CALCULUL CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE.

BALANȚA DE
CAPACITĂȚI

Cunoașterea capacității de producție a fiecărei subunități de producție este esențială pentru

programarea proceselor de producție, pentru planificarea livrărilor, pentru dimensionarea resurselor
materiale, financiare și umane necesare operării acestora.
Capacitatea de producție este un indicator tehnico-economic care reflectă mărimea potențialului
productiv al întreprinderii într-un interval de timp, ținând cont de anumiți factori în special de natură
tehnico-organizatorică. Ca atare, se impune necesitatea identificării a doi indicatori care să definească
mărimea capacității de producție a unui sistem industrial: capacitatea tehnică și capacitatea de regim.
Capacitatea tehnică (CTi) reprezintă producția maximă de o anumită structură și calitate ce poate
fi obținută cu utilajele din dotare utilizând la maxim fondul de timp și folosind muncitori specialiști.
Capacitatea tehnică reprezintă producția maximă ce se poate obține în condiții ideale, utilizată pentru
determinarea rezervelor de capacitate de producție.

Capacitatea de regim (CRi) reprezintă producția maximă ce poate fi obținută cu utilajele din
dotare, în condiții reale, utilizând la maxim fondul de timp disponibil și ținând cont de timpii normați.

a. Cazul producției omogene

௧௜

்௜ = ∗ ௣௜
௧௜
ௗ௜

ோ௜ = ∗ ௣௜
௡௜

Unde:

்௜ și
ோ௜ – capacitatea tehnică, respectiv de regim, a grupei de utilaje la operația „i”
Fti și Fdi – fondul de timp tehnic, respectiv disponibil, la grupele de utilaje de la operația „i”
tti și tni – timpul tehnic (timpul necesar executării operației „i” atunci când se folosesc specialiști)
respectiv timpul normat la operaţia „i”
Kpi – coeficientul mediu progresiv de îndeplinire a normei de timp

Fondurile de timp – tehnic şi disponibil – se calculează în funcţie de numărul de utilaje cu relaţiile:

௧௜ = ௨௜ ∗ ௧௜
ௗ௜ = ௨௜ ∗ ௗ௜
Unde:

௨௜ – numărul de utilaje de la operația „i”

fti și fdi – fondul de timp tehnic, respectiv disponibil, al unui utilaj de la operația „i”
1
 fti = (zc - Rk) * 24 - Rc (ore/an)
fdi = (zl - Rk)* Ks * h - Rc (ore/an)

Unde:

zc și zl – numărul de zile calendaristice, respectiv lucrătoare, pe an

Rk – numărul de zile de reparații capitale

Rc – numărul de ore de reparații curente

Ks – numărul de schimburi pe zi

h – numărul de ore lucrătoare pe schimb

b. Cazul producției eterogene

௜

௨௖௜ = × ௣௜
௖௜
Unde:
Cuci – capacitatea de producție în unități convenționale a operației „i”
tci – timp mediu pe unitate convențională la operația „i”

Timpul mediu pe unitate convențională se calculează ca media ponderată a timpilor normați

individual pe unitate de produs ai diferitelor sortimente ce se prelucrează la grupa de utilaje (i). Ca
element de ponderare se utilizează coeficienții de structură tipică a programului de producție, care
reflectă proporțiile numerice a diferitelor sortimente de produse raportat la numărul total de produse:
௝
௝ =
∑௝ୀଵ ௝
Unde:
aj – ponderea sortimentului j în producția totală
Qj – producția (cantitatea) din sortimentul j

Timpul mediu pe unitate convențională se calculează cu formula:

௡

௖௜ =
௜௝ ∗ ௝
௝ୀଵ

Conversia capacităţii de producţie din unităţi convenţionale în unităţi naturale se face cu relaţia:
Cpij = Cuci * aj (buc./an)

2
Probleme:

1. Să se determine capacitatea tehnică şi de regim a unui utilaj pentru care se cunosc: zl = 250 zile ;
Rk = 10 zile/an; Ks = 3; Rc = 80 ore/an; h = 8 ore ; Kp = 1; tn = 5 min./buc; tt = 4 min./buc

