1.

PACHETE DE CONTABILITATE
Pachetele software sunt complexe si depind de domeniul in care folosim programul
respectiv. Programele software de contabilitate presupun salvarea si utilizarea unui volum
foarte mare de date.
Aceste programe se mai caracterizeaza printr-un numar foarte mare de operatii simple
( adunari, scaderi, operatii simple ce le face programul ).
Un alt aspect important este securitatea datelor, ele trebuie sa fie pastrate bine pentru ca
pot fi folosite ca probe in justitie.
Aceste programe sunt simple, ele lucreaza cu un volum foarte mare de date, calcule simple si
nivel de securitate ridicat pentru a pastra datele pe termen lung.
Pachete de programe pot satisface o gama larga de utilizatori, un program trebuie sa fie
facut astfel incat sa ajute toate firmele din domeniul respectiv, adica sa isi poata tina
contabilitatea toate firmele, pe care il pot configura dupa nevoie.
Pachete de programe trebuie facute pe module, astfel incat clientul sa cumpere doar
modulele de care are nevoie.
Este important ca programele sa fie facute de catre firme nu de persoane pentru ca necesita
actualizari periodic.

Caracteristici:
1) Fiabilitate ridicata
- Trebuie sa avem cat mai putine erori
- Ex: masina se strica greu, deci are o fiabilitate mare
- Fiabilitatea poate fi software (programele dupa un anumit timp au probleme, acestea
fiind remediate ajungand sa devina perfecte, ex windows 7) dar si hardware ( uzura
fizica exemplu masina )
2) Parametrizarea
- Utilizatorul are control total asupra programului
3) Generalitatea
- Un program trebuie sa poata fi folosit de mai multe persoane, sa satisfaca nevoia
tuturor din domeniul respectiv
4) Algoritmitizarea eficienta
- Programul trebuie sa aiba fie eficient atat din punct de vedere a timpului cat si din
punct de vedere al memoriei
5) Independenta intre intrarile si iesirile pachetului de programe
6) Portabilitatea
- Programul trebuie sa poata fi utilizat pe mai multe calculatoare
7) Metenabilitatea
- Este capacitatea de preveni uzura programului
 Sistemele folosite sunt cele mai avansate pentru ca presupun analize de date, astfel
incat sa ajute la luarea deciziei cat mai eficient, nu trebuie sa te mai uiti pe foarte
multe date.

2.EFICIENTA PACHETELOR
Eficienta este raportul dintre efect si efocrt, adicat cat efort depun pentru a obtine ceva.
Toate activitatile trebuie sa se desfasoare eficient.
Eficienta unui sistem informatic consta in:
- Sa obtinem rezultatele intr-un timp cat mai scurt
- Luarea buna a deciziilor
- Imbunatatirea deciziei si a rezultatelor
- Utilizarea unor modele de optimizare
- O forma buna de prezentare a rezultatelor
- Cresterea productivitatii

Eficienta consta in: utilitate, impact si contributie

Utilitatea unui program
- Trebuie sa satisfaca cerintele utilizatorului
- Trebuie sa creasca productivitatea sistemului
- Trebuie sa ajute mult la introducerea datelor

Impactul pachetelor de programare:

- Trebuie avuta in vedere valoarea informatiilor pe care pachetul le furnizeaza
- Se are in vedere calitatea informatiei

Contributia
- Eficienta unui pachet de programe se poate evalua si prin contributia adusa la
sporirea eficientiei activitatilor

Trebuie sa analizam diferite variante de realizare pentru sistemele informatice:

