Ce nseamn planificarea produciei ?
3. Ce este un proces de producie ?
4. Ce este un flux tehnologic ?
5. Ce este un ciclu de producie ?
6. Cum se exprim un ciclu de producie ?
7. Care sunt fazele prin care trebuie s treac un produs de la noiunea de idee i pn la
materializare ?
8. Ce nseamna determinarea capacitii unui utilaj ?
9. Ce nseamn determinarea consumului de materii prime ?
10. La ce servete determinarea consumului de materii prime i materiale ?
11. Ce este o instruciune de lucru ?
12. Ce nseamn normare (timp normat) ?
13. Care sunt etapele unui proces de control ?
14. Cum definii optimul unui proces ?
15. Care sunt mijloacele de monitorizare a performanei ?
Raspunsurile la chestionar se regasesc in cadrul Anexei la curs si vor fi dezbatute

deasemenea in cadrul lucrarilor aplicative.
10
10
Unitatea de nvare 1.
Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei )
Cuprins
1.1. Introducere ...................................................................................................11
1.2. Competene ...................................................................................................12
1.3. Planificarea produciei .................................................................................12
1.3.1. Rolul departamentului Planificarea Produciei ...........................................12
1.3.2. Locul departamentului Planificarea Produciei n structura
unei intreprinderi..........................................................................................13
1.3.3. Funciunile departamentului Planificarea Produciei..................................13
1.3.3.1. Economia muncii ..........................................................................................14
1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic......................................14
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie.......................................17
1.3.3.1.3. Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................19
1.3.3.1.4. Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru.....................19
1.3.3.1.5. Programe de calcul a propunerilor de mbuntire....................................20
1.3.3.2. Determinri de capaciti de ncrcare a utilajelor....................................20
1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................21
1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale ............................21
1.4. Rezumat.........................................................................................................22
1.5. Test de evaluare a cunotinelor...................................................................22
1.1. Introducere
Programarea produciei n intreprinderi cu activiti complexe, din care
rezult produse finite,este definita si realizata prin programe informatice pentru
gestionarea majoritii proceselor. Activitatea de programare poate fi neleas,
deasemenea, ca un ansamblu de aciuni ce vizeaz planificarea, lansarea i
urmrirea fabricaiei (PLUF), sau mai simplu, planificarea produciei (PP).
Procesul de productie reprezinta totalitatea proceselor de munca si proceselor
naturale in urma carora, folosind mijloacele de productie, materia prima si
produsele semifinite sunt transformate in produse finite. Activitatile de productie
includ activitatile de fabricatie,de aceea referile la acestea vizeaza implicit si
fabricatia.
Pentru planificarea productiei trebuie cunoscut timpul in care se
desfqsoara un anumit proces de productie, reprezentat de intervalul de timp
dintre momentul inceperii primei operatii si pana la sfarsitul ultimei operatii din
11
11
proces. Pentru a intelege cat mai bine toate acste aspecte este necesar sa definim
in primul rand rolul departamentului planificarea produciei,respectiv locul
departamentului planificarea produciei n structura unei intreprinderi.
1.2. Competenele unitii de nvare

- defineasc principalele noiuni utilizate in procesul de Programarea,
- identifice importana utilizrii acestor termeni pe parcursul cursului;
- utilizeze aceste noiuni la elaborarea documentelor de programarea,
- s defineasc rolul i funciilei caracteristice departamentului de
Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;
determinare a timpilor de fabricaie, programe de determinare a necesarului
de oameni, programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,
programe de calcul al capacitilor de producie, etc.;
Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2-3(2.8) ore.
1.3. Planificarea produciei

Procesul de planificare este prezent n majoritatea activitilor care ne nconjoar n viaa
de zi cu zi (ora la care ne pregatim pentru a merge la coal, bani de care dispunem pentru
investiii, plecri n vacan ,actiunile de la locul de munca ,etc.).
Planificarea produciei n cadrul unei ntreprinderi, nseamn de fapt planificarea tuturor
proceselor din cadrul ntreprinderii, i mai mult de att respectarea parametrilor planificai
(bugete,timp,resurse umane i materiale etc.). Pentru a nelege ct mai bine corelaiile dintre
aceti parametrii este necesar s analizm n primul rnd urmtoarele aspecte:
- rolul departamentului Planificarea Produciei
- locul departamentului Planificarea Produciei n structura unei ntreprinderi
- funciunile departamentului Planificarea Produciei
1.3.1. Rolul departamentului Planificarea Produciei (PP)

Planificarea proceselor din cadrul unei ntreprinderi are rolul de a utiliza optim resursele
materiale (maini i utilaje, materii prime i materiale,etc.) precum i resursele umane, astfel
nct raportul calitate / pre - al produselor, care fac obiectul activitaii, s fie cel mai bun.
12
12
Deci ,cu alte cuvine, planificarea proceselor are ca scop realizarea unui plan de
producie, cu investiii optime, n timpul dorit. Utilizarea optim a investiiilor alocate pentru
execuia unui produs, de la faza de dezvoltare pn la implementarea n serie, se realizeaz prin
crearea unei baze de date ct mai complet, prin care procesele pot fi urmrite pn la nivelul
detaliilor.
1.3.2 Locul departamentului Planificarea Produciei n structura unei intreprinderi

Departamentul PP este considerat inima unei ntreprinderi deoarece lipsa sau
funcionarea deficitar a acestuia, nu poate duce dect la decesul (falimentul) ntreprinderii,
datorit nerespectrii termenelor impuse (de client), sau datorit costurilor de producie ridicate,
pe produs( ceea ce nseamn eliminarea de pe pia de ctre concuren). De regul
departamentul PP se afl ca flux informaional ntre client (care poate fi o firm sau o persoan
fizic) i producia proprie. Acesta este locul firesc pentru c prelucrarea datelor ncepe de la
nivelul de comand (cererea clientului), mergnd mai departe spre detaliile proceselor de
fabricaie.
Pentru a nelege mai bine modul de rezolvare a problemelor din cadrul unui sistem,
prin planificarea proceselor, trebuie enumerate componentele necesare unui departament de
planificare, precum i funciunile acestor componente, care sunt legate ntre ele printr-un flux
informaional bine determinat.
1.3.3.Funciunile departamentului Planificarea Produciei

Dup cum se tie, pentru ca un produs s ajung, de la noiunea de simpl idee pn la
cea de materializare a acestuia la scar mare (producie de serie), sunt necesare urmtoarele faze
prin care trebuie s treac:
- faza de proiect
- faza de preserie(model experimental,prototip)
- faza de serie (serie mare)
Faza de proiect are ca rol trecerea produsului de la noiunea de idee la materializare
sub o form iniial .
Faza de preserie are ca rol testarea fabricaiei produsului pe un flux tehnologic primar
stabilit n faza de proiect. Spunem - flux tehnologic primar deoarece n faza de preserie fluxul
tehnologic al produsului ,de obicei, se modific datorit necesitilor de ordin tehnic i
tehnologic care sunt impuse de optimul raportului calitate/ pre. n aceast faz se stabilete
fluxul tehnologic final pe care se execut produsul la o scar cantitativ mic.
Faza de serie (sau serie mare cum se mai spune) presupune execuia produsului la
scar cantitativ mare, pe baza informailor dobndite n fazele anterioare.
Am amintit pe scurt fazele implementrii unui produs deoarece obiectivul se va derula
pe seama -fazei de serie- deoarece aceasta presupune varianta cea mai complet din punct de
vedere al planificrii produciei.Aceasta nu nseamn c noiunea de planificare n celelalte faze
nu este necesar ,dar amploarea efectelor planificrii proceselor este mult mai elocvent n
cazul fazei de serie.
Aadar departamentul PP trebuie s cuprind urmtoarele funciuni:
- economia muncii
- determinri de capacitate (calcule de capacitate de ncrcare)
- amplasare locuri de munc ,hale, cldiri
- determinri de consumuri de materii prime i materiale
- preluarea i prelucrarea pentru un plan de producie intern a comenzilor
13
13
1.3.3.1. Economia muncii
Aceast funciune are rol de culegere, gestiune i ntreinere a bazelor de date
primare , acestea fiind necesare pn la nivelul de ntocmire a preului de producie, prin
prelucrarea i transmiterea acestora pe firul informaional. Mai explicit n cadrul acestei
funciuni trebuie s se regseasc:
- programe ce conin declaraiile de flux tehnologic pentru toate produsele care
fac obiectul activitii firmei,
- programe de determinare a timipilor de fabricaie ,
- programe de gestiune a timpilor pe fiecare operaie, ai fiecrui reper din
fabricaie,
- programe de determinare a necesarului de oameni pentru un plan de fabricaie
cunoscut,
- programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru pentru fiecare loc de
munc direct din cadrul firmei (munca direct - activitatea care aduce valoare produsului
prin prelucrare , pas cu pas),
- programe de calcul al propunerilor de mbuntire din punct de vedere
(d.p.d.v.) economic al procesului de fabricaie.
1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic

n cadrul acestor programe trebuie s se regseasc fluxurile tehnologice al tuturor
produselor care se execut n cadru firmei. Aceste fluxuri tehnologice trebuie s cuprind date
primare referitoare la paii pe care i parcurge orice produs pn la faza de produs finit.
Componena unui flux tehnologic cu minim necesar pentru calculele de planificare este
prezentat n Fig 1.
Prezentati un exemplu in care sa evidentiati etapele pe care le parcurge un

produs de mobilier pana la finalizarea executiei.
Prezentati un exemplu de flux tehnologic pentru un produs finit (dupa modelul

din fig.1) in care sa evidentiati cunostintele dobindite in timpul practicilor in
productie.
14
14
Exemple
Fig 1.- flux tehnologic
15
15
Dup cum se observa n Fig. 1, componena unui flux tehnologic necesar pentru
efectuarea calculelor de planificare presupune:
descrierea locului de munc d.p.d.v. al locaiei i descrierii fiecrei operaii
(denumire, ordine n flux , tip utilaj) - coloana - 1.,2.,3.,4.
- numr de persoane care deservesc locul de munc col. 5.
- timpul normat /persoan /loc de munc col. 6.
- timpul de personal col. 7
coloanele 8. i 9. sunt indici economici (nu aparin fluxului tehnologic), care n corelaie
cu datele primare ale fluxului tehnologic (col.5.,6.,7.), ne ajut n calcularea costului de
producie al tuturor produselor.
- descrierea locului de munc are ca rol necesitatea stabilirii locaiei unui loc de munc
(manual sau utilaj) pentru alocarea unei suprafee , precum i de descriere a acestuia d.p.d.v. al
detaliului , stabilit n faza de proiect sau preserie (ex. - CNC 5axe/4capete).
- numrul de personae care deservesc locul de munc , este necesar pentru
determinarea numrului global de angajai n munca direct pe produs ct i pentru
determinarea costului de producie pe produs (a se vedea n calculul de oameni).
- timpul normat , este timpul determinat prin operaia de normare, pe o singur
persoan, la fiecare loc de munc din cadrul unui flux tehnologic. Timpul de main se
utilizeaz n calcul de capacitate (de ncrcare) al utilajelor, precum i calculul preului de
fabricaie, tiind c fiecare utilaj are un cost de funcionare (stabilit initial).
Exemple
- timp de maina pentru operaia debitare fumir =0.08 min/pies
- cost funcionare utilaj =10501ei/min
Din cele dou componente rezult c preul datorat utilizrii foarfecei ghilotin
pentru reperul X, la operaia de debitare, este 0.08* 1050=84
lei/pies/operaie de debitare.
timpul de personal este obinut prin nmulirea timpului de main cu numrul de

persoane care deservesc locul de munc, la operatia respectiv.Timpul de personal este
necesar n calcularea numrului optim de angajai (cunoscnd fluxul tehnologic i planul de
piese care trebuie produs), precum i pentru determinarea manoperei (pe operaie, pe produs,
etc), necesar n calculul preului de producie.
Exemple
- timp de persoane pentru operaia presare =3.75 min./pies
(deoarece presa este deservit de 3 persoane) - vezi ANEXA 1.
-cost mna de lucru =4071ei/min. (stabilit de Contabilitate)
Din cele dou componente rezult c preul datorat utilizrii forei de
lucru, la operaia de presare , este de 3.75*407 =1526.25 lei pentru operaia de
presare.
16
16
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie
Determinarea timpilor de fabricaie pentru fiecare operaie din cadrul fiecrui flux
tehnologic se realizeaz n dou faze :
prin similitudine ,acest mod de determinarea timpilor de fabricaie pe fiecare operaie se
utilizeaz n faza de proiect cnd nu exist fizic un flux tehnologic pentru reperul respectiv, ci
doar un concept de fabricaie. Acest tip de determinare a timpilor este necesar pentru a face o
apreciere preliminar a preului de fabricaie pe pies pentru a putea vedea nivelul de
rentabilitate al reperului care se vrea a fi produs.
Aceast metod de determinare a timpilor pe operaii (prin similitudine) , const n
aprecierea acestora n funcie de alte repere apropiate ca form, dimensiune i structur, dac
exist astfel de repere, sau prin algoritmi teoretici stabilii n funcie de fenomenele care se
produc la fiecare operaie n parte, n practic.
prin normare acest mod de determinare a timpilor de fabricaie pe operaie se
utilizeaz atunci cnd exist practic un flux de fabricaie optim pentru produsul respectiv,
adic spre sfritul fazei de preserie. Aceasta presupune c fiecare operaie din fluxul tehnologic
(att manual ct i utilaj) trebuie ca n practic s existe, i mai mult de att, s fie optimizata.
Este de precizat faptul c odat ajuns n faza de serie, produsul, mai poate suferii optimizri pe
operaii, i deci, implicit duce la renormarea operaiilor care se modific.
Operaia de normare se realizeaz cu aparate de normat de la cele mai simple
(cronometre), pn la microcalculatoare care au inserate programe de normare i metode de
calcul a normrii pentru fiecare operaie de fabricaie existent n procesul de producie al
ntreprinderii; exemplificat in Fig. 2 - foaie de normare.
S ne reamintim...
Procesul de productie reprezinta totalitatea proceselor de munca si

proceselor naturale in urma carora, folosind mijloacele de productie, materia prima
si produsele semifine sunt transformate in produse finite.
Pentru planificarea productiei tebuie cunoscut timpul in care se desfasoara un
anumit proces de productie, reprezentat de intervalul de timp dintre momentul
inceperii primei operatii si sfarsitul ultimei operatii din proces.
Ciclul de productie se exprima in minute, ore sau zile. La calculul duratei
ciclului de productie se tine cont de urmatorii factori:
- Modul de imbinare a operatiilor si miscarilor componentelor
- Durata operatiilor tehnologicce si a proceselor naturale
- Durata proceselor auxiliare
- Duarata intreruperilor
- Numarul pieselor din lot, etc.
Pentru un produs simplu imbinarea operatiilor poate fi : succesiva, paralela si
mixta.
17
17
Exemple
Fig. 2 - foaie de normare
18
18
Pe lng normarea propriu - zis se mai fac determinari de timpi auxiliari specifici
fiecrui loc de munc.Timpii auxiliari mpreun cu timpii normai, dau timpul total pe
operaie, timp care se introduce n calculul fluxului tehnologic.
1.3.3.1.3. Programe de determinare a necesarului de oameni

Acestea au ca rol determinarea numrului de oameni care execut munca direct.
Aceste programe ofer date referitoare la numrul de angajai de care este nevoie pentru fiecare
produs n parte, sau pe sectoare de activitate i bineneles pe total fabric. Nu trebuie uitat
faptul c aceste rapoarte dau date referitoare la personalul necesar angrenat n munca direct
pe pies, i nu personal auxiliar.
La baza calculului de necesar de oameni stau fluxurile tehnologice ale tuturor
reperelor care se produc n ntreprindere (timpii de persoan din flux), precum i planul de
piese pentru care se calculeaz numrul de angajai prini n munca direct.
Pentru determinarea corect a numrului de oameni necesari pentru efectuarea unui
plan de piese se mai utilizeaz o serie de factori care au urmtoarele roluri :
- factor de implementare de produs nou - A are ca rol asigurarea unui numr de
oameni mai devreme dect ar fi necesar, cu 3 pn la 6 luni, n faza de nceput de serie,
pentru deprinderea acestora cu operaiile din fluxul tehnologic stabilit.
- factor de cdere - M -are ca rol angajarea unui numr de oameni direct
productivi pentru un plan dat, innd cont de faptul c pe total flux exist un procent acceptat de
cdere, care este dat de controlul de calitate, n funcie de complexitatea operaiilor din fluxul
tehnologic, n corelaie cu gradul de utilare al procesului.
Exemple
- timpul de persoan al produsului X pe tot fluxul de fabricaie al acestuia
este de 11. 14 min./piesa,
-se cere realizarea unui plan de 700 de piese de tip X /zi n luna august
2010,
-din cele dou cunoscute rezult c avem nevoie de 700*1 1.14/433=18
persoane pe zi (433 numrul de minute care trebuie s munceasc efectiv o
persoan pe zi),
Considerm c s-au stabilit cei doi factori : A= 1.2, M=1.05
Deci, numrul de oameni direct productivi, necesari pentru producerea
reperului X n cantitatea de 700 piese pe zi este :700*11.
14/433*1.2*1.05=22.69 oameni /zi.
Determinarea numrului de oameni indireci (transportori, programatori CNC,

ntreinere, etc.) se pot aloca procentual, dar de regul se stabilete n funcie de volumul de
probleme care l poate ridica specificul fiecrui loc de munc din fiecare sector.
1.3.3.1.4. Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru

Aceste programe au rolul de a prezenta clar modul de desfurare al activitii la fiecare
loc de munc, pentru fiecare reper.
19
19
Instruciunea de lucru prezint n detaliu, pas cu pas, modul n care trebuie s decurg
activitatea la fiecare loc de munc. Acest lucru este necesar pentru ca fiecare persoan s tie
exact ce are de fcut la propriul loc de munc. Respectnd instruciunea de lucru orice angajat, n
timp, va lucra eficient (fr eforturi suplimentare) la propriul loc de munc. Instruciunile de
lucru trebuie s se gseasc ntr-un exemplar la Planificare, precum i n producie afiat, la
fiecare loc de munc.
Instruciunile de lucru se stabilesc de comun acord de ctre tehnologi, specialitii din
planificare i proiectani.
Odat determinate etapele care trebuie respectate la fiecare loc de munc, se stabilesc
deci i operaiile din cadrul unei normri specifice unui reper, la fiecare loc de munc, din cadrul
fluxului tehnologic al reperului.
Prin gestiunea instruciunilor de lucru, se poate ine cont foarte uor de modificrile pe
care le poate suferii orice produs n timp, la cererea clientului.
1.3.3.1.5. Programe de calcul a propunerilor de mbuntire

innd cont de faptul c n cadrul Departamentului de Planificare exist o baz de date
c ompl ex ,ori ce prop un ere d e mbu nt i re poa t e fi an al i z at d.p .d.v. al
proceselor. Aceast propunere de mbuntire trebuie s treac testarea practic din
sector pentru a vedea dac ntr-adevr ajut cumva procesul de fabricaie i mai mult de att,
dac propunerea se poate aplica practric. Dac d.p.d.v. practic totul este n regul, noile date
obinute n urma testrii propuneii merg n Departamentul Planificare pentru a se compara cu
vechile date ale procesului de fabricaie, pentru a face analiza, dintre raportul pre/calitate
dintre procesul vechi i cel nou.
Dac raportul pre/calitate al procesului nou este favorabil celui vechi, atunci se recurge la
schimbarea procesului de fabricaie.
De obicei dup calcularea propunerilor de mbuntire rezult economii n procesul de
fabricaie, la o calitate o produsului cel puin egal cu cea anterioar (obinut pe fluxul de
fabricaie vechi), deci produsul este mai competitiv.
1.3.3.2. Determinarea capacitii de ncrcare a utilajelor

Prin calcul de capacitate al unui utilaj sau loc de munc manual se nelege gradul de
ncrcare al acestuia, rezultat care ne arat dac acel loc de munc mai poate fi ncrcat sau nu.
n concluzie, calculul de ncrcare ne ajut s lucram optim d.p.d.v. al numrului de locuri de
munc manuale sau de utilaje.
Calculul de ncrcare se face pe baza urmtorilor parametrii:
- timp de main (din fluxul tehnologic)
- numrul de piese care vrem s le producem la acel loc de munc (pe zi,pe sptmn, pe
lun sau pe an)
- parametrii specifici locului de munc, unde este cazul
- numrul de schimburi la care funcioneaz acel loc de munc (timpul efectiv de lucru pe
zi la locul respectiv de munc pentru care facem calculul do capacitate)
Calculul de capacitate folosit n prognoz, adic pentru un plan de piese care il tim din
timp, poate s ne spun cu exactitate cnd vom avea nevoie de un utilaj sau un loc de munc
manual nou, pentru a putea realiza planul propus.
Deci, ca i calculul de necesar de oameni, calculul de capacitate ne ajut s lucrm
optim d.p.d.v. al investiiilor.
n calculul de capacitate sunt inclui urmtorii coeficieni:
- coeficient de cdere acceptat pe operaie
20
20
- coeficient de siguran al utilajului (ntre 0-15% n funcie de gradul de defectare al
utilajului sau frecvena de schimbare a diferitelor subansamble ale acestora).
Pentru a executa un calcul de capacitate este necesar o baz de date foarte ampl , care
cuprinde totalitatea detaliilor referitoare la fiecare loc de munc (n special la utilaje, date
particulare referitoare la utilajul respectiv).
Aceast baz de date, coninnd detalii despre utilaje, ajut la determinarea gradului de
compatibilitate ntre diferite utilaje, deci variante paralele de flux tehnologic, n cazul n care pe
fluxul normal exist probleme din cauza defectrii vreunui utilaj.
Pe baza calculului de capacitate se poate ajunge la optimizarea locurilor de munc (vezi
calcul de capacitate la pres, frez, agregate de lefuit, lustruire, etc.).
1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri

Atta timp ct se cunoate calculul de capacitate (prognoza) pe o perioad de timp
nainte (de regul un an) n funcie de curbele de fabricaie (prognoze de numr de piese, pe an
sau pe mai muli ani), deci putem cunoate numrul de locuri de munc (manuale i mecanizate)
necesar pentru realizarea planului dorit. Prin studii referitoare la suprafaa fiecrui loc de
munc (fiecare cu specificul propriu) i alocarea acestor suprafete la calculul dc
capacitate obinem suprafaa necesar optim pentru instalarea fluxurilor tehnologice stabilite. n
studiile referitoare la suprafeele locurile de munc, sunt incluse i spaiile auxiliare de
depozitare, ci de rulare, deplasare n cmp a capetelor de lucru ale agregatelor, etc.
n concluzie, programele de determinare a suprafeelor ne pot da date referitoare la
suprafeele de care dispunem, i mai mult de att, dac acestea sunt suficiente n premiza
executrii unui plan de fabricaie cunoscut. n cazul n care acestea nu sunt suficiente se
analizeaz situaia referitoare la necesitatea unor noi spaii de producie , i mai mult de att
data la care acestea trebuiesc puse la dispoziie.
1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale

Determinarea consumului are ca scop aflarea cantitilor de materii prime i materiale
necesare fiecrui reper la fiecare operaie din fluxul tehnologic. Odat aflat consumul pe
operaie, pe fiecare reper, se ntocmete Lista de materiale, aceasta fiind un desfurtor
care coine toate materiile prime i materiale (cu cantitile determinate prin cosum /
pies) care sunt necesare pentru execuia unei piese la fiecare operaie.
Lista de materiale este necesar datorit faptului c n corelaie cu un plan de
producie dat, putem spune de ce stocuri de materii prime i materiale avem nevoie . Lista de
materiale nmulit cu un plan dat (pe zi, sptmn, etc.) rezulta Fia limit , ceea ce reprezint
ce cantitate de material se atribuie global fiecrui sector pentru fiecare produs n parte.
Baza de date pentru Consumuri, este foarte mare datorit faptului c aceasta
trebuie s cuprind toate materiile prime i materialele care sunt necesare prelucrrii tuturor
produselor din fabric.
S ne reamintim...
Bazele de date i calculele care fac obiectul activiti Planificrii

Produciei fluxuri tchnologice, calculul necesarului de oameni, calculul
capacitilor de producie, consumuri de materii prime i materiale, etc., se pot
folosi pentru execuia, ordonarea i optimizarea proceseleor att pentru un plan pe
zi, pe sptmn, pe lun sau pe an.
21
21
Gruparea datelor din fluxurile tehnologice n programele amintite mai sus
(pct.1.3.3.1-1.3.3.4) i corelarea acestora cu un plan de producie dat, pe o perioad
determinat, dau oglinda activitii firmei d.p.d.v. al proceselor de fabricaie, al
problemelor de personal, al logisticii, al investiiilor, al preurilor de fabricaie
etc.; mai mult de att ne ajut s analizm, s intervenim din timp acolo unde pot
apare probleme legate att de ansamblul proceselor ct i de specificul acestora.
1.4. Rezumat
In cadrul acestei unitati de invatare au fost prezentate aspecte privind
planificarea produciei, rolul departamentului de planificarea produciei,
locul departamentului planificarea produciei n structura unei intreprinderi,
funciunile departamentului planificarea produciei, economia muncii,
programe ce conin declaraiile de flux tehnologic,programe de determinare a
timpilor de fabricaie,programe de determinare a necesarului de oameni,
programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,programe de calcul
a propunerilor de mbuntire,determinri de capaciti de ncrcare a
utilajelor,amplasare locuri de munc, hale, cldiri, determinri de consumuri de
materii prime i materiale. Toate acestea reprezinta elemente importante in
procesul de Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei),
constituind o baza de plecare in definirea altor aspecte, in unitatea de invatare
nr.2,( ce tin de planificarea productiei),cum ar fi planificarea comenzilor prin
controlul stocurilor,algoritmul de determinare a cifrelor de producie e.t.c.
1.5. Test de evaluare a cunotinelor

