Lucrarea nr.

METODE ŞI STRATEGII DE REALIZARE A COPIILOR DE SIGURANŢĂ

Copiile de siguranţă fac parte din categoria controalelor fizice, iar crearea lor este esenţială
pentru orice organizaţie. Ele previn eventualele pierderi de date, ce pot apărea ca urmare a unor situaţii
diverse şi imprevizibile: catastrofe naturale, greşeli umane de operare, defectarea componentelor
hardware şi software, atacul viruşilor şi a altor entităţi adverse, etc.
Este important deci, ca orice organizaţie să aibă implementată o strategie de backup eficientă.
Există mai multe strategii de efectuare a backup-urilor, dar implementarea oricăreia dintre ele trebuie să
ţină cont de mai mulţi factori:
 timpul sistem utilizat pentru realizarea operaţiei de backup - este necesar a fi cât mai
redus pentru a nu afecta productivitatea organizaţiei şi a nu întrerupe activitatea acesteia;
 eficienţa - factor legat de strategia managerială privind organizarea activităţii operatorilor,
ce determină creşterea productivităţii muncii;
 volumul de date care se memorează în sistem - este în directă legătură cu mediile de
stocare utilizate în cadrul coperaţiei de backup, acestea trebuind să permită un acces cât
mai rapid la date, în deplină siguranţă, şi să poată cuprinde totalitatea datelor ce fac
obiectul backup-ului;
 software-ul de backup - se cere a fi rapid şi în concordanţă cu necesităţiile organizaţiei;
 locaţiile în care se vor depozita copiile de siguranţă - trebuie să fie sigure şi separate de
cele în care se situează datele originale;
 costurile de implementare a strategiei de backup - trebuie să fie în concordanţă cu
valoarea şi importanţa datelor organizaţiei ce fac obiectul operaţiei de backup;
 utilizările estimate pentru arhivele de copii de siguranţă - sistemele de backup pot
constitui adevărate arhive de date din care se poate extrage mult mai rapid informaţia
căutată.
Cu toate că mecanismul pentru realizarea copiilor de siguranţă este simplu (la momente de timp
stabilite, informaţia este salvată pe un suport tehnic de date - de exemplu, banda magnetică), pentru
alegerea unei bune strategii de backup, trebuie cunoscută importanţa şi senzitivitatea în timp a datelor
din sistem, precum şi periodicitatea cu care sunt făcute actualizările acestora.
Este deci necesar, ca pentru o cât mai bună planificare a activităţii de realizare a copiilor de
siguranţă, un administrator de sistem să cunoască mai întâi răspunsul la următoarele întrebări:
1. Cât de repede este necesar să se repună totul în funcţiune după o cădere a sistemului
principal?
2. Cât de repede este necesar să se repună totul în funcţiune după o pierdere parţială a datelor
din sistem?
3. Se pot realiza restaurări în timpul funcţionării sistemului?
4. Se pot realiza copii de siguranţă în timpul funcţionării sistemului?
5. Ce date trebuie restaurate, în primul rând?
6. Ce date vor cauza cea mai mare pierdere dacă nu vor mai fi disponibile?
7. Câte copii ale sistemului trebuie să avem în vedere pentru a fi în siguranţă?
8. Cât timp trebuie să fie păstrată fiecare copie?
9. Cât timp se poate aloca activităţii de backup?

În cadrul activităţii de realizare a operaţiilor de backup se pot adopta metode specifice de