Coeficientul de satisfacere a cerintelor informationale
- Este raportul dintre cantitatea informatiilor proiectate si cantitatea informatiilor
furnizate
Coeficientul timpului de raspuns
- Raportul dintre timpul de raspuns si diferenta dintre timpul de reglare si perioada
desfasurarii proceselor
Coeficientul eficientei economice
- Raportul dintre suma efectelor economice si resursele informatice
Coeficientul duratei de recuperare
- Raportul dintre resursele informatice si efectele potentiale
Coeficientul economiei de personal
- Raportul dintre economia potentiala de timp si timpul de munca consumat
Coeficientul tehnico-economic
- Utilizat pentru luarea deciziei de slectie a variantei optime de realizare a sistemului
informatic
 - Se foloseste cand ceilalti indicatori nu sunt relevanti

3.ETAPELE REALIZARII DE
PACHETE
Etapele realizarii pachetelor de programe:
1) Analiza activitatii ce urmeaza a fi informatizata
2) Proiectarea pachetului de programe
3) Proiectarea in detaliu a sistemului informatic
4) Conceperea programelor
5) Integrarea si testarea programelor realizate
6) Omologarea si testarea produsului final
7) Exploatarea produsului final
8) Mentinerea in functiune si aststenta tehnica
9) Dezvoltarea unor versiuni imbunatatite
Stadiul de concepere adica realizarea( primele 6 programe)
Stadiul de exploatare adica folosit ( ultimele 3 etape )

1) Analiza activitatii ce urmeaza a fi informatizata

- Identificam cadrul legislativ pentru ce urmeaza sa facem
- Analizam informatiile, operatiile si regulile
- Identificam datele de intrare si de iesire
- Identificam algoritmul de calcul si metodele de rezolvare
- Stabilim cerintele hardware si software pentru a realiza pachetul de programe

2) Proiectarea pachetului de programe

- Definim modul de concepere
- Stabilim arhitectura programului
- Specificam interfetele dintre aplicatii
- Proiectam la nivel logic a componentelor program
- Stabillim modul general de organizare si functionare

3) Proiectarea in detaliu a sistemului informatic

- Definirea procesului logic de date asociat produsului
- Definirea procedurilor, fazelor si prelucrarilor automate
- Specificarea modelului de date dupa SGBD-ul utilizat
- Gruparea unitatilor funcionale si a celor de prelucrare

4) Conceperea programelor
- Structurarea unitatii de prelucrare in module
- Descrierea functiei modul prin intrari, iesiri si parametri
- Descrierea interfetelor
- Codificarea unitatilor de prelucrare si a modulelor
 - Generarea datelor ce urmeaza a fi testate

5) Integrarea si testarea programelor realizate

- Analiza statica si dinamica
- Stabilirea cazurilor de test
- Specificarea procedurilor de test pentru acceptare
- Construirea bibliotecii din componentele software

6) Omologarea si testarea produsului

- Acordarea de drept de proprietate

7) Exploatarea produsului
- Asigurarea utilizarii produsului la parametrii proiectati
- Intretinerea produsului
- Actualizarea bibliotecii

8) Mentinerea in functiune si asistenta tehnica

9) Dezvoltarea unor versiuni imbunatatite

Pentru realizarea protectiei pachetelor de program se recurge la:

- Protejarea la nivel fizic
- Protejarea la nivel logic
- Acordarea drepturilor de acces pentru fiecare utilizator
- Acordarea drepturilor de acces utilizatorilor la nivel de grup

4.PROTECTIA
Protectia poate fi atat atat prin parola cat si pentru a nu putea fi utilizate
programele fara licenta.
La nivel software: Prin utilizarea unei chei dar este cea mai slaba pentru ca codul serial
poate fi distribuit si altor persoane
La nivel Mixt : - este o protectie imbunatatita si presupune functionarea numai in cazul
existentei unui cod serial, dar care este valabil numai pentru anumite calculatoare, de
exemplu dupa seria placii video
La nivel hardware: este cea mai ridicata pentru ca presupune utilizarea unei chei fizice,
de exemplu avem nevoie de un stick pentru a permite utilizarea softului licentiat
Sunt mai multe faze de utilizare a pachetelor de programe. El poate fi folosit pe
calculator indiferent de limbajul in care a fost scris. Principalele faze sunt:
1) Instalarea pachetului de programe
 - Este realizata la momentul T0 si este copiata biblioteca sursa pe sistemul gazda

