Sunteți pe pagina 1din 10

1.Enumerati 5 elem comune focalizate de metodele JIT MRP TQM LEAN MANUFACTURING SIX SIGMA.

- Obiectivele fundamentale sunt cresterea profitului, diminuarea costurilor si imbunatatirea calitatii; - Se aplica in intreprinderile care fabrica produse complexe, avand numeroase componente constructive; - Permit conducerea si gestionarea productiei atat pe termen lung, cat si pe termen scurt; -Lucratorul se afla in centru tuturor proceselor prin care se realizeaza calitatea totala; -Bazate si pe sistemul programului master 2. Metoda coeficientilor organizometrici -e utilizata pe scara larga, in sist de prod deoarece se bazeaza pe masurarea prognozata si cea efectiva a unor marimi de tipul: ind productiei fizice, indicele indeplinirii CA, coef indeplinirii programului de pr pe sortimente, coef de ritmicitate a productiei, gradul de utilizare a fondului de timp disponibil al lucratorilor, gr de util al utilajelor, gr de ut a potentialului productiv, coef vitezei de rotatie, costul metodelor mop, ponderea ch neeconomicoase in totalul costului de productie. -marim enumerate pot fi fol in mod individual sau se pot agrega prin intermediul unei medii aritmetice simple, ponderate sau chiar a mediei geom 3. Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si metoda energiei inf? Entropia inf = o masura a incertitudinii, a dezorganizarii sist Energie inf=metoda prin care se poate aprecia starea de organizare a sistemului. Metoda energiei inf e o metoda considerata mai apropiata de cerintele practicii. Spre deosebire de entropie, energia inf creste o data cu starea de organizare a sist. 4. Standardele de apreciere a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste in functie de competitorii de clasa mondiala sau in raport de clienti? Standardele de apreciere a eficientei si a eficacitatii MOP se stabilesc in functie de clienti; deoarece prod treb sa fie adaptata permanent la cerintele prezente si viit ale cons, sa satisfaca cerintele cu maxim de eficienta. 5. Precizati 5 elemente de analiza comparativa intre JIT si MRP . Elemente comparative: -bazate pe: MRP: Sistemul programului master (MPS) Listele de material Documentele inventarului, JIT : Sistemul programului master (MPS) Kanban -obiective operationale: MRP: Planificare programare si control, JIT: Imbunatatirea continua -implicarea in procese: MRP: Pasiva, fara a face eforturi pt schimbari, JIT: Activa, imbunatatire si schimbarea sistemului, inventor redus -informatii necesare: MRP: Detaliate de mare acuratete, JIT: Reduse cu tendinte de a fi vizualizate -operationalizarea: MRP: Prin informatizare, JIT Simpla, control manual al fluxurilor, Kanban 6.In practica graficul Gantt, ciclograma pe produs si comanda si metoda CPM-PERT determina durata ciclului de productie. Ciclograma prezinta in plus fata de Gantt legaturi constructive dintre componentele unui produs. Drumul critic sau determinarea duratei de executie a unui produs este drumul cel mai lung si semnifica durata cea mai scurta de executie.