ࢀ࢏ = ∗ ௣௜ =
ி೟೔ ଼.ସସ଴ ∗ ଺଴
∗ 1 = 126.600 buc/an
௧೟೔ ସ

௧௜ = ௨௜ ∗ ௧௜ = 1 * 8.440 = 8.440 ore/an

fti = (zc - Rk) * 24 - Rc = (365 – 10) * 24 – 80 = 8.440 ore/an

ࡾ࢏ = ∗ ௣௜ =
ி೏೔ ହ.଺଼଴ ∗ ଺଴
∗ 1 = 68.160 buc/an
௧೙೔ ହ

ௗ௜ = ௨௜ ∗ ௗ௜ = 1 * 5.680 = 5.680 ore/an

fdi = (zl - Rk) * Ks * h - Rc = (250 – 10) * 3 * 8 – 80 = 5.680 ore/an

!!! de reținut
Se definește rezerva potențială și rezerva efectivă astfel:
Rpi = CTi – Qj
Refi = CRi - Qj

2. Să se determine capacitatea tehnică şi de regim a unei grupe formate din cinci utilaje pentru care
se cunosc: zl = 245 zile ; Rk = 15 zile/an; Ks = 2; Rc = 60 ore/an; h = 8 ore ; Kp = 1; tn = 8 min./buc;
tt = 6 min./buc. Calculați gradul de utilizare a capacității de producție, rezerva potențială și cea
efectivă, știind ca firma își propune să realizeze 100.000 de buc/an.

3. Să se determine numărul de utilaje necesare pentru a putea onora o comandă de 80.000 buc. dintr-
un produs, știindu-se: Zl = 240 zile ; Rk = 10 zile/an; Ks = 1; Rc = 40 ore/an; h = 8 ore ; Kp = 0,95;
tn = 12 min./buc

CRi ≥ 80.000 buc/an

ோ௜ = ∗ ௣௜
ி೏೔
௧೙೔

ௗ௜ = ௨௜ ∗ ௗ௜

fdi = (zl - Rk) * Ks * h - Rc = (240 – 10) * 1 * 8 – 40 = 1.800 ore/an

3

ೠ೔ ∗.∗
→ 80.000 = ∗ 0,95 → 80.000 * 12 = Nui * 1.800 * 60 * 0,95 →


.
→ 960.000 = Nui * 102.600 → Nui = .  9,36 ≈ 10 utilaje

BALANȚA DE CAPACITĂȚI

Pentru fiecare sortiment (j) se poate construi balanţa de capacităţi a grupelor de utilaje la care se
prelucrează elementele. Nivelul capacităţii de producţie a subunităţii (a unităţii) productive se stabileşte
după grupa de utilaje principală (operaţia conducătoare). În funcţie de nivelul capacităţii de producţie a
grupei principale se identifică locurile înguste (cu deficit de capacitate) şi locurile cu excedent de
capacitate.

CP

op. 1 op. 2 op. 3 op.4 operații

este operația conducătoare

Grupa de utilaje principală se stabilește după următoarele criterii:

- ponderea ce revine fiecărei grupe de utilaje „i” din totalul manoperei sortimentului „j”



   ∗ 100 %
∑


- ponderea ce revine fiecărei grupe de utilaje omogene tehnologic (i) din numărul total de utilaje din
dotare



  ∗ 100 %
∑
 

- ponderea ce revine fiecărei grupe de utilaje (i) din valoarea totală a utilajelor

4
 ௜
௜ = ∗ 100 (%)
∑௜ୀଵ ௜
௡

unde vi reprezintă valoarea utilajelor de la operația „i”

Grupa de utilaje (i) care întrunește coeficienții de pondere cu valorile cele mai mari va fi
considerată grupa de utilaje principală.

Probleme:

1. Să se calculeze capacitatea de regim în unităţi convenţionale a secţiei de prelucrări mecanice,

cunoscând următoarele :

Maşini-unelte Timpi normaţi Nr. maşini- Kpi vi

(ore/produs) unelte (mil.
lei/buc)
1 Strung 25 20 10 12 1,15 2,5
2 Freză 10 8 5 5 1,25 1,8
3 Maşină de găurit 18 10 4 7 1,2 1,9
4 Maşină de rectificat 20 14 10 8 1,1 2,1
aj (%) 40 25 35

Se cunosc : Zl = 260 zile ; Rk = 10 zile/an; Ks = 2; Rc = 40 ore/an; h = 8 ore. Să se construiască balanţa

de capacităţi a grupelor de maşini unelte şi să se discute rezultatele.

