Politica in domeniul

concurentei
Intelegeri pe orizontala si pe
verticala

1
Acordurile de tip cartel

2
Legea interzice Restricţii
hardcore ale
concurenţei !

• Cartelurile – înţelegeri între concurenţi cu

privire la fixarea preţurilor, cotelor de
producţie-vânzare, pieţelor sau clienţilor

• Licitaţiile trucate - înţelegeri orizontale între

concurenţi, în special îndreptate către evitarea
concurenţei în licitaţiile publice

• Boicoturile – înţelegeri îndreptate către

excluderea unui concurent, furnizor sau
cumpărător din piaţă

• Înţelegerile cu privire la schimbul de

3
informaţii importante între concurenţi
 Cartelul

Reglementare:

Articolul 81 din Tratatul Uniunii Europene

şi
articolul 5 alin. (1) din Legea concurenţei
nr. 21/1996 republicată

4
 Sunt interzise:
• orice înţelegeri exprese sau tacite între
Art. agenţii economici ori asociaţiile de agenţi
5 economici;
alin. • orice decizii luate de asociaţiile de agenţi
(1) economici;
• orice practici concertate;

care au ca: •Restrângerea

obiect
sau •Împiedicarea
efect pe PIAŢĂ
•Denaturarea
concurenţei 5
Perspectiva “clasică”
asupra cartelurilor

înţelegere explicită
între agenţi economici concurenţi
care vizează limitarea simultană a producţiei
în scopul
creşterii artificiale a preţurilor pe piaţă
Ex. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)
Mecanismul economic de operare al cartelului este identic cu cel
al monopolului
6
Perspetiva “modernă”
asupra cartelurilor
Comisia Europeană
prin Decizia în cazul Lombard a decis că
este suficient ca participanţii
➢să ajungă la un consens general în ceea ce
priveşte acţiunile viitoare pe care le vor urma ...
➢să îşi exprime intenţia comună de a se comporta
pe piaţă într-un anumit fel …

Acordul nu trebuie să fie nici scris, nici formal

şi nici să nu includă penalizări exprese aplicate
celui care nu-l respectă
7
 Principiul orice actor economic
fundamental trebuie să îşi
al legislaţiei formuleze
comunitare independent de
concurenţi strategia
de afaceri şi
comportamentul
efectiv pe care îl
adoptă pe piaţă

8
 Cooperarea între competitori nu implică
realizarea unui plan concret ci priveşte
orice acord care reduce din incertitudinea
cu privire la comportamentul viitor al
participanţilor

Schimbul de informaţii,
planuri şi strategii
viitoare între concurenţi
reprezintă o formă de
cartel
9
Condiţii economice care facilitează
existenţa cartelurilor
Produs nediferenţiat;
Piaţă oligopolistică;
Atomizarea cererii;
Piaţă stagnantă;
Inovare tehnologică redusă (maturitatea
tehnologică);
Marje ale profiturilor reduse înainte de
acord şi ridicate după acord
10
 Mecanismul cartelului:
Un cartel presupune pe lângă fixarea preţurilor şi
alte elemente (altfel concurenţa s-ar desfăşura prin
clauze non-preţ) precum

 împărţirea pieţei (procentual sau cantitativ),

 alocarea clienţilor sau
 moratoriu asupra dezvoltării de noi capacităţi.

Ex. Cartelul între Solvay şi CFK (1987 – 1989) pe piaţa Germaniei

→ Solvay, firmă dominantă, se angajează să cumpere de la CFK orice

cantitate de carbonat de sodiu care să întregească nivelul minim de
179.000 de tone “garantat”
→ CFK se angajează să nu “destabilizeze” piaţa prin strategii agresive
11
 1
inţelegeri asupra preturilor 2 jucători
Cartelurile = sau între pe o piaţă
inţelegeri non pret …
n
Înţelegerile non preţ pot avea ca scop :
• creşterea marjei de profit prin alte metode decât creşterea preţurilor
sau
• menţinerea cotelor de piaţă prin blocarea accesului pe piaţă a unor
noi competitori