Ciclograma asigur posibilitatea de determinare a duratei ciclului de producie, dar i a momentelor de lansare n fabricaie a fiecrui component al produsului. Dezavantajele acestui sistem clasic de programare sunt: grad de detaliere redus; posibilitile minime de adaptare n cazul apariiei factorilor perturbatori; stabilirea concomitent a duratelor de execuie i a arborescenei produselor. Acestea conduc la folosirea metodei CPM sau acelei PERT n stabilirea duratei totale a ciclului de producie. 7. Unitatea metodelor de MOP Continutul met MOP, la niv fiecarei fctii manageriale e identic in raport de tipologia produselor, lucrarilor, tipul de productie, specificul tehnologiei de executie. Astfel, in conditiile productiei indiv, caract prin executia prod de mare complexitate, programarea se realizeaza pe baza datelor calendaristice sau prioritatilor care se bazeaza pe durata ciclurilor de fabric. Organizarea ca fctie a man se desf pe grupe omogene de masini sau celule flexibile de fabricatie. Coordonarea se realiz pe baza devansarilor calend iar lansarea se desf pe baza devans calend precum fctiile anterioare. 8. Antrenarea In procesele operationale antrenarea executantilor directi se realizeaza prin lansarea in executie, care consta din transmiterea de catre subiectul conducator a sarcinilor ce urmeaza a fi procesate de catre obiectul condus. Aceasta transmitere se realizeaza prin intermediul unor documente care se elaboreaza, multiplica si difuzeaza la nivelul tuturor locurilor de munca. Obiectivele lansarii sunt: -elaboreaza in mod esalonat in functie de programe documentele de lansare -contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopera -minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru procesarea documentelor economice si tehnice folosind metoda activa -rationalizeaza documentele economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de executie in continutul acestora -promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice 10. Comparatie intre JIT si MRP Exista 3 situatii in care se pot analiza comparativ sistemele: 1) dpdv al productiei de serie mare sau masa 2) dpdv al prod de serie mijlocie 3) dpdv al prod de serie mica (la cerere) 1) In cond prod de masa progr master este acelasi in fiecare zi ca struct si nivel de prod. Astfel, sist de prod JIT, bazata pe principiul cerere-tragere merge f bn. Singura incertitudine la nefunctionalit JIT ramane posibilit defectarii masinilor. Probl e rezolv de sistemul cereretragere care opreste prod cand postul de lucru (in functiune) se opreste la un mom dat. => in conditiile prod de masa nu este necesar un sistem MRP pt a prevede necesit de prod viitoare. In cond prod de serie mare progr master ramane repetitiv pt un anumit orizont temporal 2) In cond prod de serie mijl se poate utiliza un sistem hibrid MRP II si JIT => progr master nu va fi identic zi de zi, dar va avea cateva elem repetitive. MRP va fi fol la impingerea materialului in fabric, la capacitatea ceruta, in timp ce JIT va fi fol la executarea productiei in cadrul centrelor. Acest sistem hibrid funct bine at cand prod e organiz pe celule de fabric, unde MRP poate furniza comenzi acestora in timp ce JIT e fol la atragerea celulelor de la o celula spre celalta.

3) In cond prod de serie mica la cerere orientata pe loturi si nonrepetitiva se poate fol MRP II pt planific prod. 11 In procesele cu caracter continuu corelarea momentului de lansare in executie (Z) cu cel de finalizare sau de livrare catre client(W) se realizeaza prin intermediul inventarului stocurilor de produse aflate in fiecare moment de prelucrare. (metoda mersului invers) Procesele cu caracter discontinuu coreleaza W si Z prin intermediul devansarilor calendaristice. W <- devansari <- Z Aceasta metoda stabileste principalele termene de executie ale produselor, la nivelul subunitatilor de fabricatie, pe baza relatiilor de calcul: Tf= Tliv- Rl, Tf- reprez termenul final de fabricatie, Tliv- termenul de livrare, Rl- marja de timp pentru asigurarea ritmicitatilor livrarilor Tiomg= Tf-(Domg+Rm) Tiomg- term de incepere a operatiei de montaj general, Domg- durata operatiei de montaj general, Rm -marja de timp pentru ritmiciatea montajului Tioj=Tio(j+1)- Doj+Rj Tioj-termenul de incepere a op j, Tio(j+1)- term de incepere a op j+1, Doj- durata op j, Rj- marja de timp pentru ritmicitatea activitatii j, In practica se pot utiliza doua grafice in acest process de corelare: 1. Gr corelarii pe repere si subansamble; 2. Gr corelarii pe seturi de paise si subansamble. 12.Cerintele productiei ritmice sunt: a)Productia programata(Pp) trebuie sa asigure utilizarea superioara a marimii cap de prod(Cp), ceea cese poate exprima astfel: Pp _tinde_ Cp b)Productia obtinuta (R) sa fie cel putin egala cu cea programata R> Pp c)Mentinerea aceleiasi variatii a indicelui de indeplinira a programului: dR/dt= C, unde tvar timp, C=0, sau C=ax+b Aceste cerinte definesc o productie ritmica in conditiile indeplinirii intocmai a planului, dar si in situatia depasirii acestuia.
13. dac ,atunci ntre operaia tehnologic i i operaia tehnologic urmtoare i+1 se stocheaz o cantitate de obiecte ce poart denumirea stoc de acumulare; 14.dac , exist posibilitatea continuitii produciei i fr existena stocurilor ntre grupele de maini i i i+1.