2) Restaurarea datelor
- Este realizata la momentul T1
- Se produce dupa prima executare cu date reale

3) Actualizarea colectiei de date

- Este realizata la momentul T2
- Consta in operatia de adaugare, modificare, inserare si stergere a datelor

4) Prelucrarea efectiva a datelor

- Este realizata la momentul T3
- Asigura realizarea tuturor calculelor

5) Editarea datelor de iesire

- Este realizata in momentul T4
Presupune listarea datelor pe ecran sau tiparirea la imprimanta sub forma de raport, liste,
grafice, etc

5.STRATEGII SI TEHNICI DE
IMPLEMENTARE
Deoarece pachetele se difera prin natura si complexitate si fiecare beneficiar dispune de
conditii diferite, implementarea sistemului se poate face prin strategii si practici de la o
unitate la alta. Alegerea strategiei de implementare depinde de: gradul de pregatire
profesionala, materiale, psihologica, spatiu si natura, complexitatea, volumul de date, etc
Principalele strategii de implementare sunt:
- Implementarea directa
- Implementarea in paralel al unui sistem cu mentinerea in functiune a vechiului sistem
pana la intrarea in exploatare a noului sistem
- Implementarea pilot

Implementarea directa:
- Consta in schimbarea vechiului sistem cu un nou sistem intr-o unitate economica
- Aceasta strategie este eficace si riscanta pentru ca are sanse sporite sa fie
implementata intr-un timp foarte scurt
- Aceasta necesita o pregatire detaliata a personalului utilizator si trebuie luate toate
masurile de securitate
 - Daca sistemul se dovedeste a fi gresit proiectat poate genera situatii grave pentru
organizatie
Implementarea in paralel
- Consta in functionarea in acelasi timp pe o perioada de timp a vechilui si a noului
sistem
- In general durata de implementare nu trebuie sa depaseasca 3-4 luni
- Avantajul este ca se pot verifica algoritmul pe date reale
- Dezavantajul: necesita un volum important de munca suplimentara pentru personal
Implementarea pilot
- Se alege o interprindere sau sectie urmand sa se experimenteze implementarea la
nivelul unitatii alese
- Daca totul functioneaza cum trebuie se va trece si la implementarea in alte unitati
- Sectiile alese trebuie sa fie compatibile din punct de vedere al domeniului de
activitate, al speficificului activitatilor, al caracterului de productie
- Trebuie asigurat de la inceput un grad sporit de flexibilitatea
- Avantajele constau in primul rand in standardizarea sistemelor pentru clasele
tipologice existente si in al doilea rand in extinderea rapida
- Riscul consta in faptul ca alegerea gresita a unitatii reprezentative va duce la esec
Din punct de vedere al succesului de abordare implementarea poate fi realizata prin:
a) Implementarea simultana sau concomitenta a tuturor aplicatiilor sistemului
Are ca avantaj prescurtarea timpului dar necesita o pregatire amanuntita si un numar
mare de analisti programatori
b) Implementarea in serie a aplicatiilor
Duce la prelungirea termenului de introducere a sistemului dar se poate realiza cu un
numar mai redus de specialisti si alte surse implicate. Conditia implementarii unei
astfel de strategii este ca la momentul implementarii fiecari aplicatii sa existe volumul
complet de date solicitat de aplicatia respective

6.TIPURI DE MENTENANTA
In functie de scopul urmarit, de natura schimbarilor exista mai multe tipuri de mentenanta:

A. mentenanță corectivă
B. mentenanță adaptivă
C. mentenanță perfectiva
D. mentenanță preventivă
Mentenanta corectiva
 - se refera la efectuarea de modificari cu scopul de a repara si inlatura defectele sau
erorile de proiectare, programare sau implementare
- erorile de programare sunt de obicei mai usor de reparat
- erorile de proiectare sunt dificil de reparat si sunt mult mai costisitoare pentru ca
necesita rescrierea unui componente de program
- erorile de cerinte informationale ale utilizatorilor sunt cele mai dificile si cele mai
scumpe
- De obicei majoritatea problemelor de mentenanta corectiva sunt identificate imediat
dupa instalarea sistemului. Ele trebuie rezolvate rapid pentru a evita neplacerile. In
practica se estimeaza ca mentenanta corecta reprezinta cam 75% din costurile
tuturor tipurile de mentenanta.
- Mentenanta corectiva nu aduca nici un plus de valoare sau de funtionalitate ci pur si
simplu indeparteaza defectele din respectivul sistem.

Mentenanta adaptiva
- Presupune efectuarea de schimbari in cadrul sistemul informatic pentru a spori
functionalitatea acestuia sau pentru a-l adapta la un mediu nou cum ar fi o platforma
hardware diferita sau pentru a utiliza un alt sistem de operare.
- Aceasta mentenanta este mai putin urgenta decat mentenanta corectiva si reprezinta
o mica parte din mentenanta, adaugandu-I o valoare sistemului

Mentenanta perfectiva
- Implica implementarea de noi cerinte de sistem, functionale sau nonfunctionale, cum
ar fi: imbunatatirea performantelor de procese, interfete facile cu utilizatorii,
reducerea timpului de asteptare in utilizare
- Prin aceasta mentenanta se urmareste sa se adauge sistemului trasaturi dar nu
neaparat

Mentenanta preventiva
- Implica schimbari facute sistemului pentru a reduce sau a inlatura riscul caderii
sistemului
- Aici putem include crearea de copii de siguranta, zonele de urmarire a actualizarilor
- Aceasta mentenanta are o prioritate mai scazuta

Pe parcursul ciclului de viata al sistemului, mentenanta corectiva apare imediat dupa

instalarea sau dupa schimbari majore ale sistemului.
Daca aceste mentenante nu sunt facute cum trebuie, pot introduce noi erori in
program deci poate fi cazul iar de mentenanta corectiva.
7.PROCESUL DE MENTENANTA
Indiferent de cum este realizat sistemul informatic, presupune parcurgerea unui anumite
etape care definesc ciclul de viata al sistemului.
Avem urmatoarele etape:
1) Investigarea sistemului ( are ca rezultat studiul de fezabilitate, in aceasta etape se
identifica problemele si se elaboreaza planul de realizare a noului sistem)
2) Analiza sau evaluarea sistemului ( are ca rezultat obtinerea cerintelor functionarii, se
realizeaza analiza cerintelor, diagnosticarea sistemului)
3) Proiectarea sistemului ( are ca rezultat obtinerea specificatiilor de sistemul,
presupune elaborarea specificatiilor pentru hardware, software)
4) Programarea ( are ca rezultat obtinerea sistemului de aplicatii )
5) Implementarea sistemului ( are ca rezultat obtinerea sistemul operational)
6) Mentenanta sistemului ( are ca rezultat obtinerea sistemului actualizat )

Acest ciclu este unul care se tot repeta in sensul ca ultima etapa conduce inapoi la prima si
tot asa pana cand se implementeaza schimbarea.
In concluzie putem spune că procesul de mentenanță începe imediat după implementarea și
darea în exploatare a sistemului informatic.