Soluiile testelor de evaluare sunt prezentate in Anexa cursului.
22
22
Planificarea produciei si coordonarea comenzilor
Cuprins
2.1. Introducere ...........................................................................................................23
2.2. Competene...........................................................................................................24
2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilo.................................................24
2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ...............................................24
stocurilor ..............................................................................................................28
2.3.3. Definirea teoretic a unui flux de producie ........................................................30
2.3.4. Algoritmul de determinare a cifrelor de producie ..............................................30
2.3.5. Prelucrarea cererii clientului...............................................................................30
2.3.6. Verificarea plauzabilitii.........................................................................................33
2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei..............................................................33
2.4. Rezumat ................................................................................................................35
2.5. Test de evaluare a cunotinelor ...........................................................................36
2.1. Introducere
n planificarea productiei, un proces reprezint un set de operaii care
transform elementele de intrare ntr-un element de ieire, acesta din urm avnd
valoare adugat. Un proces este definit de elementele de intrare (cu atribute
specifice), procesare cu constrngeri, mprite n operaii (ce se face) i
specificaii tehnologice (cum se face), i elemente de ieire, de asemenea cu
atributele specifice. Fiecare proces definit n curs este executat de ctre o echip
(formaie) de lucrtori. Fiecare lucrtor din echip, pentru a executa o operaie,
trebuie s aib abiliti obligatorii definite de categoria operaiei. Necesarul de
resurse umane este stabilit n faza de definire a procesului, pe baza normativelor.
Disponibilitatea resurselor umane se stabilete n faza de pregtire a produciei pe
baza calendarului de resurs.
23
23
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:
- descrie planificarea comenzilor prin controlul stocurilor;
- identifice algoritmul de determinare a cifrelor de producie;
- defineasc algoritmul de determinare a datelor de producie;
verificarea plauzabilitii; monitorizarea i controlul performanei;
Durata medie de parcurgere a unei uniti de nvare este de 2-3 (2,8)ore.
2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilor

n practic am putea descrie planificarea ca pe un proces iterativ, care presupune
parcurgeri succesive ale ciclului, lund n considerate, progresiv, fiecare schimbare n situaia
prognozat, clarificnd obiectivele, determinnd natura i domeniul aciunilor necesare, ca i
finanarea sau celelalte resurse.
Daca ar fi sa luam in considerare un punct de vedere al serviciului de planificare i
coordonare comenzi , planificarea poate prea o activitate dificila, monoton i confuz,
imagine care mascheaz uneori adevratul proces. Chiar dac exist o succesiune
sesizabil de etape camuflate, procesul de planificare insa, trebuie sa fie, ct mai simplu i
direct
2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor
Pentru planificarea comenzilor prin controlul stocurilor este necesar sa avem in vedere
urmatoarele aspecte :
nainte de a putea sa gndim ceva despre posibilitatea examinrii diferitelor opiuni sau
combinaii de activiti sau diverse scheme de alocare a resurselor, trebuie s
cunoatem obiectivele ce trebuie realizate.
- dac nu titi sigur unde vrei s mergei, cum v vei da seama c ai ajuns acolo?
n acelai timp, aproape ntotdeauna, un plan trebuie s respecte anumite
condiii (ex. obligaia de a respecta diferite date limit,data de lansare a unui produs,
o anume dat de livrare, conditii de personal ,etc. ).
-a ncerca un rspuns nseamn s precizezi locul i rolul serviciului de
Planificare i Coordonare Comenzi n cadrul activitii unui macrosistem;un exemplu este
prezentat in Fig .1.
S ne reamintim...
Fiecare proces definit n curs este executat de ctre o echip (formaie) de

specialisti. Fiecare specialist din echip, pentru a executa o operaie, trebuie s
aib abiliti obligatorii definite de categoria operaiei. Necesarul de resurse umane
24
24
este stabilit n faza de definire a procesului, pe baza normativelor. Disponibilitatea
resurselor umane se stabilete n faza de pregtire a produciei pe baza calendarului
de resurs.
Exemple
Fig .1-conexiunile serviciului de Planificare i coordonare comenzi n cadrul

activitii unui macrosistem
25
25
Exist mai multe motive pentru care trebuie s ne proiectm obiectivele ct putem de
precis:
- putem msura rezultatul doar dac ne-am formulat obiective specifice;
- evaluarea performanei poate fi realizat pe o baz solid doar dac exist obiective ce
pot fi msurate precis;
- se poate trece la urmtoarea etap a unui proiect doar dac tim precis ce
anume dorim s realizm.
n esen, obiectivele trebuie s includ criterii specifice de msurare : s fie
specific msurabile, adecvate temporal, relevante i tangibile.
nainte de a trece la discutarea unur anumite tehnici ce pot fi utilizate n diferitele etape
ale procesului de planificare, ar fi util s analizm contextul n care are loc acest proces.
Primul lucru ar fi s clarificm termenii utilizai pentru descrierea diferitelor tipuri de planuri.
Pentru a defini acest lucru, putem folosi diferite exprimri: eluri, inte, intenii, scopuri misiuni ,
strategii,etc.
Dup cum se poate observa, termenii sunt definii i exist o convenie cu privire la
utilizarea lor. Fr ndoial, ns, este posibil s identificm diferite niveluri ale planificrii n
care apar diferene n ceea ce privete accentul principal i scala de timp.
Dezvoltarea unei strategii ................... Termen lung
Prognoze
Planul operaional .................................. Termen scurt
In general planurile pe termen lung (strategiie) se axeaz pe identificarea i planificarea

schimbrii. Acestea, de regul, sunt mai puin detaliate reflectnd o abordare de ansamblu.
Planurile pe temen scurt (planurile opleraionale) se ocup de activitile concrete,
imediate.
Planificarea operaional vizeaz sarcinile i intele concrete , cine ce face; cnd i
cum , pe termen scurt.
Planificarea operaional este tipul cel mai detaliat de planificare, urmrind gsirea
celor mai adecvate mijloace de realizare a unui anumit set de obiective, cu resursele existente i
n timpul disponibil.
Un plan operaional prevede cantitile de produse, datele limit, cantitile de material,
standardele, procedurile i eventual cheltuielile.
Eficacitatea activitii de planificare, n special pe termen scurt, depinde de ct de clar
este ceea ce se dorete a se realiza i de "rapiditatea " cu care se definete acest lucru.
Pentru aceasta este necesar a se analiza ce anume trebuie ndeplinit i s se stabileasc prioritile
. O astfel de analiz trebuie s ia n considerare, cu mare atenie, cerinele explicite i implicite
ale organizaiei (iar aceasta ar putea fi, de fapt, ceea ce percepe clientul c trebuie realizat).In fig
2 sunt prezentate alte conexiuni ce definesc locul, rolul, importana departamentului PLUF.
Ca unul dintre cele mai dense noduri ntr-o organizaie, n ceea ce privete interpretarea
acestei percepii, este departamentul de pregtire i planificare a produciei ,iar cel mai dinamic
serviciu, capabil n acelai timp de identificarea i prelucrarea acestei percepii a clientului , este
cel de planificarea i coordonarea comenzilor.
26
26
Exemple
Fig. 2. diagrama prelucrarii informatiilor de la client
27
27
stocurilor
Expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
stocurilor are in vedere un tip de planificare ce conine un plan al opiunilor alternative.
Planificarea poate fi o activitate provocatoare i plcut ,dar totodat poate fi i
frustrant. n cursul procesului, pot aprea divergene sau dezacorduri dificil de rezolvat
generate n contextul constrngerilor: limitri ale resurselor de orice natur, lipsa de timp,etc.
Cu toii tim c lucrurile au un mod al lor de a se desfasura, de aceea nu ne mai surprinde
cnd " ne merge ru " un plan.
Planurile nu se potrivesc, de cele mai multe ori, cu realitatea i trebuiesc adaptate dac
dorim s rmn operaionale. Astfel de ajustri sunt posibile, astfel nct planurile reuesc
s fie adaptate n funcie de cerinele de moment.
Flexibilitatea este una dintre caracteristicile cele mai importante ale unui plan, precum i
ale celui care planific - n condiiile n care cerinele de moment se pot schimba rapid i
dramatic.
" Ce se va ntmpla dac nu o s mearg ? "
Dac raspunsul este " nu are importan "nseamn c nu-i au rostul opiunile
alternative.
Dac, ns, rspunsul este " are importan " este esenial s se aib n vedere un pachet
de opiuni alternative ( plan de contingen).
Cnd se ntocmete prima versiune a planului, trebuie s se analizeze dac acesta are
suficient flexibilitate pentru a fi n stare s acopere majoritatea problemelor posibile. n acelai
timp nu este recomandat s se includ n plan nici absolut toate estimrile pesimiste.
Printre cile.suficiente care pot conferi unui plan flexibilitatea necesar se numr:
- asigurarea celor mai bune informaii pentru execuia planului, precum i actualizarea lor
permanenta;
- asigurarea unor rezerve de timp pentru fiecare etap important, astfel nct s poat fi
absorbite diferitele ntrzieri (dei nu este recomandabil s se fac public acest lucru);
- informarea adecvat a celor cu poziii cheie, cu privire la evenimentele neasteptate
astfel nct acetia s-i gseasc singuri mijloacele de soluionare a problemelor.
n asigurarea rezervelor de timp, predefinirea teoretic a stocurilor inteimediare pentru o
activitate de producie, poate asigura cel mai mare coeficient de absorbie a ntrzierilor. n acelai
timp, n cazurile absenei paralelismului absolut n subsistemele de producie, aceast modalitate
de absorbie a tensiunilor interdepartamentale permite priorizarea ca element de ajustare a
golurilor de producie temporare, Fig 3, observarea parametrilor de flux.
Planificarea i coordonarea comenzilor prin controlul stocurilor este o tehnic de
planificare care admite explicit incertitudinea, menine un set de opiuni deschise, asigur
rezerve diferite.
n acelai timp aceast metod poate expune planul unor teste deliberate de " robustete "
asigurndu-i potenialul de a recurge, la nevoie, la opiunile alternative fr apariia unor costuri
inacceptabile.
28
28
Exemple
Fig 3. Schema fluxului de producie
29
29
Planificarea i coordonarea comenzilor prin controlul stocurilor este o tehnic de
planificare care admite explicit incertitudinea, menine un set de opiuni deschise, asigur
rezerve diferite.
n acelai timp aceast metod poate expune planul unor teste deliberate de " robustete "
asigurndu-i potenialul de a recurge, la nevoie, la opiunile alternative fr apariia unor costuri
inacceptabile.
2.3.3. Definirea teoretic a unui flux de producie

Msura n care depind echipele sau grupurile de lucru, unele de altele, n realizarea
elurilor lor, are un anumit impact asupra potenialului de concuren i conflict.
Pericolul unui conflict este mai mare n cazul dependenei ntr-un singur sens , numit i
dependena secvenial,(Fig. nr. 3 ) -Schema fluxului de producie.
n astfel de cazuri, fiecare grup depinde de realizarile celui care il precede, realizri fara
de care nu poate progresa.
Observaie:Aceast form de dependen inter-grup apare, n mod tipic, n domeniul
productiv.
Pentru aceste cazuri definirea fluxului de producie, mcar la nivel teoretic, trebuie
exprimat i modelat astfel nct tehnica, algoritmul de planificare adecvat s poat fi aplicat
recurent.
Deasemenea este vizibil c analizand un sistem producie ca fiind definit prin
dependena secvenial, devine vital ca metod / tehnica de planificare s conin opiuni
alternative care s poat fi capabile s absoarb din intensitatea acestei interdependente.
2.3.4. Algoritmul de determinare a cifrelor de producie

Important pentru acest algoritm, odat determinat,este s-i pstreze
aplicabilitatea, att n cadrul sistemului ct i n cadrul subsistemelor nlnuite n fluxul
tehnologic.
n acest scop, ecuaia matematic de la baza algoritmului trebuie exprimat
n mod indicativ i aplicat n desfaurarea ntregului sistem;exemplu in Fig.4.
Observaie: Acest lucru ar putea fi foarte util atunci cnd se dorete
dezvoltarea unor programe de calcul.
2.3.5. Prelucrarea cererii clientului

Am artat c procesul de planificare este esenialmente iterativ, implicnd parcurgerea
ciclului de mai multe ori i orientat n mai multe direcii, pentru a gsi cel mai bun plan.nainte
ca planul s fie gata de implementare, este uneori nevoie s se revizuiasc o parte dintre
informaiile, etapele i chiar cerinele procesului sau chiar toate.
Aceast nevoie de revizuire are drept scop posibilitatea de acoperire att a obiectivelor
pe termen scurt ct i pe cele pe termen lung.In Fig.5 a si b se prezinta prelucrarea comenzilor de
la client i raportarea n diferite moduri .
Prezentati schematizat fluxul tehnologic pentru un produs finit din lemn

( mobilier,usi,ferestre etc.)
30
30
Exemple
Fig. 4 -modalitati de determinare a cifrelor de producie
31
31
Exemple
Fig.5. a,b, prelucrarea primara a comenzilor de la client i raportarea n diferite moduri .
32
32
Ca i date de intrare ntr-un anumit proces, algoritm sau tehnic de planificare sunt
nsi obiectivele , n cazul sistemelor de producie, nsai cererea clientului.
Atenie ! Dac un asemenea proces are inclus un sistem cu fluxuri tehnologice suficient
de lungi i nedefinite ca trasee perfect paralele (Fig.nr. 3), interpretarea cererii clientului trebuie
fcut, cel puin, n dou sensuri:
-orientarea extern, care ofer ca punct central al oricrei analize produsul finit;
-orientarea intern, care ofer spre analiz produsul semifinit.
Analiza stocurilor de semifabricate are ca obiectiv pregtirea perpetua a capabilitii
fluxului de producie s se manifeste ntr-un interval de constrngeri limitat.
2.3.6. Verificarea plauzabilitii

Nu mai sunt considerate acceptabile doar soluiile optime, concepute ntr-un mod
1imitativ. Optim se poate considera o manifestare n cadrul unui interval definit de
suma constrngerilor maxime i a celor minime.
Condiie!S ai principali parametrii variabili,inclui n tehnica de planificare,
prin ajustarea crora s-i permit o autodirecionare a manifestrii realizrilor sistemului.Un
exemplu de algoritm pentru verificarea plauzibilitatii cicrelor productiei interne este prezentat in
Fig.6
Evident, raia de autoconstrngere afecteaz toate condiiile i aciunile, toi
factorii i toate procesele i etapele de planificare.Uneori, este necesar ca planul (raia de
autoconstrngere) s fie modificat pentru a netzi" salturile ncrcrii oamenilor, a
disponibilitilor tehnologice, a constrngerilor de spaiu sau altor resurse fizice,utilizand
o instruciune de lucru specifica, pentru posibilitatea distribuirii planului de producie
(fig.6).
2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei

Este important clarificarea noiunii de control, deoarece acest cuvnt poate
avea mai multe sensuri, dintre care unele au conotaii negative.
Procesul de control poate fi descris n patru etape:
-stabilirea standardelor;
-msurarea performanei;
-compararea performanei cu standardele stabilite;
-adoptarea unor msuri (sau) aciuni corespunztoare, n cazul n care
lucrurile nu se desfoar conform planului.
Observaie: Una dintre noile caracteristici ale procesului de control este
accentul din ce n ce mai mare care se pune pe contribuia angajatului, n mai mare
msur dect pe a superiorului su.
Msurarea i compararea performanei sunt funciuni eseniale ale activitii de
control. O simpl fixare a standardelor, fr a fi urmat de monitorizarea
performanelor, ar nsemna pierderea celor mai multe avantaje oferite de acest proces.
33
33
Exemple
Fig.6.- algoritm pentru verificarea plauzibilitatii cifrelor productiei interne
34
34
n acelai timp, trebuie s ne asigurm c elementele pe care le monitorizm
ne ofer o indicaie real asupra performanei, n funcie de standardele sau obiectivele propuse.
Cele mai uzuale mijloace de monitorizare i msurare a performanei sunt:
-observarea i implicarea;
-ntrebri i discuii;
- informaii culese n urma unor discuii
-statisticile curente;
-comparaii zilnice ntre plan i realizare
-statisticile proprii;
-grafice plan / realizare absolut
-rapoartele
-prezentarea zilnic, a situaiei curente, Managerului,
Atenie! Monitorizarea i controlul performanei nu se realizeaz printr-un proces rigid.
Este nevoie de flexibilitate i de nelegerea situaiilor n care trebuie fcute anumite ajustri,
astfel nct planurile s poat duce la rezultate satisfctoare.
S ne reamintim...
Planificarea este una dintre activitile eseniale n desfurarea unui sistem,

indiferent dac vizeaz planul strategic sau cel operaional. Deasemenea, a
nu se uita c orice activitate de planificare conine prognoza.
Este esenial alctuirea unui plan de opiuni alternative, pentru
situaia n care planul iniial (datorit inflexibilitii n faa unor evenimente
neprevzute) devine inoperabil.Astfel deosebit de important este alegerea tipului de
plan pliabil ct mai mult pe tipul sistemului sau pachetului de aciuni la care ne
referim.
Un proces de planificare trebuie s acopere att obiectivele pe termen scurt ct
i cele pe termen lung.
" Eecul n planificare nseamn planificarea unui eec. "
2.4. Rezumat
Aspectele prezentate in aceasta unitate de invatare se refrera in
continuare la planificarea produciei, coordonarea comenzilor respectiv
expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
35
35
stocurilor, la definirea teoretic a unui flux de producie, la algoritmul de
determinare a cifrelor de producie,prelucrarea cererii clientului , la
verificarea plauzabilitii, monitorizarea i controlul performanei. Msurarea
i compararea performanei sunt funciuni eseniale ale activitii de
control. O simpl fixare a standardelor, fr a fi urmat de
monitorizarea performanelor, ar nsemna pierderea celor mai multe
avantaje oferite de acest proces.Acestea sunt o parte din elementele care
contribuie la fundamentarea activitatilor de Pregatirea productiei -
pregatirea tehnica a fabricatieisi care vor constituii obiectivul unitatii de
invatare numarul 3.

1. Definii un proces i prezentai fazele acestuia.
2. Care sunt elementele care stau la baza proceselor de planificare ?
3. Descriei planificarea i coordonarea comenzilor.
4. Ce este un plan de contigen ?
5. n funcie de ce se determin cifrele interne de producie ?
36
36
Pregatirea produciei - pregatirea tehnica a fabricatiei
Cuprins
3.1. Introducere ....................................................................................................37
3.2. Competene ....................................................................................................38
3.3. Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei...............................38
3.3.1. Analiza contractului ......................................................................................39
3.3.2. Modificarea contractului...............................................................................40
3.3.3. Organizarea proiectarii ................................................................................40
3.3.3.1. Planificarea proiectarii.................................................................................41
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii ...................................................................41
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii......................................................................41
3.3.3.1.3. Analiza proiectului ........................................................................................41
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului ..................................................................................41
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii.....................................................................................41
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor .................................................................................42
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila...................................42
3.3.4. Pregatirea productiei ....................................................................................43
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei..................................................44
3.3.4.2. Pregatirea programarii productiei ...............................................................44
3.3.4.3. Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei .................................45
3.3.4.4. Generarea Dispoziiilor de Lucru .................................................................46
3.4. Rezumat .........................................................................................................46
3.1. Introducere
Cunostintele prezentate in aceasta unitate de invatare,sunt o continuare a
celor prezentate anterior si ofer posibilitatea integrrii cu un sistem PDM
(Product Data Management) ,dedicat asistrii compartimentelor de proiectare
tehnologic; astfel pot fi preluate datele necesare direct din acesta, reducnd un
volum considerabil de efort pentru definirea tehnologiilor i structurilor de
produs.Suportul pentru calculul costurilor directe la nivelul fiecrei comenzi de
producie, defalcat pe elemente de cost configurabile de utilizator, reprezint un
instrument oferit n scopul mbuntirii performanelor economice. Prin
integrarea n sistem,se realizeaz att antecalculatia ct i postcalculaia pentru
fiecare comand de producie.Proiectarea si gestiunea calitii produsului
37
37
fabricat, trateaz informaiile i genereaz documentele necesare asigurrii
conformitii caracteristicilor produsului cu prevederile standardelor de calitate.
Astfel se implementeaz suportul necesar pentru pregatirea i raportarea
complet a produciei, ct i pentru realizarea dosarului de fabricae.
n
- identifice modalitile de pregtire a produciei;
- defineasc analiza i modificarea contractului;
- defineasc organizarea i planificarea proiectrii;
- rezume analiza, verificarea, validarea i controlul modificrilor
proiectului;
- descrie documentaia de fabricaie a unui produs de mobil;
- defineasc analiza posibilitilor de realizare a programrii produciei;
- defineasc planul de livrri;
- descrie particularitile pregtirii, lansrii i urmririi produciei de
serie mic i unicate.
Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este de 2-3 ore.
3.3. Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei

Asa cum s-a prezentat in cursurile anterioare, programarea productiei consta din doua grupe de
operatii: de pragatirea productiei (fabricatiei) si planificarea productiei.
Pregatirea productiei porneste de la produslul sau produsele care vor constitui programul de
fabricatie. Produslul poate fi:
- un produs nou conceput (original sau dupa prospect), care necesita parcurgerea tuturor
etapelor de proiectare;
- un produs conceput prin modficarea unui produs existent ,care necesita parcurgerea
partiala a etapelor de proiectare;
- preluat cu documentatie de la beneficiar (care ofera toata documentatia de proiectare ).
Exemple Produsul:
- poate fi proiectat si dezvoltat de firma producatoare dupa conceptie,
tehnolgie proprie;
- poate fi executat dupa cerintele unui beneficiar care are un contract si o
specificatie proprie. In acest caz proiectarea trebuie sa transmita
specificatiile beneficiarului intr-un ansamblu de informatii (desene, planuri,
etc) necesare pentru realizarea produsului.
38
38
La stabillirea unui plan de productie trebuie sa se precizeze:
- ce se prelucraza rezulta din documetatia tehnica
- cum se prelucraza - tehnoologia de prelucrare
- cat se prelucreaza- cantitatile contractuale
- cand se livreaza produsul - termenele de livrare din contracte.
-
S ne reamintim...
Stabilirea produselor ce se vor executa este precedata de:

- prospectrea pietii
- de analiza conceptiei constructive si tehnologica a produsului, ca acesata sa se
preteze la prelucrare fara probleme
- de dotarea tehnica a firmei (utilaje, instalatii, spatii industriale)
- de caracterul productiei (unicat, serie mica, mijlocie,mare, de masa, etc)
Aceste informatii se concretizeaza in stabilirea contractului.
3.3.1. Analiza contractului

La stabilirea contracutului se analizeaza cererile de oferte, ofertele, comenzile , pentru a inlatura
posibilitatile cauzate de aparitia disfunctionalitatilor in executarea ulterioara a contractului,
asigurandu-se ca cerintele de fabricatie sunt definite in mod adecvat, fara ambiguitati si sunt
realizabile.
Factorii responsabili sunt:
- Managerul comercial este responsabil de coordonarea activitatii de analiza a contractelor,
analiza elementelor comerciale ale contractului si stabilirea daca firma este capabila sa
satisfaca cerintele clientilor.
- Managerul de productie este responsabil de analizarea aspectelor tehnice ale procesului
de productie si produsul realizat.
- Managerul economic analizeaza contractele din punct de vedere economico-financiar,
- Managerul cu calitatea analizeaza elementele referitoare la calitate
- Managerul tehnic analizeaza din punct de vedere al capacitatii de productie.
- Managerul general aproba lansarea sau derularea ofertei, comenzii sau a contractului
respectiv.
Cererile de oferta, ofertele, comenzile si contractele sunt receptionate in original, fax sau e-mail.
La primire, toate acestea vor fi inregistrate in Registrul intrari-iesiri si difuzate persoanelor
vizate.
Cerintele clientului sunt prelucrate de la caz la caz pe baza documentelor ce prezinta specificatii
referitoare la produs, materiale, calitate, etc. provenite de la potentialii clienti.
Fiecare compartiment / functie interesata studiaza elementele contractului si stabileste
capacitatea firmei de a satisface conditiile contrctului.
Exemple
Sunt analizate aspecte cum ar fi: obiectul contractului; specificatiile de produs;
specificatiile de materiale; procesul tehnologoc; capacitati de productie; aspecte
39
39
calitative; conditii de etichetare-ambalare; criterii de acceptare; costuri de
fabricatie; disponobil de forta de munca; posibilitati de aprovizionare cu
resursele necesare; pret de vanzare; conditii de termene de plata; conditii de
livrare; aspecte juridice; conditii legate de reglementare, autorizatii, licente,
etc.; factori aleatori si riscuri posibile, etc.
Neconcordantele din cerintele clientului cu privire la specificatiile acestuia sau orice conditii
care sunt diferite sau prezinta ambiguitati sunt clarificate cu beneficiarul in vederea definirii
clare a elementelor contractului. In acest scop pentru detalii suplimentare sunt angajate discutii
cu reprezentantii clientului.
Fiecare compartiment sau functie implicate cu responsabilitati in aceasta activitate consemneaza
mentiunile sale si consultarile in legatura cu termenii contractului, daca au fost corect precizati
sau acceptati. In cazul in care nu exista divergente sau neclaritati, coordonatorul analizei inscrie
in rubrica aferenta rezolutiei de acceptare a contractului.
In cazul in care exista divergente, coordonatorul stabileste un termen de solutionare a acestora.
Daca acestea nu sunt posibil de rezolvat in timp util sau atunci cand se considera ca acestea
constituie un obstacol in satisfacerea in totalitate a cerintelor cleintului este inscrisa rezolutia
finala de a nu accepta contractul.
In functie de rezolutia finala a coordonatorului analizei, Managerul general aproba lansarea-
derularea ofertei, comenzii sau contractul respectiv.
3.3.2. Modificarea contractului

Eeste facuta in cazul cand apare necesitatea sau se solicita modificarea contractului de catre una
din parti. Intentiile de modificare precum si elementele contractului propuse pentru modificare
sunt transmise compartimentelor responsabile sunt implicate si afectate de modificarile
respective.
Dupa aprobarea modificarilor de catre managerul general, inregistrarile referitoare la acestea
sunt anexate la un document (Inregistrarea analizei contractului) aferent contractului vizat de
modificari. Se solicita acceptarea din partea clientului a modificarilor prin confirmare scrisa.In
final contractul se inregistreaza si intra in vigoare.
3.3.3. Organizarea proiectarii

