5.

Analiza economica
Tipologia productiei Pentru determinarea tipului de productie se utilizeaza metoda indiciilor de constanta. Aceasta metoda permite stabilirea tipului de productie la nivel de reper operatie pe baza gradului de omogenitate si stabilitate in timp a lucrarilor ce se executa la locul de munca. Acest coeficient se calculeaza cu relatia: kiJ = rJ / topiJ; unde: - rJ = ritmul mediu al fabricatiei reperului J [min/buc], rJ = Fn / NJ - topiJ = timpul operativ pentru operatia i si reperul J [min/buc] - Fn = fondul nominal de timp planificat a fi utilizat in mod productiv; Fn = 60 x z x ks x h; unde: - z = numarul mediu de zile lucratoare dintr un an; z = 256 zile - ks = numarul de schimburi in care se lucreaza; ks = 2 schimb/zi - h = numarul de ore lucratoare dintr un schimb; h = 8 ore/schimb => Fn = 60 x 256 x 2 x 8 = 245760 min - NJ = programa anuala de productie a reperului; NJ = 4000+ =>rJ = 245760 / 5600 = 43,88 In functie de valorile pe care le ia kiJ, operatiile de prelucrare pot fi incadrate in urmatoarele tipuri de productie: - kiJ< 1 productie de masa (M); - 1 < kiJ< 10 productie de serie mare (SM); - 10 < kiJ< 20 productie de serie mijlocie (SMj); - 20 < kiJ productie de serie mica (sm); = 5600 buc/an

Astfel: Numarul de ordine si denumirea operatiei 10. Frezare de degrosare 20. Frezare de degrosare 30. Strunjire de degrosare 40.Strunjire 50. Strunjire 60. Gaurire si alezare 70. Gaurire 80. Adancire 90. Gaurire si adancire 100. Gaurire si adancire 110. Gaurire si adancire 120. Filetare 130. Filetare 140. Filetare 150. Filetare Top min/buc 21,11 5,73 0,53 0,58 0,53 1,73 0,49 2,24 1,11 0,49 0,51 0,89 0,87 0,87 0,90 Tpi min/lot 20,5 20,5 15 15 15 15 15 15 15 15 15 4 4 4 4 kiJ 2,07 7,65 82,7 75,6 82,7 25,36 89,55 19,58 39,53 89,5 86 49,3 50,4 50,4 48,7 Tipul de productie SM SM sm sm sm sm sm sm sm sm sm sm sm sm sm

Tipul de productie va fi: serie mica (sm)

5.2 Determinarea numarului de masini unelte teoretic din grupele omogene, I Acest numar se determina cu relatia: mi = (NJ x topiJ) / (60 x Fdi x kup); unde: - kup = coeficient de utilizare planificat al capacitatii de productie; kup = 0,85 0,95; Se considera kup = 0,9; - Fdi = fondul de timp disponibil al unei masini unelte din grupa [ore/an]; Fdi = ks x z x h => 2 x 256 x 8 = 4096 ore/an Astfel:

Numarul real de masini din grupa va fi m = 1 (i = 1,2,3...) Coeficientul de incercare pe grupe de utilaje se determina cu relatia: ki = mi / mal Cum mal = 1 => ki = mi Coeficientul de incercare pe intregul parc de utilaje se determina cu relatia: kit = mi / mal => kit = 0,92 / 15 = 0,06 Deoarece coeficientul ki si kit au valori foarte mici, rezulta necesitatea prelucrarii si a altori tipuri de repere pe aceste utilaje.

5.3 Determinarea lotului optim de fabricatie Lotul optim de fabricatie este determinat de numarul de piese n0 lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la locurile de munca si care consuma un singur timp de pregatire incheiere cu cheltuieli minime pe unitatea de obiect a muncii. Marimea lotului optim de fabricatie se determina cu relatia: ; unde:

A1 = cheltuieli independente de lot [RON/buc]; A1 = Cm + Cs + Cif + Cind; unde: Cm = costul semifabricatului; Cm = 2,04 RON/buc

Cs = cheltuieli cu retributia directa; Cs = (topl / 60) x Sml; unde: Sml = retributia muncitorului care efectueaza operatia i; Sml = - 8,5 RON/ora strungar [10] - 8,5 RON/ora frezor [10]

- 6,5 RON/ora gauritor/filetor [10] =>Cs=1/60[(21,11+5,73)x8,5+(0,53+0,58+0,53)x8,5+(1,73+0,49+2,24+1,11+0,49+0,5+0,89+0,87+0,87+ 0,90)x6,5] = 5,12 RON/buc Cif = cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv [RON/buc] Cif = topl x ai x mai; cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor la operatia i ai = Cmu / (10 x 12 x 20 x 8 x 60) [RON/buc]; mai = 1 Cmu = - 72000 RON strung - 80000 RON masina de frezat - 25000 RON masina de gaurit => = a3 = a4 = a5 = 72000 / (10 x 12 x 20 x 8 x 60) = 0,062 RON/buc; a6=..=a140=a150=25000 / (10 x 12 x 20 x 8 x 60) = 0,021 RON/buc; a1 = a2 = 80000 / (10 x 12 x 20 x 8 x 60) = 0,069 RON/buc; =>Cif=(21,11+5,73)x0,069x1+(0,53+0,58+0,53)x0,062x1+(1,73+0,49+2,24+1,11+0,49+0,5+0,89+0,87+0 ,87+0,90)x 0,021 x 1 =2,14 RON/buc Cincl = cheltuieli indirecte ale sectiilor de fabricatie [RON/buc]; Cincl = Cs x Rf / 100; unde: Rf = regia de fabricare; Rf = 120 ... 150; Se considera Rf = 350 => Cincl = 2,14 x 130 / 100 = 2,78 RON/buc Deci A1 = 2,04 + 5,12 + 2,14 + 2,78= 21,02 RON/buc D = cheltuieli dependente de lot [RON/lot]; D = B + C; unde: B = cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatiei si pregatirea administrative a lansarii lotului B = 1 / 60 Tpi1; unde: Tpi1 = timpul de pregatire incheiere al operatiei i Sri = retributia reglorului la operatia i Sri = - 8,5 RON/ora strungar [10] - 8,5 RON/ora frezor [10] - 6,5 RON/ora gauritor [10] => B = 1 / 60 [(20,5 x 2) x 8,5 + (15 x 3) x 8,5 + (15x6) 6,5+(4 4) 6,5] = 23,66 RON/lot C = cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de pregatire incheiere

C = Tpi1 x ai x mal => C = [(20,5 x 2)x 0,062 x 1 +(15 x 3) x 0,069 x 1 + (15x6) x0,021 x 1+(4 4) x0,021 x 1 = 10,89 RON/lot Deci D = 23,66 + 10,89 = 34,55 RON/lot 0 = 0 / rJ; unde: 0 = topimax => 0 = 21,11 => 0 =21,11 / 43,88 = 0,48 u = 0,15 [4] => piese/lot; Se considera n0 = 400 piese/lot

5.4 Calculul costului unei piese Costul unei piese finite se determina cu relatia: C = A + D /n0 [RON/buc]; unde: A = cheltuieli independente de lot; A = 21,02 RON/buc; C = cheltuieli dependente de lot; D = 34,55 RON/lot; n0 = marimea lotului optim de fabricatie; n0 = 400 piese/lot; => C = 21,02 + 34,55 / 400= 21,10 RON/buc.