Procesul de mentenanță implică următoarele activități majore :

A. obținerea cerințelor de mentenanță
B. transformarea cerințelor în schimbări
C. proiectarea schimbărilor
D. implementarea schimbărilor
Obtinerea cerintelor de mentenanta se face pe parcursul implementarii sau exploatarii
sistemului infromatic de catre utilizatorii finali, managerul de proiect sau de catre clienti.
Dupa primirea cerintelor de schimbare se recurge la analiza acestora pentru a intelege
dimensiunea schimbarii. Astfel, trebuie determinat modul in care cerintele vor afecta
sistemul curent, costul si durata acestora. Daca schimbarile propuse sunt acceptate se
planifica o noua versiune de sistem care va implica de obicei elemente de mentenanta.
Proiectul noii versiuni va fi testat, implementat si dat in folosinta.
Mentenanta reutilizeaza modulele sistemului existent
Mentenanta apare pe fondul unor erori sau cerinte
In general este necesar ca toate arhivele precedentei versiuni de sistem, toate programele sa
fie pastrate in forma lor completa pentru a se putea reveni la forma anterioara
8.FACTORII DE INFLUENTA A
COSTULUI DE MENTENANTA
Factorii de influența a costurilor de mentenanță :
1. defectele latente
2. numărul utilizatorilor finali
3. calitatea documentației de sistem
4. calitatea personalului de întreținere
5. independența modulelor în cadrul sistemului
6. limbajul de programare
7. stilul de programare
8. validarea și testarea programului
9. domeniul aplicației
10. stabilitatea personalului
11. vârsta programelor
12. stabilitatea hardware-ului

Defectele latente:
- se refera la numarul de erori necunoscute din sistem dupa instalare
- dacă nu există erori în sistem după instalare atunci costurile de mentenanță vor
fi scăzute și invers

Numarul utilizatorilor finali

- cu cat avem mai multi utilizatori finali cu atat costurile vor fi mai mari
- daca sistemul are un singur utilizator cerintele de schimbare vin dintr-o singura sursa
si este mult mai usor de implementat, pe cand daca sistemul are mii de utilizatori
cerintele vin din mai multe locuri
- in care in care utilizatorii sunt dispersati in spatiul geografic costurile vor creste

Calitatea documentatiei de sistem

- o documentatie prost intocmita, incoerenta, incompleta creste mult costurile
mentenantei pentru ca va fi dificila interventia in sistem pentru efectuarea de
schimbari

Calitatea personalului de intretinere

 - in principiu este de dorit sa participe analisti si programatori, este mai usor sa scrii un
program decat sa decodezi unul

independența modulelor în cadrul sistemului

- un sistem este compus din mai multe module, este important ca acestea sa fie cat
mai independetente

limbajul de programare
-programele scrise în limbaj de nivel înalt sunt de obicei mai ușor de înțeles decât cele scrise
în limbajele inferioare; de exemplu limbajele de programare orientată pe obiecte prezintă
multiple avantaje care în final pot influența în mod considerabil costurile de mentenanță

stiluri de programare
-modul în care este scris un program contribuie la înțelegerea sa și de aici reiese ușurința cu
care poate fi modificat; de aceea este de dorit ca în interiorul programului se existe
comentarii privind explicarea secvențelor sau a comenzilor

validarea și testarea programului

- în general cu cât se acordă mai mult timp validării și testării cu atât vor fi mai puține
erori deci vor scădea costurile de mentenanță corectivă

domeniul aplicației
- dacă se definește clar crește probabilitatea definirii complete a cerințelor de sistem
ceea ce înseamnă că și cheltuieli de mentenanță efectivă vor fi mai reduse

stabilitatea personalului
- costurile de mentenanță se reduc dacă creatorii de sistem se ocupă ulterior și de
mentenanță lui. Astfel în cazul unor modificări persoanele implicate nu vor mai fi
obligate să înțeleagă logica programelor sau a întregului sistem

vârsta programelor
- pe măsura menținerii programelor structura acestora se degradează datorita
multiplelor intervenții de modificare care ulterior vor genera un o înțelegere mai
dificilă a acestora