Proiectarea este activitatea care urmeaza dupa stabilirea produselor care se vor executa conform
contractului si trebuie sa aisgure transpunerea specificatiilor beneficiarului intr-un ansamblu de
informatii (specificatii, desene,planuri, etc.) necesare pentru realizarea unui produs. In aceasta
activitate sunt implicatii urmatorii facotori :
- Responsabilul de proiectare planifica activitatea de proiectare si intocmeste planul de
proiectare elaboreaza documentatia de produs care constituie datele de iesire ale proiectarii
reprezentate de specificatii, desene, planuri, etc.
- Managerul de productie analizeaza proiectul si coordoneaza activitatile aferente validarii
proiectului.
- Managerul general aproba planul de proiectare, verifica ,aproba si valideaza proiectul
In organizarea activitatii de proiectare se disting urmatoarele aspecte: planificare proiectarii,
datele de intrare ale proiectarii, datele de iesire, analiza proiectului, verificarea proiectului,
validarea proiectului, controlul modifcarilor, inregistrarea si modificarea contractului daca este
cazul.
40
40
3.3.3.1. Planificarea proiectarii
Consta in identificarea etapelor procesului de proiectare, analiza ,verificarea si validarile
necesare pentru fiecare etapa a proiectarii, responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si
alocare a resurselor necesare.
Exemple
Planul proiectarii este intocmit de catre responsabilul de proiect si
cuprinde:
- Proiectul-definirea acestuia;
- Etapele proiectarii;
- Etapele de analiza, verifcare si validare a proiectului
- Termenele aferente fiecarei atape.
In final planul proiectarii este inaintat pentru aprobare.
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii sunt prevazute in planul proiectarii si sunt
reprezentate de specificatii si cerinte provenite de la client,cerintele legale si de reglementare,
informatii provenite din experienta unor proiecte anterioare. Aceste date sunt analizate de catre
proiectant pentru a stabili daca acestea sunt adecvate, complete, clare si necontradictorii. In cazul
in care datele de intrare nu sunt adecvate scopului, proiectantul informeaza coordonatorul
general, care stabileste actiunile necesare si le inregistreaza in Lista de verificare proiectare.
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii sunt reprezentate de un ansamblu de informatii
continute intr-un document denunit Documentatia de produs care are o identificare unica si este
tinuta sub control.
Documetatia de produs contine dupa caz in principal urmatoarele documente; desene si schite ale
produsului; caracteristici tehnice; criteri de acceptare a produsului; specificati referitoare la
materiale, procesul de productie, manipulare depozitare si ambalare.
3.3.3.1.3. Analiza proiectului este facuta de catre Managerul productiei si Responsabilul de
proiectare pentru a se stabili daca proiectul este potrivit, adecvat, eficace si eficient pentru
indeplinirea derintelor clientului si a actiunilor necesre in acest sens. Rezultatel analizei sunt
concretizate intru-un document (lista de verificare proiectre).
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului se face de catre coordonatorul general care are in vedere
stabilirea daca proiectul respecta specificatiile si cerintele clientului, cerintele legale si de
reglemantare, etc. ce au stat la baza proiectarii produslui respectiv. Rezultatele sunt consemnate
intr-un document (Lista de verificare proiectare).
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii consta in aprobarea proiectului de catre Managerul general.
Urmatorul pas il constituie activitatea de executie a prototipului si productia zero, activitate
coordoanta de catre compartimentulde productie. Prototipul executat este pus la dispozitia
clilentului spre analiza. Daca produsul este gasit corespunzator de catre client, acesta marcheaza
prototipul, iar din acest moment se considera ca fiind acceptat.
Pe baza prototipului se lanseaza in executie productia de serie zero. In functie de rezultatele
monitorizarii procesului de productie si a produselor rezultate, se stabileste capabilitatea
productiei de serie, repsectiv este validat proiectul. In cazul incare prototipul este respins sau
productia de serie zero nu este corespunzatoare, procesul de preiectare este reluat, resptectiv
41
41
produsul este reproiectat. Rezultatele validarii sunt inregistrate intr-un document (Lista de
verificare proiectare).
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor detaliaza modul prin care sunt efectuate modificarile asupra
unui proiect, astfel incat sa nu fie influentata capacitatea produsului respectiv de a satisface
cerintele clientului.
Fiecare modificare este analizata, verifcata si validata similar cu etapele prevazute in proiectare
si respectand prevederile referitoare la controlul proectarii. In functie de rezultatele acestor etape,
se aproba implementarea modificarilor.
S ne reamintim...
Un produs este caracterizat :

- de structura (elementele componente)
- de resursele necesare obtinerii lui: materii prime, materiale, masini si
utilaje, ateliere, unelte, scule si dispozitive.
Antecalculatia de cost pentru fiecare comanda de productie se realizeaza pe baza
structurii produsului si a tehnologiei de fabricatie.
Proiectarea produsului se concretizeaza in intocmirea desenelor de ansamblu cu inscrierea

corecta a cotelor tolerantelor, etc. si tablea de componenta.
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila consta din:

- Nomenclatorul de subansamble si repere;
- Calculul necesarului de materie prima si materiale;;
- Calculul suprafetelor de incleiere, slefuire si finisare;
- Fise de consum, materii prime si materiale;
- Lista de debitare pentru reperele din lemn masiv si diagramele de croire pentru
semifabricatele superioare din lemn;
- Centralizatorul diagramelor de croire;
- Centralizatorul consumurilor de materii prime si materiale;
- Fisa plan operatii;
- Lista de SDV-uri;
- Planul de control tehnic;
- Descrierea tehnica a produsului;
- Procesul verbal de omologare (daca este cazul);
- Diagrama de incarcare;
- Modul de ambalare, marcare, transport.
- Fundamentarea consumului de manopera, indicator de norme si tarife.
Utilizarea tehnicii de calcul in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei consta in elaborarea
unor documente:
- Fila A - schema de structura a produsului
- Fila B - Proces tehnologic - structura si descriere componentelor
- Fila C - Conceptia succesiunilor de prelucrare.
In activitatea de pregatirea fabricatiei sunt implicati in general trei categorii de personal:
- -proiectantul (complecteaza Fila A si B),
- normatorul (complecteaza valoarea parametrilor de normare ( Fila C)
42
42
- analistul programator care gestioneaza lucrarea
3.3.4. Pregatirea productiei consta din urmatoarele activitati:
S ne reamintim...
- analiza tuturor informatiilor cuprinse in proiect (documentatia de produs)

- elaborarea documentatiei tehnologice de fabricatie a reperelor si de montare a
produsului
- calculul consumurilor specifice de materiale necesare realizarii produsului
respectiv
- elaborarea instructiunilor de lucru specifice difertelor operatii
- calculul normelor de timp pe tipuri de utilaje
- calculul necesarului de forta de munca si a capacitatii de productie pentru
realizareaa unuei unitati de produs
Documentatia tehnologica de fabricatie a produsului contine si un nomenclator de produs ce are

drept scop evidenta elementelor componente ale produsului, in vederea urmaririi fabricatiei si
intocmirii consumurilor specifice. Aceasta trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente;
lista reperelor produsului, numarul de bucati per ansamblu, date privind materialele si caliltatea
acestora.
Pentru produsele executate dupa documentatii tehnologice noi sau modificate se efecteaza
instruirea personalului si testarea aptitudilnilor muncitorilor solicitati pentru locurile de munca.
Responsabilitatile privind pregatirea productiei o au:
Exemple
- Directorul comercial responsabil de planificarea productiei elaboraza planul
de livrari;
- Directorul de productie aproba planul de livrari, urmareste realizarea
productiei in conformitate cu termenele si cantitatile planificate;
- Sefii de sectii controleaza si supravegheaza activitatea de productie din
cadrul sectiior, urmaresc productia realizata de fiecare muncitor si intocmeste
raportul de productie;
- Reglorii si mecanicii sunt repsonsabili de intretinerea echipamentelor si
efectuarea reviziilor tehnice periodice planificate;
- Directorul general aproba documentatia de produs, documentatia
tehnologica de fabricatie, planul de livrari, fisa limita de consum.
43
43
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei se poate calcula cu relatia:
T=
Q N T + Ts [zile] sau T = Ta k s [zile]
Np d kt Np d kt
unde: Q este volumul productiei [buc] in etapa respectiva; Nt - norma de timp in etapa data
[ore/bucata]; Np - numarul de personal ocupat in activitatea de productie in perioada respectiva;
d - durata unei zile [ore]; Ts - timpul suplimentar consumat cu lucrari necuprinse in sarcinile de
baza a etapei [ore]; ki - coeficientul de indeplinire a normei; Ta - timp total afectat prin calcule; ks
- coeficient de consum de timp suplimentar .
3.3.4.2. Pregatirea programarii productiei

Programarea productiei trebuie sa tina seama de tipurile de productie: la comanda, de serie mica,
de serie mare si continua. Tipul de productie caracteristic produselor finite din lemn este de tip
comanda si serie mica. Productia de semifabriate superioare din lemn si strtificate se incadreaza
in categoria productiei continua.
In faza de pregatire a productiei se stabilesc:
- necesarul de materii prime si materiale, componente stocabile si nestocabile;
- necesarul de aprovizionare;
- disponibilitatea echipamentelor pe baza calendarului de echipamente;
- disponibilitatea resurselor umane
Pregatirea pentru programarea productiei se bazeaz pe informaii despre:
Exemple
- comenzile de producie
- produsul structurat, i tehnologiile definite pentru fiecare component a
produsului structurat; din tehnologii rezult i necesarul de timp pentru realizare
lor (din norma de timp pentru fiecare operaie)
- disponibilul din stoc
- disponibilul de resurse
- constrngerile pe echipamente, ateliere, unelte i for de munc; o parte
dintre aceste constrngeri sunt furnizate de aplicaie, dar pot fi definite i
constrngeri ad-hoc.
Informaiile de pregtire a programrii sunt prelucrate pentru generarea entitilor de

programare:
Exemple
- comenzi de producie (loturi)
- operaii tehnologice de obinere a produsului
- resurse din categoriile necesare pentru operaiile din tehnologii
- calendare pentru resurse
- perioada de timp pentru care se face programarea
44
44
3.3.4.3. Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei
Programarea produciei este tratat sub aspectul resurselor (capaciti finite) i al necesarului de
materiale pentru execuia unei comenzi. Se analizeaza posibilitatea realizrii de programri:
- fa de data de start a comenzii
- fa de termenul de finalizare sau
- fa de o anumit dat din interiorul intervalului de programare.
Avantajul programrii fa de data de start este acela ca nici o lucrare (proces tehnologic) nu va
fi planificat inainte ca materialele s fie asigurate i, n plus, c identific data cea mai apropiat
la care este posibil finalizarea unui produs comandat.
Programarea fa de termenul de finalizare, se gandeste astfel ca producia s respecte regulile
JIT (just-in-time). Aceasta nseamn c producia (sau aprovizionarea) componentelor din
structura produsului se face la data de start cea mai trzie posibil.
Programarea fa de data de start este recomandat pentru simulrile de planificare iniial,
deoarece furnizeaz o imagine precis a posibilitilor de realizare. De asemenea, ea permite
identificarea factorilor care ar putea duce la rezultate necorespunzatoare ale planificrii.
Programare fa de termenul de finalizare - JIT ofer posibilitatea de a efectua o planificare
just-in-time. Planificarea tuturor comenzilor este amnat pn la cea mai trziu posibil dat
de start. Aceast opiune pleac de la premiza c se dorete furnizarea produselor ctre clieni la
o dat ct mai apropiat de data scadent i c alocrile de resurse trebuie concentrate la maxim.
Se iau n considerare lucrrile n curs din comenzi de producie deschise i cererile aprute din
astfel de situaii. Se poate efectua o programare automat, cu luarea n considerare a tuturor
comenzilor de programat sau o programare discret, adic tratarea comenzilor una cte una.
Pentru nceperea programrii produciei este necesar definirea unui numr de parametri. Acetia
pot fi definii la diferite niveluri organizaionale, pentru ca apoi s se lanseze n programare
comenzile (loturile) de la nivelul respectiv.
Parametrii de programare includ:
Exemple
Cantiti de producie
- cantiti standard de procesare (lot optim)
- mrimea setului de comenzi de producie
- stocul excedentar (n cazul produciei partial pe stoc)
Pregtirea necondiionat, preprocesrii i postprocesri (ex. montare i
demontare)
- impuse de atelier
- dependente de operaie
- dependente de echipament (main)
Pentru planificarea necesarului de materiale se calculeaz necesarul pe baza cantitii de produs

din comand i a parametrilor de planificare. Rezultatele sunt utilizate n principal ca baz pentru
planificarea aprovizionrii (cu luarea n considerare a disponibilului din stocuri).
Planificarea necesarului de materiale are n vedere componentele ce vor fi fabricate de ctre
subcontractani. Cnd se determin necesarul de materiale pentru lucrrile subcontractate, se ia
n considerare componenta executat de fiecare subcontractant (putnd s ignore materialele ce
45
45
intr n cheltuiala acestora). Subcontractrile cu terii (comenzi externe) ignor achiziiile
acestora de materiale, pe cnd colaborrile interne pot ine seama de aprovizionarea necesar lor.
3.3.4.4. Generarea Dispoziiilor de Lucru (DL)

Pe baza datelor obinute din programare se realizeaz generarea dispoziiilor de lucru pentru
fiecare comand de producie n parte. Generarea const n selectarea tehnologiilor ce vor intra n
execuie i crearea dispoziiilor de lucru ca entiti de lansare i urmrire a produciei. Aceste
activitati fac parte din activitatea de pregtire a lansrii produciei.
Planul de livrari (de productie) se refera la intregul volum al productiei ce trebuie realizat intr-o
anumita perioada si livrat la un anumit termen. Pe baza comnzilor clentilor (contractelor), se
elaboreaza un document reprezentand Planul de livrari care contine urmatoarele:
- denumire produs
- cantitate de executat
- termene de livrare
- valoare
La intocmirea planului de livrari se va tine cont de urmatoarele:
Exemple
- Normele de timp necesate si durata ciclului de productie
- Ncesarul de materie prima, materiale si echipamente;
- Forta de munca existenta;
- Capacitate de productie pe sepcialitati;
- Cerinte de calitate prevazute
- Planul de revizii tehnice periodice;
- Cerintele contractuale legate de termenele de livrare.
In functie de planul de livrari se elaboreaza Fisele limita de consum, care sunt apoi supuse
verificarii si avizarii. Pe baza fiselor limita sunt elaborate materiile prime si materialele de la
magazie.Dupa caz, se solicita aprovizionarea luand in considrare stocurile de materii prime si
materiale existente in magazie.
Modelarea programarii productiei se face in conditii de certitudine (modele deterministe) sau
incertitudine (modele probabilistice).
Indicatorii de baza folositi pentru aprecierea volumului planului de productie planificata sunt:
productia marfa, valoarea productiei globale, valoarea productiei neterminate, volumul
productiei neterminate.
Prezentai specificaiile cuprinse n documentaia tehnic a unui produs

finit din lemn.
3.4. Rezumat
In aceasta unitate de invatare au fost prezentate notiuni privind pregatirea
productiei,respectivpregatirea tehnica a fabricatiei,analiza contractului,modificarea
contractului,organizarea proiectarii,planificarea proiectarii,datele de intrare ale
46
46
proiectarii,datele de iesire ale proiectarii ,analiza proiectului,verificarea
proiectului,validarea proiectarii ,controlul modificarilor,documentatia de fabricatie
a unui produs de mobila,pregatirea productiei,planificarea pregatirii tehnice a
productiei,pregatirea programarii productiei,analiza posibilitatii realizarii
programarii produciei,generarea dispoziiilor de lucru.Toate aceste specificatii
sunt necesare pentu a intelege modul in care se lanseaza produsele in fabricatie ,de-
a defini principalele documente utilizate in aceasta activitate si care vor face
obiectul unitatii de invatare numarul 4.

1. Definii elementele care stau la baza unui plan de producie.
2. n ce const analiza contractului ?
3. Descriei fazele care se regsesc n organizarea unui proces de
proiectare.
4. Prezentai elementele care se regsesc n documentaia de
fabricaie a unui produs de mobil.
5. Cum se poate executa programarea produciei ?
47
47
Lansarea produselor n fabricaie i urmrirea fabricaiei
Cuprins
4.1. Introducere ......................................................................................................48
4.2. Competene ......................................................................................................49
4.3. Lansarea produselor in fabricatie...................................................................49
4.3.1. Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie ................................................49
4.3.2 Documentele economice utilizate in lansarea productiei ...............................50
4.3.2.1. Bonurile de consum .........................................................................................50
4.3.2.2. Fisa de insotire ................................................................................................50
4.3.2.3. Bonurile de lucru............................................................................................51
4.3.2.4. Borderoul documentelor de lansare................................................................51
4.4. Forme si metode de lansare a productiei ........................................................51
4.5. Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale .......................52
4.6. Elaborarea dispozitiei de lucru ......................................................................52
4.7. Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei...............................53
4.8. Urmarirea productiei ......................................................................................53
4.8.1. Urmarirea pregatirii fabricatiei......................................................................53
4.8.2. Urmarirea functionarii utilajelor ....................................................................53
4.8.3. Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie.................................................54
4.8.4. Pastrarea produselor.......................................................................................55
4.9. Rezumat ...........................................................................................................55
4.10. Test de evaluare a cunotinelor.......................................................................55
4.1. Introducere
Cunostintele prezentate in aceasta unitate de invatare sunt dedicate
asistrii ntregului ciclu de producie, intr-un mod specific, oferind un suport activ
in activitatile de lansare a produciei ct i de planificare a aprovizionrii.
Aplicaiile permit definirea configuraiei produselor, incluznd tehnologiile de
fabricaie pentru fiecare reper (component de produs).In mod special se
urmareste gestionarea comenzilor de producie. Acestea devin n sistem entitatea
de lansare i urmrire a fabricaiei. Comenzile de producie, cu tehnologiile i
operaiile aferente, sunt pregtite pentru lansarea in producei, determinndu-se
resursele disponibile pentru executarea acestora.
Rezultatele programrii sunt tratate n modulul pentru lansarea produciei,
48
48
aplicaiile evidentiind toat documentaia necesar: Fie de Urmrire, Bonuri de
Manoper, Bonuri de Materiale etc. Modulul pentru urmrirea produciei permite
calificarea strilor dispoziiilor de lucru lansate n producie i determinarea
volumului de manoper i de materiale consumate pentru executarea produsului
respectiv.

- defineasca lansarea produselor n fabricaie i principalele obiective ale
acestei activiti;
- descrie documentele economice utilizate n lansarea fabricaiei;
- defineasc bonurile de consum, fiele de nsoire, notele de predare,
borderoul documentelor de lansare, etc.;
- descrie metode de lansare a produciei ;
- defineasc elaborarea bonului de materiale, a dispoziiei de lucru,
controlul, evidena, difuzarea i arhivarea documentaiei;
- defineasc i alte documente care sunt necesare n cazul PLUF.
Durata medie de parcurgere a unitii de nvare este de 2-3 ore.
4.3. Lansarea produselor in fabricatie

Lansarea in fabricatie consta in transmiterea catre sectiile de productie a documentelor de lucru
rezultate din activitatea de programarea productiei si necesare activitatii de productie.
Lansarea produselor in fabricatie reprezinta ansamblul de lucrari pentru elaborarea, multiplicarea
si difuzarea documentelor economice in vederea declansarii executarii sracinilor de productie la
nivelul locurilor de munca. Aceasta activitate se bazeaza pe documentele rezultate din activitatea
de programare a productiei. Totodata constituie un prim punct de control preventiv al
cheltuielilor cu materii prime si materiale.
4.3.1. Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie

Lansarea productiei are in principal doua functii importante:
- transmiterea spre subunitatile de productie a documentelor necesare organizarii si trecerii
la executarea produselor programate
- elaborarea documentelor necesarea acestei activitati.
Lansarea in fabricatie urmaresate obiectivele:
- Stabilirea cheltuielilor normate cu materiile prime pe unitatea de produs si manopera pe
unitatea de produs sau materiile prime si manopera pe produsele cuprinse in programul de
productie;
49
49
- Asigurarea esalonata in functie de cerintele activitatii de programare a tuturor
informatiilor necesare locurilor de munca pentru executarea productiei;
- Rationalizarea documentelor economice care circula catre executantii directi;
- Reducerea circuitului de preluare si restituire a documentelor;
- Utilizarea unor sisteme moderne de lansare care sa asigure reducerea costurilor de
productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiei necesare executarii si
dimensionarii cheltuielilor de productie.
4.3.2. Documentele economice utilizate in lansarea productiei

Documentele se elaboreaza pe baza informatiilor din activitatea de pregatirea si programarea
productiei care cuprind informatii cuprinse in documetatia constructiva si tehnologica a
produselor si programele operative.
Pe baza acestor informatii se elaboreaza urmatoarele documente:
- bonuri de consum ( de materiale),
- bonuri (dispozitii) de lucru,
- notele de predare a reperelor sau subansamblelor,
- fisele de insotire,
- borderoul documentelor de lansare: desene de executie, fise tehnologice,
- Planul de livrari,
- Instructiuni de lucru aferente diferitelor oepratii,
- Documentatia tehnologica de fabricatie a reperelor si montaj al produsului.
4.3.2.1. Bonurile de consum

Asigura lansarea in fabricatie a materiei prime si din acest punct de vedere constituie sursa
primara de urmarire a cheltuielilor de productie. Deasemenea ofera informatii referitoare la
identificarea produsului care se executa si anume: denumire, cantitate, caracteristici materii
prime si materiale. Informatiile provin de la activitatea de pregatirea si programarea productiei:
S ne reamintim...
- Pregatira tehnica a fabricatiei ofera inforamtii legate de descriere produs,
consumuri specifice, unitati de masura.
- Progrmarea productiei ofera informatii privind sortimentele de productie,
cantitatea din fiecare produs programat spre executie.
4.3.2.2. Fisa de insotire

Se intocmeste intr-un singur exemplar pentru fiecare reper, subansamblu sau ansamblu si contine
informatiile:
- denumire articol;
- locul unde se executa;
- SDV-urile necesare;
- operatiile tehnologice;
- formatia de lucru prevazuta la fiecare operatie.
Informatiile provin din subactivitatea de pregatire tehnica a pfabricatiei.
50
50
4.3.2.3 Bonurile (dispozitia) de lucru
Se intocmesc in 2 exemplare si contin :
- unele date date din fisa de insotire: denumire articol, locul unde se executa, opeatiile
tehnologice;
- date legate de volumul fizic;
- date legate de volumul de manopera pe operartii;
Informatiile provin de la :
- Programarea productiei si anume sortimentele si numarul de produse;
- Pregatirea tehnica a fabricatiei: operatii tehnologice, durata operatilor pentru fiecare
operatie, formatiile de lucru.
Notele de predare tin evidenta reperelor si a subansamblelor.
4.3.2.4 Borderoul documentelor de lansare

Are drept scop centralizarea consumurilor de materii prime si manopera pe unitati structurale de
la sectii la ateliere pentru:
- productia neterminata - repere, subansamble, ansamble pe fux;
- productia finita - produsul finit.
Modul de lansare difera de la firma la firma si formularele pot sa difere mai ales daca se folosesc
diferite progrme de calculator specializate in gestioanarea productiei.
Exemple
Pentru o anumita firma documentele pot fi;
- documatatia tehnica a reperelor si montaj
- instructiuni de lucru aferente fiecarei oepratii
- plan de livrari aprobat de directorul economic. La elaborarea lui se tine
cont de urmatoarele: normele de timp pentru executarea reperelor si montaj,
necesar de materi prime si materiale sau echivalent, forta de munca
4.4. Forme si metode de lansare a productiei

Lansarea in fabricatie a produselor in orice unitate indiferent de conditiile de productie se poate
face in doua forme:
- lansare centralizata, prin intermediul biroului PLUF constituit la nivelul societatii. Este
specific tipului de productie de serie mare si de masa in conditiile folosiri pe scara larga a
echipamentelor electronice de calcul pentru elaborarea si multiplicarea documentelor
economice.
- lansare descentralizata prin grupa economica de la nivelul sectiilor de fabricatie. Este
specifica productiei de serie mica si unicate (cazul produselor finite din lemn) si activitatii
manuale in elaborarea documetelor economice.
Metodele de lansare se pot structura astfel:
- Lansarea pe baza de grafice. Graficele de comanda prevad de obicei numai lansarea
elementelor principale (repere conducatoare), celelalte elemente lansandu-se in paralel.
- Lansarea pe baza de devansari. Consta din stabilirea termenului final cand reperele
trebuie executate. Din termenele finale se scade durata de devansare adica momentul cel mai
potrivit cand va trebui lansat reperul repectiv in fabaricatie. Lansarea va avea loc inaintea
datei de devansare pe masura ce devine disponibila capacitatea de productie a utilajului.
- Lansarea pe baza de stoc. Presupune cunoasterea ritmului in care se vor consuma
diferite elemente necesare realizarii produsului finit, creindu-se un stoc intermediar din care
51
51
se va alimanta fabaricatia. Elementele componente ale produsului finit se lanseaza din timp
in functie de durata ciclului de fabricatie, astfel ca stocul sa nu scada niciodata sub o anumita
valoare minima corespunzatoare stocului de siguranta.
- Lansarea grupata. Se aplica in cazul tehnologiilor de grup, elemetele apartinand
aceluias grup se lanseaza In bloc asigurandu-se astfel conditiile necesare fabricatiei de serie.
Se verifica devansarile calendaristice pentru fiecare element component al grupului.
4.5. Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale.

