Cuprins:

Întroducere
1. Organizarea producerii.
1.1 Organizarea tipului de producere.
1.2 Determinarea numărului de utilaje și coeficientul de încărcare a acestora.
1.3 Determinarea numărului de muncitori și coeficientul de încărcare a
acestora.
1.4 Elaborarea planului – grafic de intrare – ieșire a pieselor.
1.5 Calculul tipurilor de stocuri.
1.6 Organizarea dotării locurilor de muncă de instrumente și calculul
necesarului în scule.
1.7 Organizarea rațională a locurilor de muncă. Calculul suprafeței de
producție și construirea planului sectorului.
2. Calculul costului de producție.
2.1 Determinarea consumului de material.
2.2 Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii.
2.3 Determinarea consumului de energie electrică.
2.4 Determinarea consumurilor indirect pe perioada de consum.
2.5 Calculul costului de producție pe unitate de produs.
3. Calculul indicatorilor tehnico – economici.
3.1 Determinarea cheltuielilor capitale.
3.2 Calculul nivelului rentabilității.
3.3 Calculul indicatorilor de lucru ai sectorului.
3.4 Calculul pragului de rentabilitate.
Concluzii și propuneri.
Bibliografie
Anexe

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elaborat Cretu Tatiana Litera Coala Coli
Verificat Furdui A Lucrare individuală
CT al UTM, gr. TPM-122
 1. Organizarea producerii.
1.1 Organizarea tipului de producere.
Factorii care au influențat la programul de producer a piesei date ,,X” este
dictat de un sistem de factori:
 programa anuală de producere a articolului dat;
 procentul prevăzut de lege pentru rebut tehnologic;
 conform divergenților de ordin ethnic dar mai mult economic la
întreprindere primim programa anuală Pp = xxx piese.
Având variant procesului tehnologic proiectat, elaborăm calculul economic,
având în considerație toți factorii de ordin financiar care influențează asupra
sculei.
Având în vedere ideia micșorării pînă la minim cu menținerea calității
necesare normei de producție la timp. Trebuie de micșorat și pierderile care de
asemenea sunt importante în procesul de producție.
Calculăm coeficientul de fixare a operațiilor.
T 77.1
K fop  = =28.34
tbuc.med 2.72

unde: T – tactul liniei de producer (min/buc);

t buc. med - durata medie a unei operații de bucată, min;
Tactul liniei de producere se determină după formula:
t  60 2056∗60
T = =77.1
Pp 1600

unde: t – fondul anual de timp, min;

Pp – programa anuală de producere a sculei, bucăți.
Timpul pe bucată mediu la îndeplinirea unei operații se determină ca media
aritmetică a ,,tbuc ” la toate operațiile care sau efectuat pentru construirea sculei.
n

t buc
16.35
tbuc.med  i 1
= =2.72
n 6

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 unde: tbuc – timpul necesar pentru îndeplinirea unei operații ,,i” la prelucrarea
unei bucăți;
n – numărul total de operații.
Rezultatele calculelor se include în următorul tabel.
Nr. Denumirea Mașina unealtă Timpul Timpul de Puterea Prețul
op operației pe pregătire - motorului, m-u, lei
bucată, încheiere Kw
min
1 2 3 4 5 6 7
005 Strunjire 16K20 2,13 2 10 100000
010 Strunjire 16K20 2,51 2 10 100000
015 Mortizare 7B67 1,23 1,5 57 140000
020 Danturare 5A326 7,01 3 5,8 80000
025 Tratament Cuptor
termic
030 Rectificare 3A130 1,74 2 2,2 40000
035 Rectificare 3A161 1,73 2 7 120000
danturare

T t  60
K fop  
tbuc.med Pp  tbuc.med

În funcție de coeficientul de fixare a operațiilor alegem tipul de producție:

Dacă: Kf.op.≤1 – tipul de producție în masă;
1≤Kf.op.≤10 - tipul de producție în serie mare;
10≤Kf.op.≤20 – tipul de producție în serie mijlocie;
20≤Kf.op.≤40 – tipul de producție în serie mică;
Kf.op.≥40 – tipul de producție individual.
Tipul de producție reprezintă totalitatea factorilor cu caracter tehnic și
economic ce caracterizează nomenclatura producției fabricate, gradul ei de
stabilitate, volumul de producție, gradul de specializare a întreprinderii luate în
ansamblul ei, cât și a subunității sale de producție, până la locul de muncă, precum

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 și modul de deplasare a obiectelor muncii de la un loc la altul în procesul de
fabricație.
Tipul de producție influențează și determină metodele de organizare a
prodecției și a muncii, structura de producție a întreprinderii și a secțiilor, gradul
de înzestrare a producției.
Dctsp=16,35+(2,51-1,23)+(7,01-1,74)+(1,74+1,73)+(1600-1)*1,73=
=2789,18/60=46,48

După stabilirea tipului de producție alegem metoda de organizare a procesului

de producție.

