Stabilirea Temei Proiectului

 Programarea şi conducerea producţiei pentru

fabricarea a patru repere: R1-OF1 ,R4-OF2 ,R7-OF3
si R3-OF4 ,din componenţa produsului
„P” –
 STRUCTURA DE DEZAGREGARE A
PRODUSULUI (SDP)
 Produsul oricărui proiect poate fi considerat ca o structură de sistem. De aceea se poate imagina
dezagregarea produsului în structuri de ordin inferior, numite subsisteme.
 La rândul lor,subsistemele pot fi dezagregate în ansambluri, iar aceasta din urmă în
subansambluri. Această activitate logică de dezagregare poate fi efectuată până la nivelul
entităţilor individuale din sistem numite convenţional, piese (repere).
 În felul acesta se realizează ceea ce se denumeşte convenţional structura de dezagregare
a produsului – SDP
 STRUCTURA DE DEZAGREGARE A LUCRĂRILOR (SDL)
PENTRU PROIECTUL UOC-FIMIM-R-18-02

 Structura de dezagregare a lucrărilor - SDL este

o reprezentare structurală a tuturor activităţilor
din proiect. Reprezentarea poate fi realizată sub
formă de arborescenţă.
 O problemă majoră în managementul
proiectelor este aceea de a identifica cu precizie
tot ceea ce trebuie realizat pentru atingerea
obiectivului.
ELABORAREA PLANULUI DE
PRODUCŢIE DIRECTOR (PPD)
 Planul director reprezintă instrumentul ce stă la baza
Programării şi Conducerii Producţiei. El se întocmeste
pentru o perioada de 1 an şi este împărţit pe trimestere.
 PPD trebuie să permită cunoaşterea cantitaţilor ce
urmează a fi fabricate din fiecare reper,duratelor de
asamblare a fiecarui produs,termenelor de livrare-conform
contractelor.
 PPD conţine detalierea acestor elemente pe diferite
perioade de producţie,permiţând vizualizarea rapidă a
stocurilor de produse şi piese componente,a necesarului
brut şi net pentru fiecare dintre acestea
Tabelul cu coeficienţii tipului de producţie
 STABILIREA FORMEI DE ORGANIZARE PENTRU PROIECTUL
Structura tipologică a producţiei,pentru fiecare dintre cele patru repere :
70%

62.50%

60%
54.54% 55.50%

50%
50%
44.50% 45.45%
Reperul 1 Reperul 4

40% 37.50%

30% Reperul 7 Reperul 3

30%

20%

10% 10%
10%

0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
0%
M SM SMj Sm Unicat

Reperele 1 si 3 – forma de organizare sucesiva,

Reperele 4 si 7– forma de organizare mixtă care poate fi aplicată in mod diferenţiat, atât în producţia de
serie mijlocie cât şi în producţia de serie mare.
Această formă de organizare se caracterizează prin aceea că transmiterea obiectelor muncii de
la operataţia k la cea următoare k+1, se face pe tracţiuni de lot, numite loturi de transport.
Are avantajul reducerii duratelor cilcului de producţie, în comparaţie cu organizarea succesivă şi
elimină micropauzele neproductive ce apar la organizarea paralelă cu ritm liber.
DETERMINAREA LOTULUI DE FABRICAŢIE OPTIM
 Lotul de fabricaţie reprezintă cantitatea de piese identice lansate în
fabricaţie, simultan sau succesiv, care consumă un singur timp de
pregătire-încheiere.
 Din calcule au reiesit urmatoarele valori:
 reperul 1: N₀₁= 143,5 s-a rotunjit la Nₑ₁=176,
 reperul 4: N₀₄=289.2 s-a rotunjit la Nₑ₄=290,
 reperul 7: N₀₇=310.6 s-a rotunjit la Nₑ₇=310,
 reperul 3: N₀₃=130,5 s-a rotunjit la Nₑ₃=196.
 Valoarea lotului optim, obtinută prin calcul, a fost rotunjită, în plus sau în minus, la o valoare întreagă,
care să se cuprindă de un numar exact de ori în valoarea volumului de producţie Ng. Această nouă
valoare , notată cu Ne, reprezentand lotul de fabricaţie economic
VALOAREA LOTULUI OPTIM / VALOAREA LOTULUI
OPTIM ROTUNJITA