Elborarea bonurilor de materiale este o activitate comoplexa datorita multitutinii de produse si a
complexitatii produselor.
Materia prima si materialele in fabricatie trebuie trecute in bonurile de materiale astfel:
Exemple
- cu toate caracteristicile: forma, dimensini, calitate,unitate de masura.
- cu diferentele in functie de:
- - utilajul tehnologic(masini automate, semiautomate, universale)
- procesele tehnologice: prleucrari individuale sau simultane.
Se poate folosi ca algoritm de calcul relatia:
Mpi = Li * CSpi
Unde: Mpi este cantitatea de materie prima p pentnru produsul I; Li - marimea
lotului de fabricatie pentru produsele I; CSpi consumul specific de materie prima
p pentru produsul i.
In situatia in care in bonul de materiale se inscriu mai multe categorii de piese cere se executa in
mumar diferit dintr-un material cu caracteristici identice,pentru care sunt necesare cantitati
diferite , atunci cantitatea totala care trebuie calculata pe bon este suma cantitatilor partiale.
Toate aceste informatii se folosesc la elaborarea pe comanda si atelier a borderourilor de
materiale in care se inscriu toate bonurile de material, indicandu-se pentru identificare informatii
principale: numar bon, calitatea si cantitatea de materiale, cod piesa pentru care este destinat
materialul, valoare totala a bonului.
Se insumeaza in final valoarea totala care determina valoarea bonului.
4.6. Elaborarea dispozitiei de lucru

Aceasta activitate presupune reproducerea identica a unor informatii din documentatia
tehnologica.
Exemple
Manopera normata care se acorda pentru executarea unei operatii tehnologice
la un lot de piese si calculata cu relatia:
Tj = tpij + Lj * tuj
Unde tpij este timpul de pregatire incheiere pe operatia j; Lj - marimea lotului la
operatia j; tuj - timpul unitar de executie la ooperatia j; tj - manopera normata
pentru operatia j.
In practica apar probleme ca:
- marimea lotului L nu este cunoscuta
- se pot indica mai multe marimi tu si tp in functie de variatia tehnologica
posibila de aplicat.
In aceasta activitate se recomanda aplicarea tehnicii de calcul.
52
52
4.7. Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei
Controlul documetatiei trebuie sa se faca sub doua aspecte:
- controlul cantitativ - urmareste verificarea integrala a dicumetatiei pentru a se asigura
toate piesele componente ale unui produs avand in vedere ca unui produs realizat cu o
structura incomplecta nu i se poate asigura functionarea si nu se poate declara ca productie
marfa.
- Controlul calitativ priveste partea de material si partea de manopera.
Controlul cantitativ previne situatii ca;
- plusurile de material reprezinta costuri suplimentare;
- minusurile de materiale nu asigura executarea integrala;
- manopera mai mica diminueaza castigul muncitorului;
Problema evidentei documentatiei de lansare este importanta deoarece asigura :
- conditii de control pentru organele de verificare post operativ;
- posibilitatea de justificare in cazul pierderilor de documetate de lansare;
Evdenta se realizeaza prin exemplare "martor' din borderourile de materiale si manopera care se
pastreaza la lansare.
S ne reamintim...
Difuzarea documentelor:
- este precedata de gruparea documetelor pe destinatari (ateliere, sectii)
- se sincronizeaza cu documetatia tehnica (desene, fise tehnologice);
- se incheie cu predarea documetatiei de lansare la lucratorii sectiilor care
dupa verificare semneaza si dateaza borderourile "martor". Acestea se
pastreaza in bibliorafturi sau alte tipuri suport de informatii (electronic ,daca se
foloseste tehnica de calcul) pentru comenzi, iar acestea se grupeaza pe sectiile
de productie.
4.8. Urmarirea productiei

Fabricarea unui anumit produs se efectueaza in conformitate cu specificatiile continute in
documentatia tehnologica de fabricatie si instructiunile de lucru aferente anumitor operatii.
Activitatea de urmarirea productiei est orientata pe trei directii:
- urmarirea pregtirii fabricatiei
- urmarirea functionarii utilajelor
- urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie progrmate.
4.8.1 Urmarirea pregatirii fabricatiei se refera la acele activitati prin care se constata daca sunt
asigurate conditiile organizatorice si materiale necesare inceperii executarii produselor. Daca
sunt asigurate conditiile, atunci se ordoneaza in sirul de asteptare intreaga documentatie de
lansare. Pe masura ce locurile de munca devin disponibile se transmite documetatia de lansare
pentru realizarea produselor prioritare.
4.8.2 Urmarirea functionarii utilajelor furnizeaza informatii cu privirea la folosirea utilajelor
pe schimburi, zile, luna, evidentiindu-se orele de functionare si nefunctionare datorita unor cauze
ca: lipsa forta de munca, avarii, lipsa de energie, lipsa de materie prima sau de comenzi. Se
foloseste fisa individuala pentru fiecare utilaj in parte. Pe baza fiselor indivuduale se intocmeste
fisa recapitultiva a caror date se folosesc pentru efetcuarea analizei, aprecierea posibilitatilor de
manifestare a factorilor subactivitatii de programarea productiei.
53
53
Mentinerea echipamentelor la parametrii de functionare adecvati se asigura prin verificari
efectuate zilnic de catre reglori si operatori.
Rezultatele varificarilor efectuate, masurile necesare precum si reglarile, reparatiile reviziile etc.
efectuate asupra unui utilaj sunt inregistrate in Fisa utilaj si Rapoartele de lucru reglori.
In functie de tipul echipamentelor, saptamanal sunt efectuate revizii tehnice complete in baza
Planului de revizii, elaborat de catre Mecanicul Sef si aprobat de catre Managerul tehnic. Dupa
caz, reviziile tehnice pot fi efectuate si de catre firme specializate pentu echipamentele in
perioada de garantie si post-grantie.
4.8.3 Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie are un continut complex, reprezentand

sinteza intregii productii desfasurate a procesului de productie. In aceasta subactivitate se rezolva
probleme ca: predarea productiei la depozit, predarea-primire intre subunitatile de productie si
formatiile de lucru, predarea la magazie a materialelor neutilizate.
In activitatea de urmarire a fabricatiei se elaboraeaza urmatoarele documente: Bonul de miscare
(bon de miscare-predare, bon de miscare-transfer, bon de miscare-restituire), Nota de remediere,
si Nota de rebut.
Urmarirea abaterilor fata de sarcinile programate se inscriu ca document in Caietul dispecerului
pe sectie si Caietul dispecerului central pe intreprindere.
Denumirea documetelor difera de la firma la firma.
Informatiile rezultate din Urmarirea productiei au importanta pentru activitatea de programarea
productiei pentru calcule de actualizare a capacitatii de productie, corelarea pregatirii productiei
si elaborarea unei noi programari de productie.
Desfasurarea fabricatiei este coordonata de catre compartimentul de productie care asigura
respectarea parametrilor tehnologici, realizarea calitativa si cantitativa a sarcinilor de productie si
folosirea rationala a resurselor umane si materiale de care dispune.
Descrieti modul de utilizare a documentelor tehnico-economice PLUF, in

corelatie cu un flux tehnologic desfasurat pentru un produs finit din
lemn.
Sefii de schimb intocmesc rapoarte de productie, care sunt inaintate managerului de productie.
Acesta urmareste pe baza rapoartelor respectarea Planului de livrari.
Semifabricatele si produsele finite pe etapele procesului de productie sunt predate sectiilor,
magaziilor intermediare si finale pe baza Notelor de predare sunt inregistrate in Fisele de
magazie . Nota de predare se complecteaza in momentul predarii de materiale dintr-un sector in
altul, iar la sfarsitul fiecarui schimb, in baza acestui document se opereaza in Fisele limita de
consum.
Identificarea produselor in raport cu stadiul de fabricatie si cel de inspectii se efectueaza in
diferite stadii ale procesului de productie prin urmatoarele elemente:
- Fisa de stiva - Inspectii la primire;
- Zone de amplasare - Inspectii la primire si pe fluxul tehnologic;
- Stampila "Acceptat'"-Inspectie finala.
Exemple
La o anumita firma inregistrarile se efectueaza in urmatoarele
documente:
- Plan de livrari
54
54
- Fisa limita de consum
- Bonul de lucru individual
- Raportul de productie S1
- Nota de predare
- Planul de revizii tehnice
- Fisa de utilaj
- Raport de lucru reglori
- Fisa stiva.
4.8.4. Pastrarea produselor

Manipularea, depozitarea, ambalarea si protejarea produselor se efectueaza in conformitate cu
specificatiile continute in Planul calitatii. La stabilirea specificatiei se are in vedere conditiile
necesare pastrarii conformitatii produsului si prevenirea deteriorarilor pe parcursul procesului de
productie si livrare.
4.9. Rezumat
Aspectele prezentate in aceasta unitate de invatare se refera la obiectivele
activitatii de lansare in fabricatie ,la documentele economice utilizate in lansarea
productiei si anume bonurile de consum,fisa de insotire ,bonurile de lucru
,borderoul documentelor de lansare,la forme si metode de lansare a
productiei,elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale,elaborarea
dispozitiei de lucru,la controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei, la
urmarirea productiei,urmarirea pregatirii fabricatiei,urmarirea functionarii
utilajelor,urmarira indeplinirii sarcinilor de productie,la pastrarea
produselor.Aceste elemente vin in completarea materialelor didactice prezentate
anterior si in cunoasterea aplicatiilor specifice sectorului de Industrializare
Lemnului privind programarea,lansarea si urmarirea fabricatiei,care vor fi
prezentate in unitatea de invatare nr.5.

1. Descriei obiectivele activitii de lansare n fabricaie.
2. Care sunt documentele tehnico-economice utilizate n
lansarea fabricaiei ?
3. Ce specificaii conine fia de nsoire ?
4. Care sunt formele de lansare a produciei ?
5. Cum se efectueaz controlul i arhivarea documentaiei ?
55
55
Metode operative de pregtire, lansare i urmrire a produciei in
Industria Lemnului
Cuprins
5.1. Introducere ..........................................................................................................56
5.2. Competene ..........................................................................................................56
5.3. Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei .......................57
5.3.1. Sistemul de programare ......................................................................................58
5.3.2. Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere......................61
5.3.3. Analiza drumului critic pentru produsul, secreter W..........................................62
5.3.4. Programul coordonator tip, pe comand............................................................65
5.3.5. Calculul duratei ciclului de fabricaie ................................................................68
5.3.6. Lansarea produciei de serie mica ......................................................................69
5.3.7. Urmrirea produciei de serie mica ....................................................................69
5.4. Rezumat ...............................................................................................................71
5.5. Test de evaluare a cunotinelor..........................................................................71
5.1. Introducere
Programarea produciei este tratat sub aspectul resurselor (capaciti
finite) i al necesarului de materiale pentru execuia unei comenzi. Algoritmii
implementai includ posibilitatea realizrii de programri fa de data de start a
comenzii, fa de termenul de finalizare sau fa de o anumit dat din interiorul
intervalului de programare. Avantajul programrii fa de data de start este acela
ca nici o lucrare (proces tehnologic) nu va fi planificat inainte ca materialele s
fie asigurate i, n plus, se identific data cea mai apropiat la care este posibil
finalizarea unui produs comandat. Aplicaiile permit deasemenea i programarea
fa de termenul de finalizare, astfel ca producia s respecte regulile JIT (just-in-
time). Aceasta nseamn c producia (sau aprovizionarea) componentelor din
structura produsului se face la data de start cea mai trzie posibil.

Dup parcurgerea acestei uniti de invare cursanii vor fi capabili s:
- descrie metode operative de pregtire, lansare i urmrirea produciei;
- defineasc sistemul de programare prin utilizarea coeficienilor de
continuitate, stabilitate, de neuniformitate, de ritm, etc.;
- descrie elaborarea programului coordonator pe produs i intreprindere;
56
56
- descrie programul lunar de fabricaie pe comenzi, pe grupe de produse,
program de fabricaie glisant;
- identifice modaliti de calcul a duratei ciclului de fabricaie;
produciei;
- defineasc autoritatea, responsabilitile n PLUF.
Durata medie de parcurgere a unitii de nvare este de 2-3 ore.
5.3. Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei

Fabricarea produselor finite din lemn se incadreaza in categoria productiei de serie mica si
unicate. Programarea, lansarea si urmarira productiei de serie mica si unicate prezinta
urmatoarele particularitati:
- nomenclatura de produse diversa si instabila in timp;
- cantitatea produselor este mica;
- produsele nu de repeta sau se repeta neperiodic intr-o conceptie constructiva modificata fata
de cea initiala. Se folosesc doua sisteme de programare, lansare si urmarirea fabricatiei: sistemul
pe comenzi si sistemul pe seturi de piese si subansamble. Sistemul pe comenzi se foloseste in
cazul intreprinderior care executa produse cu arborescenta complexa. Unitatea de
programare,lansare si urmarira fabaricatiei pe intreprindere si sectia de montaj este comanda
interna iar pentru celelalte sectii este setul de piese sau subansamble necesare montajului
produsului. Sistemul pe seturi de piese si subansamble se foloseste pentru articole
interschimbabile executate in cantitati relativ mari comparativ cu alte comenzi ,reprezentand
lotul de fabricatie.
S ne reamintim...
Organizarea fabricatiei pe comenzi necesita suprarpuneri in timp a programului

de fabricatie si a fabricarii propriuzise. La esalonarea calendaristica a diferitelor
comenzi trebuie sa se tina seama de: capacitatea sectiilor producatoare de
echipamente (SDV), capacitatea compartimentului de conceptie.Se impune un grad
ridicat al responsabilitatii in activitatea de programare: stabilirea categoriilor de
prioritati in executarea comenzilor, repartizarea lucrarilor pe locuri de munca,
urmarirea controlului termenelor de incepere si terminare a fabricatiei. Exista un
grad mare de aproximare a lucrarilor in etapa de acceptare si esalonare a
comenzilor datorita urmatoarelor cauze: normativele de programare nu pot fi
riguros determinate, baza de calcul este asigurata de multe ori pe prelucrarea
datelor obtinute pe calea observatiilor statistice.Costuri ridicate la conducerea
operativa.
57
57
Principalul normativ necesar esalonarii in timp si spatiu a executarii articolelor complexe il
constituie Durata ciclului de fabricatie. Pe baza lui se stabileste prin calcule de devansare
termenele intermediare de incepere pe faze a procesului de productie corelate cu termenele de
livrare catre beneficiari si se fundmenteaza marimea lotului de fabricatie a pieselor unicate si a
produselor de serie mica.
Se calculeaza termenele de incepere a fabricatieii produselor, marimea loturilor de grup. pe baza
lor se elaboreaza ciclograma unei comenzi.
Organizarea procesului de producie presupune i aplicarea unor metode operative n
programarea, lansarea i urmrirea produciei (PLUF).
Dac activitatea PLUF n producia de serie mare se desfoar pe baz de grafice simple,
realizarea sarcinilor n comenzi de serie mic necesit metode operative care s creeze
posibilitatea desfurrii normale a procesului de producie i satisfacerea termenelor de livrare.
De aceea, n continuare se va prezenta:
sistemul de programare, lansare i urmrire operativ a produciei;
metodele optime de programare, lansare, urmrire;
proiectarea documentelor ce aparin sistemului i circulaia acestora.
5.3.1 Sistemul de programare

Din practica curenta, de specialitate rezult c, pentru producia de serie mic se
utilizeaza dou sisteme de programare-lansare-urmrire a fabricaiei i anume: pe lot zilnic i pe
comenzi.
Din studierea sistemului de lucru pe lot zilnic a reieit c acesta necesit elaborarea unor
fie de programare-lansare laborioase cu urmrirea fiecrui element (piese), iar aplicarea acestuia
presupune personal numeros i cheltuieli suplimentare. Datorit acestor inconveninte nu se
recomand aplicarea acestui sistem, ci a celui bazat pe comenzi, unde va circula un numr minim
de documente.
n funcie de caracteristicile produciei cum sunt: numrul de sortimente, cantiti,
complexitatea produselor, gradul de integrare al fabricaiei, se stabilete specializarea i
cooperarea, tipizarea, unificarea elementelor, gradul de dotare cu mijloace fixe, gradul de
calificare al forei de munc , categorii, meserii etc. Recomandrile din literatur legate de
programare cuprind opt sisteme propuse a se utiliza.
ncadrarea n acest sistem de programare este dat de combinaiile unui numr de opt
coeficieni i anume:
Coeficientul de continuitate al fabricaiei, care se calculeaz cu formula:

L 1
K1 =
11
n care:
L - este numrul lunilor din anul n care este programat a se livra produsul respectiv.
58
58
Exemple
12 1
Pentru L=12 K1 = =1
11
Coeficientul de stabilitate al livrrilor:
K2 - numrul loturilor fr producie livrabil ntre dou luni;

Considerm K2 = 0;
Coeficientul de neuniformitate al livrrilor determinat cu relaia:

N max N med
K3 =
N med
unde:
Nmax - cantitatea maxim de produse livrate;
Nmed - producia medie lunar;
Exemple
Pentru exemplificare se consider:

Nmax =7 000 buc.
Nmed = 6 025 buc.
7000 6025
K3 = = 0.16
6025
Coeficientul de ciclu al montajului calculat cu formula:

T
K4 =
F
unde:
T - durata ciclului de montaj;
F - durata perioadei de plan considerat
Exemple
1
pentru T= 1 zi; F= 30 zile ,se obtine K 4 =
30
Coeficientul de ritm al montajului dedus din relaia:

T T
K5 = unde R =
R N
59
59
Exemple
T - durata ciclului de montaj = 1 zi;
F - durata perioadei de plan = 30 zile;
N - numrul de produse pentru livrat =100.
Introducnd aceste date n formula de mai sus se obine:
T T N 1 100
K5 = = = = 3,3
F F 30
N
Coeficientul de ritm al montajului subansamblelor unui produs determinat cu formula:

T'
K6 =
R'
Se consider K6 = 0;
Coeficientul de ritm maximal calculat cu relaia:

t max
K7 =
r
unde:
tmax - ciclul operaiei cele mai lungi;
r - ritmul corespunztor
Exemple
60
Presupunnd: t max = 60 iar r = 35, rezult: K 7 = = 1,8
35
Coeficientul de ritm modal determinat cu formula:

t med
K8 =
r
unde:
tmed ciclul cel mai des ntlnit.
Exemple
24
Pentru tmed = 24 i r = 35 K8 = = 0,7
35
Analiznd valorile coeficienilor de mai sus, rezult c, sistemul de programare indicat

pentru producie de serie mic este sistemul de comenzi. Unitatea de programare este lotul de
elemente, activitile de prelucrare mecanic i montaj desfurndu-se n regim continuu.
60
60
Continuitatea fabricaiei se asigur prin stocuri tampon, create ntre prelucrare i montaj.
Asigurarea desfurrii ritmice a produciei de serie mic impune determinarea lotului optim i a
duratei ciclului de fabricaie.
Se consider necesar ca sistemul de programare aplicat n cadrul produciei de serie mic
s conin dou programe i anume:
programul coordonator pe produs i ntreprindere (SC, atelier, firm etc.);
program lunar de fabricaie pe comenzi, produse i sectoare.
5.3.2. Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere

Modulul pentru programarea produciei permite planificarea operaiilor i a resurselor necesare
realizrii lor.Pentru mrirea operativitii i calitii muncii de programare se propune aplicarea
teoriei grafelor n elaborarea programului coordonator pe produs respectiv, analiza drumului
critic. Cum aplicarea acestei metode pentru fiecare comand i produs este costisitoare i
inoperant, se propune restrngerea numrului de produse, la cteva produse tip, prin gruparea
acestora dup urmtoarele criterii:
similitudine constructiv;
similitudine tehnologic;
consum de manoper cu diferene neeseniale.
Compararea produselor pentru programare :
Exemple
Tabelul 1
Nr. Grupe de produse Produse reprezentative
crt.
1. Secreter, discotec secreter x
2. Comode comoda y
3. Banc telefon, mas TV, suport ziare mas TV z
4. Lad de zestre, lad de pantofi lad de zestre a
5. Bufet, vitrin bufet v
6. Etajer, ram oglind etajer k
n tabelul 1 se prezint o exemplificare a modului de grupare a produselor dup criteriile

menionate. Din tabel se constat c, produsele se includ n 6 grupe crora le corespund 6
produse tip (reprezentative ale grupelor). Aceast grupare se va reactualiza anual, n funcie de
complexitatea produselor cerute de beneficiari.
Sistemul propus const n elaborarea de grafice coordonatoare, pe baza analizei drumului
critic, numai pentru cele 6 produse reprezentative, urmnd ca graficul tip rezultat s se aplice
pentru toate produsele din grup, folosind tehnica de calcul.
Analiza drumului critic fiind o tehnic de lucru ce permite agregarea activitilor n
funcie de necesiti, pentru mrirea operativitii se propune gruparea elementelor i operaiilor
dup criterii derivate din necesitile asigurrii continuitii produciei. n acest sens se prezint
spre exemplificare o grupare a elementelor i operaiilor corespunztoare produsului secreter
W n cadrul creia s-a avut n vedere, n special, necesitile urmririi produciei astfel ca,
transferul ntre sectoare s se fac operativ.
n analiza drumului critic, precum i n programarea produciei la nivel de ntreprindere
se va lucra cu grupa de elemente sau semifabricate, urmnd ca pe baza nomenclatorului s se
61
61
repartizeze lucrul n cadrul fiecrui sector de aa natur nct s se asigure termenul final pentru
toate elementele din grup.
Se consider c pentru producia de acest gen nu este necesar coborrea nivelului de
programare pn la element i deci nici existena unui program de fabricaie elaborat n cadrul
sectoarelor; cele dou programe, respectiv, programul coordonator lunar de fabricaie pe
comenzi/produse/sectoare, sunt suficiente pentru desfurarea normal a lucrului.
Spre exemplificare se red gruparea elementelor pentru produsul secreter (W)
Exemple
Sectorul I
aprovizionat, debitare, prelucrare i lefuire elemente: borduri,
Operaii:
masive montate n alb, masive montate dup lcuire;
Sectorul II
Operaii: aprovizionat,
debitare, presare, climatizare, prelucrri i lefuiri,
uscare, ncleieri i verificri cu eventuale corecturi, elemente sau
subansamble: panouri cu borduri, panouri far borduri, elemente sertar,
panouri nefurniruite, furnire.
Sectorul III
Operaii: biuire,
uscare, aplicat i uscare pelicul, montat i retu, aplicat
lac pe elemente, grupe de elemente sau subansamble;
Sectorul IV
Operaii: recepie, ambalaj, expediie.
5.3.3. Analiza drumului critic pentru produsul secreter W, lotul = 50 buci
Pe baza gruprii operaiilor i a elementelor propuse mai sus s-a ntocmit lista (codificat)
i durata activitilor prezentate, acestea sunt evidentiate n tabelul 2.
Durata activitilor conine, pe lng timpul necesar execuiei i timpii de ateptare la
fiecare loc de munc, precum i cei de regrupare a elementelor; timpii de ateptare impui de
realizarea n paralel a cel puin 2 produse i cel mult 4 pe schimb.
n Figura 1 se prezint graficul pentru produsul W.
Examinnd datele din figur rezult urmtoarele:
durata total de executare a produsului este de 51 zile lucrtoare (drumul critic);
durata cea mai mare de execuie o prezint traseul executat borduri aplicate pe panouri
sau montat n alb, biuire. finisaj, montare, recepie, expediie.
62
62
Exemple
Durata activitilor
Tabelul 2
Nr. Activitatea Durata n zile
crt.
1. Aprovizionat secia cu cherestea 1
2. Debitare cherestea 1
3. Executat borduri 3
4. Executat masive montate n alb 18
5. Executat masive montate dup lcuire 18
6. Aprovizionat secia cu PAL, PFL, placaj 1
7. Debitri panouri cu borduri 4
8. Debitri panouri furniruire fr borduri 4
9. Aprovizionat secia cu furnire 1
10. Pregtit furnire pentru panou cu borduri 2
11. Idem pentru panouri fr borduri 4
12. Aplicat borduri i presat 5
13. Presat panouri fr borduri 5
14. Debitat panouri nefurniruite 2
15. Condiionare panouri cu borduri 2
16. Idem panouri fr borduri 2
17. Prelucrri i lefuiri panouri cu borduri 6
18. Uscare ntre lefuiri 1
19. Prelucrri i lefuiri panouri fr borduri 8
21. Prelucrri i lefuiri elemente sertar 3
23. lefuit masive montate n alb 5
24. Incleieri, verificri, corectri 5
Pentru elaborarea programului coordonator s-au calculat momentele de nceput i de

sfrit ale fiecrei activiti, momente prezentate n tabelul 3.
Analiza drumului critic pentru fiecare grup de produse se realizeaz anticipat urmnd ca
la primirea comenzii de la beneficiar produsul s se ncadreze n grupa corespunztoare, pe baza
criteriilor amintite, iar n continuare s se lucreze cu programul coordonator pe produs (produsul
tip), att pentru elaborarea programului lunar, ct i pentru execuia grupelor de elemente n
sectoare.
63
63
Exemple
Fig.1. Graficul de analiza a drumului critic pentru produsul secreter
64
64
Exemple
Durata activitilor Tabelul 3
Activitatea DurataMomentul Momentul Marja
de ncepere de terminare
zilei Min. zile Max. zile Min. zile Max. zile total
zile
1 1 0 0 1 1 -
2 1 1 1 2 2 -
3 3 2 8 5 11 6
4 18 2 2 20 20 -
5 18 2 13 20 31 11
6 1 0 6 1 7 6
7 4 1 7 5 11 6
8 4 1 5 5 9 4
9 1 0 8 1 9 8
10 2 1 8 3 11 8
11 4 1 6 5 9 4
12 5 5 11 10 16 6
13 5 5 8 10 13 3
14 2 1 27 3 29 26
15 2 10 16 12 18 6
16 2 10 14 12 16 4
17 6 12 18 18 24 6
18 1 18 24 19 25 6
19 8 12 16 20 24 4
20 1 20 24 21 25 4
21 3 12 21 15 24 9
22 1 15 24 16 25 9
23 5 20 20 25 25 -
24 5 25 25 30 30 -
25 1 30 30 31 31 -
26 2 3 29 5 31 26
27 3 31 31 34 34 -
28 2 34 34 36 36 -
29 1 36 36 37 37 -
30 2 37 37 39 39 -
31 3 39 39 42 42 -
32 1 42 42 43 43 -
33 2 43 43 45 45 -
34 2 45 45 47 47 -
35 2 47 47 49 49 -
36 2 49 49 51 51 -
5.3.4. Programul coordonator tip pe comand

n tabelul 4 se prezint programul coordonator tip pentru produsul luat n considerare ca
reprezentativ al grupei: comod, secreter, discotec.
Pe aceast baz se ntocmete programul lunar prin preluarea primului moment de
nceput i momentul de sfrit de pe drumul critic pentru fiecare sector,
65
65
Exemple
Tabelul 4
Program coordonator pe grupe de produse
Lot: 50 buc ;1 zi = 1 schimb a 8 ore ;Dc = 51 zile lucrtoare ;Produsul reprezentativ:

SECRETER
Elaborati o schema bloc pentru programarea, lansarea si urmarirea unui produs

finit din lemn in fabricatie.
66
66
indiferent de grupa de elemente. Diferena ntre momentele respective reprezint durata de
execuie a produsului n fiecare sector, exprimat n zile lucrtoare. Intervalul de timp se va
corecta ns, n funcie de zilele nelucrtoare i apoi se va introduce n graficul lunar.
n funcie de necesitile sectoarelor, programul coordonator pe produsele
reprezentative se poate detalia pn la tipuri de elemente servind astfel, pentru programarea
operativ a produciei. n acest caz, este necesar s se tipreasc mai multe exemplare pentru
programele produselor reprezentative, exemplare n care s nu se noteze datele. Acestea pot fi
folosite la primirea comenzilor n sectoare de fabricaie, cnd se nscriu zilele n rubrica
respectiv obinnd astfel un program detaliat de execuie pe categorii de elemente. Avnd n
vedere unele diferenieri ntre produsele ce aparin grupei se recomand ca urmrirea pe
elemente s se fac pe baza nomenclatorului, n graficul de urmrire operativ, generat pe
calculator.
Elaborarea programului lunar de fabricaie pe comenzi

Pe baza programului coordonator pentru fiecare grup de produse este necesar s se
ntocmeasc un program centralizator cu toate produsele ce se fabric lunar. Acest program se
ntocmete la nivelul compartimentului de programare, lansare, urmrire a produciei i se
prezint n tabelul 5.
Exemple
Elaborarea programului lunar de fabricaie pe comenzi
Tabelul 5
* Pentru sectoarele 3 i 4 se nscriu cantitile de produse realizate zilnic eventual pe

linii de montaj
67
67
Pe baza programului coordonator pentru fiecare grup de produse este necesar s se
ntocmeasc un program centralizator cu toate produsele ce se fabric lunar. Acest program se
ntocmete la nivelul compartimentului de programare, lansare, urmrire a produciei i se
prezint n tabelul 5.
Pentru asigurarea desfurrii normale a procesului de producie se recomand ca
lansrile s se fac simultan pentru un numr de 2 produse de schimb n cazul unor loturi de
peste 50 buci i 4 produse la loturi care conin cantiti sub 50 buci i s se realizeze nc
de la primul sector un decalaj de cel puin 2 zile ntre comenzi, decalaj necesar asigurrii unei
prelucrri normale pe ntregul flux de fabricaie. Pentru asigurarea ncrcrii normale a
capacitii de producie, la elaborarea programului lunar se va calcula ncrcarea pe fiecare
sector, pe baza consumului de manoper, att pentru luna corespunztoare programului ct i
pentru cea urmtoare, evident, dup ce s-a echilibrat ncrcarea cu resursele fiecrui sector.
Pentru operativitate se propune a se utiliza programe de fabricaie glisante (exemplu n
tabelul 6). Lunar se fac modificarile n funcie de realizri, corelate cu necesarul de livrat.
Exemple
Tabelul 6
* Datele se vor exprima cantitativ (buci) sau n ore-norm.
5.3.5 Calculul duratei ciclului de fabricaie