1.2 Determinarea numărului de utilaje și coeficientul de încărcare a

acestora.
Numărul de utilaje necesare se determină pentru fiecare operație în parte.
Inițial calculăm numărul de utilaje ca mai apoi pe baza lui să fie calculate numărul
de utilaje primate.
Calculăm numărul de utilaje după formula:
tbuc  Pp
N mui 
Frmu  60

Frm-u=(90-94)%
unde: Nm-ui – numărul de mașini - unelte la operația i;
Frm-ui – fondul annual de timp al lucrului mașinilor unelte.
Coeficientul de încărcare a mașinilor – unelte:
N c m  ui
Kîmui
N p m  ui
1600∗2.13 3408
1.Nm-uic005= = =0.030
1850.4∗60 111024

Nm-u p005=1
1600∗2.51 4000
2. Nm-uic010= = =0.036
1850.4∗60 111024

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Nm-u p010=1
1600∗1.23 1968
3. Nm-uic015= = =0.017
1850.4∗60 111024

Nm-u p015=1
1600∗7.01
4. Nm-uic020= =0.101
1850.4∗60

Nm-u p020=1
1600∗1.74
5. Nm-uic030= =0.025
1850.4∗60

Nm-u p030=1
1600∗1.73
6. Nm-uic035= =0.024
1850.4∗60

Nm-u p035=1
Coeficientul de incarcare a masinilor-unelte :
0.03
1. Kim-ui 005= =0,03
1
0.03
2. Kim-ui 010= =0,03
1
0.01
3. Kim-ui015= =0,01
1
0.10
4. Kim-ui020= =0,10
1
0.02
5. Kim-ui030= =0,02
1
0.02
6. Kim-ui035= =0,02
1

Determinăm coeficientul de încărcare a mașinilor – unelte mediu:

n

N mu c

K med îm  u  i 1
n =
0.21
=0,35
 N pm  u
6

i 1

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 1.3 Determinarea numărului de muncitori și coeficientul de încărcare a
acestora.
Determinăm numărul scriptic de muncitori care se calculează conform
formulei:
Frmu  N p m  ui  N c m  ui
Wmi 
Frm  K dm

unde: Wmi – numărul scriptic de muncitori la operația i;

Frm – fondul anual real de timp a lucrului unui muncitor, ore;
Kdm – coeficientul deservirii multiple (se allege de la 1,1…1,3)
1850.4∗1∗0.03
1. Wcmi005= =0.02
1896∗1.2

Wpmi005=1
1850.4∗1∗0.03
2. Wcmi010= =0.02
1896∗1.2

Wpmi010=1
1850.4∗1∗0.01
3. Wcmi015= =0.008
1896∗1.2

Wpmi015=1
1850.4∗1∗0.10
4. Wcmi020= =0.08
1896∗1.2

Wpmi020=1
1850.4∗0.02∗1
5. Wcmi030= =0.016
1896∗1.2

Wpmi030=1
1850.4∗0.02∗1
6. Wcmi035= =0.016
1896∗1.2

Wpmi035=1

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Coeficientul de încărcare a muncitorului se determină ca raportul dintre
numărul scriptic de muncitori calculați și numărul de muncitori primiți:
W c mi
Kîmi  p
W mi

0.02
1. Kimi005= =0.02
1
0.02
2. Kimi010= =0.02
1
0.008
3. Kimi015= =0.008
1
0.08
4. Kimi020= =0.08
1
0.01
5. Kimi030= =0.01
1
0.01
6. Kimi035= =0.01
1

Rezultatele obținute se trec în următorul tabel.

Nr. Denumirea Modelul M-U Tbuci Nmuc Nmup Kîmu W cm Wpm Kîmi
op operației min
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
005 Strunjire 16K20 2.13 0.03 1 0.03 0.02 1 0.02
010 Strunjire 16K20 2.51 0.03 1 0.03 0.02 1 0.02
015 Mortizare 7B67 1.23 0.01 1 0.01 0.008 1 0.008
020 Danturare 5A326 7.01 0.10 1 0.10 0.08 1 0.08
030 Rectificare 3A130 1.74 0.02 1 0.02 0.01 1 0.01
0.35 Rectificare- 3A161 1.73 0.02 1 0.02 0.01 1 0.01
danturare

1.4 Elaborarea planului – grafic de intrare – ieșire a pieselor.

(locul optimal, durata ciclului de producere, perioada de intrare)
Mărimea lotului de intrare concomitentă în producere se calculează la operația
la care raportul timpului de pregătire încheiere la timpul pe bucată v-a fi mai mare.
Această mărime se ia și pentru celelalte operații.

