Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEFINIR
EA CALITATII
1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
b)proprietate sau insusire
b) utilitate
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
b) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
1
c) gradul de satisfacere a cerintelor
9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
b) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
c) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor
2
d) prin analize economice
e) prin normare
f) prin lege
13. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate fi:
a) partiala
b) integrala
c) totala
3
c) un esantion din populatia totala
d) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului
4
b) apartin la sortimente diferite
c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
d) au aceeasi destinatie
e) au destinatie diferita
5
b) 24. Clasa de calitate se refera la:
a) produse apartinand aceluiasi sortiment
b) produse apartinand aceleiasi intreprinderi
c) produse realizate din aceleasi sortimente de material
d) produse realizate prin acelasi proces tehnologic
e) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale
de calitate superiaora
6
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,
consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
7
30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor
de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile
pentru utilizator:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) e)ergonomice
f) psiho-sociale
g)
h) nici una
8
a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
b) nu sunt percepute usor de utilizatori
c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata
persoanelor si a grupurilor sociale
e) sunt usor percepute de utilizatori
9
b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
b) forma, care se schimba in functie de: b1- resursele materiale din care este realizat produsul
b2- ….si … comerciantilor?
10
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta estetica odata cu distrugerea formei
1. ornamentul
2. decorul
3. forma
b) se aplica altei forme, are autonomie
fata de forma de baza
1. ornamentul
2. decorul
3.forma
4. este elementul esential prin care
produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul
1. ornamentul
2. decorul
(X) forma
5. reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si
elementele din mediul inconjurator
1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
(X) functionalitatea
11
a) comportamente si opinii individuale ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor a2- diferentierea produselor a3- perfectionarea
produselor a4- orientarea spre anumite produse sau servicii
b) comportamente si opinii colective si
se manifecta prin: uniformizarea produselor
c) diferentierea produselor b3- perfectionarea produselor
d) orientarea spre anumite produse sau servicii
45. Caracteristicile ergonomice au ca scop:
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului
d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
e) evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii
f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
g) consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
12
d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o
luna
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE
CALITATII
13
70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
c) direct asupra componentelor mediului intern
d) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern
e) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern
14
a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt interesati
de o buna colaborare
b) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie
d) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.
15
81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele
documente privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor
b) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
d)fise de evaluare a furnizorilor
e)comenzi si contracte
16
85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare
d) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului in
alt produs care are propriile marcaje
17
90. ~n cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa
corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de vanzator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa
corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c)monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante
internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate
trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e)tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
18
g) documente acceptate de cumparator la negociere
96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:
a)asistenta de specialitate in alegerea produselor
19
b) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la domiciliu
d) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb
99. ~ntre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem
mentiona:
a)interschimbalitatea
b)marcajele de identificare a producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
20
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
21
(X) (X)
c)examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta
dispozitiile prestabilite
22
(X) (X)
c)se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii
d)se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea
23
(X) (X)
c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe
masura efectuarii auditului
d) cu cateva zile inainte de inceperea auditului
113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:
a)data, durata si scopul auditului
b) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate
117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:
24
(X) (X)
a) auditorii care le-au intocmit
b) reprezentantii domeniului calitatii
c) cererile corective
d) data la care vor fi verificate corectiile efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. ~n cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial
d) auditori pe baza unui act aditional la contract
120. ~ntre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem
mentiona:
a) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
c) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
25
(X) (X)
121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?
a) Da
b) Nu
c) in unele situatii
26
(X) (X)
c)organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
27
(X) (X)
130. Certificarea personalului este necesara pentru:
a)persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
b)Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
28
134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:
a) Manualul calitatii pe intreprindere
b)Manualul propriu de calitate
c)Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza
d)Mijloace de prelucrare automata a informatiilor
e)Personalitate juridica
f)Avize si autorizatie de functionare
29
a)politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
c) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
e) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
g)organizarea calitatii
h) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
30
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e)un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
31
b) personal
c)informatie si analiza
d) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
f) dezvoltarea si managementul resurselor umane
g) managementul investitiilor
h)managementul proceselor
i) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
k)orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului
National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80) Dupa
punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
c) III, I, II
d) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:
a)orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate superioara
c)impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii
d) prosperitatea firmelor
e)evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:
a)conducerea firmei
b) informatii si analiza
32
c)satisfacerea personalului, clientilor si a societatii
d) planificarea strategica a calitatii
e)rezultatele afacerii
f)politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
h)resurse si procese
33
152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:
a)costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
c) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
e) costurile datorate noncalitatii
f) costul clientelei pierdute
X. EFECTELE CALITATII
34
e)efecte tehnico- sociale conexe
f)efecte economice
g) efecte morale
35
c)spor de productie fizica sau valorica
192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
a)nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse
similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
a)cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de referinta
sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii
36
b)cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata c)nivelul mediu al
calitatii pe ramura,
sector pentru produse similare
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata
b)nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul
produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p =
i∆k)
c)mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)
37
205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:
a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai
multe unitati de calitate inferioara (X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente
intre o cantitate calitate superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura
cerintele utilizatorilor
206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului
vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1) c)∆q (p1-c1)
d) ∆q (p1-c0)
e) ∆q (c1-c0)
207. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului
productiei exportate, se utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0) c)∆qexp (po1-c1)
d) ∆qexp (po1-c0)
208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor
produselor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1) c)q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)
209. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor
produselor exportate, se utilizeaza relatia:
38
a q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)
210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor
unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
b)q0 (c1 – c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v
214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii se
calculeaza cu relatia:
(X) qm x ∆c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin
folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia: a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0) (X) ∆Q = ∆Tf1
(Pr1-Pr0) c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara prin
folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0 (X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0 c) ∆Q = O0 x I∆Tf
39
d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara,
se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de
calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le
satisfaca integral cerintele?
a)Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
40
231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:
a) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi
b)studii de piata care vizeaza cumparatorii
potentiali
c)analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
e) analiza evolutiei clientelei
41