196
R3
130.5

310
R7
310.6 Valoarea lotului optim
rotunjita Nₑ
290 Valoarea lotului optim - N₀
R4
289.2

176
R1
143.5

0 100 200 300 400

 DETERMINAREA LOTULUI DE TRANSPORT OPTIM ŞI
A LOTULUI DE TRANSPORT ECONOMIC

 În cadrul organizării mixte, transmiterea obiectelor muncii de la un loc de

muncă la altul se face pe fracţiuni din lotul economic, denumite loturi de
transport
 Valoarea lotului de transport, obţinută din calcul trebuie corectata astfel încât să
se obţină un submiltiplu întreg al lotului economic Ne.
 Această nouă valoare, notată cu Ntₑ, se numeşte lotul de transport
economic,iar ntₑ reprezinta numarul loturilor de transport pe durata unui ciclu
de productie complet.
 -pentru reperul 1:
 Forma de organizare succesiva.
 -pentru reperul 4:
 Ntₑ₄=58 buc , ntₑ₄=5 loturi
 -pentru reperul 7:
 Ntₑ₇=62 buc , ntₑ₇=5 loturi
 -pentru reperul 3:
 Forma de organizare succesiva.
 ELABORAREA PROGRAMELOR DE LUCRU SI A SARCINII
CUMULATE
 Programul de ordonanţare reprezintã programul de lucru al resurselor care permite livrarea
produselor la beneficiar în condiţii economice optime. Elaborarea unui astfel de program se
face pe baza parametrilor principali de programare şi conducere a producţiei ,dar ţinând cont
de planul de producţie director.
 Elaborarea unui astfel de programare de lucru se realizează pe baza parametrilor determinaţi
anterior însă corelând toate aceste date cu PPD. Elaborarea programului de lucru necesită
calcularea unor decalaje Dk,k+1 pentru organizarea mixtă.

35
31.25
29.6
30 27.75

23.75 24.4
25
22.58
21.25 Durata ciclului de
productie calculat- Tcs
20 pentru R1 si R3,Tcm
17.36
pentru R4 si R7- ZILE
Durata ciclului de
15 productie - Grafic- ZILE

10

0
R1 R4 R7 R3
 SDL-R-
 1. Debitare - D11
 2. Rabotare-Rb11 R1
 3. Frezare de degrosare-F11 80
70.294
 4. Frezare de finisare -F12 70
 5. Rectificare de degrosare-Rp11
60
 6. Gaurire-alezare-G11
 7. Strunjire interioara-S11 50
 8. Rectificare de finisare -Rp12 41.63
40
 9. Inspecţie tehnica finală-C11
30 27.613 R1

 R1-Prezentare 20
 Nr. Operatii-9
10
 Necesar bucati brut 1600
0.416 0.635
 Necesar bucati net – Ng=880 0
Costuri de Costuri Costuri fixe Costuri de Costuri de
 Forma de organizare Succesiva productie curente amortizare a amortizare a
 Ritm mediu de fabricatie – Rg=136.36 capitalului resurselor
de prod.
 Valoarea lotului optim - N₀=143.5
 Valoarea lotului optim rotunjita Nₑ =176
 Loturi ce se lansează în fabricaţie ne=5
 Lotul de transport economic Nte-FO-succesiva
 Durata ciclului de productie calculat=Tcs-22.58zile
 Durata ciclului de productie Grafic=23.75zile
 SDL-
 1. Debitare -D41
 2. Strunjire -S41
 3. Rabotare-Rb41 R4
 4. Frezare stanga-F41 90
82.139
 5. Frezare dreapta-F42 80