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Calculul mărimii lotului de piese la o operație se efectuiază după următoarea
formulă:
Tpîi
Nloti 
tbuci  k

unde: Nloti – mărimea lotului de piese la operația i, buc;

Tpîi – timpul de pregătire încheiere la operația i, min;
Tbuc – timpul pe bucată la operația i, min;
K – coeficientul practice admisibil corelării timpului de pregătire –
încheiere la timpul de lucru al utilajului, în decursul căruia pe el
se va prelucra lotul de piese. Mărimea lui după datele
experimentale se aleg în următoarele limite (0,02…0,06).
2
1. Nloti005= =50
2.13∗0.02
2
2. Nloti010= =40
2.51∗0.02
1.5
3. Nloti015= =50
1.23∗0.03
3
4. Nloti020= =22
7.01∗0.02
2
5. Nloti030= =67
1.74∗0.02
2
6. Nloti035= =67
1.73∗0.02

Numărul de piese ce se prelucrează într-un schimb se calculează conform

formulei:
Pp
Nps  =
1600
=177
 N  1∗
257
nsc   zl  28.34
K 
 fop 
unde: nsc – numărul de schimburi;
Nzl – numărul de zile lucrătoare în decursul unui an, zile;

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Kfop – coefficient de fixarea operațiilor.
Determinăm mărimea lotului optimal:
Nlot .opt .  X  N ps =1*177=177

unde: X – număr întreg ales în așa mod încât: Nlot.opt.≥Nlot.m

Se determină numărul de lansări:
Pp 1600
Q = =10
N lot .opt . 177

Se determină perioada de repetare a lansărilor:

N zl 257
P = =26
Q 10
Nzl=257 zile lucratoare
Se determină durata ciclului de producer:

 tbuc.max   Nlot .opt  1

n

t buci
16.35+7.01∗(177−1)
Tcp  i 1
= =13
nsc  d sc  60  ke 1∗8∗60∗
257
365

unde: dsc – durata schimbului, ore;

ke – coeficient de transformare a zilelor calendaristice în zile efective,
după formula:
ke = Fondul de timp efectiv / Fondul de timp anual
În urma rezultatelor obținute se reprezintă planul – graphic de intrare – ieșire a
pieselor.

1.5 Calculul tipurilor de stocuri.

Stocurilor tehnologice se găsesc la locurile de muncă în procesul de prelucrare,
asamblare și control, și se determină conform formulei:
n
Zteh   Nlmi  n pp =6*1=6
i 1

unde: Zteh – stocul tehnologic pe linie, bucăți;

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Nlmi – numărul de locuri de muncă la o operație;
npp – numărul pieselor prelucrate concomitent pe fiecare loc de muncă.
Stocul de transportare se determină în dependență de tipul transportului
utilizat.
La transmiterea pieselor bucată cu bucată, stocul de transportare v-a fi egal cu
numărul de operații fără una:
Ztr  n  1 =6-1=5

Stocul de siguranță se determină orientativ în mărime de 5 – 10% de la

numărul pieselor prelucrate în parcurs de un schimb și se determină dupa formula:
Z sig  N p.s  0,1 =177*0.1=17.7

Stocurile de siguranță se formează pentru operațiile care prezintă un pericol în

operația rebutului.
Stocul total reprezintă suma stocului tehnologic, de siguranță și transportare:
Ztot  Zteh  Z sig  Ztr =6+5+17.7=29

1.6 Organizarea dotării locurilor de muncă de instrumente și calculul

necesarului în scule.
În toate întreprinderile pentru a funcționa normal procesul de producție, uzina
necesită asigurarea locului de muncă cu scule așchietoare. Norma de consum de
scule se determină în mod diferit, în funcție de tipul de sculă utilizată în procesul
de producție.

Pentru sculele așchietoare norma de consum se determină după următoarea

formulă:
tmi  Pp
N csai 
Tmuz

unde: tmi – timpul mechanic de prelucrare pe unitate de produs;

i – timpul de sculă;

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 0.08∗1600 0.39∗1600
1. Ncsai005burghiu elic.= =1; Ncsai005cutit de str.= =1
11∗60 24∗60
0.85∗1600
2. Ncsai010cutit de str.= =1
24∗60
0.12∗1600
3. Ncsai015brosa drept.= =1
5∗60
24.48∗1600
4. Ncsai020freza melc= =60
11∗60
0.09∗1600
5. Ncsai030piatra abraziva = =1
5∗60
0.07∗1600
6. Ncsai035piatra abraziva= =1
5∗60