Rezolvare:

ௗ௜

ோ௨௖௜ = ∗ ௣௜
௖௜

ௗ௜ = ௨௜ ∗ ௗ௜

fdi = (zl - Rk) * Ks * h - Rc = (260 – 10) * 2 * 8 – 40 = 3.960 ore/an

௖௜ = ∑௡௝ୀଵ ௡௜௝ ∗ ௝

tc1 = 25 * 0,4 + 20 * 0,25 + 10 * 0,35 = 10 + 5 + 3,5 = 18,5 ore/u.c.

tc2 = 10 * 0,4 + 8 * 0,25 + 5 * 0,35 = 4 + 2 + 1,75 = 7,75 ore/u.c.

tc3 = 18 * 0,4 + 10 * 0,25 + 4 * 0,35 = 7,2 + 2,5 + 1,4 = 11,1 ore/u.c.

tc4 = 20 * 0,4 + 14 * 0,25 + 10 * 0,35 = 8 + 3,5 + 3,5 = 15 ore/u.c.

5

ோ௨௖ଵ = ∗ ௣௜ =
ி೏భ ଵଶ∗ଷ.ଽ଺଴ ସ଻.ହଶ଴
∗ 1,15 = ∗ 1,15 = 2.954 u.c./an
௧೎భ ଵ଼,ହ ଵ଼,ହ

ோ௨௖ଶ = ∗ ௣௜ =
ி೏మ ହ∗ଷ.ଽ଺଴ ଵଽ.଼଴଴
∗ 1,25 = ∗ 1,25 = 3.194 u.c./an
௧೎మ ଻,଻ହ ଻,଻ହ

ோ௨௖ଷ = ∗ ௣௜ =
ி೏య ଻∗ଷ.ଽ଺଴ ଶ଻.଻ଶ଴
∗ 1,2 = ∗ 1,2 = 2.997 u.c./an
௧೎య ଵଵ,ଵ ଵଵ,ଵ

ோ௨௖ସ = ∗ ௣௜ =
ி೏ర ଼∗ଷ.ଽ଺଴ ଷଵ.଺଼଴
∗ 1,1 = ∗ 1,1 = 2.323 u.c./an
௧೎ర ଵହ ଵହ

În vederea construirii balanței de capacități trebuie să determinăm grupa principală de utilaje. În

acest scop se calculează aij, bi şi ci respectiv ponderea ce revine fiecărei grupe de utilaje în totalul
manoperei, în totalul numărului de utilaje şi în valoarea totală a utilajelor.
Se obţin datele din tabelul de mai jos:

Strung Freză M. de găurit M. de rectificat

aij ଵ଼,ହ ଵ଼,ହ
= ଵ଼,ହା଻,଻ହାଵଵ,ଵାଵହ = ହଶ,ଷହ = 0,35
଻,଻ହ
= ହଶ,ଷହ = 0,14
ଵଵ,ଵ
= ହଶ,ଷହ = 0,21
ଵହ
= ହଶ,ଷହ = 0,28

bi =
ଵଶ
=
ଵଶ
= 0,37 =
ହ
= 0,15 =
଻
= 0,21 =
଼
= 0,25
ଵଶାହା଻ା଼ ଷଶ ଷଶ ଷଶ ଷଶ

ci ଶ,ହ∗ଵ଴ల
= (ଶ,ହାଵ,଼ାଵ,ଽାଶ,ଵ)∗ଵ଴ల = ଼,ଷ∗ଵ଴ల =
ଶ,ହ∗ଵ଴ల ଵ,଼∗ଵ଴ల ଵ,ଽ∗ଵ଴ల
= ଼,ଷ∗ଵ଴ల = 0,21 = ଼,ଷ∗ଵ଴ల = 0,22
ଶ,ଵ∗ଵ଴ల
= ଼,ଷ∗ଵ଴ల = 0,25
0,3

Întrucât grupa de utilaje 1 (strunguri) are ponderile cele mai mari, grupa principală de utilaje
(operația conducătoare) este grupa 1.

3500
3194
2954 2997
3000

2500 2323

2000

1500

1000

500

0
1 2 3 4

Se poate observa că la grupa 2 (freze) şi 3 (maşini de găurit) avem un surplus de capacitate, iar la
grupa 4 (maşini de rectificat) un loc îngust (deficit de capacitate). Acest deficit de capacitate poate va
constitui o sferă de analiză a conducătorilor atelierului respectiv. Se vor lua măsuri tehnico-
organizatorice de natură extensivă (achiziționarea de utilaje noi, prelungirea schimburilor de lucru) sau
intensivă (specializarea muncitorilor, îmbunătățirea organizării locului de muncă, etc.).
6