Pentru determinarea ciclului de fabricaie se pot folosi operativ graficele reea
elaborate pentru fiecare grup de produs. Din acestea se determin durata:
D
CF = D +
6
n care:
Cf - durata ciclului de fabricaie exprimat n zile calendaristice;
68
68
D - durata drumului critic, exprimat n zile lucrtoare.
Pentru produsul secreter W aceasta va fi:

51
C F = 51 += 59,5 = 60 zile
6
Pe ntreprindere se va lucra cu media duratelor ciclului de fabricaie pentru grupele de
produse din planul de desfacere (livrare).
5.3.6. Lansarea produciei de serie mica

Lansarea produciei urmeaz activitii de programare i declaneaz activitatea de
execuie propriu-zis. Ea const n emiterea documentelor de materiale i consum de munc
necesare sectoarelor de producie. Lansarea trebuie s respecte programul de fabricaie i n
funcie de durata ciclului de fabricaie se stabilesc momentele de nceput pentru fiecare
element (complex), astfel ca produsele s fie gata la termenele contractuale.
S ne reamintim...
Documentele utilizate n activitatea de lansare sunt: Comanda intern"
emis n trei exemplare i Fia limit" pentru eliberarea materialelor.
Pentru o lansare corect sunt necesare informaii provenite din formularele
minime obligatorii privitoare la:
documentaia de fabricaie (inclusiv nomenclator piese, subansamble);
program de aprovizionare cu materii prime, materiale, piese de schimb etc.;
program lunar de fabricaie;
termenele contractuale - pe firme, comenzi, cantiti;
normele specifice de materiale i manoper pe operaie/elemente (piese) i
produs (extrase din documentaia de fabricaie);
lista cu SDV-uri necesare.
Ca sistem de lansare se utilizeaz lansarea pe comenzi-firm produs, cantiti, sistem

folosit n cadrul produciei de serie mic. n cazul comenzilor mai mari se poate folosi acelai
sistem de lansare n cadrul cruia se va diviza comanda total n loturi lunare sau trimestriale.
Comenzile lansate se nregistreaz n registrul centralizator pe comenzi cu indicarea
datei de nchidere a lor.
Documentaia se transmite n sectoarele de producie.
5.3.7. Urmrirea produciei de serie mica

Urmrirea produciei este activitatea care nchide sistemul PLUF privind circulaia
informaiilor. Aceast activitate const n culegerea, prelucrarea i transmiterea datelor
primare din activitatea de execuie, n scopul informrii conducerii la toate nivelele ierarhice,
de stadiul n care se gsesc obiectele muncii, din programele de fabricaie.
Pentru a se realiza un sistem de urmrire eficient este necesar ca s ndeplineasc o
serie de condiii:
transmiterea datelor s se fac simultan cu producerea evenimentelor;
s fie veridice;
s fie simple, clare, uor de transmis i de neles;
s fie complete.
69
69
Esenial pentru acest sistem l constituie preluarea elementelor folosind conducerea prin
(cunoaterea i analiza abaterilor pe baza crora se iau decizii operative i eficiente).
excepie
La urmrirea produciei (n special n diferite faze ale procesului tehnologic) se vor
obine informaii n dou direcii principale:
urmrirea circulaiei obiectului muncii pn la produs finit;
urmrirea utilizrii mijloacelor de munc (for de munc i utilaje) n desfurarea
procesului de producie.
Numai acionnd n aceste dou sensuri se vor descoperi toi factorii perturbatori din
sistemul de producie i se vor putea lua decizii operative de corecie, n scopul realizrii
planului, a productivitii i pentru satisfacerea beneficiarilor.
Numrul de tipodimensiuni pe elemente i produse conduce la soluia urmririi pe produs,
grup de elemente i sector.
Urmrirea realizrii produciei pe ntreprindere se face prin nregistrarea cantitilor
zilnice pe produse predate sectorului urmtor, n programul lunar de fabricaie, pe baza
notelor de predare transmise de ctre sectoare (ca n schema logic din figura 2).
Exemple
Figura 2. Schema logic a activitii de urmrire a produciei
Pentru compararea rezultatelor se au n vedere programele coordonatoare pe produsul

ce reprezint grupa din care face parte acesta.
70
70
5.4. Rezumat
In unitatea de invatare nr 5 ,au fost evidentiate metode operative de pregtire ,
lansare , urmrire a produciei,sistemul de programare ,elaborarea
programului coordonator pe produs i ntreprindere,analiza drumului critic
pentru produsul, secreter ,programul coordonator tip pe comand,calculul
duratei ciclului de fabricaie,lansarea produciei de serie mica,urmrirea
produciei de serie mica Fabricarea produselor finite din lemn se incadreaza in
categoria productiei de serie mica si unicate. Programarea, lansarea si
urmarira productiei de serie mica si unicate prezinta urmatoarele
particularitati:
- nomenclatura de produse diversa si instabila in timp;
- cantitatea produselor este mica;
- produsele nu de repeta sau se repeta neperiodic intr-o conceptie
constructiva modificata fata de cea initiala. Se folosesc doua sisteme de
programare, lansare si urmarirea fabricatiei: sistemul pe comenzi si sistemul pe
seturi de piese si subansamble. Sistemul pe comenzi se foloseste in cazul
intreprinderior care executa produse cu arborescenta complexa. Unitatea de
programare,lansare si urmarira fabaricatiei pe intreprindere si sectia de montaj
este comanda interna, iar pentru celelalte sectii este setul de piese sau
subansamble necesare montajului produsului.

1. Descriei particularitile PLUF pentru producia de serie mic i
unicate.
2. Care sunt coeficienii specifici cu influen asupra sistemului de
programare ?
3. Care sunt elementele care stau la baza unui program coordonator
de produs ?
4. Care sunt informaiile necesare pentru lansarea produciei de
serie mica ?
5. Ce condiii sunt necesare pentru o urmrire eficient a produciei
de serie mica ?
71
71
Unitatea de nvare 6
Sistem integrat de Programare ,Lansare si Urmarire a
Fabricatiei(PLUF)- informatie, management
Cuprins
6.1. Introducere....................................................................................................... 72
6.2. Competenele unitii de nvare .................................................................... 73
6.3. Caracteristicile sistemului integrat de Programare,
Lansare si Urmarire a Fabricatiei (PLUF) management......................... 74
6.4. Sistemul informational integrat de Programare, Lansare si
Urmarire a Fabricatiei (PLUF),informatie, management............................... 74
6.4.1. Necesitatea informatizarii PLUF ..................................................................... 74
6.5. Management integrat fabricatie comercializare........................................... 76
6.5.1. Fabricatia produselor ...................................................................................... 76
6.5.1.1. Conducerea strategic ..................................................................................... 76
6.5.1.2. Conducerea tactic .......................................................................................... 76
6.5.1.3. Conducerea operativa ...................................................................................... 77
6.5.2. Comercializarea produselor ............................................................................ 78
6.6. Sistemul informational integrat fabricatie comercializare ........................... 78
6.6.1. Caracteristicile si functiile sistemului informational....................................... 78
managementului integrat fabricaie-comercializare........................................ 79
6.7. Rezumat ............................................................................................................ 81
6.8. Test de evaluare a cunotinelor ....................................................................... 81
6.1. Introducere
Promovarea informaticii constituie o cale principal de nfptuire a

progresului omenirii" (J.J. Schreibner "Sfidarea mondial").S-a ajuns chiar sa se
explice dezvoltarea societii" ca un proces informaional" (R. Vitro - The
information engine, in Managing International Developement), unii specialiti
argumentnd c informaia i comunicaiile constituie tot mai mult o for de
producie ( Oltean I. "Informatie - comunicaie e dezvoltare ) iar informatia
acumulat o parte a avuiei naionale (Drganescu M. "Informaia, o parte a
avuiei naionale).
n aceste condiii, nu surprinde faptul c n ultimul deceniu s-au iniiat
numeroase studii, att la nivel naional ct i internaional, care au drept obiectiv
investigarea impactului noilor mijloace de tratare a informaiei. Astfel, pentru
guvernul francez s-a elaborat "raportul Nora Minc privind informatizarea
72
72
societii", pentru guvernul german "Raportul de prognoz privind impactul
tehnologic asupra forei de munc".Unul din ultimile rapoarte ctre Clubul de la
Roma se intuleaz "Microelectronica i societatea - la bine i la ru", iar sub
egida organizaiei internaionale a Muncii s-a realizat un studiu privind impactul
nilor tehnologii asupra muncii i mediului de munc. Concluzia general a tuturor
acestor studii este c folosirea mijloacelor mederne de calcul determin
transformri radicale la nivelul produciei (procese, produse noi i mbunatite),
al infrastructurii, al tuturor laturilor vieii n general.
n contextul acestor evoluii este firesc ca informatizarea sistemului
integrat de Programare ,Lansare si Urmarire a Fabricatiei ,a managementului
intreprinderii sa fie considerat ca o dimensiune primordial a sa.
Mediul modern de afaceri ce este caracterizat prin nevoia i dorina de
a obine profit, se bazeaz din ce n ce mai mult pe informaie, care aa cum se
spune pe drept cuvnt astzi, a devenit putere.
Paradoxal ns ,dei cantiti mari de date importante sunt manipulate
de majoritatea firmelor, acestea fie nu sunt utilizate aproape niciodat, fie nu sunt
folosite eficient.
Utilizatorii, care ar putea transforma aceste date ntr-un important atu,
ajung rareori la nivel optim de sintez i analiz a datelor: cu att mai puin
analiza are loc ntr-un timp scurt care s le dea maxim utilitate.
Situaia devine critic n zona PLUF , a managementului. Astzi firmele
care nu sunt conduse eficient, practic nu mai pot rezista, daca managerii lor nu-i
fundamenteaz deciziile pe informaii:
coerente
corecte
obinute direct (ON LINE)
n timp real (REAL TIME).
Decizia reprezint criteriul calitativ cel mai relevant de evaluare a
activittii manageriale.

- defineasc performanta managementului in procesul de Programare,
lansare i urmrire a fabricaiei;
- identifice importana si necesitatea informatizarii activitatilor PLUF;
- sa descrie conducerea strategic, conducerea tactic, conducerea
operativa a PLUF.
- descrie managementul comercializarii produselor;
- identifice elementele componente i funcionarea sistemului informaional
specific managementului integrat fabricaie-comercializare;
- descrie caracteristicile si functiile sistemului informational pe un flux de
producie;
73
73
Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2-3 ore.
6.3. Caracteristicile sistemului integrat de Programare, Lansare si Urmarire a

Fabricatiei (PLUF) - management
Performana managementului in domeniul PLUF este rezultatul sistemic al
interdependenei n timp i spaiu a multidunilor de rezultate i actiuni derivand din deciziile
manageriale.
Managerii trebuie s-i concentreze atenia pe:
unitile organizaionale care sunt relevante pentru realizarea performantei
afacerii
activitiile care sunt funcionale, rezultate din unitile organizaionale
calitatea relatiilor existente ntre unitile organizaionale ce intr n
componena firmei lor.
n luarea deciziilor, managerul este sub influena unor factori:
cognitivi (pregatirea profesional a decidentului, gradul de stpnirii a
procedeelor manageriale i decizionale)
raionali - elemente cuantificabile riguros msurabile
psihologici - personalitatea, experiena, comportamentul, perceptii, aspiraii
sociali
juridici - ansamblu reglementrilor cu caractere juridic.
n contextul unui nou tip de societate i economie, "economia de pia" ce implic
procese noi de mare complexitate, calitatea i continutul managementului PLUF la nivel de
ageni economici este decisiv.
6.4. Sistemul informational integrat de Programare, Lansare si Urmarire a

Fabricatiei (PLUF),informatie, management
6.4.1. Necesitatea informatizarii PLUF
Problema evalurii proceselor ce se desfsoar n cadrul oricrui tip de companie ce
evolueaz ca un sistem integrat, n care elementele componente interacioneaz permanent
ntre ele, fiind ntr-o continu interdependen, nu este nou.
Rezolvarea acesteia a constituit ntotdeauna o preocupare de baz a managerilor
operaionali i la nivel mediu. Pentru aceasta au fost folosite numeroase metode, ncepand cu
intuiia managerului din trecut i ajungnd la raionamentul tiinific, bazat pe tehnici si
instrumente moderne ale managerului de astazi din rile cu economie de piaa dezvoltate.
Ceea ce lipsete practicii manageriale din Romnia este unitatea de vedere n ceea ce
privete problema evalurii proceselor i acestora datorit inexistentei unei metodologii de
evaloare unice.
Caracterul sistemic al companiei implic urmatorul aspect, performana global a ei
este rezultatul eterogen, de pluralitate a actiunilor manageriale intermediare sau organizaional
fragmentate, adesea distanate n timp i spatiu.
Metafora copacului arat natura complex, difereniat i variabila a performanei.
Dac efectele sunt date prin diferena ntre vnzri si costuri, vnzrile nsele rezult
dintr-o mulime de variabile ca: satisfacia clientului, calitatea produselor / serviciilor,
punctualitatea i promtitudinea n livrare, flexibilitate i limitarea costurilor.
Modificarea costurilor sunt rezultatul proceselor de productie care limiteaza anumite
variabile i gasesc acele dimensiuni cantitate - calitate n alte variabile cum ar fi:
74
74
Exemple
calitatea resurselor umane
executarea politicilor de pregatire
competitiile de piata si tehnologice cerute sau dezvoltate de -a
lungul anilor de organizatia comerciala
relatiile cu furnizorii i clientii
ntreinerea echipamentului
politicile de investiii
Pentru analizarea msurarea i creterea performanelor globale este importanta

ntelegerea rezultatelor si contributiilor anumitor actiuni executate de diferite entitati (sau
unitati organizationale). Cu alte cuvinte, trebuie implementat un instrument de interpretare
capabil s individualizeze si sa reperezinte:
unittile afacerii dezvoltate n atingerea performantelor limite dorite
variatia relatiilor existente intre diferite unitati de afaceri si alte unitati si mediu
care sistematic duc la atingerea performatelor limita.
Pe scurt, o solutionare apropiata a problemei poate fi una sistematica, si in particular,
una care considera compania ca un "sistem de schimb";
deci ca un sistem interconectabil al realatiilor interne si externe in vederea creari
utilitatilor pentru piata si cumparator intr-o maniera economica.
n contextul acestor evolutii, informatizarea activitatilor PLUF in intreprinderi
reprezinta un element fundamental prin care se creaza o imagine de ansamblu asupra intregii
activitati a companiei, determinnd:
Exemple
conceperea a numeroase metode, tehnici de management
fundamentate pe calculatoarele electronice
conceperea de sisteme i subsisteme informatice adaptate
necesitatilor PLUF n diferite domenii
realizare de banci de date la care managerii au acces
modificarea pariala a stilului de management PLUF ca
urmare a schimbrii pariale, n condiiile tratrii automate a datelor, a
coninutului i modalitilor de realizare att a propriilor sarcini, ct i cele
ale colegilor si subordonailor.
Folosirea corespunztoare a calculatoarelor electronice determin o cretere

substanial a operativitii tratrii informaiilor in condiiile diminurii eforturilor depuse de
executani si manageri, realizndu-se tratarea informaiilor n timp util (real). Concomitent, se
asigur i o precizie ridicat a prelucrrii informaiilor i acestea in condiiile in care gradul de
tratare a datelor crete.
S ne reamintim...
Permite managerilor posibilitatea soluionrii la un nivel superior a
majoritii problemelor cu care sunt confruntai. De asemeni, permite rezolvarea
adecvat a anumitor categorii de probleme care implic un anumit numr de
variabile cu caracteristici complexe si dinamice, cum ar fi cele referitoare la
prognozele evoluiei firmei, programarea produciei, imposibil de realizat cu
mijloace manuale sau mecanizate.
75
75
Sporirea cheltuielilor informatice in principalele ri dezvoltate este evidentiata de
datele prezentate si ilustreaz dinamica ascendent a acestora cu valori mai mari de 5% din
PIB.
6.5. Management integrat fabricatie - comercializare

6.5.1. Fabricatia produselor
Fabricaia realizeaz punerea in opera a mijloacelor i metodelor necesare realizrii

produselor n condiiile cerinelor de producie din economia de pia. Aceasta este devansata
de activitile de sesizare i definire a cerinelor clienilor, activiti ce se realizeaz prin studii
de marketing i conjuctura.
Conducerea sistemelor de producie are ca principal problem structura sistemelor
si crearea unor astfel de legturi i relaii ntre componentele sale care s asigure obiectivele
cantitative si calitative.
Managementul fabricaiei cunoate trei forme, i anume:
6.5.1.1. Conducerea strategic ce se concentreaz asupra problemelor de orientare

i perspectiv ale activitilor de producie, cum ar fi:
Exemple
stabilirea, in cooperare cu marketingul si cercetarea -
dezvoltarea, a strategiei de produs innd cont de posibilitile tehnologice,
financiare i de dezvoltare precum i de cerinele pieei exprimate n
cantiti, sortimente, tipodimensiuni si niveluri calitative
stabilirea modalitilor de realizare a obiectivelor pe termen
mediu i lung (3 -5 ani) precum i a resurselor necesare
determinarea nomenclatorului optim de produse specific
intreprinderilor
stabilirea opiunilor strategice majore ale intreprinderilor
(specializarea, cooperarea n producie, diversificarea produciei)
identificarea cerinelor de restructurare, retehnologizare i
modernizare a tehnicii, tehnologiilor si metodelor de producie
definirea i structurarea sistemelor de producie, asigurarea
calitii produselor
6.5.1.2. Conducerea tactic ce asigur transpunerea managementului fabricaiei n

planuri i programe strategice concretizate prin:
Exemple
elaborarea programelor privind pregtirea tehnic a
produciei (programe pentru proiectare i reproiectarea produselor,
tehnologiilor i metodelor de producie)
elaborarea programelor privind pregtirea material a
productiei, programe prin care se definesc capacitatea de productie si
modalitatea de folosire a acestora, necesarul de materiale, etc.
76
76
6.5.1.3. Conducerea operativa a productiei ce determina folosirea judicioasa a
resurselor materiale si de munca, si adaptarea productiei la cerintele pietei pentru realizarea
obiectivelor in conditii de eficienta maxima. Se concentreaza pe:
Exemple
stabilire sisteme de programare, lansare, urmarire productie
progamarea efectiva a productiei prin concretizarea
sarcinilor fizice si valorice in timp (ora, schimb, luna) si spatiu (ateliere,
sectii).
realizarea productiei fizice conform documentatiilor tehnico
economice si a programelor stabilite.
controlul realizarilor cantitative si calitative ale productiei
(productie fizica, consumuri materiale, energie, costuri totale).
Sistemul integrat de programare a productiei realizeaza punerea in
miscare la timp a tuturor factorilor ce contribuie la realizarea produselor in
cantitatea, calitatea si termenele contractuale. Acesta permite:
armonizarea obiectivelor cu resursele, pentru gasirea
raporturi optime intre volumul productiei si conditiile existente de fabricatie
coordoneaza activitatile tuturor verigilor de productie,
stabilind operativ masuri corective in caz de abatere sa stabileasca
momentul de declansare si terminare al productiei, asa inct sa asigure un
ciclu de productie ct mai scurt si livrarea produselor la termenele
contractuale.
Realizarea obiectivelor specifice programarii productiei se obtine prin parcurgerea a

3 etape metodologice:
a) elaborarae si fundamentarea programelor de productie pe luni la nivelul
intreprinderii
b) stabilirea si corelarea cantitativa, calendaristica a programelor de productie ale
sectilor
c) elaborarea programelor operative de productie ale sectiilor
S ne reamintim...
Programarea productiei reprezinta o activitate strns legata de
activitatile de lansare ,executie, si urmarire in fabricatie.ntre aceste activitati are
loc un permanent schimb de informatii, ca un lant continuu si sistematic de actiuni
ce se pregatesc la programare, trec prin lansare la executie, de unde prin urmarire,
sa ajunga la programare pentru a se inchide si redeschide circuitul. Obiectivele
acestor activitati constau in a dirija si a asigura trecerea succesiva a obiectelor
muncii prin toate operatiile prevazute in tehnologie, asa inct sa se asigure
transformarea lor la termenele dinainte stabilite, precum si folosirea la maximum si
eficienta a tuturor resurselor din dotare.
77
77
6.5.2. Comercializarea produselor
Managementul comercializarii cuprinde ansamblul proceselor de cunoastere a cererii

si ofertei pietei, de procurare a materiilor prime, materialelor, echipamentelor de producie
necesare desfasurarii productiei firmei si de vnzare a produselor.
Managementul comercializarii include coordonarea a trei activitati principale si
anume:
aprovizionarea
vnzare
marketing
Conducerea activitatii de "aprovizionare" implica:
asigurarea continuitatii aprovizionarii prin realizarea de contracte ferme
asigurindu-se stabilirea resurselor de aprovizionare
dimensionarea corecta a stocurilor pe baza corelarii cu necesitatile efective de
resurse pentru productie, in functie de prevederile contractelor
flexibilitatea aprovizionarii, avnd in vedere necesitatile reale ale firmei si
posibilitatile sale financiare
Coordonarea activitatii de "vnzare" determina:

fundamnentarea intregii activitati de cunoastere temeinica a volumului si
structurii cererii pietei
accelerarea vnzarii produselor
penetrarea pe noi piete sau secmente de piata la nivel national si international
Referitor la activitatea de marketing menegmentul acesteia determina:
prospectarea pietei interne
prospectarea pietei externe
propunerea structurii, volumului si a esalonarii produselor de realiazat
Ce reprezinta informatizarea activitatilor PLUF in intreprinderi ?
Cum se realizeaza obiectivele specifice programarii productiei ?
Ce implica conducerea activitatii de "aprovizionare" ?
6.6. Sistemul informational integrat fabricatie -comercializare

6.6.1. Caracteristicile si functiile sistemului informational
Sistemul informational se defineste ca ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de prelucrare a informatiilor ce
determina stabilirea si realizarea obiectivelor firmei.
78
78
Din punct de vedere al managementului, prin "informatii" se nominalizeaza acele
date ce aduc adresantului un plus de cunoastere privind direct sau indirect firma respectiva, ce
i furnizeaz elemente noi, utilizabile in realizarea sarcinilor fiind motorul declansarii
deciziilor si actiunilor.
Din punct de vedere functional, sistemul informational este necesar sa se armonizeze
in principal cu "sistemul decizional "asa inct continutul informatiilor si caracteristicile
dimensionale ale fluxurilor informationale sa reflecte necesitatile specifice adoptarii de decizii
rationale de catre fiecare manager.
Pentru asigurarea compatibilitatii intre toate componentele sistemului informational
in vederea integrarii informatiilor pe verticala sistemului de management, este necesar ca
modul de culegere i prelucrare a informatiilor sa fie unitar. O asemenea abordare confera
sistemului informational un plus de rigurozitate, faciliteaza schimbarile in structura si
functionalitatea sa, precum si controlul managementului asupra functionarii sale. Un alt
avantaj al unitatii tratarii informatiilor il reprezinta facila trecere la prelucrarae automata a
datelor si extinderea aplicatiilor informatice.
Pornind de la premiza ca desfasurarea diverselor procese de munca, in general, si in
special, de management din cadrul firmelor prezinta caracteristici temporale diferite, este
necesar ca si viteza de reactie sa fie diferita. Ca urmare si timpii de culegere, vehiculare si
prelucrare a informatiilor si implicit a deciziilor trebuie diferentiati. Aceasta se asigur mai
ales prin utilizarea unei game variate de proceduri si mijloace de prelucrare a informatiilor. n
prezent si pe viitor de actualitate este si va fi utilizarea calculatorului electronic si a
programelor adecvate care asigura reactii in timp real, deci concomitent sau foarte apropiate
de producerea diverselor evenimente din cadrul firmei.
Informatiile primare, al caror volum este de regula limitat, sunt folosite nemijlocit
pentru evidenta si controlul desfasurarii proceselor, ca si pentru luarea unor decizii, cu
caracter local, operativ, de catre esaloanele inferioare ale managementului.
Cele mai importante decizii si actiuni ale managementului firmelor se fundamenteaza
insa pe informatii finale. De aici decurge si necesitatea ca fondul de informaii primare
inregistrat intr-o firma sa fie valorificat la maximum pentru obtinerea celor mai pertinente
informatii finale. n vederae staisfacerii acestei necesitati se trece la aplicarea de proceduri
informationale ct mai rafinate, stabilite si selectate in functie de cerintele proceselor
manageriale, astfel inct informatiile finale obtinute sa asigure o evaluare multilateral a
proceselor firmelor si concomitent, un temeinic fundament pentru deciziile strategice tactice
si curente.
De asemeni mentinerea parametrilor sistemului informational corespunzator
necesitatilor firmei implica adaptarea continua la conditiile interioare si exterioare acesteia
aflate in permanenta schimabare. Cu alte cuvinte, sistemul informational trebuie sa fie
suficient de flexibil pentru a permite modificarea caracteristicilor sale, indeosebi functionale
conform necesitatilor.
De un mare ajutor in aceasta privinta poate fi conceperea sisitemului informational
intr-o abordare modulara, posibila in special in conditiile utilizarii echipamentelor de calcul,
baze de date si a unor programe performante. Specialistii subliniaza ca un sistem modular
,adica un ansamblu alcatuit din componente bine delimitate, cu o autonomie operationala,
integrate insa din punct de vedre functional, permite operarea rapida a modificarilor necesare
in modulele inplicate, fara a necesita, de regula schimbari la nivelul conceptiei de ansamblu.

managementului integrat fabricaie-comercializare
Asigurarea unui sistem funcional, eficace i eficient pentru fiecare firm este
esenial ntru-ct condiioneaz decisiv performanele sale.Modalitatea de realizare
79
79
reprezint un proces deosebit de laborios i decisiv datorit multiplelor elemente implicate
att de natur strict informaional ct i managerial, economic, tehnic, juridic.
Delimitarea precis a ariei informaionale n activitile de fabricaie-comercializare
asigur precizia identificrii elementelor informaionale ce vor sta la baz luarii unor decizii
coerente.
Cu toate c, de regul majoritatea managerilor au impresia c ei cunosc aprofundat
activitile implicate, n realitate se manifest i unele perceperi trunchiate, incomplete i
superficiale. n plus, nu areori unele aspecte mai recente nu sunt suficient cunoscute iar gradul
de sistematizare las de dorit.
Practica majoritii specialitilor demonstreaz c naintea inceperii analizei
informaionale propriu-zise,este recomandabil reuniunea principalelor informaii.
Derularea acestei etape incub participarea mai multor faze, n realizarea crora este
esenial obinerea colaborrii principalilor emittori i beneficiari de informaii.
Aceste etape sunt:
Exemple
- caracterizarea succint, de ansamblu, a subsistemului
informaional, relevnd principalii si parametrii n strns
corelaie cu funcionalitatea i performanele obinute;
- intocmirea listei cu documentele informionale utilizate, att a
celor codificate i standardizate ct i a celor ocazionale;
- prelucrarea de machete pentru principalele documente
informaionale;
- descrierea principalelor tipuri de prelucrri date utilizate i a
celor informatice (dac exist), n cadrul celor mai importante
situaii i fluxuri informatice.
Complexitatea i multidimensionalitatea sistemului informaional impun efectuarea

unor analize din multiple puncte de vedere care, n final, s releve principalele
disfuncionalitii informaionale i consecinele acestora , manageriale i economice, att la
nivel de domeniu, ct i de componente informaionale.
Sistemele informaionale ce fundamenteaz sistemele integrate fabricaie-
comercializare urmeaz aceleai reguli de modelare, indiferent de domeniul cruia i aparine.
Ele determin programarea, monitorizarea i evaluarea activitilor din acest sistem.
Componentele lor sunt:
- subsisteme informaionale ce urmresc aprovizionarea cu materii prime i
implicaiile ce apar;
- subsisteme informaionale ce evideniaz parametrii fluxului de fabricaie i
conexiunile existente;
- subsisteme informaionale ce evideniaz vnzarea produselor, date i analize
referitoare la piaa produselor.
Prin datele prezentate se evideniaz:
- condiionarea reciproc a activitilor;
- succesiunea obligatorie a activitilor;
- durata activitilor;
- momente de minim i maxim de ncepere i de terminare ale activitilor;
- activitiile critice (ex.). n cazul activitii de aprovizionare:
- necunoaterea la timp i exact a stocurilor;
- contractarea defectuoas a unor materiale;
- programarea defectuoas a livrrilor de materii prime;
80
80
- stocuri excesive;
- blocarea spaiilor de depozitare;
- imobilizri de fonduri;
- defeciuni n programarea produciei.
Eficiena sistemului informaional specific managementului integrat fabricaie-
comercializare const n:
- impactul asupra calitii fundamentrii deciziilor strategice i tactice, a adoptrii
lor n perioada optim, a operativitii aplicrii;
- efectele asupra structurii organizatorice, prin asigurarea de informaii corecte,
complete i la timp, pentru titularii posturilor att manageriale ct i de execuie
i exercitare a relaiilor organizatorice (ierarhice, cooperare, control, etc.);
- consecine asupra gamei de modele i tehnici manageriale i asupra folosirii lor.
Cum definiti sistemul informational ?
Care sunt componentele informaionale ce fundamenteaz sistemele

integrate fabricaie-comercializare ?
6.7. Rezumat
O influen deosebit are sistemul informaional asupra calitii
diagnosticrilor, eficacitii edinelor i delegrii asupra culturii organizaionale a
firmei i a climatului de munc din cadrul su. Ateptrile, aspiraiile, gradul de
implicare n munc, natura i amploarea situaiilor conflictuale, deschiderea spre
nou i schimbare, intensitatea i eficacitatea colaborrii n munc, ritmul i
direciile dezvoltrii posibilitii salariailor, sunt toate marcate major de sfera,
natura, rapiditatea informaiilor, procedurilor, circuitelor
informaionale.Cunoscand toate aceste apecte de baza ,ce tin de functionarea
sistemelor informationale in ansamblu, se considera posibil ,dar si necesar,trecerea
la prezentarea unor particularitati si aplicatii din sectoare de activitate specifice
Industriei Lemnului.
1 . Ce reprezinta informatizarea activitatilor PLUF in intreprinderi ?