Tmuz – timpul mecanic până la uzura completă a sculelor așchietoare, care se

poate determina astfel:
Tmuz   Nr  1  t  1  k 

unde: Nr – numărul de reascuțire ale sculei așchietoare după prima utilizare;

t – timpul de utilizare ale sculei așchietoare în 2 reascuțiri;
k – coeficient de pierderi în utilizarea timpului de lucru al sculei
așchietoare datorită calității și modului de exploatare a ei, k=0,6.
1. Tmuz005burghiu elic.=(360+1)*0.5*(1-0.6)=72.2
2. Tmuz005cutit de str.=(80+1)*1*(1-0.6)=32.4
3. Tmuz010cutit de str.=(170+1)*1*(1-0.6)=68.4
4. Tmuz015brosa drept.=(100+1)*2*(1-0.6)=80.8
5. Tmuz020freza melc.=(30+1)*1*(1-0.6)=12.4
Numărul de reascuțiri ale sculei așchietoare se calculează astfel:
L
Nr 
l
unde: L – lungimea părții așchietoare a sculei, mm;
l – grosimea stratului așchietor care se îndepărtează la o reascuțire.
72 20
1. Nrburghiu elic.= =360; Nrcutit de str.= =80
0.2 0.25
17
2. Nrcutit de str.= =170
0.1

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 5
3. Nrbrosa drept.= =100
0.05
3
4. Nrfreza melc.= =30
0.1

Astfel calculăm:
tmi  Pp
N csai 
Tmuz
0.08∗1600
1. Ncsai005= =1
72.2∗60
0.39∗1600
2. Ncsai005= =1
32.4∗60
0.85∗1600
3. Ncsai010= =1
68.4∗60
0.12∗1600
4. Ncsai015= =1
80.8∗60
24048∗1600
5. Ncsai020= =53
12.4∗60

Numărul de măsurări până la uzura completă a instrumentului de măsurat se

determină după relația:
Nmuz   Nr  1  Nmm  Tuz  1  k 

unde: Nr – numărul posibil de reparații ale instrumentului de măsurat;

Nmm – numărul de măsurări ca poate fi efectuat pe un micron de uzură;
Tuz – toleranța la uzură a instrumentului de măsurat;
k – coeficient de perderi în folosirea timpului de lucru al instrumentului
de măsurat.
1. Nmuz005subler=(10+1)*1000*0.1*(1-0.05)=11000*0.095=1045
2. Nmuz010subler=1045
3. Nmuz015subler=1045
4. Nmuz020subler=1045
5. Nmuz030calibru tampon=1045
6. Nmuz035subler=1045
Rezultatele se trec în următorul tabel.

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Nr. Sculele L,mm L,mm T,min T,mi Nr
ord scule
1 2 3 4 5 6 7
005 Burghiu elicoidal P18 GOST 72 0.2 4332 0.08 1
15068-73
005 Cutit de strunjit T5K10 GOST 20 0.25 1944 0.39 1
9304-69
010 Cutit de strunjit T5K10 GOST 17 0.1 4104 0.85 1
9304-69
015 Brosa dreptunghiulara P18 1389-20 5 0.05 4848 0.12 1
020 Freza melc Rp3 GOST 17025-71 3 0.1 744 24.48 53

1.7 Organizarea rațională a locurilor de muncă. Calculul suprafeței de

producție și construirea planului sectorului.

Locul de muncă este cel mai mic compartiment productiv, înzestrat cu utilaje,
SDV-le necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de producție. Nivelul înzestrării
locului de muncă cu cele necesare influențează în mare măsură calitatea
produselor, productivitatea muncii etc.
Un element al locului de muncă este spațiul de lucru și înzestrarea tehnică a
acestuia. Utilizarea locului de muncă se face în funcție de sarcinile fixate pentru
acesta și de forma de divizare a muncii adoptată de întreprinzător. Utilajul și
instalațiile urmează tehnologia producției și specializarea locului de muncă.
Pentru asigurarea productivității muncii sporite, la locul de muncă trebuie să
existe nu numai mijloacele necesare pentru executarea lucrărilor respective, ci și
diferite instrucțiuni de folosire a acestora. La producția în serie mică unde la
fiecare loc de muncă se execută lucrări variate, se stabilesc numai reguli generale
privind îngrijirea locului de muncă, menținerea ordinii și curățeniei.
Pentru păstrarea diferitor mijloace auxiliare, care nu sunt folosite în
permanență, sunt necesare dulapuri, miese etc.