efectuare a acestora:
Metode distributive - în acest caz, se doreşte ca responsabilitatea creării copiilor de siguranţă să
revină utilizatorilor, aceasta deoarece ei sunt primii care pot aprecia importanţa datelor pe care le
creează. Deci fiecare utilizator îşi creează propriile copii de siguranţă, nefiind nevoie să-şi asume
responsabilitatea pentru crearea copiilor altora.
 O astfel de metodă poate fi singura opţiune pentru angajaţii ce lucrează acasă. Cheia succesului în
implementarea metodei este de a derula şi urmării un program consistent de pregătire şi educare a
utilizatorilor. Acest lucru se impune deoarece, în general, utilizatorii individuali evită să facă operaţiile de
backup, fiind deci dificilă atingerea unui nivel înalt de asigurare a datelor bazându-ne pe iniţiativa
utilizatorilor. De asemenea, achiziţia separată a dispozitivelor de stocare, atunci când numărul
utilizatorilor devine mare, devine foarte costisitoare şi impracticabilă.
Metode centralizate - se aplică în cadrul reţelelor locale în scopul centralizării managementului
operaţiilor de backup. Există două tipuri de astfel de metode:
1. "server only" - dorinţa de a centraliza copiile de siguranţă şi de a simplifica efectuarea de
acestora, pentru un grup de utilizatori, a făcut ca multe organizaţii să decidă în a realiza operaţia
de backup numai la servere. Utilizatorii sunt încurajaţi, sau chiar li se cere, să stocheze fişierele
importante pe server. Deşi metoda centralizează operaţia de backup de reţea, ea nu asigură o
protecţie totală a datelor deoarece utilizatorii neglijează, de regulă în mod constant, efectuarea
de copii de siguranţă. Ca urmare metoda se poate constitui ca o primă etapă în trecerea către un
sistem comprehensiv.
2. metoda comprehensivă - impune necesitatea realizării operaţiei de backup atât pentru servere
cât şi pentru calculatoarele personale. Metoda este mai sigură deoarece responsabilitatea pentru
efectuarea copiilor revine unui singur utilizator (administratorul). Este mai cuprinzătoare
deoarece toate datele utilizatorilor sunt salvate, nu numai anumite fişiere selectate. #n general
toate datele sunt colectate şi administrate de o aplicaţie de backup ce rulează pe un calculator
central dotat cu dispozitive de stocare de înaltă capacitate. Avantajele metodei sunt:
 simplitate şi transparenţă pentru utilizatori;
 costuri mai mici pentru staţiile utilizatorilor;
 coordonare şi consistenţă mai mare a criteriilor de backup;
 automatizare mai bună a sistemului de backup;
 securitate mai mare pentru date.
Dezavantajul principal îl constituie faptul că organizaţia trebuie să desemneze un responsabil
pentru administrarea copiilor de siguranţă.

Fig. 5.1 Realizarea copiilor de siguranţă şi implementarea

rotaţiei on/off-site a mediilor fizice de stocare

8.1 Strategii de backup

Există o serie de strategii (politici) de backup consacrate. Acestea sunt:

 day- zero backup (copie din ziua zero)- este copia sistemului în forma lui originală, imediat după
ce a fost instalat şi înainte ca utilizatorul să înceapă să-l utilizeze. Acest tip de backup trebuie să
conţină toate fişierele şi programele din sistem. Este util în cazul în care se doreşte refacerea
sistemului după ce acesta ”a căzut” şi este recomandat să se efectueze o copie a sistemului
 imediat după ce a fost refăcut. Este util şi pentru detectarea slăbiciunilor sistemului în vederea
înlăturării lor.
 backup total (full) - întreaga informaţie este salvată. Pentru volume mari de date, această
operaţie durează foarte mult şi poate fi extrem de costisitoare datorită volumului imens de date
care se adună. Se poate adopta însă, o politică de reciclare a benzilor magnetice pe care se
salvează datele. Această soluţie este incomodă datorită timpului mare de salvare. #n plus, trebuie
să ţinem cont că un mare volum de informaţie care nu se schimbă (nu se modifică) este salvat în
mod repetat, consumând inutil spaţiul de backup şi timpul, generând costuri ridicate.
 backup incremental – se va salva doar informaţia modificată de la ultimul backup incremental,
cumulativ sau total. Trebuie să existe posibilitatea marcării informaţiei modificate. Există mai
multe abordări pentru realizarea acestui lucru;
1. O abordare constă în menţinerea unui bit (flag) de arhivare pentru fiecare fişier. Acest bit
va fi setat de programul de backup şi orice modificare a fişierului va invalida bitul, iar
ulterior programul de backup va putea să identifice că fişierul a fost modificat.
2. Anumite sisteme de fişiere nu au prevăzut un astfel de bit, soluţia în acest caz este
memorarea unui fişier care să stocheze data ultimei salvări. Programul de backup va
compara această dată cu data ultimei modificări a fişierului şi îl va salva dacă data
modificării este mai recentă.
În general, pentru a avea un backup incremental, trebuie să existe un backup total. #n cazul
apariţiei unui dezastru, se începe prin recuperarea datelor din backup-ul total, şi în ordine, a backup-
urilor incrementale. Periodic este necesar să se facă backup-uri totale.
Avantajele backup-ului incremental sunt reducerea spaţiului de memorare şi a timpului de
salvare. Dezavantajul este reprezentat de faptul că recuperarea se face în mai mulţi paşi.
 backup cumulativ – a apărut pentru a eficientiza şi mai mult salvarea informaţiei şi recuperarea
ei în caz de dezastru. Un backup cumulativ va salva doar fişierele care au fost create sau
modificate de la ultimul backup cumulativ sau total. Pentru recuperarea informaţiei, se
recuperează datele din ultimul backup total, din backup-urile cumulative ulterioare acestuia şi
backup-urile incrementale ulterioare ultimului backup cumulativ.
Indiferent de strategia de backup utilizată, păstrarea copiilor de siguranţă trebuie să se facă într-o
locaţie sigură, alta decât cea în care sunt păstrate originalele. O soluţie constă în a face copii de siguranţă,
fişierelor importante, prin Internet.