Esenţa cartelului constă în conceperea unei strategii în

comun, a competitorilor de pe o piaţă pentru obţinerea de
profituri superioare cu eforturi minime, în detrimentul
consumatorilor
12
 “Dilema” carteliştilor :
cum să disciplineze
comportamentul membrilor
“recalcitranţi” ?
➢ Schimb permanent de informaţii comerciale
(pentru identificarea rapidă a celor care “nu
respectă” acordul)
➢ Rezervă de capacitate de producţie (pentru a-l
pedepsi pe rebel prin “războaie ale preţurilor”)

13
 Cartelul
formă de comportament strategic “aberant”
deoarece previne procesul natural de diferenţiere
a producătorilor

Teoria economică argumentează că un cartel poate

opera cu “succes” doar pe termen scurt

 un cartel de “succes” va deveni propria sa victimă,

atrăgând noi concurenţi pe piaţa respectivă (datorită
efectului de “umbrelă a preţurilor”)
 Cartelul nu reprezintă decât “o poză” a situaţiei
concurenţiale la un moment dat: orice factor dinamic
care modifică condiţiile sectorului acţionează în
sensul “destabilizării” cartelului, determinând
negocieri dificile care se pot dovedi inutile 14
Exemple de carteluri
sancţionate de
Comisia Europeană

15
 Piaţa acidului citric
(SUA + UE)1991 - 1995

CARTEL

Archer
Hoffman Haarman
Daniels Cerestar Jungbunzlauer
La Roche & Reimer
Midland

Obiectivele cartelului

1. Fixarea preţui = creştere cu 40%;

2. Împărţirea cotelor de piaţă;
3. Eliminarea discount-uri pentru cei mai importanţi 5 clienţi de pe
piaţă;
4. Stabilirea mecanismelor de monitorizare şi schimb de informaţii
asupra preţurilor şi clienţilor (Asociaţia Europeană a Acidului
Citric); 16
 Investigaţiile sunt declanşate de Comisie în 1997
acid citric
Total amendă : 135,22 mil. €
Consideraţii
avute în vedere de Comisie la
70 63.35
stabilirea nivelului amenzilor:

60  Durata încălcării;
Hoffman 50  Dimensiunea
LaRoche
ADM 40
39.69
membrilor cartelului şi a
Jungbunzlauer
30 situaţiei lor financiare;
Haarman &
Reimer 20
17.64
14.22  Existenţa în trecut a
10 unui comportament
0 similar al membrilor
Amenzi cartelului.

17
acid citric

Cerestar este firma care a oferit prima cele

mai importante dovezi, obţinând prin politica
de clemenţă o reducere de 90% a amenzii

Amenda aplicată a fost de “doar” 170.000 €

18
 Cartelul hârtiei fără carbon
• a operat între 1992 si
1995
• a inclus 11 producători,
care deţineau 88% din
piaţa UE în perioada de
operare a cartelului
• piaţa acestui produs
era de ECU 850 mil.
(1995);
• piaţa cunoştea o
supraproducţie
structurală (în medie,
gradul de utilizare a
capacitatilor de producţie
era de 65%)
19
 hartie
fara carbon

Membrii cartelului:

• Arjo Wiggins Appleton Limited

(Marea Britanie) Bolloré
• Bolloré SA (Franta)
Zanders Carrs
• Carrs Paper Ltd (Marea
Britanie)
• Distribuidora Vizcaína de
Papeles S.L (Spania) Torraspapel Divipa

• Mitsubishi HiTech Paper

Bielefeld GmbH (Germania) AWA

• Papelera Guipuzcoana de
Zicuñaga SA (Spania) Sappi MHTP

• Papeteries Mougeot SA
(Franta)
• Papierfabrik August Koehler Koehler Zicuñaga
AG (Germania) Mougeot
• Sappi Limited (Africa de Sud)
• Torraspapel SA (Spania)
• Zanders Feinpapiere AG
(Germania) 20
 hartie
fara carbon

Obiectivele cartelului

 Controlul preţului (prin

acceptarea unor procente de
creştere a acestuia în viitor
precum şi a unui plan de creştere
concertată a acestuia);

 Împărţirea pieţei, respectiv

alocarea clienţilor (îndeosebi la
nivel naţional);

 Stabilirea mecanismelor de
monitorizare a
comportamentului membrilor.