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Amenajarea spațiului de lucru trebuie să asigure efectuarea muncii cu
economie de mișcări, astfel încât muncitorul să poată manipula obiectul supus
prelucrării cu un efort și un consum de timp cât mai redus.
Economisirea mijloacelor și a suprafețelor de producție se face prin
amplasarea rațională a mijloacelor de muncă cu care este înzestrat locul de muncă,
prin așezarea cât mai aproape de muncitor a tuturor aparatelor de comandă, a
sculelor și materialelor.
Componența cea mai importantă a locului de muncă este omul. Poziția
muncitorului trebuie să fie optimă, ea influențează mărimea câmpului vizual,
viteza și precizia mișcărilor, efortul și capacitatea de muncă a muncitorului.
Un alt element al locului de muncă este iluminarea și asigurarea
cosespunzătoare a acestuia cu scule necesare. Analizând organizarea locului de
muncă a muncitorilor de bază pentru varianta procesului tehnologic proiectat e
necesar de menționat că vom avea un loc de muncă specific. La baza conceptului
vom utiliza principiile organizării științifice a muncitorilor cu scopul de a exclude
supraîncărcarea muncitorilor, perioada de înbolnăvire sau traumatizme precum și
posibilitatea creării condițiilor de muncă optime în scopul atingerii producțivității
maxime cu minime cheltuieli.
Conform recomandărilor organizării științifice a locului de muncă este precisă
greutatea maximă pe care o poate ridica muncitorul în mod fizic (10 – 30 kg). La
fiecare muncitor de bază trebuie să revină 4,5 m² din suprafața de producere și
circa 1,5 m² din volum clădirii.
Mai jos se prezintă schema locului de muncă pentru muncitorul de bază ce
deservește mașina unealtă ,,X”.
Ținând cont de cele menționate mai sus proiectăm sectorul.
Suprafața totală de producție a secției de prelucrare mecanică se determină
după relația:
Stot  S s  S g  Se

unde: Ss – suprafața static;

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Sg – suprafața de gravitație;
Se – suprafața de evoluție.
1. 16K20 Stot=3.70+3.70+11.1=18.5 m2;
2. 7B67 Stot=7.10+7.10+21.3=35.5 m2;
3. 5A326 Stot=7.11+7.11+21.33=35.55 m2;
4. 3A130 Stot=4.11+4.11+12.33=20.55 m2;
5. 3A161 Stot=6.39+6.39+19.17=31.95 m2;
Suprafața statică (Ss) – suprafața pe care se așează efectiv utilajul, se
determină în funcție de dimenciunile acestuia:
Ss  a  b

1. 16K20 Ss=2.81*1.32=3.72 m2;

2. 7B67 Ss=3.7*1.92=7.10 m2;
3. 5A326 Ss=3.19*2.23=7.11 m2;
4. 3A130 Ss=2.21*1.86=4.11 m2;
5. 3A161 Ss=4.1*1.56=6.39 m2;
Suprafața de gravitație (Sg) – suprafața necasară pentru servirea de către
muncitor a locului de muncă, sau pentru depozitarea materialelor:
S g  Ss  n

unde: n – numărul de locuri din care poate fi deservit utilajul.

1.16K20 Sg=3.70*1=3.70 m2;
2.7B67 Sg=7.10*1=7.10 m2;
3.5A326 Sg=7.11*1=7.11 m2;
4.3A130 Sg=4.11*1=4.11 m2;
5.3A161 Sg=6.39*1=6.39 m2;
Suprafața de evoluție (Se) – suprafața necesară pentru deplasarea personalului
prin secție pentru efectuarea diferitor transporturi:
Se   S s  S g   k

unde: k – coeficient de suprafață (k=0,3…3).

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 1.16K20 Se=(3.70+3.70)*1.5=11.1m2;
2.7B67 Se=(7.10+7.10)*1.5=21.3m2;
3.5A326 Se=(7.11+7.11)*1.5=21.33m2;
4.3A130 Se=(4.11+4.11)*1.5=12.33m2;
5.3A161 Se=6.39+6.39)*1.5=19.17m2;

În final determinăm suprafața totală de producție a atelierului, după formula:

STS  Stot  N mu

1.16K20 STS=18.5*2=37 m2;

2.7B67 STS=35.5*1=35.5 m2;
3.5A326 STS=35.55*1=35.55 m2;
4.3A130 STS=20.55*1=20.55 m2;
5.3A161 STS=31.95*1=31.95 m2;

STStot=37+35.5+35.55+20.55+31.95=160.55 m2;

7. Calculul costului de producție.

Pentru a determina costul de producție a piesei se va determina valoarea
materialelor de bază, valoarea retribuirii muncii personalului de bază și valoarea
consumurilor indirecte de producere.

7.1 Determinarea consumului de material.

Cheltuielile pentru materia primă pentru întreaga programă se determină după
următoarea formulă:
Сmp  Pp  Cmpbuc =1600*26.49=42384 lei

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Cheltuielile de materie primă pe bucată se determină după următoarea formulă
de calcul:
Cmpbuc  Ctr  Qs / f  Pmp  Qd  Pd =(1.11*0.7*35)-(0.2*3.5)=27.19-0.7=26.49 lei

unde: Ctr – costul operațiilor de trensportare a materialelor, care se va evalua

ca 10 – 15% de la prețul de achizionare a materialului;
Qs/f – cantitatea, masa semifabricatului pe unitate de produs, kg;
Qd – masa deșeurilor pe unitate de produs, kg;
Pmp, Pd – prețul materiei prime și a deșeurilor pe unitate de produs,
lei/kg.
Masa deșeurilor se va calcula astfel:
Qd  Qs / f  Q p =0.7-0.5=0.2 kg

unde: Qp – masa piesei.