stabilitatea hardware ului

- dacă sistemul de program este proiectat pentru o anumită platformă hardware care nu se
schimbă pe parcursul vieții programelor nu va fi nevoie de o schimbare de tip hardware;
totuși această situație este foarte rară, în practică programele trebuie adesea modificate
pentru a folosi un hardware mai performant
9.ERP
Sistemele ERP( Enterprise resource planning )
Sistemul ERP este instrumentul software care facilitează integrarea tuturor operațiilor la
nivelul informațiilor dintre organizație între o platformă unică. Scopul ERP este să asigure
transparența datelor în cadrul unei organizații și să faciliteze accesul la orice tip de
informație utilă în desfășurarea activității.
Astăzi sistemele ERP fac un nou pas prin utilizarea internetului și eficientizarea
funcționalităților, de exemplu clienții pot afla de la mii de kilometri distanță stadiul propriei
comenzi sau nivelul stocurilor prin integrarea facilităților ERP cu aplicațiile web. Sistemele
ERP sunt programe modulare unde fiecare arie de activitate a companiei este acoperită de o
aplicație specifică.

Modulele unui sistem ERP funcționează integrat utilizându-se o bază de date comună
cel mai adesea regăsindu-se următoarele module:
1. modulul de producție utilizat în planificarea și urmărirea producției
2. gestiune utilizat în gestiunea stocurilor, a furnizorilor, a plăților și a încasărilor
3. modulul de salarii utilizat în calculul salariilor precum și la managementul
informațiilor referitoare la personaj
4. contabilitate utilizat pentru evidența financiară și contabilă
5. modulul de imobilizări utilizat pentru evidența mijloacelor fixe și calculul
amortizării
6. CRM (management ul relațiilor cu clienții)
7. BI (business intelligence) pentru obținerea de rapoarte analize sau prognoze
Sistemul ERP se referă la infrastructura software din interiorul unei companii care susține
toate procesele de afaceri în care este implicată compania. In concluzie principalele trăsături
de sistem ERP sunt destinate proceselor de afaceri, sunt modulate, integrate, permite
extinderea companiei dincolo de limitele sale specifice adică spre furnizori, clienți sau alți
parteneri.
Un aspect foarte important reprezintă caracterul modular al aplicațiilor ERP deoarece o
firmă poate instala la un moment dat doar unul sau o parte din module și ulterior poate
instala alte module.
Caracterul modular face ca instalarea modulelor să fie similară cu îmbinarea pieselor de
lego.
Dintre avantajele sistemului ERP menționăm:
-modul unitor de organizare a datelor
-integrarea tuturor funcționalităților disponibile în cadrul sistemului cum ar fi gestiune
contabilă, financiară, producție, aprovizionare etc
- extensibilitate oricarui ERP permite extinderea prin adăugarea de noi funcționabilitati;
- posibilitatea de adaptare pentru orice procese economice
- posibilitatea de modificare a proceselor odată cu modificarea legislativă
- analiza financiară și contabilă multidimensională
- definirea bugetară și urmărirea execuției bugetelor
- raportare adoptată necesităților și tipurilor de afacere
- posibilitatea de a gestiona un grup de companii
-practic ERP permite tuturor persoanelor implicate în activitatea companiei din diferite de
partamente și locații să lucreze folosind un sistem unitor ; intervenția unei persoane asupra
unor date are efect multiplu în sistem ceea ce face ca mai târziu orice utilizator care are
nevoie de acea informație se o regăsească între o formă actualizată
-ERP standardizeaza modul în care se desfășoară activitatea în companie
- costurile unui ERP presupun costurile tuturor actiunilor pe care compania trebuie să le
execute pentru a instala cu succes. Costul total pentru a obține instalarea, TCO. In aceste
costuri sunt incluse licențe, instalari, configurări, integrarea aplicativă, introducere utilizatori
etc. În România TCO pleacă de la câteva mii de euro putând ajunge în cadrul firmelor de
multinaționale la câteva milioane de euro. In general timpul de implementare este de câteva
luni plecand de la 3-4 luni putând ajunge la 12-13 luni.