21
 hartie
fara carbon

Aspecte relevante :
Rolul instrumental jucat de Association of European
Manufacturers of Carbonless Paper, infiinţată in 1981 → toate
întâlnirile dintre membrii cartelului erau ocazionate de
evenimentele din cadrul acestei asociaţii → asociatiile de ramură
prezintă un subiect sensibil din punctul de vedere al
concurenţei;

Pentru calificarea unei înţelegeri drept cartel nu este nevoie de

un acord explicit → simplul acord al membrilor de a se
comporta în comun în viitor într-un anume fel este suficient →
mai mult, în acest context, o simplă informare a unui
competitor cu privire la comportamentul care se
intenţionează a fi adoptat este considerat a fi o practică
concertată;
În plus, a fi conştient de comportamentul anticoncurenţial al
altei firme conform unui plan comun este suficient pentru a fi
calificat ca membru al cartelului chiar dacă firma în cauza nu
operează în totalitate aceleaşi practici
22
 hartie
fara carbon

Consideraţii în penalizarea
Amenzi ECU mil. membrilor cartelului:

200 184.27 1. Lider cartel: + 50%

150 2. Nu a fost făcută o diferenţă

între membri “activi” şi cei
100 “pasivi”

50 33.07 29.76
3. Sappi - firma care a
22.68 21.24
14.17 dezvăluit cartelul şi a oferit
0
1.57 1.543.64 0 dovezile concludente →
amendă 0 ECU !
AWA Bolloré Carrs
DIVIPA MHTP Zicuńaga
Mougeot Koehler Sappi
4. Argumentul situaţiei
Torraspapel Zanders
financiare dificile a unor
membri nu a contat
23
Clubul Lombard
un cartel între cele mai
importante bănci din Austria

Începând din anii 80 , când legislaţia a indus formarea unor

înţelegeri de tip cartel şi până în 1995, data aderării la Uniunea
Europeană a Austriei, cartelul a operat fără probleme şi s-a
manifestat prin:
- stabilirea ratelor dobânzilor la depozite şi credite
- stabilirea nivelurilor comisioanelor
- alocarea celor mai importanţi clienţi

Intre 1998 – 2001 s-a desfăşurat ancheta Comisiei

Amenzi de 124 de milioane de euro !

24
 New Age !
➢ Tehnici de anchetă care le depăşesc în complexitate şi
rafinament pe cele penale

➢Resurse semnificative alocate la nivelul Comisiei şi DG

“Competiţie” (din 2005 o nouă divizie dedicată cartelurilor)

➢“Criminalizarea” (incriminare ?) indivizilor implicaţi (SUA

dar şi Europa) → dosare şi condamnări penale

➢Private enforcement: posibilitatea entităţilor private de a

obţine daune, în afara amenzilor autorităţilor publice, care
pot fi de până la trei ori mărimea costurilor suportate

25
 CARTELURILE
implică nu numai acţiunile care sunt efectuate
ca urmare a înţelegerii, ci şi inacţiunile

Argumentul că “înţelegerea nu a avut nici un

efect” nu este relevant
reprezintă singura practică de afaceri care este
calificată ca fiind anticoncurenţială per se
pentru a sancţiona un cartel nu este nevoie decât de
relevarea înţelegerii şi nu este necesar să se
demonstreze efectele economice negative

Din acest motiv, anchetarea cartelurilor împrumută mult din

tehnicile de anchetă penală
(urmăriri, probe materiale, înregistrări comunicaţii, etc.) 26
 Concluzii
CARTELUL
Nu rezolvă problema competitivităţii
şi a poziţionării pe termen mediu şi lung !

 oferă doar iluzia unei pieţe stabile pe

termen scurt şi mediu

 Ele nu pot fi decât “armistiţii” ale

competitorilor care fie vor fi încălcate, fie
vor fi descoperite prin efectele pe care le
produc 27
 Company Country Fine (mil. Euro)