7.2 Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii.

Tarificarea lucrărilor și acordarea categoriilor de calificare a muncitorilor se
efectuiază în conformitate cu îndrumarele tarifare de calificare a profesiilor.
Sistemul de salarizare a muncitorilor de bază se calculează conform rețelei de
tarifare și îndrumarelor de tarifare de calificare.
În continuare se determină salariul tarifar:
tbuci  Ci
STAR 
60
unde: Ci – salariul tarifar orar în dependență de categoria muncitorului, lei/h.
2.13∗55
005 STAR= =1.95
60
2.51∗55
010 STAR= =2.30
60
1.23∗55
015 STAR= =1.12
60
28.04∗55
020 STAR= =25.70
60

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 1.74∗55
030 STAR= =1.59
60
1.73∗55
035 STAR= =1.58
60

Salariul tarifar orar este reprezentat în tabelul.

Nr. Denumirea Modelul M - U t buci , Categoria Salariul
op operației muncitorului tarifar orar,
min
Ci lei/h
1 2 3 4 5 6
005 Strunjire 16K20 2.13 III 55
010 Strunjire 16K20 2.51 III 55
015 Mortizare 7B67 1.23 III 55
020 Danturare 5A326 28.04 III 55
030 Rectificare 3A130 1.74 III 55
035 Rectificare- 3A161 1.73 III 55
danturare

Determinăm salariul tarifar pentru întreaga program de producere:

STAR  Pp  S PTAR =1600*34.24=54784

În continuare determinăm sporul la fondul de remunerare direct (20 – 25% din

salariul tarifar).
S P SAL  20%  S PTAR =0.2*34.24=6.84

Cunoscând salariul tarifar pe bucată și sporul respective, putem determina

salariul de bază:
SP baz  S P TAR  s P SAL =34.24+6.84=41.08

Pentru întreaga program planificată:

Sbaz  S Pbaz  Pp =41.08*1600=65728

Se planifică și un salariu suplimentar la salariul de bază (de la 0 – 15% din

salariul de bază):
S P su  10%  S P baz =0.1*41.08=4.10

(transformăm în coefficient 10%:100%=0,1)

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 În final se calculează fondul anual total de retribuire a muncitorilor de bază ca
suma dintre fondul de bază și a celui suplimentar de salariu:
S PTotal  S P baz  S P su =41.08+4.10=45.18 lei

Pentru toată programa planificată va fi:

STotal  S Pbaz  Pp =45.18*1600=72288

Urmează a fi determinat salariul mediu lunar al muncitorilor de bază:

STotal
S m.l .  n =
72288
=40840.67
WmiC 12
0.148∗12
i 1

Determinăm contribuția la asigurarea social:

S P tot
CAS  28,5   CAS P  0, 28  S P tot  CAS  CAS  Pp
100%
CAS=0.285*45.18=12.87 =20592
2.3 Determinarea consumului de energie electrică.
Pentru determinarea consumului de energie electrică este necesar a fi
determinat puterea echipamentului tehnologic instalat în secție și consum anual de
energie (Ne), luând în considerație coeficienții cererii la încărcarea utilajului.
Consumul anual de energie se determină aplicând următoarea formulă:
n
N e   Pi  T fi  K i med m u  K c , KW = 92*1850*0.035*0.4=2382.8 KW
i 1

n
unde: P
i 1
i - puterea motoarelor instalate pe mașini, KW;

Tfi – timpul de funcționare a unui utilaj pe perioada de calcul, ore;

Kîm-u – coeficient de încărcare a m-u;
Kc – coeficientul cererii (se in în limitele 0,4 – 0,45).
Pentru calcularea consumului de energie în unități valorice, utilizată în
procesul tehnologic se va înmulți volumul anual de energie cu prețul unei unități
de energie:

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Ce.e.  Ne  P1kwt / h =2382.8*2.61=6219.10 lei

unde: P1kwt/h – prețul unui kw/h de energie electrică.

Calculăm consumul de energie electrică în unități valorice la nivel de bucată:
Ce.e 6219.10
C P e .e .  = =3.88
Pp 1600

Determinăm total consumuri directe:

C P dir  Cmpbuc  C P e.e  S Ptotal  CAS P =26.49+3.88+45.18+12.87=88.42

2.4 Determinarea consumurilor indirect pe perioada de consum.

Consumurile indirecte de producție se calculă ducând cont de tipul de
producție posedată, dacă avem tipul de producție serie mijlocie – 150% din
salariul de bază al muncitorilor de bază ai sectorului:
Cind  1,5  S P baz =1.5*41.08=61.62