 6. Gaurire alezare-G41 70 64.65

 7. Rectificare -Rp41 60
 8. Inspecţie tehnica finală-C41 50

40
 R4-Prezentare R4
30
 Nr. Operatii -8
20 16.22
 Necesar bucati brut - 2400
10
 Necesar bucati net – Ng= 1450 0.228 1.041
 Forma de organizare - Mixta 0
Costuri de Costuri Costuri fixe Costuri de Costuri de
 Ritm mediu de fabricatie - Rg = 82.75 productie curente amortizare a amortizare a
capitalului resurselor de
 Valoarea lotului optim - N₀ = 289.2 prod.
 Valoarea lotului optim rotunjita Nₑ = 290
 Loturi ce se lansează în fabricaţie ne= 5
 Lotul de transport economic Nte = 58
 Durata ciclului de productie calculat- Tcm-24.4zile
 Durata ciclului de productie Grafic - 27.75 zile
 SDL-
 1. Strunjire de degrosare I-S71
 2. Strunjire de degrosare II-S72 R7
70
 3. Strunjire de finisare I-S73
 4. Strunjire de finisare II-S74 60 57.175
 5. Frezare frontala-F71
 6. Gaurire lamare-G71 50

 7. Gaurire filetare-G72 42.14

40
 8. Gaurire tesire filetare-G73
 9. Gaurire filetare-G74
30
R7
 10. Inspecţie tehnica finală-C71
20
13.432
 R7-Prezentare
10
 Nr. Operatii-10
1.345
 Necesar bucati brut-3200 0.258
0
 Necesar bucati net – Ng=1550 Costuri de Costuri Costuri fixe Costuri de Costuri de
productie curente amortizare a amortizare a
 Forma de organizare-Mixta capitalului resurselor
de prod.
 Ritm mediu de fabricatie – Rg=77.41
 Valoarea lotului optim - N₀=310.6
 Valoarea lotului optim rotunjita Nₑ =310
 Loturi ce se lansează în fabricaţie ne=5
 Lotul de transport economic Nte=62
 Durata ciclului de productie calculat =Tcm-17.36zile
 Durata ciclului de productie Grafic =21.25 zile
 SDL-
 1. Debitare-D31
 2. Rabotare fata superioara-Rb31 R3
 3. Rabotare fata superioara-Rb32 100 95.094
 4. Frezare de degrosare canal-F31 90
 5. Gaurire filetare -G31
80
 6. Tratament termic de detensionare-TT31
70
 7. Strunjire stanga-S31
 8. Strunjire dreapta-S32 60
52.05
 9. Frezare de finisare canal-F32 50
39.869
 10. Rectificare canal-Rp31 40 R3
 11. Inspecţie tehnica finală-C31 30

20
 R3-Prezentare
10
 Nr. Operatii -11 0.47
2.705
 Necesar bucati brut - 1600 0
Costuri de Costuri Costuri fixe Costuri de Costuri de
 Necesar bucati net - Ng = 980 productie curente amortizare amortizare
a capitalului a resurselor
 Forma de organizare - Succesiva de prod.
 Ritm mediu de fabricatie - Rg = 122.44
 Valoarea lotului optim - N₀ = 130.5
 Valoarea lotului optim rotunjita Nₑ = 196
 Loturi ce se lansează în fabricaţie ne =5
 Lotul de transport economic Nte = FO-succesiva
 Durata ciclului de productie calculat - Tcs-29.6zile
 Durata ciclului de productie Grafic - 31.25 zile
 CALCULUL COSTULUI DE PRODUCŢIE
 Costul de productie pentru fiecare reper a fost calculat ca fiind suma dintre: costul
curent,costuri fixe,costuri de imobilizare a capitalului circulant si costuri de amortizare a
resurselor de productie pe perioada executiei reperelor.
-pentru reperul 1: CT1 = C11 + C21 + C31 + C41=41,63+0,416+0,635+27,613= 70,294 [lei/buc]
-pentru reperul 4: CT4 = C14 + C24 + C34 + C44 = 64,65+0,228+1.041+16,22= 82,139 [lei/buc]
-pentru reperul 7: CT7 = C17 + C27 + C37 + C47=42,14+0,258+1,345+13,432= 57,175 [lei/buc]
-pentru reperul 3: CT3 = C13 + C23 + C33 + C43=52,05+0,47+2,705+39,869= 95,094 [lei/buc]
100 95.094

90
82.139
80
70.294
70 64.65

60 57.175
52.05 R1
50 R4
41.63 42.14
39.869 R7
40
R3
30 27.613

20 16.22
13.432
10
2.705
0.4160.2280.258 0.47 0.6351.0411.345
0
Costuri de productie Costuri curente Costuri fixe Costuri de amortizare a Costuri de amortizare a
capitalului resurselor de prod.
Va multumesc!