5.2 Scheme de backup

Software-ul utilizat pentru realizarea copiilor de siguranţă, trebuie să asigure un număr de

scheme de backup disponibile pentru acomodarea cu necesităţile de backup zilnice. Schemele de backup
constau în realizarea unui număr de operaţii de backup în anumite intervale de timp: zilnic, săptămânal,
lunar şi anual.
Tabelul 5.1
Scheme predefinite
Numele schemei Zilnic Săptămânal Lunar Anual
Backup sugerat
Când se ajunge la ziua a 6-a soft-ul scrie
peste ce a fost scris în prima zi, etc. 5 2 2 1
Contorul de ani va începe când rulează
prima dată backup-ul.
Protecţie bună
Când se ajunge la ziua a 6-a soft-ul scrie
peste ce a fost scris în prima zi, etc. 5 1 1 2
Contorul de ani va începe când rulează
prima dată backup-ul.
Protecţie maximă
Când se ajunge la ziua a 8-a soft-ul scrie
peste ce a fost scris în prima zi, etc. 7 5 12 5
Contorul de ani va începe când rulează
prima dată backup-ul.
Backup într-o singură zi
Backup-ul din ziua anterioară va fi rescris
1 0 0 0
la data stabilită pentru următorul backup
online.
Backup zilnic
Când se ajunge la ziua a 6-a soft-ul scrie 5 1 0 0
peste ce a fost scris în prima zi, etc.
Backup săptămânal
Când se ajunge la săptămâna a 5-a soft-ul
scrie peste ce a fost scris în prima 0 4 1 1
săptămână, etc. Contorul de ani va începe
când rulează prima dată backup-ul.
Backup lunar
Când se ajunge la luna a 13-a soft-ul scrie
peste ce a fost scris în prima lună, etc. 0 0 12 2
Contorul de ani va începe când rulează
prima dată backup-ul.
Backup anual
Contorul de ani va începe când rulează 0 0 0 1
prima dată backup-ul.

Exerciţii

1. Să se scrie un program care realizează o operaţie de backup automat, pe un stick de

memorie. Programul va lansa operaţia de backup la o oră stabilită şi va salva pe stick trei
fişiere ce se află într-un folder numit test. Programul va testa dacă mărimea însumată a
celor 3 fişiere este mai mică sau egală cu capacitatea stick-ului. În caz contrar va semnala
acest lucru printr-un mesaj şi va salva numai fişierele ce au dimensiunea însumată cea mai
apropiată de capacitatea stick-ului. Programul va trebui să afişeze numele fişierelor ce se
copiază, iar la terminarea acestei operaţii, va semnala acest lucru, printr-un mesaj.
Precizare: Tipul celor 3 fişiere rămâne la latitudinea programatorului.
2. Ce sunt copiile de siguranţă şi care este rolul lor?
3. Enumeraţi care sunt strategiile de backup şi descrieţi 2 dintre ele.
4. Enumeraţi 3 factori de care se va ţine cont în implementarea unei strategii de backup
eficiente.
5. În cadrul activităţii de realizare a operaţiilor de backup ce înseamnă metodele de efectuare
distributive?