Urmează a fi calculate amortizarea utilajului care poate varia de la 8 -10% din

cheltuielile pentru utilaj:
0, 08  Cut  Kimu
Autilaj 
Pp
0.08∗100000∗0.03
1.Autilaj005= =0.15 lei
1600
0.08∗100000∗0.03
2. Autilaj010= =0.15 lei
1600
0.08∗140000∗0.01
3. Autilaj015= =0.07 lei
1600
0.08∗40000∗0.02
4. Autilaj030= =0.04 lei
1600
0.08∗120000∗0.02
5. Autilaj035= =0.12 lei
1600

Determinăm total costul de producție pe secție:

C p.s  Cdir  Cindirsec t  Aut =88.42+61.62+4.93=154.97

Determinăm consumurilor generale ale uzinei ca 85…100% de la salariul de

bază al muncitorului de bază:

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Cinduzină  0,85  S Pbaz =0.85*41.08=34.91

Determinăm amortizarea clădirii ca 2 – 4% din cheltuirea pentru construcția

clădirii și a încăperii:
0,03  Ccl 0.03∗160550
Aclădirii  = =3.01
Pp 1600

Urmează a fi determinat total costul de producție la nivel de uzină:

Cpuzină  C p.s  Cinduzină  Aclădirii =154.97+34.91+3.01=192.89

Se mai calculează și alte consumuri în mărime de 3 – 5% din costul total de

producție pe uzină:
Acons  0, 04  Cpuzină =0.04*192.89=7.71

2.5 Calculul costului de producție pe unitate de produs.

Inițial se determină costul de producție complet:

C p.c  Cpuzină  Acons =192.89+7.71=200.6 lei

Determinăm profitul 25%, mărimea căruia depinde de cererea și oferta pe piață

a produsului dat: Pprofit=C.p.c*0.25=200.6*0.25=50.15
Pfixatîntr .  C p.c  Pr ofitoper =200.6+50.15=250.75

Determinăm taxa de valoarea adăugată: (20% din profitul fixat)

TVA  0, 2  Pfixatîntr . =0.2*250.75=50.15

Se determină prețul cu ridicata fixat de întreprindere:

Pr fixatîntr  Pfixatîntr  TVA =250.75+50.15=300.9 lei

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Determinarea costului de producție pe unitate de produs, lei
N/0 Devizul de cheltuieli Unitatea de Valoarea
măsură
1 2 3 4
1 Materialul de bază și semifabricate: lei 27.19
Deșeuri (așchii) lei 0.7
Materiale fără deșeuri lei 26.49
2 Energie tehnologică lei 6219.10
3 Remunerarea muncitorilor de bază lei 45.18
CAS lei 12.87
I Total consumuri directe lei 88.42
4 Consumuri indirecte de producție lei 61.62
5 Amortizarea utilajului (8 – 10%) lei 4.93
II Total costul de producție – secție lei 154.97
6 Consumuri generale ale uzinei lei 192.89
7 Amortizarea clădirii lei 3.01
III Total costul de producție - uzină lei 192.89
8 Alte consumuri lei 7.71
IV Total costuri de producție - complet lei 200.6
9 Profitul operațional lei 50.15
V Prețul fixat de întreprindere lei 250.75
10 TVA lei 50.15
VI Prețul de ridicata fixat de întreprindere lei 300.9

În continuare se determină marja de siguranță (bucăți):

Marja de siguranță = Volumul anual de producție – volumul critic de realizare

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 8. Calculul indicatorilor tehnico – economici.
8.1 Determinarea cheltuielilor capitale.
Cheltuielile capitale legate de îndeplinirea proceselor mai progresive și
formele corespunzătoare de organizare a producerii, de obicei sunt compuse din
cheltuielile pentru construirea clădirii și a încăperii, procurarea utilajului,
echipamentului, apărăturii, mijloacelor de transport, sculelor și a tachelajului de
producere.
Cheltuielile capital se determină după formula:
Ccap  Cut  Ce.t  Ccl .înc =716.30+2660.55+5665.13=9042

unde: Cut – cheltuieli pentru utilaj, lei;

Ce.t – cheltuieli pentru echipament tehnologic, lei;
Ccl. înc.- cheltuieli pentru construirea clădirii și a încăperii, lei.
Valoarea fondurilor fixe se constituie din: valoarea utilajelor, mijloacelor de
transport, echpamentului, apărăturii după prețul fixat pe piață; valoarea sculelor,
inventarului și accesoriilor pentru producerea în serie de la 12 – 15% de la prețul
total al utilajului.
Prețul 1m2 de suprafață de producere se ia după prețul întreprinderii (valoarea
întreprinderii).
Urmează a fi calculată mărimea cheltuielilor pentru utilaj:
ki.ut  Put 0.035∗580000
Cut  = =717
K f .op 28.34

Determinăm cheltuielile pentru echpamentul tehnologic:

0,13  Put 0.13∗580000
Cet  = =2661
K f .op 28.34

Determinăm cheltuielile pentru construcția clădirii și încăperii:

St . p  P1m2 160.55∗1000
Ccl .înc  = =5665.13
K f .op 28.34

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 unde: Put – prețul uitlajului, lei;

Kf.op – coeficientul de fixare a operațiilor;

St.p – suprafața totală de producție;
Kî.ut. – coeficientul de încărcare a utilajului.
Se determină cheltuielile capitale totale.