15. Relatia de calcul pt marimea inventarului: I i/i+1= [(i-1)(i-i+1)] / i =ti/Ft disp i; =ti+1/Ft disp i+1 unde: ti, ti+1 fondul de timp unitar in subunitatea i, i+1, Ft disp i, i+1 fondul de timp disponibil in subunitatea i, i+1. Daca i > i+1 intre cele 2 subunitati se constituie un inventar de acumulari in fata verigii i+1, in caz contrar se identifica stocuri de asteptare la nivelul subunitatii i, care ulterior sunt transferate la i+1.Inventarul dintre subunitati se poate determina de asemenea in raport cu timpul de transport, de defectiunile care pot aparea in functionarea locurilor de munca. 16. Stocul de siguranta (Ssig) dintre linii are rolul de a asigura continuitatea fabricatiei pe linia beneficiara in cazul unor intreruperi accidentale in functionarea liniei furnizoare.

Calcul dupa relatia: Ssig=Tif / Tb, Tif repr timpul mediul de intreruperi la linia furnizoare, Tb tactul liniei beneficiare 17.Care este dimensi specifica in det niv unui lot; care e rap dintre marimea ei si dimensiunea lotului? Un loc esenial n desemnarea categoriei de lot de fabricaie l ocup timpul de pregtire ncheiere.Aceast categorie de timp genereaz o serie de cheltuieli de pregtire ncheiere a fabricaiei, a cror cuantificare este strict necesar pentru determinarea lotului de fabricaie. Cheltuielile de pregtire ncheiere a fabricaiei pe unitate de produs ( y ) se exprim astfel:y=b/L, unde: L- reprezint mrimea lotului de fabricaie ; b - Cheltuielile de pregtire ncheiere a fabricaiei 18.Enumerati cerintele unui prog caracteristic unui master eficient. Programul master este elaborat pt o per de la 1 la 3 luni, incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor de productie situate in amontele unitatii de ansamblare. Programarea se bazeaza pe ritmul de productie pe termen lung, care este impartit pe fiecare an, luna si, in cadrul acesteia, zi lucratoare. Programul master urmareste stabilirea uniforma a programelor. 19. care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de procesare? Dati un exemplu pentru fiecare resursa. Elementul cheie in realizarea unui Plan Director de Productie este corelarea resurselor cu nevoile la diferitele niveluri ale produsului. Planificarea capacitatilor consta in a corela nevoile cu resursele (nevoile de capacitati cu disponibilul acestora). Planificarea resurselor pe termen lung este o functie care are ca obiectiv definirea nevoilor pe termen lung. a)capaciti de producie

q
i =1 j =1

k ij

k t ij Ft k disp

unde: k tij reprezint timpul, exprimat n ore-main, pentru execuia produsului i, cu prioritatea j, n k perioda k; Ft disp - fondul de timp disponibil al utilajelor n perioada k. b)fora de munc) unde tij reprezint timpul, exprimat n ore-norm, pentru execuia produsului i, cu prioritatea j, n perioada k. c)materii prime
i =1 j =1

q
n m

k ij

k t ij Ft k disp

q
i =1 j =1

k ij

k k Cspij Disp mp

unde: C spij

reprezint consumul specific de materie prim pentru produsul i, fabricat cu k prioritatea j, n perioada k. Disp - disponibilul de materie prim n perioada k.
mp