2 . Cum se realizeaza obiectivele specifice programarii productiei ?
3 . Ce implica conducerea activitatii de "aprovizionare" ?
4 . Cum definiti sistemul informational ?
5. Care sunt componentele informaionale ce fundamenteaz sistemele integrate
fabricaie-comercializare ?
NOTA : Solutiile exercitiilor tip To do si ale testului de evaluare, sunt
indicate la sfarsitul cursului.
81
81
Unitatea de nvare 7
Sistem integrat de Programare ,Lansare si Urmarire a Fabricatiei

(PLUF) in fabricile de cherestea
Cuprins
7.1. Introducere ..... ......................................................................................................... 82
7.2. Competenele unitii de nvare .... ....................................................................... 83
programarea, pregtirea, urmrirea produciei n fabricile de cherestea ..... .........84
7.3.1. Analiza critic a datelor....... .....................................................................................84
7.3.1.1. Depozitul de materie prima....... ................................................................................86
7.3.1.2. Sectoarele de fabricatie si depozitul de cherestea .................................................... 86
7.3.1.3. Expeditie........ ............................................................................................................87
n programarea, pregtirea, urmrirea produciei cu ajutorul calculatorului, n
fabricile de cherestea ........ .......................................................................................88
7.4. Proiectarea sistemului informatic........ ....................................................................89
7.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic ........ ................................................89
7.4.2. Descrierea funciunilor componentelor sistemului informatic. ......... .......................90
sistemului............. ......................................................................................................91
7.4.3.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului........... ..............................................91
7.4.3.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului. .......... ...............................................91
7.5. Eficienta sistemului informatic propus. .......... ..........................................................92
7.6. Rezumat ......... ............................................................................................................95
7.7. Test de evaluare a cunotinelor. .......... .....................................................................95
7.1. Introducere
Perioada ce a urmat anilor 1990-2000 a nsemnat pentru fabricile de cherestea o
puternic schimbare, trecndu-se de la monopolul statului ,la economia de pia i
implicit privatizarea lor; mutaii ce s-au produs n mai multe etape i anume:
- n 1991, o prim descentralizare, cnd Centrala de exploatare a lemnului s-a
scindat n trei Regii autonome, fiecare subordonnd un numr de fabrici de
cherestea. n modul de organizare al noilor minicentrale s-a preluat n mare
parte atribuiile fostei centrale.
n paralel au aprut primele fabrici de cherestea cu capital privat.
- n anul 1994 cele trei Regii autonome s-au scindat n 17 societi comerciale cu
capital de stat n care s-au iniiat diverse proceduri de privatizare, societile
respective avnd n profilul de activitate: activiti de exploatare, transport,
prelucrare primar i comercializare produse din lemn.
Concomitent, pe amplasamentele n care au existat resurse financiare, s-au fcut
modernizri in fabricile decherestea prin introducerea de linii tehnologice
82
82
performante cu concursul nemijlocit al specialitilor din sector.
Aceast trecere treptat la economia de pia a fost necesar pe urmtoarele
considerente:
- a asigurat posibilitatea de a pregti i proiecta configuraia i funcionalitatea
noului sistem;
- a oferit timpul necesar factorilor de conducere din ntreprinderi pentru a ncepe
schimbarea mentalitii si nsuirea cunotinelor i deprinderilor economice,
manageriale, specifice economiei de pia;
- a prentmpinat haosul ce ar fi putut aprea la schimbarea unui sistem social .
Toate aceste modificri structurale de profunzime ct i noile mecanisme generate
de economia de pia au determinat necesitatea schimbrii i n cazul fabricilor de
cherestea a mentalitilor referitoare la programarea, pregtirea, urmrirea i
desfacerea produciei, aprovizionarea cu materii prime i marketing.
Astfel fabricile de cherestea incep sa evolueze ca un sistem integrat, n care toate
componentele interacioneaz permanent ntre ele, fiind ntr-o continu
interdependen.
Una din deficienele PLUF,existente in fabricile de cherestea este lipsa
unitii de vederi n ceea ce privete evaluarea proceselor mai sus amintite,
datorit inexistenei unei metodologii de evaluare unice.
Deci, trebuie introdus un sistem de interpretare unitar care s fie capabil
s individualizeze, s programeze, s monitorizeze, s evalueze i s reprezinte:
- succesiunea obligatorie a activitilor;
- condiionarea reciproc a activitilor;
- durata activitilor;
- momente de minim i maxim de ncepere i terminare ale activitilor;
- activitile critice.

- Defineasc operatiile tehnologice din fluxul tehnologic de fabricatie a
cherestelei;
- Identifice activitatile care conditioneaza programarea,lansarea si
urmarirea fabricatieii;
- utilizeze noiuni specifice la elaborarea documentelor de programarea,
- s defineasc rolul i funciile sistemului integrat de Programare, lansare
i urmrire a fabricaiei;
- sa descrie programe de concepere i gestiune a instruciunilor de
lucru,sisteme integrate de Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;
- defineasc sistemul de programare integrarata;
- descrie elaborarea programelor integrate PLUF;
- descrie programul integrat PLUF-OPTIMEN;
83
83
- identifice modaliti de utilizare a programelor integrate PLUF;
produciei;

programarea, pregtirea, urmrirea produciei n fabricile de cherestea
7.3.1. Analiza critic a datelor

Activitatea de producie n fabricile de cherestea se desfoar n urmtoarele sectoare
,conform fig. 1: depozit de buteni, hal de fabricaie, depozit de cherestea, expediie.
Operaiile tehnologice (prezentate succint) ce se deruleaz n cadrul acestor sectoare sunt:
n depozitul de materii prime:

- descrcarea materiei prime (buteni) din mijloacele de transport (auto, CFR);
- recepia materiei prime operaie ce se execut, n prezent, manual, prin msurarea
caracteristicilor dimensionale ale butenilor (diametrul mediu, lungime) i vizual, prin
stabilirea ncadrrii n standardele de calitate in vigoare;
- depozitarea i stocarea materiei prime.
n hala de fabricaie:
- are loc transformarea butenilor de diferite esene n cherestea (produsul finit) prin operaii
de debitare, retezare, tivire, spintecare.
Operaia de debitare este precedat de o nou msurare a butenilor, similar cu cea executat
la recepia materiei prime (diametrul mediu, lungime). n funcie de aceste valori i de
comenzile de cherestea existente se face debitarea lemnului pe anumite modele de tiere.
Cheresteaua obinut n urma prelucrrilor mecanice este sortat pe clase de calitate i
dimensiuni. Apoi, n funcie de comenzile existente se pachetizeaz i se depoziteaz pentru
livrare.
84
84
FABRICA DE CHERESTEA
SECTOARE DE PRODUCTIE
SCHEMA BLOC
DEPOZIT DE BUTENI
HAL DE FABRICAIE
DEPOZIT DE CHERESTEA
EXPEDIIE
Fig. 1.- Schema bloc a fluxului tehnologic in fabrica de cherestea
Programarea, lansarea i realizarea activitilor de producie ce se desfoar pe sectoare i pe

ansamblu fabric de cherestea, sunt condiionate de urmtoarele elemente:
Exemple
capacitatea de producie a fabricii, determinat de dotarea n
utilaje tehnologice, caracterizate prin:
85
85
- performane;
- grad de uzur;
- amplasarea n fluxul tehnologic.
ntreinerea utilajelor i a sculelor tietoare;
contractele de produse existente i cele previzionate a se
stabili;
materia prim asigurat:
- cantitate (contracte ncheiate i prognozate a se
ncheia);
- calitate.
gradul de pregtire i seriozitate al personalului muncitor;
managementul fabricaiei i al comercializrii asigurat i
fundamentat pe sistemul informaional existent.
Documentele care nregistreaz activitile de fabricaie-comercializare din fabricile de

cherestea i care reprezint datele primare din sistemul informaional pe care se
fundamenteaz deciziile manageriale luate ulterior sunt:
7.3.1.1. Depozitul de materie prima
Din categoria documente tipizate:
Documente de nsoire a mijloacelor de transport (auto, CFR) n care sunt

specificate date referitoare la: furnizor, materie prim (specie, cantitate).
Factura mrfii livrate, ce include date referitoare la: furnizor,
caractersiticile mrfii livrate, valoare.
Centralizarea acestor date se realizeaz n paralel, n registre completate manual, n care se
pstreaz evidena lunar a intrrilor de materii prime i a documentelor nsoitoare(Tabel
nr.1).
Tabel nr. 1
Nr. aviz Nr. N.I.R. Nr. factur Cantitate Valoarea Denumire

Specie facturii furnizor
7.3.1.2. Sectoarele de fabricatie si depozitul de cherestea

Documentele ce se completeaz sunt registre n care se noteaz producia realizat zilnic i pe
schimburi i n care sunt nscrise date referitoare la:
buteanul ce se prelucreaz (specie, dimensiuni: diametru mediu, lungime, cubaj);
modelele de debitare practicate;
cheresteaua rezultat la prelucrare (specie, clase de calitate, dimensiuni: lungime, lime,
grosime, cubaj).
De asemeni, tot ntr-un registru sunt nscrise evidenele lunare ale produciei, prin
completarea unui tabel similar cu Tabelul nr.2.
Tabel nr. 2
Nr. Ziua Buteni debitai Cherestea Randament de
crt. Specie, volum Specie, volum prelucrare
86
86
7.3.1.3. Expeditie
n categoria documente tipizate sunt incluse:
Specificaii, fracte sunt documente de nsoire marf n care sunt stipulate
caracteristicile mrfii (specie, cantitate, clieni).
Factura mrfii livrate n care sunt menionate date referitoare la client,
specificaia mrfii, valoare.
Att aprovizionarea cu materii prime ct i vnzarea produselor se execut n baza unor

contracte n care sunt stipulate:
- informaii referitoare la furnizor, client;
- date referitoare la marfa comercializat (tip, specie, dimensiuni, cantitate);
- valoarea contractat.
Din analiza critic a modului de preluare i nregistrare a datelor, caracteristicilor specifice
fabricrii cherestelei ct i a documentelor primare prezentate, ce sunt utilizate n fabrici
pentru programarea, urmrirea activitilor de producie-comercializare, se constat:
Operaia de msurare cubare butean este dublat, executndu-se att la recepia

materiei prime, n depozitul de buteni, ct i n hala de fabricaie, precednd
operaia de debitare. Aceast situaie se datoreaz lipsei unui marcaj (tbli) pe
butean pe care s fie nscrise caracteristicile msurate ale lemnului (specie,
diametru mediu, lungime, ziua nregistrrii) i care s se menin pe tot traseul
parcurs de butean, pn la prelucrare. Implicaiile negative ce decurg din aceast
situaie sunt:
- dublarea manoperii;
- pierderi de material lemnos prin:
- necorelarea volumelor msurate;
- depreciere datorat stocrii prelungite a lemnului.
Evaluarea incorect a buteanului prin neluarea n calcul a conicitii, situaie ce
determin:
- pierderi de material lemnos datorit utilizrii de diagrame de tiere
neoptimizate;
- randamente de prelucrare diminuate;
- creterea costurilor de fabricaie ale produsului finit.
Sistemul informaional existent se caracterizeaz prin:
Exemple
- numrul limitat al informaiilor reinute n documentele
informaionale ntocmite;
- accesul greoi la informaiile dorite;
- fondul mare de timp necesar prelurii informaiilor din
documente;
- spaii mari de stocare a documentelor informaionale (arhive
pentru depozitarea registrelor);
- necorelarea informaiilor deinute n documente;
- inexistena nregistrrii unor date i parametrii ce
influeneaz decisiv procesul de producie.
87
87
Urmrile negative ce decurg sunt:
Exemple
- lipsa controlului proceselor de producie determinnd
neluarea unor decizii operative de ctre ealoanele inferioare
ale managementului;
- imposibilitatea valorificrii la maximum a fondului de
informaii primare generate de activitile de producie i
comercializare pentru obinerea celor mai adecvate informaii
finale ca baz pentru deciziile strategice, tactice i curente.
- Imposibilitatea de a asigura reacii n timp real, concomitent
sau foarte apropiate de producerea diverselor evenimente n
activitile de producie i comercializare.
S ne reamintim...
Din cele prezentate, se constat c dei majoritatea managerilor din fabricile de
cherestea au impresia c ei cunosc aprofundat activitile implicate n producie-
comercializare, n realitate exist o percepie incomplet, trunchiat i superficial.
n plus, destul de frecvent unele aspecte mai recente nu sunt cunoscute iar gradul de
sistematizare las de dorit.

n programarea, pregtirea, urmrirea produciei cu ajutorul
calculatorului, n fabricile de cherestea
Pentru optimizarea activitilor de producie n fabricile de cherestea ct i pentru crearea unui

sistem informaional care s permit la nivel de manager luarea de decizii adecvate ce pot fi
adoptate i aplicate n timp util, se fac urmtoarele propuneri:
Modificarea i completarea sistemului de msurare i cubare buteni prin msurare
att a diametrului subire ct i a diametrului gros al butenilor, cubajul fcndu-se
de ctre calculator.
nregistrarea fiecrui butean intrat n depozitul de materie prim prin
nmatricularea lui (pe o tbli) cu date referitoare la:
- caracteristici: specie, diametrul subire, diametrul gros, lungime;
- numr NIR;
- data executrii recepiei;
- marcaj ce-l va nsoi pn la operaia de debitare.
Proiectarea unui program de calculator complex n care datele de intrare vor
cuprinde informaiile (parametrii, date, caracteristici) urmtoare:
- date referitoare la furnizorii de materii prime: denumire, sediu, cod fiscal;
88
88
- date referitoare la facturarea mrfii: dat, numr factur, valoarea unitar,
valoare TVA, valoare total;
- caracteristicile butenilor recepionai (specie, dimensiuni: diametru
subire, diametru gros, lungime, diametru mediu, volum msurat);
- intrrile zilnice de materii prime: numr aviz, numr NIR, dat NIR.
- nregistrarea materiei prime prelucrate zilnic, pe schimburi (specie,
caracteristici, volum);
- produsul finit rezultat zilnic (tip, specie, dimensiuni: lungime, lime,
grosime) corelat cu contractele existente;
- datele de livrare a produselor, cantitate, specificaie, clieni.
S ne reamintim...
Programul de calculator propus valorific n mod superior informaiile primare
existente, utiliznd proceduri informaionale adecvate, stabilite i selectate n
funcie de procesele manageriale ale activitilor de producie i comercializare,
astfel nct, informaiile finale obinute s asigure o evaluare corect a lor n cadrul
fabricilor de cherestea.
7.4. Proiectarea sistemului informatic

7.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic
Aplicaia OPTIMEN este un proiect ,care la rndul su este compus din mai multe module,
fiecare din acestea realiznd o anumit etap o aplicaiei.
Limbajul ales pentru dezvoltarea aplicaiei face parte din categoria limbajelor de nalt nivel i
care permite realizarea de PROGRAME orientate spre obiecte i dirijate de evenimente.
Aceast filosofie de proiectare este important pentru dezvoltarea unei aplicaii prietenoase i
viabile din punct de vedere comercial, care poate fi rulat sub O INTERFA GRAFIC
UTILIZATOR (Graphical User Interface GUI) cum este mediul MicroSoft WINDOWS.
Aplicaia i propune i reuete s pun la dispoziia managerilor fabricilor de cherestea
informaii corecte, complete i la timp referitoare la activitile comerciale i de programare,
pregtire, urmrire producie, determinnd luarea de decizii optime, operative, strategice i
tactice cu posibilitatea aplicrii lor n timpi utili.
Funciile sistemului informatic vor trebui s rezolve urmtoarele aspecte:
- formularea problemelor de programare, pregtire, urmrire producie i
comercializare prin preluarea i nregistrarea informaiilor primare;
- creaz utilizatorului posibilitatea actualizrii acestor date, prin modificarea,
vizualizarea pe ecran i listarea lor;
- asigurarea facilitii de editate a rezultatelor, editare care se propune a se
realiza att pe ecranul monitorului ct i pe imprimant.
Modulele ce compun sistemul informatic sunt:
APROV modulul care realizeaz gestionarea i evidena butenilor din depozitul

de materie prim.
PROD modulul care permite programarea, pregtirea i urmrirea fabricaiei.
COM modulul care realizeaz evidena produselor finite (piese de cherestea)
comercializate, pe clienii interni i externi.
EDIT modulul ce permite editarea la imprimant a rezultatelor modulelor
anterioare pentru elaborarea analizelor activitilor vizate.
89
89
ARHIV modulul ce realizeaz crearea unei arhive pentru stocarea informaiilor
necesare analizei activitilor de producie-comercializare la un moment dat.
Fiecare din aceste module se vor divide n submodule, cu funciuni bine stabilite i care se
descriu n continuare.
Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMEN.
7.4.2. Descrierea funciunilor componentelor sistemului informatic

Submodulele modulelor menionate mai sus i funciunile lor sunt:
Modulul APROV este compus din submodulele:
APROV1 Introducere date aprovizionare;
APROV2 Evidena zilnic aprovizionare;
APROV3 Evidena lunar aprovizionare.
Submodulul APROV1 realizeaz funciile de formare i actualizare a problemelor de
aprovizionare, prin aceasta nelegndu-se:
- ncrcarea datelor din: facturi, NIR i caracteristicile butenilor afereni;
- modificarea acestor date;
- tergerea datelor ncrcate greit sau care nu mai sunt utilizabile.
Submodulul APROV2 Evidena zilnic aprovizionare permite ca, n funcie de o anumit
dat (zi, lun), s fie vizualizate facturile, toate datele aferente lor, ct i caracteristicile
butenilor cuprini n ele.
Submodulul APROV3 Evidena lunar aprovizionare, realizeaz evidena dintr-o anumit
lun a intrrilor de materii prime, pe furnizori, facturi, NIR, cantiti defalcate pe specii ct i
totalul lunar.
Modulul PROD este compus din submodulele:
PROD1 Introducere date producie zilnic debitare buteni;
PROD2 Introducere date producie zilnic cherestea;
PROD3 Evidena zilnic a produciei de cherestea, randament de prelucrare
realizat.
PROD4 Evidena lunar piese de cherestea neacoperite cu contracte;
PROD5Evidena lunar a produciei de cherestea, randament de prelucrare (pe
specii).
Submodulul PROD1 i PROD2 realizeaz funciunile de formare i actualizare a
problemelor de producie, i anume:
- ncarc datele referitoare la butenii prelucrai i cheresteaua produs dintr-o anumit zi i
pe un anumit schimb;
- tergerea datelor ncrcate greit.
n acelai timp, n Submodulul PROD1 se stabilete stocul de buteni existeni la un
moment dat n depozitul de materie prim.
Submodulul PROD3 permite realizarea evidenei zilnice a produciei de cherestea
realizate ct i a randamentelor de prelucrare obinute.
n Submodulul PROD4 se face o eviden lunar a pieselor de cherestea neacoperite cu
contracte pe specii i diemnsiuni.
90
90
Submodulul PROD5 realizeaz evidena lunar a produciei planificate ct i a
butenilor prelucrai, a cherestelei rezultate i a randamentelor de debitare.
Modulul COM cuprinde submodulele: COM1 Evidena livrrilor. Acesta realizeaz
funciile de formare i actualizare a problemelor de desfacere produse i anume:
- ncrcarea datelor din contracte;
- tergerea datelor ncrcate greit sau care nu mai sunt utilizabile.
COM2 Evidena lunar a contractelor de livrare, submodul ce permite centralizarea lunar a
datelor referitoare la contracte, n funcie de data livrrii mrfii.
Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMEN

sistemului
7.4.3.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului
innd cont de complexitatea sistemului informatic ce va fi realizat, ca i de performanele
impuse n exploatarea acestuia, rezult o serie de cerine importante legate, pe de parte de
echipamente (capacitate de memorie, viteza de procesare, periferie specific de interaciune
grafic i de desenare), iar pe de alt parte legate de software-ul utilizat la realizarea lui.
Ca echipament de calcul necesar proiectrii sistemului, se propune utilizarea
microcalculatoarelor compatibile IBM-PC care corespund cerinelor.
Necesitile de proiectare impun urmtoarea configuraie minim de echipament:
- existena unui microcalculator IBM - PC;
- memoria intern a microcalculatorului 2G;
- unitate de disc ;
- procesor de calcul;
- plac grafic VGA i monitor color corespunztor;
- imprimant grafic.
Realizarea unui astfel de sistem informatic, necesit utilizarea de ctre proiectanii lui
a unor produse program de baz specializate i performante. Pentru acesta propunem:
- sistem de operare WINDOWS XP (min)
Deoarece aplicaia n timpul execuiei creaz i prelucreaz baze de date, a cror
dimensiune crete proporional cu volumul datelor introduse este de preferat ca suportul fizic
de stocare a datelor (hard-disk) s aib o vitez mare de lucru i un coprocesor din generaiile
noi .
7.4.3.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului

Pentru utilizarea sistemului informatic, n cadrul fabricilor de cherestea, este nevoie de
urmtorul echipament de calcul:
S ne reamintim...
- microcalculator compatibil IBM - PC;
- procesor de calcul 2G;
- memoria intern ;
- unitate de disc ;
- imprimant grafic.
- produse program de baz ca:
- sistem de operare WINDOWS XP(min);
91
91
- programe utilitare de ntreinere a sistemului de calcul;
- programe utilitare de ntreinere fiiere.
Personalul din cadrul fabricilor care vor exploata sistemul informatic propus, vor trebui
instruit cu un bagaj minim de cunotine privind utilizarea acestor tipuri de echipamente de
calcul i a produsului informatic ce s-a realizat.
Descrieti resursele necesare pentru implementarea unui sistem integrat de tip