8.2 Calculul nivelului rentabilității.

Nivelul rentabilității se determină după doi indicatori:
Profit .oper 80240
Ne  100% = ∗ 100%=1257%
F 6381.43

unde: F – valoarea fondurilor fixe (investiții capitale).

F  Cut  Ccl .înc =716.30+5665.13=6381.43

Profit .oper 80240

Nr  100% = ∗ 100%=25%
C 320960

unde: C – costul de producție complet anual.

8.3 Calculul indicatorilor de lucru ai sectorului.

1. Coeficientul deservirii multiple, se determină prin împărțirea tuturor M-U
pe sector la numărul lucrătorilor de bază, prezenți la lucru, ocupați în
schimbul cel mai mare.
n

N P
m u
K d .m  i 1
n
6
= =1
W P 6
mi
i 1

2. Înzestrarea muncii cu energie, se determină prin împărțirea puterii instalate

totale ale electromotoarelor M-U la numărul muncitorilor de bază:

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 n

W ei
Î m .e  n
i 1 92
= =15.33
W P 6
mi
i 1

3. Puterea instalată ce revine unui muncitor de bază se determină după

formula anterioară.
4. Puterea pe o M-U se determină prin împărțirea puterii instalate totale ale
electromotoarelor M-U la numărul total al M-U, instalate pe sector.
n

W ei
W1mu  n
i 1 92
= =15.33
N P 6
m u
i 1

5. Volumul de muncă necesar pentru executarea produsului.

n

t buc
16.35
Vm  i 1
= 0.22
60  K d .m 60∗1.2

6. Volumul de muncă a mașinii – unelte:

n

t buc
16.35
Vmmu  i 1
=0.27
60 60

Fabricarea producției la prețul întreprinderii:

 Pe un muncitor de bază, lei.
Pfixat .int.r Pp 250.75∗1600
FPmb  =66867 lei
W P
m
6

 La 1 leu de fonduri de producție, lei.

Pfixat int r  Pp 401200
FP1leu  = =62.86 lei
Cut  Ccl .int 717+5665

8.4 Calculul pragului de rentabilitate.

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 Calcularea pragului de rentabilitate este o tehnică de analiză cu ajutorul căruia
se stabilește volumul producției pentru care un sistem de producere devine
rentabil.
Pentru construirea graficului punctului lipsei de pierderi, trebuie să clasificăm
cheltuielile la producerea piesei în două grupe:
 Cheltuielile variabile (cheltuieli care depind de volumul de producție);
 Cheltuielile fixe sunt permanente (care nu depind de volumul de producție
fabricat sau foarte puțin).
Pragul de rentabilitate se caracterizează prin următorii indicatori:
Chel. fixe.totale 45.63∗1600
1. Ncritic  = =762.24
Pfix.într  Chel.var. peunitatedeprodus 250.75−154.97
=763 piese
2. Pragul de rentabilitate, (mii) lei;
Prent  N cr  Pfixat .într =762.24*250.75=191131.68=191132

Indicatorii tehnico – economici

Nr Denumirea indicatorilor Unitatea Pentru o
d/o de piesă
măsură
1 2 3 4
1 Volumul anual de producție
- în unități naturale bucăți 1600
- în unități valorice mii lei 481440
2 Numărul de m-u unități 6
3 Coeficientul de încărcare a m-u - 0.035
4 Volumul de muncă necesar pentru fabricarea Norma 0.22
produsului ore
5 Volumul de muncă a m-u m-u 0.27
6 Numărul muncitorilor de bază persoane 6
7 Salariul mediu lunar al muncitorului lei 40840.67
8 Coeficientul deservirii multiple - 1
9 Puterea utilajului tehnologic Kw 92
10 Puterea pe o m-u Kw 15.33
11 Înzestrarea muncii cu energie Kw 15.33
12 Prețul de cost al articolului lei 250.75
13 Fabricarea producției la prețul întreprinderii pe un mii,lei 66867

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data

 muncitor de bază
14 Fabricarea producției la prețul întreprinderii pe un lei 62.86
om/leu de fonduri de producere
15 Rentabilitatea % 25

Concluzie
Dupa elaborarea proiectului am acumulat cunostinte noi in ceea ce priveste
organizarea producerii si costului de producere a piesei.
Bibliografie
М.Е.Егоров; ,,Основы проектирования машиностроительных заводов,,;
Москва 1959.
А. Г. Косиловой, Р.К.Мещерякова; Справочник Технолога
Машиностроителя, Том 1; Москва 1986.

Coala

Mod. Coala Nr.document Semnăt. Data