20. In sistemele de productie folosim conceptual pull sau push? explicate optiunea, care sunt efectele?

Pull not Push efectele favorabile ale conceptiei a trage si a nu impinge sunt reducerea imobilizarilor de pe fluxurile de fabricatie. Respectarea termenelor intermediare precum si a celor finale de executie, precum si cele de livrare. 21. Analizati comparativ cererea dependenta cu cea independeta in prod Mop. In procesul MOP, nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celor dintre subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau dependent al cererii finale sau intermediare; Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte; Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate. Pe baza cererii independente se folosesc o serie de modele de determinare a inventarului. Care sunt restrictiile unei probleme de ordonantare (marimile folosite de ea). Care sunt deficientele in determinarea marimilor? Ordonantarea desem stabilirii ordinii succesiunii de executie a produselor sau partilor componente ale acestora pe za unor criterii tehnice si economice. Daca nr roduselor procesate este n si pt acestea nu se prevad termene de atragere catre subunitatile finalizatoare nr succesiunilor este n! Marimile folosite intr-un process de ordonantare sunt : -data de eliberare a unei activitati tei; -durata procesarii t1; - termenul de livrare al produsului tlivi; -temenul de alocare a produsului, taloci; care se det : *timpul de asteptare al produsului; *mom la care s-a incheiat procesarea produsului; timpul petrecut de produs in atelier; *timpul de intarziere fata de termenul de livrare ; *timpul de avans fata de termenul de livrare. Toate marimile se pot considera ca o masura a performantelor intr-un process de ordonantare
22.

23) In practica ordonantarii folosim algoritmii optimali sau euristici (procedurali)? Motivati optiunea. Algoritmii de ordonantare a lansarilor in fabricatie pp stabilirea de lansare a n produse pe unul, doua sau 3 utilaje. In cazul unui utilaj complex care necesita o durata mai mare pentru reglaj in conditiile trecerii de executarea unui reper pentru reglaj in conditiile trecerii de la executarea unui reper la altul (strung automat, semiautomat, presa de ambutisare, etc) utilizarea eficienta a acestuia impune stabilirea unei succesiuni optime care sa duca la minimizarea timpului total afectat activitatii de reglare a acestuia. Problemele generate de ordonantare este de tip n/m: n= nr de produse care sunt procesate; m= nr de executanti directi, lucratori, utilaje. Asupra marimii n informatiile suplimentare sunt: termenele de eliberare pt procesare; itinerariul tehnologic, inclusiv durata fiecarei activitati, operatii. Asupra m, informatiile suplimentare sunt: termenele de primire pt noi comenzi, despre vizibilitatea acestora, nr posturilor care pot asigura prelucrarea, etc. Algoritmii recomandati si folositi in procese sunt: A) Regula Next-Best, aplicata in urmatoarele variante: 1) N.B. cu origine fixa; 2) N.B. cu reducere de coloane; 3) N.B. cu origine variabila. Se aplica in cazul unui singur utilaj (m=1) care controleaza procesarea la nivelul unei subunitati, iar produsele care se executa necesita timp de trecere (pregatire- incheiere, setare de mari dimensiuni). Modelele de ordonantare opereaza in cele mai multe cazuri cu marimi statice care in realitate au un caract. dinamic, datorita variabilei timp.