OPTIMEN
7.5. Eficienta sistemului informatic propus

Eficiena aplicrii sistemului informatic OPTIM MEN proiectat, cumulat cu efectele
sistemului informatic OPTIM DEB, este determinat de urmtoarele aspecte:
S ne reamintim...
Posibilitatea selectrii materiei prime dup caracteristici (specie,
dimensiuni) n vederea prelucrrii optime n produse, conforme cu
specificaia comenzilor existente.
Controlul permanent al stocului de materii prime existente la un moment
dat, control ce determin fluidizarea procesului de producie eliminnd:
- riscul colapsului datorat lipsei de buteni;
- cantiti mari de buteni n stoc, ce ar genera:
- deprecierea materiei prime;
- imobilizri de spaii is bani.
Evidenele intrrilor de materii prime zilnice i lunare, pe furnizori,
inclusiv caracteristicile materiei prime, evidene ce dau o imagine
complet asupra surselor de aprovizionare, a cantitilor i a
caracteristicilor butenilor aparinnd acestor surse.
Evidena lunar a facturilor pe furnizori, valoare i stadiul achitrii
acestora, eviden ce permite urmrirea:
- comparativ a preurilor la diveri furnizori;
- evoluiei n timp a preurilor la acelai furnizor.
Crearea unei arhive privind furnizorii de materii prime i caracteristicile
mrfii livrate, ce permite contactarea lor pentru un nou contract atunci
cnd comenzile de cherestea impun acest lucru.
Posibilitatea planificrii lunare i zilnice a produciei necesar a fi
realizat n funcie de comenzile existente i n cazul nerespectrii
programrii, identificarea i eliminarea cauzelor.
nregistrarea produciei executate zilnic i pe schimburi, a materiei
prime consumate i a randamentelor de prelucrare obinute, evidene ce
faciliteaz:
- controlul funcionrii fluxului de producie;
- controlul preciziei de execuie a utilajelor;
- stabilirea influenei n randamentele de prelucrare a defectelor de
cretere ale lemnului.
Evidene lunare pentru piesele de cherestea neacoperite cu comenzi
existente n stoc, n scopul orientrii prospectrii pieei pentru vnzarea
92
92
acestora.
Evidene zilnice i lunare realizate n funcie de data livrrii pentru
contractele existente, evidene ce dau posibilitatea:
- urmririi stricte a modului n care se respect termenele de
livrare att pentru piaa intern ct i extern;
- urmririi ofertei de preuri fcute de diveri clieni ct i de
acelai client n perioade de timp diferite.
Arhivarea clienilor i a mrfii vndute lor n vederea contactrii pentru
noi contracte ori de cte ori este necesar.
Efecte asupra structurii organizatorice a fabricilor de cherestea prin
asigurarea de informaii corecte, complete i la timp att pentru
manageri ct i pentru executani.
Impactul asupra calitii fundamentrii deciziilor strategice i tactice, a
adoptrii lor n perioad optim i a operativitii aplicrii.
Influen deosebit asupra calitii diagnosticrilor i eficacitii
edinelor.
Accesul rapid i facil la informaiile dorite referitoare la producie i
comercializare.
Valorificarea la maximum a fondului de informaii primare generate de
activitile de producie i comercializare pentru obinerea celor mai
adecvate informaii finale ca baz pentru stabilirea planurilor de afaceri.
Construcia modular a sistemului informatic proiectat care permite
efectuarea modificrilor uor i rapid, atunci cnd este cazul.
Accesibilitatea att ca pre ct i ca posibilitate de achiziionare de pe
piaa romneasc a echipamentului de calcul necesar utilizrii
produsului program propus.
Instruirea facil i ntr-un interval de timp scurt a personalului din
fabricile de cherestea ce vor exploata sistemul informatic propus.
Posibilitatea selectrii materiei prime dup caracteristici (specie, dimensiuni) n

vederea prelucrrii optime n produse, conforme cu specificaia comenzilor
existente.
Controlul permanent al stocului de materii prime existente la un moment dat,
control ce determin fluidizarea procesului de producie eliminnd:
- imobilizri de spaii is bani.
Evidenele intrrilor de materii prime zilnice i lunare, pe furnizori, inclusiv
caracteristicile materiei prime, evidene ce dau o imagine complet asupra
surselor de aprovizionare, a cantitilor i a caracteristicilor butenilor
aparinnd acestor surse.
Evidena lunar a facturilor pe furnizori, valoare i stadiul achitrii acestora,
eviden ce permite urmrirea:
93
93
Crearea unei arhive privind furnizorii de materii prime i caracteristicile mrfii
livrate, ce permite contactarea lor pentru un nou contract atunci cnd comenzile de
cherestea impun acest lucru.
Posibilitatea planificrii lunare i zilnice a produciei necesar a fi realizat n
funcie de comenzile existente i n cazul nerespectrii programrii, identificarea i
eliminarea cauzelor.
nregistrarea produciei executate zilnic i pe schimburi, a materiei prime
consumate i a randamentelor de prelucrare obinute, evidene ce faciliteaz:
- stabilirea influenei n randamentele de prelucrare a defectelor de cretere
ale lemnului.
Evidene lunare pentru piesele de cherestea neacoperite cu comenzi existente n
stoc, n scopul orientrii prospectrii pieei pentru vnzarea acestora.
Evidene zilnice i lunare realizate n funcie de data livrrii pentru contractele
existente, evidene ce dau posibilitatea:
- urmririi stricte a modului n care se respect termenele de livrare att
pentru piaa intern ct i extern;
- urmririi ofertei de preuri fcute de diveri clieni ct i de acelai client n
perioade de timp diferite.
Arhivarea clienilor i a mrfii vndute lor n vederea contactrii pentru noi
contracte ori de cte ori este necesar.
Efecte asupra structurii organizatorice a fabricilor de cherestea prin asigurarea de
informaii corecte, complete i la timp att pentru manageri ct i pentru
executani.
Impactul asupra calitii fundamentrii deciziilor strategice i tactice, a adoptrii
lor n perioad optim i a operativitii aplicrii.
Influen deosebit asupra calitii diagnosticrilor i eficacitii edinelor.
comercializare.
Valorificarea la maximum a fondului de informaii primare generate de activitile
de producie i comercializare pentru obinerea celor mai adecvate informaii
finale ca baz pentru stabilirea planurilor de afaceri.
Construcia modular a sistemului informatic proiectat care permite efectuarea
modificrilor uor i rapid, atunci cnd este cazul.
Accesibilitatea att ca pre ct i ca posibilitate de achiziionare de pe piaa
romneasc a echipamentului de calcul necesar utilizrii produsului program
propus.
Instruirea facil i ntr-un interval de timp scurt a personalului din fabricile de
cherestea ce vor exploata sistemul informatic propus.
Descrieti avantajele unui sistem integrat PLUF .
Descrieti principalele caracteristici ale unui sistem integrat PLUF .
94
94
7.6. Rezumat
Din cercetrile i analiza critic efectuata rezulta:
- trsturile definitorii ale mediului modern de afaceri: informaie,
management, profit;
- conceptul managementului integrat: necesitate i implicaii;
- influena economiei de pia n organizarea i structura fabricilor de
cherestea din Romnia;
- deficienele existente n deciziile manageriale privind activitile de
producie i comercializare i n sistemul informaional din fabricile de
cherestea autohtone, s-a evideniat necesitatea realizrii unui instrument care s
pun la dispoziia titularilor posturilor att manageriale ct i de execuie de
informaii corecte, complete i la timp care s permit crearea unei uniti de
vederi n ceea ce privete evaluarea proceselor de producie i comercializare.
n acest scop se poate utiliza produsul program OPTIMEN sau alte programe
similare. Eficiena aplicrii sistemului informatic este dat de aspectele
evidentiate mai sus.
Sudiid acesta unitate de invatare, ajungem sa cunoastem o modalitate
eficienta de gestionare si urmarire a productiei intr-o fabrica de cherestea.
Pentru a evidentia toate aspectele pe care le cuprinde un sistem
informational integrat pentru PLUF, in unitatea de invatare care urmeaza se
prezinta conexiunile care se stabilesc intre programele de gestiune si programele
operationale (de executie optimizare a activitatiilor productive).In acest sens
este descrisa aplicatia de debitare optima a bustenilor in cherestea OPTIMDEB.
1. Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMEN

2. Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMEN
3. Descrieti resursele necesare pentru implementarea unui sistem integrat
de tip OPTIMEN
4. Descrieti avantajele unui sistem integrat PLUF
5. Descrieti principalele caracteristici ale unui sistem integrat PLUF

95
95
Sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,utilizand
modele informationale avansate
Cuprins
8.1. Introducere . ......... .................................................................................................96
8.2. Competenele unitii de nvare. ......... ..............................................................97
8. 3. Sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,utilizand
modele informationale avansate.. ........... .............................................................97
8.3.1. Prezentarea algoritmilor de calcul.. ........... ..........................................................98
8.3.1.1. Utilizarea eficient a masei lemnoase . .......... ......................................................99
8.3.1.2. Stabilirea algoritmilor de calcul la debitarea pe plin a butenilor ........ ..........100
bustenilor in cherestea. ......... ..............................................................................101
8.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic. ........ .........................................102
8.4.1.1. Descrierea modului de generare a diagramelor......... ........................................102
8.4.1.1.1. Debitare pe PLIN (var. I cherestea tivit,
var.II cherestea netivit).. ......... .......................................................................102
8.4.1.1.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o.. .......... ...........................................103
8.4.1.1.3. Calculul volumelor i a randamentului optim............. ........................................104
8.4.1.1.3.1. Debitare pe PLIN (var. I - var. II)..... .......... ...................................................104
8.4.1.1.3.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o (var. III). .......... .............................104
8.5. Stabilirea condiiilor i restriciilor tehnice de realizare i utilizare
a sistemului................................................................... .......................................105
8.5.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului............ .......................................105
8.5.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului... ............ ......................................105
8.6. Rezumat.................................... ........... ................................................................106
8.7. Test de evaluare a cunotinelor... .......... .............................................................107
8.1. Introducere
Aplicatiile au la baza o analiz detaliat a dotrii cu utilaje moderne de
prelucrare a trei fabrici de cherestea ct i a modului de organizare a produciei
i anume:
sortimente de materii utilizate (specii, dimensiuni) conform SR -STAS.
modele de debitare, prelucrare buteni practicate .
sortimente de cherestea rezultate la prelucrare, conform STAS.
In ce priveste modul de organizare s-a constatat :
Interesul sporit manifestat de fabricile de cherestea n achiziionarea
de utilaje i linii tehnologice performante.
Atenia maxim acordat aprovizionrii cu buteni de calitate,
defectele de stuctur ale lemnului existente, regsindu-se n defectele
admise de clasele de calitate ale cherestelei din standardele n vigoare,
dar ne influennd randamentul final n produs.
Lipsa de experien la stabilirea modelelor de debitare, nerealizndu-
96
96
se o corelare ntre specificaia cuprins n comenzile de fabricaie i
caracteristicile butenilor, generndu-se astfel randamente de
prelucrare sczute i implicit costuri de fabricaie mari.
Plecnd de la cele constatate mai sus, unitatea de invatare ofer pe
baza unor algoritmi de calcul laborios stabilii, o aplicatie de tip
program de calculator integrat numit OPTIM DEB.

- defineasc principalele noiuni utilizate in programe integrate
(ex. OPTIMDEB) proceselor de Programarea, lansarea i urmrirea
fabricaiei;
- identifice importana utilizrii acestor programe;
- utilizeze sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,avand la
baza modele informationale avansate;
- s defineasc algoritmii de calcul, rolul i funciile caracteristice ale
acestora;
- sa stabileasca algoritmi de calcul;
optimizare a timpilor de fabricaie,a randamentelor la debitare;
- descrie modul de generare a diagramelor in flux de producie;
- descrie metode de utilizarea eficient a masei lemnoase;
descrie stabilirea condiiilor i restriciilor tehnice de realizare i utilizare
a sistemului informatic;
8.3. Sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,utilizand modele

informationale avansate
Determinrile privind randamentele de prelucrare buteni n cherestea s-au fcut n
condiiile specifice din fabrici i anume pentru:
comenzi existente n lucru;
butenii existeni n depozitul de materie prim.
La determinarea randamentului de prelucrare s-au avut n vedere avantajele oferite de
ferstraiele panglic de capt cu crucior:
urm de tiere redus (2,6 3,0) mm, grosimii mici a pnzelor panglic (1,0 1,3 mm);
97
97
posibilitatea obinerii unor sortimente variate de cherestea prin executarea pe acelai utilaj a
sistemelor de debitare
pe plin cu realizarea de cherestea netivit, prin fixarea ntr-o singur
poziie a buteanului pe crucior i transformarea acestuia n piese de cherestea, prin
tierea succesiv pn la nivelul flancului, rmas ntre grifele de fixare , fig.1.
Fig. 1- Model debitare pe plin
pe prism cu realizarea de cherestea tivit, prin ntoarceri succesive la 90o a buteanului pe

crucior, fig 2.
Fig .2 Model de debitare prin intoarceri succesive la 90.
Acest model ofera posibilitatea schimbrii modului de debitare de la un butean la altul,

fr a fi necesar sortarea pe categorii de diametre.
Pe baza msurtorilor executate i a rezultatelor obinute s-a trecut la stabilirea unor algoritmi
de calcul generali care s rspund la toate problemele puse de operaiile de debitare i
prelucrare buteni n cherestea. Aceti algoritmii au stat la baza crerii unui program de
optimizare pe calculator.
8.3.1. Prezentarea algoritmilor de calcul

Problema care se pune spre rezolvare n cadrul debitrii butenilor consta n a alege acel
model de tiere care s duc la atingerea urmtoarelor obiective:
realizarea unui randament maxim posibil n vederea utilizrii ct mai eficiente a masei
lemnoase.
98
98
realizarea specificaiilor dimensionale impuse de comenzile beneficiarilor
8.3.1.1. Utilizarea eficient a masei lemnoase
S ne reamintim...
Din datele referitoare la forma i calitatea butenilor destinai produciei de
cherestea, rezult c butenii au, de regul, o form tronconic destul de regulat,
alctuit dintr-o zon cilindric central i dintr-o zon conic exterioar. Zona
cilindric a crei seciune este egal cu cea a captului subire al buteanului,
reprezint n medie 85% din volumul acestuia. Din prelucrarea acestei zone se obin
piese de cherestea cu lungime egal cu lungimea buteanului. Din zona conic
rezult piese de cherestea mai scurte, cu ct sunt mai deprtate de centrul
buteanului , fig. 3
Fig . 3.- Caracteristici bustean : Ds- diametru capat subtire bustean; diametru capat
gros;Di - diametru minim ;li- latime minima ; lp- latime maxima
Stabilirea modelelor de debitare se bazeaz pe anumite relaii ntre dimensiunile

pieselor de cherestea (lungime, grosime, lime) i diametrele buteanului (conicitatea) la
captul gros i captul subire fig. 4.
99
99
Fig.4.Caracteristici bustean : Llungime bustean; Lx ;L- lungimi piese
8.3.1.2. Stabilirea algoritmilor de calcul la debitarea pe plin a butenilor

Pentru determinarea modelului de debitare, i anume a numrului (I) de piese de
cherestea de aceeai grosime (g) i lungime (L) egal cu lungimea buteanului, care rezult la
prelucrarea zonei cilindrice, din butean, se consider c prima pies de cherestea va avea
limea minim admis de STAS de 6 cm sau 8 cm, funcie de grosimea cherestelei conform
fig. 5.
Fig.5.-Diagrama carecteristicilor utilizate la elaborarea modelului matematic

Exemple
Ds = y + (gp + s)i + gt(i + 1) + Y
n care:
Ds = diametru butean la captul subire (cm);
y = distana la care se taie prima pies din diametrul subire al
buteanului (mm);
s = supradimensiunea de contragere, conform STAS (mm);
gt = grosimea de tiere (mm).
gt = gpz + 2 c
n care:
gpz = grosime pnz panglic (mm);
c = ceapraz (mm).
n cazul n care valorile cunoscute sunt (Ds), (s), (gp), (gpz), (c), se poate
determina:
2 2
Ds 60
x= mm
2 2
Pentru situaia n care y = y, rezult c:
100
100
Ds 2 y gt
i= , valoarea obinut se rotunjete la un ntreg i
gp + gt + s
se calculeaz:
y = Ds [y + (gp +s)i + gt(i + 1)] (mm)
x = Ds (y + x + y) (mm)
Limile pieselor de cherestea (fig. 18) rezultate la debitarea pe diametrul

subire al buteanului, se calculeaza cu formulele:
2
Ds
( y + gp + s + 2 gt ]
2
l2 = 2
2
2
Ds
[ y + 2( gp + s ) + 3gt ]
2
l3 =
2
2
Ds
[ y + ( n 1)( gp + s ) + ngt ]
2
ln = 2
2
2
Ds
l =2
'
1 ( x' )
2
2
Ds
l =2
'
2 ( y '+ gp + s + 2 gt )
2
2
Ds
l =2
'
n [ y '+(n 1)( gp + s ) + ngt )
2

bustenilor in cherestea
n vederea aplicrii ct mai eficiente a algoritmilor de optimizare a debitrii butenilor
n cherestea, prezentai anterior, se propune proiectarea i realizarea unui sistem informatic
care s rezolve problema cu ajutorul microcalculatoarelor compatibile IBM - PC.
Asemenea echipamente de calcul se propun din dou considerente:
datorit costului redus al acestora, ceea ce le face foarte accesibile oricrei fabrici.
datorit performanelor de calcul pe care le pune la dispoziia utilizatorilor.
101
101
Considerm c un astfel de echipament de calcul poate fi utilizat la nivelul unei fabrici de
cherestea nu numai pentru sistemul informatic, ci i la alte aplicaii utile a fi folosite n cadrul
societilor comerciale.
8.4.1. Descrierea funcional a sistemului informatic

Aplicaia numit optim deb este un proiect compus din mai multe module i funcii, fiecare
dintre acestea realiznd o anumit etap a sistemului.
Limbajul ales pentru dezvoltarea aplicaiei permite realizarea de programe orientate spre
obiecte i dirijate de evenimente (OOED).
Aceast filosofie de proiectare este important pentru dezvoltarea unei aplicaii viabile din
punct de vedere comercial, care poate fi rulat sub o interfa grafic utilizator (Graphical
User Interface GUI) cum este mediul MicroSoft WINDOWS.
Aplicaia i propune i reuete ntotdeauna ca pentru un anumit butean al crui tip (specie)
i dimensiuni (Ds, L, conicitate) introduse ca date de intrare, conform standardelor n vigoare
(SR 12941993, SR 2024 1993, SR 10391993) n funcie de caracteristicile pnzelor
tietoare ale utilajelor folosite, s genereze, n trei variante de debitare PLIN cherestea
tivit, PLIN cherestea netivit, ntoarceri succesive la 90o toate combinaiile
(diagramele) posibile, stabilind n final, pentru care din aceste diagrame se obine un volum
maxim de cherestea i deci randamentul maxim de prelucrare.
8.4.1.1. Descrierea modului de generare a diagramelor

8.4.1.1.1. Debitare pe PLIN (var. I cherestea tivit, var.II cherestea netivit)
Pornind de la datele de intrare introduse n prima pagin de ecran (fereastr) se
calculeaz Dg butean i caracteristicile pnzelor tietoare ale utilajelor (ceapraz, grosime de
tiere).
Pentru o anumit grosime (gp) (mm) de pies de cherestea aleas din SR(STAS) 942
86, SR 868986) se stabilete numrul ntreg de aceste piese care acoper dimensiunea Ds i
pentru fiecare din ele se calculeaz limile corespunztoare. Toate aceste piese cu
caracteristicile lor sunt reinute (scrise) ntr-o baz de date (n Tabelul PLIN) care ulterior va
fi prelucrat cu funcia CALC-DEB - PLIN, algoritmul repetndu-se pentru toate grosimile
STAS.
S-a stabilit astfel, numrul ntreg de piese cu grosime (gp) nscrise n diametrul subire
(Ds) (atunci cnd este cazul cea de a (n) pies se redimensioneaz pentru a obine lime
minim STAS) i, distana pe Ds la care se va face prima tietur n butean.
Urmeaz CALCUL FLANC STNG i anume:
- se alege pe rnd cte o grosime de pies STAS;
- se calculeaz numrul ntreg de piese care pot intra n flancul stng i pentru
fiecare dintre ele se calculeaz limea i lungimea STAS, la ce distan L fa de Dg se afl
un diametru interior pe care piesa respectiv s aib limea minim STAS pentru grosimea
aleas;
- se ncadreaz L n STAS prin trunchiere;
- se recalculeaz limea STAS pentru L trunchiat STAS;
- dup cele (n) piese de flanc de grosime aleas iniial se verific dac se mai
pot ncadra piese de grosimi, mai mici dect cea aleas.
Procedura se repet identic pentru flancul drept, utilizndu-se funcia CALCUL
FLANC DREPT.
102
102
8.4.1.1.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o
Pe baza datelor de intrare ce se introduc n prima pagin de ecran i a unei grosimi
(gp) de pies de cherestea aleas STAS, se calculeaz prin funcia CALC DEB PRISM,
numrul ntreg de piese ce se ncadreaz n prisma maxim nscris n diametrul subire (Ds),
fig .6.
Fig.6. - Model de debitare prin intoarceri succesive la 90
Pentru mrirea vitezei de calcul i scurtarea timpului de generare a DIAGRAMELOR

se menin constante ca dimensiune, pentru orice grosime de pies din prism, flancurile stng
i superior. Flancurile drept i inferior vor varia ca dimensiune pentru fiecare iteraie
corespunztoare unei grosimi (gp) alese.
Baza de date DEB. PRISM cuprinde i 4 tabele de flanc i anume:
- FLANC ST - pentru flancul stng egal cu lungimea buteanului;
- FLANC ST- ST- pentru flancul stng care este dat de conicitate, cu lungimi
de piese de cherestea mai mici dect L butean.
Similar i pentru celelalte flancuri: FLANC SUP., FLANC SUP - SUP, FLANC DR,
FLANC DR - DR, FLANC INF, FLANC INF - INF.
Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMDEB
103
103
8.4.1.1.3. Calculul volumelor i a randamentului optim
8.4.1.1.3.1. Debitare pe PLIN (var. I - var. II)

Pe baza algoritmilor de calcul stabilii , pentru fiecare grosime (gp) de cherestea STAS
aleas,se calculeaz pentru fiecare butean (cu caracteristicile stabilite STAS) volumele de
cherestea (tivit var. I i netivit var. II) rezultat la prelucrare i randamentul de prelucrare
butean.
n listing-uri, tabelele FLANC ST, FLANC DR, PLIN, sunt trecute piesele de
cherestea care compun fiecare DIAGRAM DE DEBITARE (l.m.), cu caracteristicile lor
(grosime, lime, lungime), prin prelucrare butean de la stnga la dreapta, precizndu-se i
distana fa de marginea stng a buteanului la care se va face prima tietur pe diametrul
gros (Dg).
n final se stabilete pentru care din variantele de debitare se obine cel mai mare
volum de cherestea, rezultnd varianta (iteraia) optim de debitare i deci randamentul optim
de prelucrare butean.
8.4.1.1.3.2. Debitare prin ntoarceri succesive la 90o (var. III)

Procedura de prelucrare baz de date i calcul optim al volumelor pieselor de cherestea
tivite rezultate la prelucrarea n aceast variant este asemntoare cu cea prezentat la pct.
8.4.1.1.3.1. cu meniunea c pe flancuri se determin optimul pe FLANC ST i apoi cel
corespunztor pe FLANC ST ST. Similar se calculeaz pe celelalte flancuri (optim
FLANC SUP, optim FLANC SUP SUP, optim FLANC DR, optim FLANC DR DR,
optim FLANC INF, optim FLANC INF INF).
Modulele de program care calculeaz volumele de cherestea i randamentele de
prelucrare buteni n cele trei variante sunt:
- funcia Comand 1 click;
- funcia Calc Deb;
- funcia Flanc;
- funcia H flanc;
- funcia Scrie flanc;
- funcia Scrie flanc y;
- funcia Calculez.
Aceast compactare a programului surs este necesar att pentru obinerea unui cod surs
bine structurat ct i pentru folosirea (acolo unde este cazul) a prilor comune din algoritm.
Astfel, codul surs al programului i deci i programul executabil final OPTIM DEB ar fi
ocupat mult mai mult spaiu pe suportul fix de stocare a informaiei (discul fizic).
Valoarea volumelor optime de cherestea se nscrie n tabelul TAB REZULT, pe baza
acestora stabilindu-se prin calcul valoarea randamentului optim de prelucrare butean.
Bazele de date ce se obin la prelucrarea informaiilor se suprascriu pentru economie de spaiu

pe suportul fizic (hard-disk).
Din aceleai considerente tiprirea raportului se face direct pe imprimant (opional).
Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMDEB
104
104
8.5. Stabilirea condiiilor i restriciilor tehnice de realizare i utilizare a sistemului
8.5.1. Resurse necesare pentru realizarea sistemului
innd cont de complexitatea sistemului informatic , ca i de performanele impuse n
exploatarea acestuia, rezult o serie de cerine importante legate pe de o parte de echipamente
(capacitate de memorie, vitez de procesare, periferie specific de interaciune grafic i de
desenare), iar pe de alt parte legate de software-ul utilizat la realizarea lui.
Ca echipament de calcul necesar proiectrii sistemului, propunem utilizarea
microcalculatoarelor compatibile IBM-PC care corespund cerinelor.
Necesitile de proiectare impun urmtoarea configuraie minim de echipament:

- existena unui microcalculator IBM - PC;
- memoria intern a microcalculatorului 2 G;
- unitate de disc ;
- procesor de calcul ;
- imprimant grafic.
Realizarea unui astfel de sistem informatic, necesit utilizarea de ctre proiectanii lui a unor
produse program de baz specializate i performante. Pentru acesta propunem: sistemul de
operare WINDOWS XP sau variante mai noi.
Deoarece aplicaia n timpul execuiei creaz i prelucreaz baze de date a cror dimensiune
crete proporional cu dimensiunile butenilor prelucrai este de preferat ca suportul fizic de
stocare a datelor (hard-disk) s aib o vitez mare de lucru i un coprocesor din generaiile
noi.
8.5.2. Resurse necesare pentru utilizarea sistemului

S ne reamintim...
Pentru utilizarea sistemului informatic, n cadrul fabricilor de cherestea, este nevoie
de echipament de calcul care sa asigure minimul de caracteristici:
- microcalculator compatibil IBM - PC;
- procesor de calcul ;
- memoria intern ;
- unitate de disc ;
- imprimant grafic.
- produse program de baz ca:
- sistem de operare WINDOWS XP;
- programe utilitare de ntreinere a sistemului de calcul;
- programe utilitare de ntreinere fiiere.
Personalul din cadrul fabricilor care vor exploata sistemul informatic propus, va trebui instruit
cu un bagaj minim de cunotine privind utilizarea acestor tipuri de echipamente de calcul i a
produsului informatic.
Programul optim deb poate fi utilizat i n cazul liniilor tehnologice ce vor fi dotate cu
sisteme automate de cubare buteni (KEBA, MUDATA, REMA CONTROL) care msoar i
calculeaz automat dimensiunile (diametre, lungime) i conicitatea buteanului.
105
105
S ne reamintim...
Acest sistem informatic pentru un butean cu caracteristicile (specie, lungime,
diametru subire, conicitate) conform SR (STAS)-urilor romnesti actuale,
introduse ca date de intrare i n funcie de parametrii tehnologici ai sculelor
tietoare ale utilajelor pe care se execut prelucrarea, genereaz, trei variante de
debitare:
- var. I: Debitare pe PLIN cu obinere de cherestea tivit;
- var. II: Debitare pe PLIN cu obinere de cherestea netivit;
- var. III: Debitare prin NTOARCERI SUCCESIVE LA 90O
cu obinere de cherestea tivit.
Genereaza de asemenea TOATE COMBINAIILE (DIAGRAMELE) POSIBILE,
stabilind n final pentru care din diagrame se obine un volum maxim de prelucrare
8.6. Rezumat
Eficiena aplicrii sistemului informatic poate fi privit din mai multe puncte de
vedere, i anume:
Aplicarea unor algoritmi optimi de debitare a butenilor care vor determina
creterea randamentului de prelucrare, nu se poate face n mod eficient
dect utiliznd un echipament de calcul, deoarece, aceti algoritmi sunt
foarte laborioi n calcule, necesitnd multe iteraii pentru care lucrul cu
creionul i hrtia devine de cele mai multe ori de neaplicat.
Sistemul informatic va permite utilizatorului formarea de cte ori dorete
probleme de debitare, astfel nct, rezultatul s fie ct mai apropiat de cel
dorit, prin efectuarea unui ciclu de modificri ale problemelor i
rezolvare a lor pn cnd este mulumit.
Timpul de rezolvare al unei probleme va fi foarte mic n raport cu rezolvarea
aceleiai probleme fr ajutorul calculatorului, lsnd timp utilizatorului
s i rezolve problemele specifice de organizare a produciei n condiii
ct mai bune.
Datele introduse n memoria extern a calculatorului privind caracteristicile
butenilor, precum i modelel de debitare vor putea fi folosite i n alte
aplicaii informatice pe care utilizatorul le poate folosi n cadrul gestiunii
fabricii sale.
Deasemenea, codul surs al programului a fost conceput cu un grad maxim de
compactare, spaiul ocupat pe suportul fizic de programul executabil la final fiind
redus.Pentru utilizarea n cadrul fabricilor de cherestea a sistemului informatic
propus este nevoie de un echipament de calcul (prezentat anterior) accesibil, att ca
posibilitate de achiziionare de pe piaa romneasc dar i ca pre. Aceast dotare
permite realizarea i altor aplicaii utile a fi folosite n cadrul societilor
comerciale ca de exemplu: gestiunea depozitului de buteni, gestiunea depozitului de
cherestea i nu n ultimul rnd programarea, lansarea i urmrirea produciei de
cherestea.
Personalul din cadrul fabricilor de cherestea care vor exploata sistemul
informatic propus, va trebui instruit cu un bagaj minim de cunotine privind
utilizarea acestor tipuri de echipamente de calcul i a produsului informatic ce s-a
realizat.
106
106
1. Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMDEB
2. Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMDEB
de tip OPTIMDEB

107
107
Optimizari in sistemul de Programare,Lansare si Urmarire a
Fabricatiei utilizand programe informatice integrate OPTIMDEB
si OPTIMEN
Cuprins
9.1. Introducere ......... .........................................................................................................108
1.2. Competenele unitii de nvare. ........ ......................................................................108
9.3. Optimizarea debitarii cherestelei utilizand programul OPTIMDEB.......................... 109
9.4. Optimizarea managementului PLUF ntr-o fabric de cherestea
prin introducerea sistemelor informatice pentru gestionarea,
prelucrarea i accesarea datelor. ......... ......................................................................113
9.5. Rezumat.. ........... ...........................................................................................................117
9.6. Test de evaluare a cunotinelor... .......... ......................................................................118
9.1. Introducere
Aplicatia OPTIMDEB se nscrie n programul de modernizare a fabricilor
de cherestea prin introducerea sistemelor informatice de culegere i prelucare a
datelor.
Soluiile prezentate conduc la debitarea optim a butenilor, la obinerea
unor economii de material lemnos i totodat permit reducerea costurilor de
producie.
Aplicatia OPTIMEN contribuie la optimizarea managementului PLUF ntr-o
fabric de cherestea prin introducerea sistemelor informatice pentru gestionarea,
prelucrarea i accesarea datelor.
Prin elaborarea produselor informatice Optimdeb si Optimen se pune la
dispoziia titularilor posturilor manageriale ct i de exercitare a relaiilor
organizaionale din fabricile de cherestea, un instrument prin care se asigur
informaii corecte, complete i la timp, pentru programarea i urmarirea
activittilor de producie i comercializare.