F. Hoffmann-La Roche AG Switzerland 63.5 Citric Acid Cartel

Archer Daniels Midland Company Inc U.S. 39.69
6 March 1991 – May
Jungbunzlauer AG (JBL) Switzerland 17.64 1995
Haarmann & Reimer Corp. U.S. 14.22 Medium duration (1 to 5
Cerestar Bioproducts B.V. The Netherlands 0.17 years

Company Country Fine (mil. Euro)

Vitamins F. Hoffmann-La Roche AG Switzerland 462
September 1989 - BASF AG Germany 296.16
February 1999 Aventis SA France 5.04

Long duration (>5 Solvay Pharmaceuticals BV Netherlands 9.10

years)
Merck KgaA Germany 9.24
Daiichi Pharmaceutical Co Ltd Japan 23.4
Eisai Co Ltd Japan 13.23
Takeda Chemical Industries Ltd Japan 37.05
12/7/2017
SECTORS AFFECTED BY CARTELS IN
ROMANIA
• Fertilizers and chemical products
• Oil
• Construction & construction materials
• Transportation
• Telecommunications
• Banking, insurance & financial services
Inputs for agriculture, manufacturing, production
activities
12/7/2017
THE CEMENT MARKET
Oligopoly Possibility
of
High Entrance CARTEL
Increase
Barriers in Prices

• Romania vs. EU
• Corrective steps
12/7/2017
THE DIALYSIS MARKET
• Fresenius Medical Care Romania
• Alsifcom Intermed
• Opremi Medfarm
THE CABLE MARKET
• UPC Romania
• RCS&RDS
• Astral Telecom
• Cablevision of Romania
12/7/2017
made an agreement to
submit fake offers to tenders
organized by the Health
Ministry for the nefrology-
dialysis program.
have been charged with
cartel behavior after dividing
the markets in Timisoara and
Bucharest.
 Legea interzice
Înţelegerile ►includ blocarea
care exporturilor
Înţelegerile ► stabilesc un preţ fix
care sau minim de revânzare

Înţelegerile ►impun restricţii privind

care capacitatea
cumpărătorului de a
revinde produsul sau
serviciul

12/7/2017
Înţelegerile
verticale
sunt foarte grave !
 Vertical agreement. Example.

A and B are parties to a distribution agreement. A is the

producer and has a market share of 40% of the market for
sales of sports gear and equipment in the EEA. B has been
appointed as A’s sole distributor of its sport shoes in the
national territory concerned. B has a market share of 30%
on the national retail market for sport shoes.
According to their distribution agreement, which has a
duration of 10 years, (i) A imposes on B an exclusive
purchase obligation; (ii) B is compelled to purchase a fixed
minimum quantity of products from A; and (iii) B must sell
the products at prices specified in a price list applicable
to A’s distributors. B wishes to challenge the distribution
agreement and subsequently ask for damages.
12/7/2017
 Volkswagen –
înţelegerile pe verticală
Vokswagen = cel mai mare producător
de automobile din Uniunea Europeană.
Lansează modelul VW Passat în 1997.
Ca strategie de preţ, îşi propune să
“smântânească piaţa” prin practicarea
unor preţuri ridicate la noul său produs
datorită noutăţii şi calităţi ridicate.

Solicită în mod expres dealer-ilor săi germani să nu

ofere discount-uri mari clienţilor în scopul creşterii
vânzările la noul produs pe termen scurt.
În cazul nerespectării acestei solicitări, ameninţă
cu încetarea contractului de distribuţie.
 Practica operează între 26 septembrie 1996 şi 6
septembrie 1999.
Decizie Comisia Europeană:

o astfel de măsură este una dintre cele mai grave încălcări a

concurenţei, fiind interzisă prin art. 81 al Tratatului Uniunii Europene

este o practică pe verticală interzisă deoarece are ca efecte controlul

de către producător a preţurilor de revânzare practicate de distribuitori
(“Resale Price Maintenance”).

o astfel de practică vizează şi partiţionarea pieţei, deoarece se

adresează doar dealer-ilor germani.

Este de menţionat că recomandarea unor preţuri de către producători

distribuitorilor săi este permisă dar nu şi încercarea de a le controla în
totalitate!
Amenda = € 30,96 mil.