24) Comparati regulile de prioritate in procesul MOP. In ce scop folosim 2 reguli recomandate de literatura de specialitate si folosite in practica? Care sunt modalitatile de folosire a acestora? Stabilirea secventelor de lansare a n repere, cu succesiuni de executie a operatiilor diferite si pentru care se prevad termene de livrare, pe m utilaje. Metoda aval presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) se va lansa primul in fabricatie reperul care urmeaza a fi prelucrat la prima operatie la utilajul cu termenul de eliberare cel mai mic (cel mai devreme). Daca exista mai multe repere in aceeasi situatie, se va acorda prioritate dintre aceste repere celui cu termenul de predare cel mai devreme. Daca si in acest caz exista mai multe repere in aceeasi situatie, dintre acestea va fi lansat primul cel cu costul cel mai mare. b) Se recalculeaza termenele de eliberare a utilajelor in conditiile lansarii primului reper in fabricatie, c) Dupa recalcularea termenului de eliberare a utilajului care executa ultima operatie, se calculeaza rezerva de timp pentru fabricarea reperului lansat in fabricatie dupa relatia: Rti = Ti - &ni, in care: Rti= reprezinta rezerva de timp pentru fabricarea reperului (i); Ti= termnul de predare a reperului (i) catre sectia urmatoare sau catre beneficiarii externi; &ni= termenul de eliberare a utilajului (n) care executa ultima operatie la reperul (i). d) Considerand produsele ramase dupa lansarea primului in fabricatie si noile termene de eliberare a utilajelor, se reia algoritmul cu pasii 1,2 ,3 pana la stabilirea ultimului produs care va fi lansat. Metoda amonte porneste de la termenele de predare a reperelor, dar in sens invers desfasurarii procesului tehnologic, se vor stabili termenele cele mai tarzii de lansare, avand in vedere disponibilitatile utilajelor. Etape: a) Se intocmeste o lista a reperelor in ordinea descrescatoare a termenelor de predare, deci se va stabili ordinea inversa de lansare in fabricatie. Daca exista 2 sau mai multe repere cu termene de predare egale se acorda prioritate reperului cu costul cxel mai mic, deci care se va lansa mai tarziu. b) Se calculeaza, pt toate reperele, termenele cele mai tarzii de incepere a operatiilor la utilaje, in ordinea produselor din lista si in ordinea inversa a operatiilor, astfel: 1) pt primul reper din lista: 1.1) pt ultima operatie: Tim (M)= Tliv i tim, in care: Tim(M)= termenul maxim (M) de incepere a executarii reperului (i) la ultima operatie (m); Tliv i= termenul de livrare a reperului (i); tim= durata executarii reperului (i) la ultima operatie (m); 1.2) pt celelalte operatii: Tij (M)= Ti, j+1 (M) tij; Tij (M)= termenul maxim de incepere a executarii reperului (i) la operatia utilajul (j); tij= durata de executare a reperului (i) la utilajul (j). 3) Pt celelalte repere din lista, in ordinea inversa a lansarii in fabricatie este determinata astfel: Tij(M)= min (Ti+1,j(M); Ti,j+1(M)) tij, in care: Tij(M)= termenul maxim de incepere a executarii reperului (i) pe utilajul (j); Ti+1,j (M)= termenul maxim de incepere a executarii reperului urmator (i+1) pe utilajul (j); Ti,j+1 (M)= termenul de incepere a executarii reperului (i) pe utilajul urmator (j+1); tij= durata executarii reperului (i) la utilajul (j). 4) Dupa ce au fost calculate termenele maxime de incepere a executarii operatiilor, inclusiv pt ultimul reper din lista se calc rezervele de timp ale utilajelor: Rtj= Tij (M)- &jo , Rtj= rezerva de timp a utilajului (j); Tij (M)= termenul maxim de incepere a executarii primului reper pe utilajul (j); &jo= termenele de eliberare initiala a utilajului (j). Daca rezervele de timp sunt mari, se poate imbunatati solutia, scazand din termenele maxime de incepere a executarii primului reper (ultimul din lista) la toate utilajele, rezerva minima calculata anterior. In continuare se scade aceeasi rezerva din toate termenele maxime de incepere. Daca termenele maxime de incepere sunt mai mici decat termenele de eliberare initiala, se cauta o noua solutie prin schimbarea ordinii intre repere cu termene de predare apropiate. Daca si in acest caz termenele maxime de incepere sunt mai mici decat termenele decat termenele de eliberare initiala, problema este insolubila. Metoda amonte are avantajul ca permite respectarea termenelor de predare a reperelor.

25. Enumerati functiile obiectiv dintr-un process de ordonantare. Alege pe cea eficace si eficienta. Motivati optiunea . 1) min t f =min 2) min t ei =min

[t ei + (t aik + t ik )]

k =1 m k =1 m k =1

( t fi - t ei ) )=

3) ) min ( t avans , t int 4) min t aloc =min

a rzieri

k =1

| t fi - t livi |

k =1

( tlivi - t ei )

Marimi intr-un process de ordonantare : =data de eliberare a unei activitati, t ei , termenul de livrare a produsului tlivi , timpul de alocare a produsului

t aloci ; care se det astfel : t aloci = t livi - t ei , timpul de asteptare a prod t ai . Care se det potrivit relatiei : t ai
=

t
k =1

aik

unde k reprez operatiile la care se inregistreaza asteptari, momentul la care s a incheiat procesarea