- defineasc principalele variante de determinare a diagramelor optime de
debitare
- identifice importana utilizrii acestor programe;
108
108
- utilizeze sisteme integrate de debitare a bustenilor in cherestea ,avand la
baza modele informationale avansate;
- s defineasc modelele de debitare si tehnologia, rolul i funciile
caracteristice ale acestora;
- sa stabileasca algoritmi de calcul (modulele de lucru) in functie de cerinte;
- sa descrie modul de inregisrare si evdenta stocurilor de busteni ;debitare;
- defineasca modul de determinare a randamentelor optime la debitarea
bustenilor;
- descrie modul de generare a diagramelore;
- descrie metode de utilizarea eficient a masei lemnoase;
- descrie eficienta economica a sistemului informatic;
9.3. Optimizarea debitarii cherestelei utilizand programul OPTIMDEB
Creterea accentuat a preurilor cherestelei, a fost determinat de majorarea

substanial a costurilor de producie n fabricile de cherestea.
n acest context devine esenial necesitatea creterii randamentului de prelucrare a
butenilor, pentru existena fabricilor de profil.
De asemeni, din analizele efectuate rezult c starea de sntate a pdurilor n
Romnia poate fi considerat relativ bun, ceea ce face ca pentru buteni destinai produciei
de cherestea, prezena defectelor de structur i de cretere, ct i a celor de form, s se
situeze n limite acceptabile, ce presupun o utilizare economic a acestora.
Datele prezentate mai sus reprezint premize importante privind cerinele acute de
diminuare a consumurilor de materii prime n producia de cherestea i implicit necesitatea i
posibilitatea de realizare cu ajutorul calculatorului a modelelor de debitare optime.
Astfel a fost realizat un sistem informatic care s rezolve problema cu ajutorul
microcalculatoarelor compatibile IBM - PC.
Produsul informatic "OPTIM DEB" a fost conceput n doua variante:
var. I - Determinarea DIAGRAMEI OPTIME de debitare
var. II - Determinarea BUSTEANULUI OPTIM de debitare
n prima variant ( I ), pentru un butean cu caracteristicile (specie, lungime, diametru
subire), conform standardelor romneti actuale, introduse ca date de intrare,conform fig. 1 i
n funcie de parametrii tehnologici ai sculelor tietoare ale utilajelor pe care
109
109
se execut prelucrarea, se genereaz pentru cele trei tipuri de debitare, diagramele:
Fig.1.-Varianta I-Modul debitare optima bustean (diagrama optima)
Exemple
Fig. 2.- Debitare pe "PLIN" cu obinerea de cherestea netivit
110
110
Exemple
Fig.3.- Debitare pe "prisma" prin "intoarceri successive la 900" cu obtinerea de de

cherestea tivit.
Toate combinatiile ( digramele) posibile, stabilind n final pentru care din diagrame se
obine un volum maxim de cherestea i randamentul maxim de prelucrare.
n varianta II s-a creat posibilitatea ca funcie de portofoliu de comenzi de cherestea deinut
de o fabric ( specii,dimensiuni), s se stabileasc caracteristicile butenilor (specii, diametre,
lungimi) ce trebuie achiziionai ct i modele de debitare optime prin care se realizeaz
randamente de prelucrare maxime, fig.4;5 .
Fig.4. Fig.5 .
Fig.4.- Varianta II -Modul determinare bustean optim
Fig.5.- Debitare pe "prisma" prin "intoarceri successive la 900" cu obtinerea de de
cherestea tivit.
111
111
n ambele variante se poate vizualiza i n acelai timp tipri pe imprimant "rapoarte
integrale" i "raportul optim". Aceste rapoarte contin dimensiunile pieselor de cherestea
rezultate la prelucrare.
Eficiena aplicrii sistemului informatic propus este determinat de urmtoarele
aspecte:
S ne reamintim...
Aplicarea unor algoritmi optimi de debitare a butenilor care
vor determina creterea randamentului de prelucrare, nu se poate face n
mod eficient dect utiliznd calculatorul, deoarece cu echipament clasic,
algoritmii sunt foarte laborioi n calculele i devin de cele mai multe ori
greu de aplicat.
Sistemul informatic permite utilizatorului formarea de cte ori
dorete a oricrui tip de probleme de debitare, prin efectuarea unui ciclu de
modificri n datele iniiale.
Timpul de rezolvare a algoritmilor cu ajutorul calculatorului va fi
foarte mic, lsnd utilizatorului posibilitatea s efectueze atribuiile
specifice de organizare a produciei.
Datele introduse n memoria extern a calculatorului referitoare la

caracteristicile bustenilor, precum i modelele de debitare vor putea fi folosite i
n alte aplicaii informatice pe care utilizatorul le poate realiza n cadrul fabricii
sale: gestiunea depozitului de busteni, gestinunea depozitului de cherestea i nu n
ultimul rnd programarea produciei.
Posibilitatea efecturii unei aprovizionri cu busteni (specii, dimensiuni)
corelat cu specificaia comenzilor de fabricaie
Diversificarea modelelor de prelucrare prin introducerea sistemului de
debitare prin "ntoarceri succesive la 900" pentru opinerea de cherestea cu
dimensiuni fixe (lungime, lime).
Utilizarea unui echipament de calcul accesibil ca pre de achiziionare.
Instruirea facil a personalului din fabricile de cherestea ce va utiliza
produsul informatic.
Completati cu date macheta de determinare optima a debitari unui bustean

in cherestea
Completati cu date macheta de determinare a busteanului optim in functie

de comenzile de cherestea
112
112
9.4. Optimizarea managementului PLUF, ntr-o fabric de cherestea prin introducerea
sistemelor informatice pentru gestionarea, prelucrarea i accesarea datelor.
n contextul mediului actual de afaceri caracterizat prin dorina de a obine eficien
maxim, "informaia" devine pilonul principal al mecanismului ce-l genereaz.
Paradoxal, dei cantiti mari de date importante sunt manipulate de majoritatea
firmelor, acestea fie nu sunt utilizate aproape niciodat, fie nu sunt utilizate eficient.
Utilizatorii care desi ar putea transforma aceste date ntr-un important atu, ajung
rareori la nivelul optim de sintez i analiz a datelor: cu att mai puin analiza are loc ntr-un
timp scurt, care s le dea maxim utilitate. Situaia devine critic n zona managementului
PLUF. Astzi, firmele care nu sunt conduse eficient, practic nu mai pot rezista dac managerii
lor nu-i fundamenteaz deciziile pe informaii: coerente, corecte obinute direct (ON LINE),
n timp real ( REAL TIME).
Prin proiectarea produsului informatic OPTIMEN se pune la dispoziia titularilor
posturilor att manageriale ct i de execuie i exercitare a relaiilor orgaziionale din
fabricile de cherestea, un instrument prin care se asigur informaii corecte, complete i la
timp pentru programarea i urmrirea activitilor de producie i comercializare.
Eficiena sistemului informatic propus este determinat de:
Posibilitatea selectrii materiei prime dup caracteristici (specie, dimensiuni)
n vederea prelucrrii optime n produse finite, conform cu specificaia comenzilor
exestente, fig.6.
Exemple
Fig.6.-Selectarea materiei prime dupa caracteristici (specie, dimensiuni)
113
113
Controlul permanent al stocului de materii prime existente la un moment dat,
fig.7.
Exemple
Fig.7.- Controlul permanent al stocului de materii prime existente
control ce determin fluidizarea procesului de producie eliminnd:

- imobilizri de spaii i bani
Evidenele intrrilor de materii prime zilnice i lunare,fig.8 pe

furnizori,inclusiv caracteristicile materiei prime, evidene ce dau o imagine
complet asupra surselor de aprovizionare, a caracteristicilor butenilor
aparinnd acestor surse.
Fig.8.- Evidenele intrrilor de materii prime zilnice i lunare
114
114
Evidena lunar a facturilor pe furnizori,fig.9 valoare i stadiul achitrii
acestora, eviden ce permite urmrirea:
Exemple
Fig.9.- Evidena lunar a facturilor pe furnizori
Crearea unei arhive privind furnizorii de materii prime i caracteristicile mrfii

livrate, ce permite contactarea lor pentru un nou contract atunci cnd comenzile de
cherestea impun acest lucru.
Posibilitatea planificrii lunare i zilnice a produciei necesare a fi realizat n
funcie de comenzile existente i n cazul respectrii, identificarea i eliminarea
cauzelor.
nregistrarea produciei executate zilnic, fig.10;11 i pe schimburi, a materiei
prime consumate i a randamentelor de prelucrare obinute, evidene ce faciliteaz:
Fig.10. Fig.11.
Fig 10;11. - nregistrarea produciei executate zilnic i pe schimburi

- stabilirea influenei n randamentale de prelucrare a defectelor de
cretere ale lemnului
115
115
Evidene lunare pentru piesele de cherestea neacoperite cu comenzi i existente
n stoc, n scopul orientrii prospectrii pieei pentru vnzarea acestora, fig.12; 13; 14.
Fig.12. Fig.13.
Exemple
Fig.14
Fig.12; 13; 14. - Evidene lunare pentru piesele de cherestea neacoperite cu comenzi
Completati cu date macheta de inregistrare a productiei de cherestea si a

celei cu evideta contractelor
Evidene zilnice i lunare realizate n funcie de data livrrii pentru produsele

executate, evidente ce dau posibilitatea:
- urmririi stricte a modului n care se respect termenele de livrare,
fig.15; 16 ; att pentru piaa intern ct i pentru piaa extern;
- Urmaririi ofertei de preuri facute de diveri clieni ct i de acelai
client n peroade de timp diferite.
116
116
Fig.15. Fig.16
Fig.15; 16 - Evidene zilnice i lunare realizate n funcie de data livrrii
Arhivarea clienilor si a mrfii vndute lor n vederea contactrii pentru noi

contracte ori de cte ori este necesar, fig.17.
Fig.17.- Arhivarea clienilor si a mrfii vndute
Efecte asupra structurii organizatorice a fabricilor de cherestea prin asigurarea

de informaii corecte, complete si la timp att pentru manageri ct i pentru executani.
Impactul asupra calitii fundamentrii deciziilor strategice i tactice, a
adoptrii lor n peroad optim i a operativitii aplicrii.
Influen deosebit asupra calitii diagnosticrilor i eficacitii edinelor.
9.5. Rezumat
Utilizarea programelor informatice integrate OPTIMDEB si OPTIMEN in domeniul
PLUF permite:
comercializare.
Valorificarea la maximum a fondului de informaii primare generate
de activitile de producie i comercializare pentru obinerea celor mai
adecvate informaii finale ca baza pentru stabilirea planurilor de afeceri.
Construcia modular a sistemelor informatice proiectate permite
efectuarea modificrilor uor i rapid, atunci cnd este cazul.
Accesibilitatea att ca pre ct i ca posibilitate de achiziionare de
pe piaa romneasc a echipamentului de calcul necesar utilizrii
117
117
produselor program propuse.
Instruirea facil i ntr-un intreval de timp scurt a personalului din
fabricile de cherestea ce vor exploata sistemele informatice propuse.

1. Care este importana programelor OPTIMDEB SI OPTIMEN
2. Descrieti modul de generare a diagramelor de debitare optima
a bustenilor in cherestea;
3. Definiti modelele de debitare a bustenilor in cherestea, tehnologia,
rolul , funciile si caracteristicile acestora;
4. Descrieti modul de inregisrare si evdenta stocurilor de busteni si
cherestea,
5. Prezentati eficienta economica a programelor OPTIMDEB SI
OPTIMEN

118
118
Anexa 1
NTREBRILE DIN CHESTIONARELE DE EVALUARE
16. Ce nseamn PLUF ?

19. Ce este un flux tehnologic ?
20. Ce este un ciclu de producie ?
21. Cum se calculeaz un ciclu de producie ?
22. Care sunt fazele prin care trebuie s treac un produs de la noiunea de idee i pn
la materializare ?
24. Ce nseamn determinarea consumului de materii prime ?
26. Ce este o instruciune de lucru ?
27. Ce nseamn normare (timp normat) ?
28. Care sunt etapele unui proces de control ?
30. Care sunt mijloacele de monitorizare a performanei ?
Testul de evaluare a cunotinelor

Reprezinta un test clasic cu rspunsuri care vor fi dezbtute n cadrul Activitilor Tutoriale
si Aplicative avand la baza urmatoarele intrebari:
1.5. Test de evaluare a cunotinelor (UI-1)
1. Definii un proces i prezentai fazele acestuia.
2. Care sunt elementele care stau la baza proceselor de planificare ?
3. Descriei planificarea i coordonarea comenzilor.
4. Ce este un plan de contigen ?
5. n funcie de ce se determin cifrele interne de producie ?
119
119
1. Definii elementele care stau la baza unui plan de producie.
2. n ce const analiza contractului ?
3. Descriei fazele care se regsesc n organizarea unui proces de proiectare.
4. Prezentai elementele care se regsesc n documentaia de fabricaie a unui produs de
mobil.
5. Cum se poate executa programarea produciei ?
1. Descriei obiectivele activitii de lansare n fabricaie.
2. Care sunt documentele tehnico-economice utilizate n lansarea fabricaiei ?
3. Ce specificaii conine fia de nsoire ?
4. Care sunt formele de lansare a produciei ?
5, Cum se efectueaz controlul i arhivarea documentaiei ?
1. Descriei particularitile PLUF pentru producia de serie mic i unicate.
2. Care sunt coeficienii specifici cu influen asupra sistemului de programare ?
3. Care sunt elementele care stau la baza unui program coordonator de produs ?
4. Care sunt informaiile necesare pentru lansarea produciei de serie mica ?
5. Ce condiii sunt necesare pentru o urmrire eficient a produciei de serie mica ?
1 . Ce reprezinta informatizarea activitatilor PLUF in intreprinderi ?

2 . Cum se realizeaza obiectivele specifice programarii productiei ?
3 . Ce implica conducerea activitatii de "aprovizionare" ?
4 . Cum definiti sistemul informational ?
5. Care sunt componentele informaionale ce fundamenteaz sistemele integrate
fabricaie-comercializare ?
1. Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMEN

2. Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMEN
de tip OPTIMEN
1. Descrieti funcionarea sistemului informatic OPTIMDEB
2. Descrieti submodulele sistemului informatic OPTIMDEB
120
120
de tip OPTIMDEB
1. Care este importana programelor OPTIMDEB SI OPTIMEN
5. Descrieti modul de generare a diagramelor de debitare optima
a bustenilor in cherestea;
6. Definiti modelele de debitare a bustenilor in cherestea, tehnologia,
rolul , funciile si caracteristicile acestora;
7. Descrieti modul de inregisrare si evdenta stocurilor de busteni si
cherestea,
5. Prezentati eficienta economica a programelor OPTIMDEB SI
OPTIMEN
121
121
Anexa 1a
RASPUNSURI LA NTREBRILE DIN CHESTIONARELE DE EVALUARE I

BAREMURILE DE CORECTUR

1. punct 1.1 - pagina 11
2. punct 1.3 - pagina 12
3. punct 1.1- pagina 11
4. punct 1.3.3.1.1- pagina 14
5. punct1.3.3.1.2 - pagina 17
6. punct 1.3.3.1.2 - pagina 17
7. punct 1.3.3 - pagina 13
8. punct 1.3.3.2 pagina 20
11. punct 1.3.3.1.4 pagina 19
12. punct 1.3.3.1.2 pagina 17
13. punct 2.3.6 pagina 33
Testul de evaluare a cunotinelor

Reprezinta un test clasic cu rspunsuri la intrebari care vor fi dezbtute n cadrul
Activitilor Tutoriale si Aplicative.
Barem corectare
1.5. Raspunsuri la testul de evaluare a cunotinelor UI 1
- punctaj -
1. punct 1.1 - pagina 11 1,8
2. punct 1.1 - pagina 11 1,8
3. punct 1.3.3.2 pagina 20 1,8
4. punct 1.3.3.4 pagina 21 1,8
5. punct 2.3.5 pagina 30 1,8
6. din oficiu 1,0
Barem corectare
- punctaj -
1. punct 2.1. pagina 23 1,8
2. punct 2.3.1. pagina 24 1,8
3. punct 2.3.1. pagina 24 1,8
122
122
4. punct 2.3.2 pagina 28 1,8
5. punct 2.3.3 pagina 30 1,8
6. din oficiu 1,0
Barem corectare
- punctaj -
2. punct 3.3.1 pagina 39 1,8
3. punct 3.3.3 pagina 40 1,8
4. punct 3.3.3.1.7 pagina 42 1,8
5. punct 3.3.4.3. pagina 45 1,8
6. din oficiu 1,0
Barem corectare
- punctaj -
1. punct 4.3.1 pagina 49 1,8
2. punct 4.3.2 pagina 50 1,8
3. punct 4.3.2.2 pagina 50 1,8
4. punct 4.4 pagina 51 1,8
6. din oficiu 1,0
Barem corectare
- punctaj -
3. punct 5.3.2 pagina 61 1,8
4. punct 5.3.5 pagina 68 1,8
5. punct 5.3.6 pagina 69 1,8
6. din oficiu 1,0
Barem corectare
- punctaj -
1. punct 6.4.1 - pagina 74 1.8
2. punct 6.5.2- pagina 78 1.8
3. punct 6.5.2 pagina 78 1.8
4. punct 6.6.1 pagina 78 1.8
5. punct 6.6.2 pagina 79 1.8
6. din oficiu 1.0
7.7. Raspunsuri la testul de evaluare a cunotinelor UI 7 Barem corectare
- punctaj -
1. punct 7.4.1 pagina 89 1.8
123
123
2. punct 7.4.2 pagina 90 1.8
3. punct 7.4.3 pagina 91 1.8
4. punct 7.5 - pagina 92 1.8
5. punct 7.3.2 pagina 88 1.8
6. din oficiu 1.0
- punctaj -
1. punct 8.4.1 pagina 102 1.8
2. punct 8.4.1.1 - pagina 102 1.8
3. punct 8.5.2 - pagina 105 1.8
4. punct 8.7 pagina 107 1.8
6. din oficiu 1.0
- punctaj -
5. punct 9.3;9.5 pagina 109;117 1.8
6. din oficiu 1.0
124
124
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. Bloiu L., Managementul inovaiei. ntreprinderea viitorului, viitorul ntreprinderii.

Editura Eficient, Bucureti, 2005
2. Gheorghiu, Al.,s.a..: Msurarea, analiza i optimizarea calitii produselor. Editura
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 2002
3. Grecu V., Quality and quality management of wooden products, Editura Universitii
Transilvania din Brasov, 2005,
4. Ionescu G., Excelena industrial. Practica i teoria calitii. Editura Economic,
Bucureti, 2008.
5. Lefter V., Manolescu, A.: Managementul resurselor umane. Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 2005
6. Mooiu R., Ingineria calitii. Editura Chiminform Data S.A., Bucureti, 2004
7. Oprian M., Grecu V. - Factori optimi de creterea productivitii muncii n intreprinderi.
Analiz diagnostic- Reducere costuri- Profit- Fezabilitate Editura Sat.Sai,
Bucureti, 1999,
8. Oprian M.,Grecu V. - Factori de influen a calitii produselor din lemn, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2004.
9. Oprian M.., Metode statistico-matematice de control al calitii produciei n industria
lemnului. Editura Ceres, Bucureti, 2004,
10.Oprian M., Metode moderne de organizare a conducerii , a productiei si amuncii in
industria de prelucrare a lemnului , Ed. Ceres , Bucuresti 1995.
11.Oprian M., s.a. Normarea consumurilor in industria de prelucrare a lemnului , Contract
de cercetare nr.3/1992 , INL-Bucuresti.
12.Oprian, M., Metodologie de fabricatie pentru productia de mobilier de serie mica , studii
si cercetari , caiet selectiv nr.1 , Bucuresti 1990
13.Olaru M., Cerine actuale privind caracteristicile ecologice ale produselor i proceselor,
in Economia Romniei la orizontul anilor 2010. Universitatea Babe-
Bolyai, Cluj-Napoca, 2008
14. *** SR EN 45014 / 2009 (Ghid ISO/CEI): Criterii pentru declaraia de conformitate
a furnizorului
15. *** SR ISO 2859-0 / 2009: Proceduri de eantionare pentru inspecie prin atribute.
Partea 0. Introducere n sistemul de eantionare prin atribute
16. *** SR ISO 2859-2 / 2008: Proceduri de eantionare pentru inspecie prin atribute.
Partea 2. Planuri de eantionare indexate dup calitatea limit (LQ) pentru
inspectarea loturilor izolate
17. **** Contracte de cercetare INL Bucuresti cu tematica Programarea ,Lansarea si
Urmarirea Fabricatiei
18. **** Documentatii tehnicoeconomice privind Programarea ,Lansarea si
Urmarire Fabricatiei,utilizate frecvent in intreprinderile industriale, modele
pentu aplicatii.
125
125

Curs Ifr Fin Pluf

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ifr Fin Pluf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI

PROGRAMAREA LANSAREA SI URMRIREA

Titular disciplina: Prof.dr.ing. Virgil Grecu

Dup parcurgerea acestei uniti de invare studenii vor fi capabili s:

Resurse i mijloace de lucru

- Documentatii tehnice elaborate pentru sisteme de programare, lansare i

Cursul este structurat pe 5 unitati de invatare.

Durata medie de studiu individual

6.1. Introducere .................................................................................................72

Anexa 1- Intrebari si raspunsuri la chestionarele de evaluare;

Chestionarul va viza testarea cunotinelor apriori ale studenilor n domeniul disciplinei

Raspunsurile la chestionar se regasesc in cadrul Anexei la curs si vor fi dezbatute

1.2. Competenele unitii de nvare

Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2-3(2.8) ore.

1.3. Planificarea produciei

1.3.1. Rolul departamentului Planificarea Produciei (PP)

1.3.2 Locul departamentului Planificarea Produciei n structura unei intreprinderi

1.3.3.Funciunile departamentului Planificarea Produciei

1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic

Prezentati un exemplu in care sa evidentiati etapele pe care le parcurge un

Prezentati un exemplu de flux tehnologic pentru un produs finit (dupa modelul

Fig 1.- flux tehnologic

timpul de personal este obinut prin nmulirea timpului de main cu numrul de

Procesul de productie reprezinta totalitatea proceselor de munca si

Fig. 2 - foaie de normare

1.3.3.1.3. Programe de determinare a necesarului de oameni

Determinarea numrului de oameni indireci (transportori, programatori CNC,

1.3.3.1.4. Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru

1.3.3.1.5. Programe de calcul a propunerilor de mbuntire

1.3.3.2. Determinarea capacitii de ncrcare a utilajelor

1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri

1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale

Bazele de date i calculele care fac obiectul activiti Planificrii

1.5. Test de evaluare a cunotinelor

1. Ce nseamn planificarea produciei ?

Soluiile testelor de evaluare sunt prezentate in Anexa cursului.

Durata medie de parcurgere a unei uniti de nvare este de 2-3 (2,8)ore.

2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilor

Fiecare proces definit n curs este executat de ctre o echip (formaie) de

Fig .1-conexiunile serviciului de Planificare i coordonare comenzi n cadrul

Dezvoltarea unei strategii ................... Termen lung

Planul operaional .................................. Termen scurt

In general planurile pe termen lung (strategiie) se axeaz pe identificarea i planificarea

Fig. 2. diagrama prelucrarii informatiilor de la client

Fig 3. Schema fluxului de producie

2.3.3. Definirea teoretic a unui flux de producie

2.3.4. Algoritmul de determinare a cifrelor de producie

2.3.5. Prelucrarea cererii clientului

Prezentati schematizat fluxul tehnologic pentru un produs finit din lemn

Fig. 4 -modalitati de determinare a cifrelor de producie

Fig.5. a,b, prelucrarea primara a comenzilor de la client i raportarea n diferite moduri .

2.3.6. Verificarea plauzabilitii

2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei

Fig.6.- algoritm pentru verificarea plauzibilitatii cifrelor productiei interne

Planificarea este una dintre activitile eseniale n desfurarea unui sistem,

2.5. Test de evaluare a cunotinelor

Soluiile testelor de evaluare sunt prezentate in Anexa cursului.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este de 2-3 ore.

3.3. Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei

Stabilirea produselor ce se vor executa este precedata de:

3.3.1. Analiza contractului

3.3.2. Modificarea contractului

3.3.3. Organizarea proiectarii