produsului , t fi . Care se calc astfel t fi = t ei +

k =1

( t aik + t ik ) , timpul petrecut de produss in atelier , tati

.Care se masoara prin relatia : tati = t fi - t ei , timpul de intarziere fata de term de livrare , t int arzieri i. Care se masoara astfel: t int arzieri = t fi - t livi , timpul de avans fata de termenul de livrare , t avans i. Care se det astfel tavans = tlivi - t fi . Toate marimile enumerate si determinate se pot cd ca o amsura a performantelor intr un process de ordonantare. Pe baza acestor marimi , se stabilesc obiectivele procesului de ordonantare cum ar fi: minimizare termenului final d executie a produselor - activitati , a timpului petrecut de un produs intrun atelier , a avansului sau intrazierii in executie , precum si a timpului de alocare . Ultimele 2 fctii se cd nu numai operative dar si eficiente . Acestea asig o reducere a intervalului pe fluxul de fabricatie , deci si al imobilizarilor , disponibilizand activele circulante si capitalul fix pt activitati productive 26. Care sunt principiile comune ale metodelor de control calitativ : a) consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de fabricatie; b) in raport de nivelul programat c) pe acelasi support informational (documente, grafice etc) d) in raport de variabila timp 27.In ce consta fluxul informational piramidal in controlul cantitativ? Fluxul informational iramidal consta in selectionarea atenta a informatiilor care sa permita eliminarea celor inutile, nesemnificative sau paralele care maresc inutil volumul de date, rapesc mult timp pt culegerea, prelucrarea si transmiterea lor si, in final, diminueaza gradul de a inlesni interventia promta a managementului operativ. In conditiile aceste metode trebuie sa se acorde maximum de atentie produselor cu cicluri si costuri mari care se pot determina prin supunerea intregului normelor de fabricatie testului preferential de tip ABC. Aceasta modalitate de urmarire presupune, de asemenea, luarea deciziilor de reglare si corelatie a programelor de productie la nivelul managementului operativ si al executiei in conditiile respectarii resurselor allocate. In acest mod, se scruteaza timpul de eliminare a factorilor perturbatori si cel de reglare a sistemului productiei. 28.Ce considerati essential in managementul prin exceptii in procesul MOP?Dar in cazul managementului prin obiective? Managementul prin excepie s-a impus ca urmare a sporirii volumului informaiilor i a complexitii proceselor manageriale. Prin aplicarea sa sunt afectate mai multe funcii ale managementului, regsindu-se printre metodele generale ale acestuia. Metoda pornete de la ideea c procesul de management trebuie simplificat n aa fel nct un manager s aib posibilitatea de a-i concentra atenia, cu precdere, asupra acelor probleme care reclam intervenia sa determinat de nivelul ierarhic la care se afl i s fie eliberat de problemele de

rutin care ar putea fi rezolvate de ctre subordonaii si. Esena metodei const n modul de a defini excepiile i a reglementa funcionarea sistemului de management pe baza lor. Fazele metodei de management prin exceptii: masurarea, selectia, observarea, comparatia si actiunea, pot fi considerate in totalitate pasi ai functiei de control din orice unitate. Managementul prin obiective se bazeaz pe determinarea riguroas a acestora pn la nivelul executanilor, care particip nemijlocit la stabilirea lor i pe corelarea strns a recompenselor i a sanciunilor cu nivelul realizrii obiectivelor prestabilite. Aceast metod a fost generat de nevoia ordonrii aciunilor pornind de la ideea c succesul n aplicarea unei strategii de dezvoltare a unitii depinde de corelarea obiectivelor generale ale acesteia cu cele ale subdiviziunilor organizatorice i a intereselor ntregului personal din unitatea economic. Prin obiective se neleg elurile, scopurile cuantificabile pe care un manager i le propune s le realizeze ntr-un termen stabilit, cu mijloace precizate. Esena acestei metode const n stabilirea precis i corect a unor obiective pentru fiecare nivel ierarhic i subdiviziune organizatoric din unitate corelate cu obiectivele generale ale acesteia. Fiecare manager trebuies cunoasc att obiectivele generale ale unitii ct i cele ce revin domeniului su de activitate (obiectivele pariale). 29.Care este varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Care sunt efectele acesteia, dar cea cu cel mai mare extracost? Care sunt efectele acesteia? Varianta de programare agregat pura cuprinde urmatoarele subvariante: =varianta bazata pe munca suplimentara sau intretinere. Este specifica economiei de piata functionale, dar poate fi practicata o perioada limitata (de regula 12 saptamani), perioada urmata de angajari/demiteri. Aceasta varianta de programare agregat pura conduce la cel mai mic cost. =varianta bazata pe angajari/demiteri. Este specifica economiei de piata functionale, dar se practica limitat, din cauza intelegerilor dintre patronate su sindicate (conventii colective si individuale de munca). =varianta bazata pe sisteme de procesare continuu este cu nivelul costului cel mai ridicat. Nu este indicata in economia de piata. 30.Precizati 3 variante de programare agregat care se pot aplica in practica. Aratati conditiile de aplicare a uneia dintre ele. Programarea agregat opereaza cu resurse exprimate global (produse echivalente, unitati fizice de resurse materiale, umane etc.). Foloseste trei variante de baza: =nivelul cererii la momentul t (QDt); =nivelul ofertei/ al procesarii la momentul t (QSt); =nivelul inventarului (stocului de orice resursa aflata in procesare); Relatia dintre cele trei variabile: QSt = It-1 + QStk - QDt Egalitatea nivelului productiv cu nivelul cererii se poate realiza in practica prin intermendiul unor costuri, care nu sunt exemplificate si masurate in toate cazurile in contabilitate, dar care influenteaza sau determina eficienta sistemului productiv. Functia obicetiv: Fmin = (de la i=1 pana la 5) Ci Ci = extracostul de programare care poate fi identificat cu urmatoarele tipuri de costuri: C1 = extracostul intretinerii produselor in inventar la momentul t. Aici intra: extracostul cu uzura morala a productiei imobilizate, extracosturi cu uzura fizica a productiei imobilizate, extracostul rezultat din imobilizarea activelor de toate tipurile, extracostul rezultat din depozitarea propriu-zisa a produselor, insclusiv chelt generale ale depozitului, extracostul rezultat din asigurarea produselor. C2 =extracostul rezultat din munca suplimentara pentru producerea bunurilor si serviciilor = overtime cost. Aici intra: extracostul executarii unei unitati de produs in perioada t, salariul din perioada de baza ponderat cu cu k apartine intervalului 1.5; 2. C3 = extracostul rezultat din somajul mascat. Aici intra: extracostul intretinerii in inactivitate a unui lucrator. C4 = extracostul deficitului de produse/ cel de subcontractare. C5 = extracostul angajarii/demiterii lucratorilor.

31.Extracostul intretinerii inventarului cuprinde: extracostul cu uzura fizica si morala a produselor imobilizate, extracostul rezultat din imobilizarea activelor de toate tipurile (cel mai important), extracostul rezultat din cheltuielile de depozitare a produselor, inclusiv cheltuielile generale ale depozitului, extracostul rezultat din asigurarea produselor

Extracostul de subcontractare apare atunci cand nu se poate acoperi intreaga cerere, si cuprinde profitul aditional pe care l-ar fi putut obtine firma in cazul in care ar fi produs la nivelul cererii. 32. Calculul matricial pe baza caruia se face ordonarea comenzilor este asemanator cu metoda Electre insa aceasta ( metoda Electre) presupune alegerea unei singure variante, respectiv pe cea care surclaseaza dpdv al coeficientilor de concordanta si discordanta toate celelate variante posibile. In cazul calcului matricial de ordanantare, toate variantele ( in cazul de fata cele n comenzi) vor fi executate, urmarindu-se doar stabilirea prioritatii in care acestea vor fi executate, ordonarea facandu-se pe baza unei matrici a utilitatilor si a unor ponderi pentru fiecare criteriu luat in calcul. ( asemanator met Electre). 33.Flexibilitatea sau JIT asigura practica unor loturi discrete. Motivati optiunea! Cei ce utilizeaza sistemele JIT mentin inventarul in loturi de marimi cat mai mici posibile. Marimile mici ale loturilor sunt importante din 3 motive. Mai intai, marimile mici de loturi reduc media inventarului. Inventarul mediu se situeaza la nivelul Q/2, unde Q este marimea lotului. Cu cat devine mai mic cu atat se micsoreaza media de inventar. In al doilea rand, marimile mici ale loturilor ajuta la scaderea timpilor de asteptare, care la randul lor reduc stocurile in asteprate deoarece timpul de procesare la fiecare post de lucru pentru loturi mai mari este mai indelungat. De asemenea, un lot mai mare trebuie sa astepte mai mult sa fie prelucrat intrucat postul de lucru respectiv lucreaza la alt lot mare. In plus pentru reluarea loturilor ce reprezinta nereguli, loturile mai mari necesita mai mult timp. In final, loturile mici ajuta la obtinerea unei incarcari cu munca uniforme in sistemele de operare. In timp ce loturile mari inseamna durate mari de procesare si astfel impiedica programarea uniforma a incarcaturilor pe posturile de lucru, loturile mici pot fi manevrate mai eficient, ceea ce permite programatorilor sa utilizeze capacitatile mai eficient. Obiectivul JIT este de a produce componente prin loturi de dimensiuni cat mai reduse . In multe cazuri acest lucru nu este fezabil economic din cauza costurilor de pregatire-incheiere mai mari decat costurile de inventar. 34. In domeniul MOP exista reprogramare sin u programare, afirma un manager de subunitate. Are dreptate? De ce? Da, are dreptate.MOP, ca o componenta a managementului intreprinderilor, reprezinta un proce de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate cu ajutorul a 5 functii manageriale fundamentale, in domeniile fabricarii produselor, pregatirii productie, mecanoenergeticIn sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor. Arborele motor al fabricatiei este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme: programare propriu-zisa, lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor () fata de standardele initiale. In aceste conditii, termenul practice este de reprogramare sin u programare. 35. Un manager de subunitate cu o productie polivalenta(multiobiect) a determinat riguros marimea tactului si apoi frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsul Tactul serveste ca baza de calcul al parametrilor de desfasurare a procesului de productie, element de organizare si functionare a unei linii de productie in flux, interval de timp intre obtinerea pe linia respectiva a doua produse successive.

Frecventa de lansare este o mrime care indic de cte ori se produce lansarea unui produs, periodic ntr-o unitate de timp. Ca urmare managerul a procedat correct cand a determinat riguros marimea tactului si apoi frecventa de lansare, deoarece este essential ca prima oara sa cunoasca timpii de productie aunui produs si capacitatea de productie a firmei, pentru a putea prevedea frecventa de lansare pe piata a acelui produs. Da ,a gandit corect pentru ca au fost respectate si intrunite conditiile organizatorice de proiectare a liniilor. Acestea se bazeaza pe urmatoarele formule : a) b) Mc max ( in care Li= marimea lotului de fabricatie din fiecare tip de produs ttij=timpul de trecere de la lotul de produse (i) la lotul de produse (j) 39. Prezentati variante ale obiectivului fundamental al MOP. Cand folosim o varianta, cand alta? Obiectivul fundamental al Mop este indeplinirea programelor dpdv cantitativ, calitativ si al termenelor de procesare
k min, max f ( x) = q ij xij ci i =1 j =1 k =1 n m p

Q ij= cant de produse, lucrari, servicii de tip I, procesate cu prioritate j, in perioada k Xij = prt pe unitatea de valoarea de tip I cu prioritate j Ci =criteriul de efficient, care poate fi identifict cu penalizarea pe unitate de valoare, daca clauzele nu sunt indeplinite, sau cu profitul pe aceeasi unitate (functia se maximizeaza) P= nr perioade M= nr prioritati N = nr produse CAND: ??? 1.Obiectivul essential pp unul derivate care impune asigurarea ritmicitatii sistemelor de procesare
k k Fdisp vi ri Tnec vi ri = k = c ; c 1 k Tdisp vi ri Fdisp vi +1 ri

-proportia intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse, perioade si subunitati, care tinde catre 1 -realizarea practica a raportului necesar/disponibil pp folosirea concomitenta a teoriei constrangerilor, JIT, TQM, Lean CAND: ??? 40. Mediul turbulent al organizatiei este o variabila dependenta sau independenta in procesul MOP? Motivati raspunsul Mediul turbulent al organizatiei este o variabila independenta in procesul MOP. El se caracterizeaza prin schimbabilitate accentuata si predictibilitate redusa. Impune un management operational de criza care focalizeaza in primul rand functiunea procesare, apoi cele de marketing, financiar-contabil etc.